Ședințe de judecată: Martie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Act adițional la actul constitutiv al societății. Acțiune în constatarea nulității absolute. Calitate procesuală activă. Condiții și efecte

Cuprins pe materii . Drept comercial. Funcționarea societăților

Index alfabetic : acțiune în constatarea nulității absolute

- act adițional la actul constitutiv

- hotărârea adunării generale a asociaților

- excepția lipsei calității procesuale active

- excepția lipsei de interes

 

Legea nr. 31/1990, art. 204 alin. (1)

Nulitatea unui act juridic poate fi constatată dacă se invocă motive de nulitate legate de actul respectiv și care îi afectează în mod fundamental existența.

În cazul în care motivele de nulitate invocate într-o acțiune în constatarea nulității absolute a unui act adițional la actul constitutiv al societății nu sunt legate de modalitatea în care a fost încheiat actul respectiv, ci se referă la modalitatea în care a fost adoptată hotărârea adunării generale a asociaților care a stat la baza acestuia, este corectă soluționarea cauzei în temeiul excepției lipsei calității procesuale active, prin raportare la lipsa interesului născut și actual al reclamantei în promovarea acțiunii, în condițiile în care hotărârea AGA nu a fost contestată în justiție.

 

Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3440 din 6 noiembrie 2014

 

Prin sentința civilă nr. 6146 din 17 octombrie 2013, pronunţată în dosarul nr. xx143/3/2011, Tribunalul București, Secția a VI-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C.A.M.C. și, în consecință, a respins acţiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâții A.A. și SC S.M. SRL pentru lipsa calităţii procesuale active.

În considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamanta a solicitat prin acţiunea introductivă să se constate nulitatea absolută parţială a actului adiţional nr. 231 din 14.10.2010 la actul constitutiv al SC S.M. SRL, precum şi a actului constitutiv nr. 232 din 14.10.2010 al SC S.M. SRL în ceea ce priveşte menţiunile referitoare la sediul social şi cele 2.145 părţi sociale a câte 10 lei fiecare, cu o valoare totală de 21.450 lei, reprezentând 55% din capitalul social, deținute de pârâtul A.A.; a mai solicitat să se dispună radierea din Registrul comerţului a menţiunii referitoare la înregistrarea mutării sediului SC S.M. SRL de la adresa din Bucureşti, str. S.B. nr. 26, bl. 12A, sc. 1, parter, ap. 2, sector 1 la adresa din Bucureşti, Şos. N. nr. 96 G, et. 2, ap. 6, sector 1, precum şi radierea menţiunii referitoare la înregistrarea cesiunii unui număr de 273 părţi sociale ale SC S.M. SRL, reprezentând 7% din capitalul social la societăţii, cesiune realizată între asociații M.V. şi B.V. în calitate de cedenți şi A.A., în calitate de cesionar.

Reclamanta şi-a motivat acțiunea prin faptul că a moștenit părțile sociale menționate de la tatăl său S.N., ulterior decesului acestuia luând legătura cu pârâtul A.A. în vederea efectuării demersurilor pentru înscrierea sa în calitate de asociat la SC S.M. SRL, urmând ca o dată cu înscrierea sa ca asociat şi administrator al societății să se procedeze şi la efectuarea cesiunii părților sociale de la M.V. şi B.V. la A.A. şi mutarea sediului societății. Reclamanta a mai susţinut că după redactarea actelor, pârâtul a amânat nejustificat semnarea lor, pentru ca în final să procedeze la mutarea sediului social al societăţii şi la cesiunea părţilor sociale, trecând ca titular al acţiunilor pe tatăl său, cu emiterea unor notificări către acesta, deşi cunoştea că decedase. Reclamanta a mai arătat că pârâtul a emis şi notificare în vederea transmiterii părţilor sociale moştenite de la tatăl său, oferind o valoare derizorie, cu care nu a fost de acord.

