Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1899 din 13 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. 3663/1/2013* a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii S.P., T.S., S.M. şi P.L. împotriva sentinţei nr. 261 din 21 ianuarie 2013 a Judecătoriei Miercurea Ciuc şi a deciziei nr. 629/R din 12 iunie 2013 a Tribunalului Harghita.
Împotriva acestei decizii au formulat contestaţie în anulare S.P., T.S., S.M. şi P.L.
În motivarea cererii, contestatorii au formulat următoarele motive:
1. Invocând motivul reglementat de art. 317 pct. 1 C. proc. civ., contestatorii susţin că decizia contestată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 105 alin. (2), art. 106, art. 107, art. 304 pct. 5 C. proc. civ., întrucât nu au fost citaţi cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată, citaţiile fiind primite cu doar 3 zile înaintea termenului, împreună cu întâmpinarea intimaţilor.
2. Decizia contestată încalcă dispoziţiile art. 322 pct. 7, art. 318 pct. 1 şi art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
3. În esenţă, expunând pe larg situaţia de fapt, contestatorii susţin că s-au pronunţat mai multe hotărâri, care sunt potrivnice, respectiv decizia nr. 674 din 21 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, deciziile nr. 474 din 21 aprilie 2011, nr. 281/R din 08 martie 2011, nr. 1086 din 30 mai 2012 ale Curţii de Apel Braşov. Totodată, susţin contestatorii că instanţa care a pronunţat decizia atacată a omis să cerceteze un motiv de admisibilitate a cererii de revizuire.
Susţin că este nelegală şi dispoziţia privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 RON, suma fiind mult prea mare în raport cu contribuţia avocatului la dezbaterile orale şi cu soluţia pronunţată, aceea de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
Solicită admiterea contestaţiei în anulare şi, rejudecând cererea de revizuire, să se dispună admiterea cererii de revizuire.
Contestaţia în anulare este nefondată, pentru următoarele considerente:
Căile de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare obişnuită sunt două: când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Contestaţia în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Prin urmare, pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.
Sunt condiţii de admisibilitate atât cele referitoare la hotărârea ce poate face obiectul acestei căi de atac, cât şi cele privind motivele ce pot fi valorificate prin introducerea contestaţiei în anulare şi care sunt indisolubil legate de considerentele deciziei atacate.
În speţă, numai criticile formulate la primul punct, prin care contestatorii susţin că nu au fost citaţi cu cel puţin 5 zile înaintea termenului la care a fost soluţionată cererea, pot fi încadrate în dispoziţiile legale ce reglementează motivele contestaţiei în anulare, respectiv cele de la art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Aceste susţineri sunt însă nefondate şi nu pot fi primite.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă legala citare a contestatorilor pentru termenul din 30 mai 2014, când a fost soluţionată cererea de revizuire.
Astfel, contestatorii (revizuenţi în dosarul în care s-a pronunţat decizia contestată) au fost citaţi la data de 22 aprilie 2014, conform dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare, care îndeplinesc toate cerinţele legale prevăzute de art. art. 100 alin. (1) C. proc. civ. Potrivit acestor dovezi de îndeplinire a procedurii, contestatorii au fost legal citaţi pentru termenul de judecată din 30 mai 2014, la domiciliile indicate în cererea de revizuire.
Citaţiile la care fac referire contestatorii sunt cele prin care le-a fost comunicată întâmpinarea, împrejurare care nu se încadrează în motivul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care vizează nelegala citare a părţilor pentru termenul când s-a judecat procesul.
Or, în speţă, aşa cum s-a arătat, contestatorii au fost înştiinţaţi cu privire la termenul de judecată din 30 mai 2014, la data de 22 aprilie 2014, cu mult înaintea termenului de 5 zile prevăzut de art. 89 alin. (1) C. proc. civ.
Prin urmare, având în vedere că citarea părţilor pentru termenul din 30 mai 2014 s-a făcut la 22 aprilie 2014, cu respectarea termenului prevăzut de art. 89 alin. (1) C. proc. civ., nu intervine sancţiunea nulităţii, prevăzută de acest text de lege, astfel cum susţin contestatorii, cauza soluţionându-se cu îndeplinirea dispoziţiilor legale privind citarea părţilor.
Aşa fiind, apar ca nefondate susţinerile încadrate de contestatori în primul motiv al contestaţiei în anulare.
În ce priveşte susţinerile formulate la pct. 2 şi 3 din contestaţie, acestea nu se încadrează în dispoziţiile art. 317 şi 318 C. proc. civ., niciuna din aceste susţineri neavând legătură cu neregulile procedurale prevăzute de textele menţionate ca motive de contestaţie în anulare.
Aşa fiind, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorii S.P., T.S., S.M. şi P.L. împotriva deciziei nr. 1899 din 13 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2014.