Acțiune în rectificare de carte funciară prin care se solicită radierea unui drept de proprietate pentru care există un titlu valabil, neanulat printr-o hotărâre judecătorească. Inadmisibilitate.
Cuprins pe materii : Drept civil. Drepturi reale. Publicitatea imobiliară. Acțiunile de carte funciară.
Index alfabetic : carte funciară
- acțiune în rectificare
- contract de vânzare-cumpărare
Legea nr. 7/1996, art. 20, art. 25, art. 34, art. 36
*Notă : Au fost avute în vedere dispozițiile Legii nr. 7/1996, astfel cum erau în vigoare la data investirii instanței cu cerere de chemare în judecată.
Art. 20 a suferit modificări și completări succesive, respectiv : modificat de art. 87 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în M.Of. nr. 405 din 10 iunie 2011 ; completat și modificat de O.U.G. nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în M.Of. nr. 451 din 2 iulie 2010, act normativ ce a fost modificat și completat prin Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea O.U.G. nr. 64/2010, publicată în M.Of. nr. 506 din 24 iulie 2012.
Art. 25, 34 și 35 au fost abrogate de 87 din Legea nr. 71/2011, publicată în M.Of. nr. 405 din 10 iunie 2011.
Dispozițiile referitoare la acțiunile în rectificarea înscrierilor de carte funciară se regăsesc în cuprinsul articolelor 907 – 915 din Noul Cod civil, incluse în Titlul VII ”Cartea funciară”(art. 876 – art. 915).
Acțiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară este acea acțiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului, având deci un caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia.
Prin urmare, acțiunea în rectificarea mențiunilor din cartea funciară în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului tabular, este inadmisibilă, în condițiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar aspectele ce vizează valabilitatea sau lipsa de valabilitate a titlului, buna sau reaua credință nu pot fi examinate în cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciară, atâta timp cât instanța nu a fost învestită și cu o cerere de constatare a nulității titlului de proprietate contestat.
Secția I civilă, decizia nr. 3583 din 10 septembrie 2013
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Arad, reclamantul H.Z.O. a chemat în judecată pe pârâții SC A. SA, W.O., W.M.D., M.G., M.A., SC E.M.J. LTD SRL Arad și Banca C.D.R. SA, solicitând rectificarea CF nedefinitivă nr. 9678 Pecica, cu nr. top. 341, în sensul radierii dreptului de proprietate privind suprafața de 14.315 m.p. din totalul de 16.965 m.p., suprafață ce este proprietatea sa tabulară, fiind înscrisă în CF nr. 1605 și nr. 9433 Pecica, nr. top. 2025 - 2026/1 și 2025 - 2026/2.
De asemenea, a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractelor de vânzare - cumpărare nr. xx25/2002 încheiat între pârâta SC A. SA și W.O. și W.M.D., nr. xx82/2002 încheiat între pârâții W.O., W.M.D. și M.G. și M.A. și a contractului nr. xx56/2002 încheiat între pârâții M.G. și M.A. și SC E.M.J. LTD SRL și radierea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 14.315 m.p.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a redobândit prin revendicare, în baza deciziei nr. 37 din 14 februarie 1998 a Tribunalului Arad, terenul înscris în CF nr. 1605 Pecica, proprietate a tatălui său, naționalizată de Statul Român.
Prin sentința civilă nr. 5030/2003 a Judecătoriei Arad s-a stabilit că terenul în suprafață de 14.315 m.p. este coproprietatea reclamantului în cotă de 2/3 și a numiților F.J. și S.R., în cotă de 1/3.
Cu toate acestea, asupra aceluiași teren, în baza H.G. nr. 834/1991 și-a intabulat dreptul de proprietate pârâta SC A. SA, deschizându-se o nouă carte funciară nedefinitivă.
Terenul și clădirile edificate pe acesta s-au vândut mai departe pârâților W.O. și W.M.D., care, la rândul lor, au vândut imobilele pârâților M.G. și M.A., aceștia înstrăinându-le pârâtei SC E.M.J. LTD SRL.
Prin sentința civilă nr. 54 din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel Timișoara, s-a admis acțiunea reclamantului, dispunându-se anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, în contradictoriu cu pârâta SC A. SA Arad.
Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a garantat cu ipotecă asupra imobilului în litigiu restituirea creanței de 1.521.000 lei. Banca a scos imobilul la licitație, însă prin sentința civilă nr. 7238/2003 a Judecătoriei Arad s-a admis contestația la executare formulată de reclamant, cu motivarea că bunul nu este proprietatea debitoarei SC E.M.J. LTD SRL.
În ceea ce privește constatarea nulității absolute parțiale a contractelor, reclamantul a arătat că această sancțiune intervine pentru că vânzătorii nu erau proprietarii bunului vândut.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 34 din Decretul - Lege nr. 115/1938 și art. 28, 36 din Legea nr. 7/1996.
Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a chemat în garanție AVAS București, pentru a fi obligată la plata despăgubirilor aferente prejudiciului posibil a fi creat prin rectificarea CF nr. 9678 Pecica, în cadrul obligației de a garanta pentru evicțiune, ca succesoare a pârâtei SC A. SA Arad.
Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a formulat o cerere întemeiată pe art. 57 C.proc.civ., solicitând introducerea în cauză ca intervenientă ce ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, a Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu motivarea că aceasta are înscris un sechestru penal asupra imobilului în litigiu, ceea ce îi conferă un drept real.
F.I. și S.R. au formulat în cauză o cerere de intervenție în interes propriu, având același obiect cu cererea principală, cu motivarea că au și ei o cotă de 1/3 din imobilul litigios și că nu se putea deschide o coală nedefinitivă de carte funciară asupra acestuia și ulterior să se vândă imobilul, atâta timp cât vânzătorii nu aveau calitatea de proprietari.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 948 C.civ., art. 28, 36 din Legea nr. 7/1996, art. 34 din Decretul - Lege nr. 115/1938 și Ordinul nr. 946/2006 al Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie.
Pârâta SC E.M.J. LTD SRL a formulat o nouă cerere de chemare în garanție a Statului Român, prin Consiliul Local al Comunei Pecica, susținând că statul are obligația de garanție, în condițiile în care, prin contractul de vânzare - cumpărare încheiat de pârâta SC A. SA, nr. xx25/2002, s-a vândut un imobil transmis în proprietate de către stat în temeiul Legii nr. 15/1990 și H.G. nr. 834/1991.
Prin sentința civilă nr. 58 din 9 ianuarie 2007, Judecătoria Arad a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Tribunalului Arad competența soluționării acțiunii formulate de reclamantul H.Z.O., astfel cum a fost precizată, având în vedere dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) C.proc.civ. și valoarea imobilului stabilită prin expertiză, de 1.049.290 lei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Arad.
În ședința publică din 24 mai 2011, reclamantul a renunțat la judecată față de pârâții SC A. SA, W.O., W.M.D., M.G. și M.A., după ce, anterior, la 13 martie 2008, intervenienta S.R. a renunțat, la rândul său, la judecată, instanța luând act de aceste renunțări.
De asemenea, reclamantul și-a precizat acțiunea numai în sensul rectificării cărții funciare nedefinitive nr. 9678 Pecica, cu nr. top. 3341, renunțând la celelalte capete de cerere.
Prin sentința civilă nr. 300 din 1 februarie 2012, Tribunalul Arad a admis acțiunea formulată de reclamantul H.Z.O. în contradictoriu cu pârâții SC E.M.J. LTD SRL, Banca CDR SA, cu intervenienții F.I., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA și cu chemații în garanție AVAS București și Statul Român prin Consiliul Local Pecica.
A dispus rectificarea CF nr. 9678, nedefinitivă, nr. top. 341, în sensul radierii dreptului de proprietate al SC E.M.J. LTD SRL, privind suprafața de 13.520 m.p. din totalul de 16.965 m.p., suprafață înscrisă în CF nr. 1605 și nr. 9433 Pecica, nr. top . 2025 -2026/1 și 2025-2026/2.
A admis cererea de intervenție formulată de intervenientul F.J.
A respins cererea de chemare în garanție a AVAS București și a Statului Român prin Consiliul local Pecica.
A dispus radierea sechestrului asupra terenului ce aparține reclamantului și a îndrumat OCPI Arad să rectifice CF nedefinitivă nr. 9678 Pecica, nr. top. 341.
Prima instanță a reținut că reclamantul H.Z.O. este proprietar împreună cu intervenienții din anul 1998 asupra terenului în suprafața de 1,352 ha, înscrisă în CF nr. 1605 Pecica, nr. top. 2025 - 2026/1 și CF nr. 9433 Pecica, nr. top. 2025 - 2026/2.
Un an mai târziu a fost eliberat certificat de atestare a dreptului de proprietate și a fost înscris dreptul real în favoarea SC A. SA Arad, pentru suprafața de 14.315 m.p. teren în CF nr. 9678 Pecica, nedefinitivă. Acest certificat de atestare a fost însă anulat în anul 2003 prin sentința nr. 54/2003 a Curții de Apel Timișoara, rămasă irevocabilă.
În anul 2002, SC A. SA Arad a vândut terenul pârâtei SC E.M.J. LTD SRL, în suprafața de 14.315 m.p. fiind inclusă și suprafața de 13.520 m.p. aparținând reclamantului.
Raportul de expertiză efectuat în cauză a concluzionat că există suprapunere între CF nr. 1605 Pecica și CF nedefinitivă nr. 9678 Pecica pentru suprafața de teren de 6.335 m.p. și între CF 9433 Pecica și aceeași coală nedefinitivă de 7.185 m.p., rezultând suprafața totală de 13.520 m.p.
În consecință, s-a reținut că diferența de 3.445 m.p. nu aparține reclamantului și nici intervenienților.