Pârâta SC S.M. SRL a invocat prin întâmpinare excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, precum şi apărările sale pe fondul cauzei, solicitând în subsidiar, în măsura respingerii excepţiei invocate, respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

Tribunalul a apreciat temeinicia excepţiei invocate de pârâtă, reţinând următoarele: din probatorul administrat nu a rezultat că reclamanta a dobândit calitatea de asociat al SC S.M. SRL, în condiţiile în care pârâtul A.A. a refuzat continuarea activităţii societăţii cu reclamanta, aceasta având dreptul doar la o compensare din patrimoniul societăţii corespunzătoare cotei de participare la beneficii şi pierderi a autorului său; s-a reţinut că atât în cazul acţiunii în anularea unui act juridic, cât şi în cazul acţiunii în anularea unei hotărâri a Adunării generale a asociaţilor este recunoscută calitatea procesuală activă şi oricărei persoane interesate, în cazul terţului care invocă nulitatea absolută calitatea procesuală confundându-se cu interesul, neputându-se cere anularea unui act juridic, chiar dacă ar exista motive de nulitate absolută în lipsa justificării unui interes personal. În consecinţă, s-a reţinut că reclamanta nu justifică un interes personal în promovarea acţiunii în justiţie, neobţinând un folos practic prin constatarea nulităţii actelor menţionate în acţiunea introductivă.

De asemenea, tribunalul a reţinut că în raport de dispoziţiile art. 204 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, în condiţiile în care nu au fost contestate în justiţie hotărârile adunării generale a asociaţilor care au stat la baza actului adiţional la actul constitutiv al SC S.M. SRL, acesta se bucură de prezumţia de valabilitate, reclamanta nejustificând nici din această perspectivă un interes născut şi actual.

Sentinţa de fost a fost apelată de reclamanta C.A.M.C., criticile acesteia vizând greşita soluţionare a cauzei prin raportare la excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Prin decizia nr. 29/2014 din 15 ianuarie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a V-a civilă a respins apelul reclamantei, cu următoarele considerente: s-a reţinut că reclamanta a recunoscut că nu a dobândit calitatea de asociat al SC S.M. SRL şi că nu a formulat o acţiune în temeiul art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, înţelegând să investească instanţa cu o acţiune de drept comun în constatarea nulităţii absolute; s-a reţinut că excepţia invocată de pârâta nu a fost pusă în discuţia părţilor în mod distinct, instanţa încorporând interesul, în această situaţie specială, în calitatea procesuală activă, părţile punând, însă, concluzii în cunoştinţă de cauză, aspect ce rezultă cu claritate din menţiunile inserate în practicaua sentinţei. Cu privire la soluţia adoptată de instanţa de fond, s-a reţinut că în mod corect s-a apreciat lipsa interesului reclamantei, prin prisma folosului practic pe care aceasta l-ar avea în urma constatării nulităţii actelor juridice menţionate în cererea introductivă. De asemenea, s-a apreciat temeinicia sentinţei de fond şi prin raportare la considerentul referitor la neatacarea în justiţie a hotărârilor AGA care au stat la baza adoptării actelor juridice ce se solicită a fi anulate, demersul reclamantei fiind, în consecinţă, lipsit de un interes născut şi actual.

Decizia de apel a fost recurată de reclamanta C.A.M.C., care a solicitat admiterea recursului declarat în cauză şi, în principal, casarea deciziei de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea deciziei de apel în sensul admiterii apelului formulat, cu consecinţa schimbării sentinţei de fond şi admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.

Reclamanta a criticat decizia de apel sub următoarele aspecte:

- nelegalitatea rezultată din aprecierea instanţei de apel că în cursul soluţionării acţiunii în fond a fost pusă în discuţie excepţia lipsei calităţii sale procesuale. A susţinut, sub acest aspect, că deşi s-a constatat lipsa calităţii sale procesuale active, instanţa de fond a analizat şi a admis excepţia lipsei sale de interes. În acest context, în mod nelegal instanţa de apel a respins criticile sale privind nepunerea în discuţia părţilor a excepţiei lipsei de interes;

- nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva schimbării înţelesului actului juridic dedus judecăţii, instanţa neanalizând solicitarea sa de constatare a nulităţii parţiale a actului adiţional la actul constitutiv al SC S.M. SRL prin prisma fraudei la lege, dedusă din nerespectarea dispoziţiilor actului constitutiv coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990;

- nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva greşitei soluţionări a cauzei raportat la excepţie. Reclamanta a susţinut că dovedeşte interesul în promovarea acţiunii, interes născut, actual şi legitim, prin efectul motivului de nulitate invocat, respectiv fraudarea legii, dedusă din nerespectarea dispoziţiilor actului constitutiv coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990. A arătat sub acest aspect că actele a căror nulitate se solicită îl menţionează pe tatăl său în condiţiile în care acesta era decedat de 6 luni.

Prin întâmpinare, pârâţii SC S.M. SRL şi A.A. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând următoarele: nu a fost schimbat înţelesul actului juridic dedus judecăţii, instanţa procedând la analizarea pretenţiilor reclamantei astfel cum acestea au fost înscrise în cererea introductivă; legalitatea deciziei de apel sub aspectul soluţionării cauzei prin raportare la excepţia lipsei calităţii procesuale active, ce înglobează lipsa de interes, susţinând că nu se poate formula acţiune în constatarea nulităţii actului adiţional la actul constitutiv al societăţii, în lipsa formulării unei acţiuni în anularea hotărârilor AGA care au stat la baza adoptării sale. De asemenea, pârâţii au făcut referiri la aspectele de fond ale cauzei, raportat la faptul că reclamanta a inserat în memoriul său de recurs expunerea situaţiei de fapt a litigiului dedus judecăţii.

Nu au fost administrate înscrisuri noi în cadrul recursului.

Examinând legalitatea deciziei de apel în raport de criticile formulate şi de apărările invocate, s-a apreciat caracterul nefondat al recursului declarat de reclamanta C.A.M.C. în baza următoarelor considerente:

Critica reclamantei referitoare la lipsa considerentelor din cadrul deciziei de apel prin care să fi fost analizate apărările părţii cu privire la nepunerea în discuţie a excepţiei lipsei de interes, ce poate fi încadrată în ipoteza reglementată de art. 304 pct. 7 C.proc.civ., nu poate fi reţinută. Aşa cum a arătat şi instanţa de apel, la momentul punerii în discuţia părţilor a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, invocate de pârâta SC S.M. SRL, instanța de fond a precizat în mod expres, când a acordat cuvântul reclamantei, că alături de susţinerile acesteia în combaterea excepţiei să pună concluzii şi prin prisma interesului pe care îl justifică, menţionând că în speţă, în raport de obiectul acţiunii – acţiune în constatarea nulităţii absolute -  calitatea procesuală activă se confundă cu interesul. Se observă că la acel moment procedural, reclamanta a fost reprezentată de avocatul ales, care avea calificarea necesară de a distinge între ipotezele enunțate de judecătorul fondului şi care urmau a fi avute în vedere la soluţionarea excepţiei invocate în cauză. Din aceeaşi perspectivă a calificării profesionale a apărătorului ales al reclamantei, se reţine că nu se poate invoca pronunţarea pe o altă excepţie decât cea pusă în discuţia părţilor (respectiv pronunţarea pe excepţia lipsei de interes, faţă de excepţia lipsei calităţii procesuale active puse în discuţia părţilor), pe aspectul invocat de judecătorul fondului – a calităţii procesuale active, ce se confundă cu interesul născut şi actual al părţii – existând o bogată jurisprudență și doctrină de specialitate, atât practicienii cât şi doctrinarii statuând asupra necesităţii dovedirii interesului pentru a justifica o calitate procesuală activă în cadrul acţiunilor în constatarea nulităţii absolute. În consecinţă, se apreciază legalitatea deciziei de apel sub aspectul corectei calificări atât a excepţiei care a condus la soluţionarea cauzei, cât şi sub aspectul considerentelor expuse din perspectiva reţinerii condiţiei interesului pentru dovedirea calităţii procesuale active. De asemenea, se reţine legalitatea deciziei de apel şi din perspectiva existenţei considerentelor în cuprinsul hotărârii prin care să fi fost analizate criticile reclamantei referitoare la soluţionarea în fond a cauzei pe o altă excepţie decât cea pusă în discuţia părţilor, constatându-se că în mod legal soluţia a fost pronunţată prin raportare la excepţia lipsei calităţii procesuale active, în cadrul căreia a fost analizat interesul – ca o condiţie intrinsecă a calităţii procesuale în cadrul acţiunilor în constatarea nulităţii.

A fost înlăturată și critica reclamantei privind schimbarea înţelesului actului juridic dedus judecăţii. Se observă că reclamanta face o confuzie între ipoteza enunţată de textul legal pe care îşi întemeiază critica – art. 304 pct. 8 C.proc.civ. şi situaţia expusă în speţă. Pentru a fi incident textul legal invocat de reclamantă ar fi fost necesar ca instanța inferioară să fi efectuat o asemenea calificare a actului juridic dedus judecăţii încât să fi fost alterată în mod substanţial natura sa. În speţă, instanţa inferioară nu a analizat actul juridic ce se solicita a fi anulat, ci a limitat controlul doar la aspectul legat de calitatea procesuală activă.

Pe de altă parte, chiar dacă în considerentele deciziei de apel se fac referiri la hotărârile Adunării generale a asociaţilor care au stat la baza emiterii actelor juridice a căror nulitate se solicită a fi constatată, acest aspect nu îmbracă forma schimbării naturii juridice a actului dedus judecăţii. Considerentele expuse de instanţa de apel sunt inserate în motivarea deciziei în scopul de a stabili raportul între cele două categorii de acte pentru a se prezenta modul în care a raţionat instanţa în analiza excepţiei în baza căreia a fost soluţionată cauza în fond. În consecinţă, nu se poate reţine că s-ar fi schimbat natura actului juridic dedus judecăţii, analiza excepţiei lipsei calităţii procesuale active fiind efectuată strict în limita obiectului cu care reclamanta a învestit instanţa.

Nici critica reclamantei referitoare la nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva justificării existenţei unui interes dovedit care ar fi impus respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active, întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., nu poate fi reţinută.

Principial, orice act juridic are o existenţă autonomă, dispoziţiile legale permiţând, de principiu, constatarea nulităţii sale, independent de raportul acestuia cu alte acte juridice. La nivelul unei societăţi comerciale se disting, însă, în principal, două categorii de acte ce pot fi încheiate ca urmare a hotărârilor adoptate de Adunarea generală a asociaţilor: o primă categorie este formată din actele încheiate în exerciţiul firesc al activităţii profesionistului (contracte de credit, de vânzare-cumpărare a unor bunuri mobile ori imobile din patrimoniul societăţii, pentru care lege prevede o asemenea aprobare, contracte de ipotecă asupra imobilelor din patrimoniul societăţii, etc.); o a doua categorie este formată din actele încheiate în baza hotărârilor Adunării generale a asociaţilor care reglementează organizarea şi funcţionarea societăţii. În această a doua categorie se înscriu actele menţionate de reclamantă în cererea introductivă, ele fiind rezultatul voinţei societare în ce priveşte modul de organizare şi de funcţionare a societăţii. Se observă că dacă prima categorie include acte ce reglementează în principal desfăşurarea activităţii profesionistului, ele implicând în mod obişnuit stabilirea unor raporturi contractuale cu terţi, cea de-a doua categorie include doar acele acte încheiate ca urmare a exprimării voinţei societare cu privire la organizarea şi funcţionarea societăţii, prezentând, în consecinţă, o legătură mai strânsă cu hotărârea ce a condus la încheierea lor.

S-a reținut, de asemenea, că nulitatea unui act juridic poate fi constatată dacă se invocă motive de nulitate legate de actul respectiv şi care îi afectează în mod fundamental existenţa. Se observă că motivele invocate de reclamantă şi care în opinia sa justifică interesul în promovarea acţiunii în constatarea nulităţii nu sunt legate de modalitatea în care au fost încheiate actele respective, ci se referă la modalitatea în care au fost adoptate hotărârile adunării generale a asociaţilor.

Având în vedere legătura existentă între hotărârile adunării generale a asociaţilor şi actele a căror nulitate se solicită a fi constatată, precum şi motivele de nulitate invocate de reclamantă, care nu se situează în premisa încheierii acelor acte, ci în modalitatea de adoptare a hotărârilor asociaţilor, se constată că în mod legal instanţa de apel a apreciat corecta soluţionare a cauzei în temeiul excepţiei lipsei calităţii procesuale active, prin raportare la lipsa interesului născut şi actual al reclamantei în promovarea acţiunii.

Având în vedere considerentele expuse, raportat şi la dispoziţiile art. 312 C.proc.civ., recursul declarat în cauză a fost respins ca nefondat.