S-a avut în vedere că terenul este folosit de reclamant din anul 1998, acesta nefiind tulburat în exercitarea drepturilor sale, plătind taxele și impozitele datorate. S-a apreciat că reclamantul nu este culpabil de împrejurarea că pe terenul proprietatea sa, dar într-o coală nedefinitivă, este înscrisă o altă persoană.
Întrucât reclamantul nu are niciun raport juridic cu chemații în garanție AVAS București și Consiliul Local Pecica, chemați în garanție de pârâții M.G. și M.A., pârâți față de care reclamantul a renunțat la judecată, cererea de chemare în garanție a fost respinsă.
S-a reținut, totodată, că înființarea sechestrului de către DNA se putea realiza doar pentru suprafața de 3.445 m.p., care nu aparține reclamantului, urmând ca pentru diferența de teren de 13.520 m.p. sechestrul să fie radiat.
Împotriva sentinței menționate au declarat apel pârâții MKB R. Bank SA - Târgu Mureș, M.G., M.A. și SC E.M.J. LTD SRL, precum și intervenientul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA.
În motivarea apelului său, pârâta N. SA (fostă MKB R. Bank SA) a arătat că prima instanță nu a ținut cont de împrejurarea că procedura de rectificare a cărților funciare are caracter necontencios, iar în exercitarea controlului judiciar, instanța investită cu soluționarea cererii trebuie să se raporteze la înscrisurile și documentațiile care au stat la baza întabulării suprafeței de teren în totalitatea sa, respectiv suprafața de 18.965 m.p., prin raportare la art. 61 alin. (2) și art. 69 din Ordinul nr. 633/2008.
S-a criticat hotărârea primei instanțe pe faptul că nu a ținut cont nici de măsura asiguratorie instituită asupra imobilului în cauză, măsură care, având în vedere prevederile Codului de procedură penală, nu poate fi radiată pe calea unei acțiuni în rectificare de carte funciară.
Pârâta a solicitat să rețină buna sa credință în calitate de creditor garantat al pârâtei SC E.M.J. LTD SRL, precum și a terților dobânditori ai imobilului.
În motivarea apelului lor, pârâții M.G., M.A. și SC E.M.J. LTD SRL au criticat hotărârea primei instanțe, în principal pentru nemotivare, conform art. 261 C.proc.civ., susținând că nu le-au fost analizate apărările și, în primul rând, aspectele ce țineau de inadmisibilitatea acțiunii în rectificare de carte funciară.
Pârâții apelanți au arătat, totodată, că, admițând acțiunea reclamantului și cererea intervenientului F.I., prima instanță a făcut o greșită aplicare a art. 34 și 36 din Legea nr. 7/1996, fără a ține seama că pârâții sunt în posesia unui titlu, care nu a fost desființat și a cărui valabilitate nu poate fi analizată în cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciară.
Pârâții au învederat că hotărârea judecătorească de care se prevalează reclamantul este declarativă, iar nu constitutivă de drepturi și nu are autoritate de lucru judecat în raport cu ei.
În motivarea apelului său, intervenienta Direcția Națională Anticorupție a arătat că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică în ceea ce privește radierea sechestrului instituit prin Ordonanța nr. 10 P/2003 privitor la M.G. ș.a., înființat în temeiul art. 163-170 C.proc.pen. și menținut de instanțele penale pe parcursul judecării dosarului, cât și prin sentința penală nr. 352/F/2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița, menținută prin decizia nr. 224/2010 a Curții de Apel București, dosarul aflându-se în recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin urmare, s-a susținut că instanța civilă nu poate soluționa pe fond o asemenea plângere, având în vedere dispozițiile art. 168 alin. (1) C.proc.pen.
Prin decizia civilă nr. 153 din 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Timișoara, Secția I civilă a admis apelurile declarate de pârâți și a schimbat în parte hotărârea atacată, în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamantul H.Z.O. împotriva pârâților SC E.M.J. LTD SRL, M.G., M.A., MKB R. Bank SA Târgu Mureș, SC A. SA Arad, W.O. și W.M.D.
S-a respins cererea de intervenție formulată de intervenienții F.I. și S.R. și s-a menținut hotărârea atacată în ceea ce privește cererea de chemare în garanție a AVAS București și a Statului Român prin Consiliul Local Pecica, cerere formulată de pârâta SC E.M.J. LTD SRL.
Pentru a pronunța decizia menționată, instanța de apel a examinat cu prioritate, conform art. 137 alin. (1) C.proc.civ., excepția lipsei calității procesuale active de a declara apel a pârâților M.G. și M.A.
S-a reținut că, prin precizarea depusă la termenul din 24 mai 2011, reclamantul a declarat că renunță la judecata capătului de cerere referitor la nulitatea absolută parțială a contractelor de vânzare - cumpărare, în contradictoriu cu acești pârâți, însă instanța nu a luat act de renunțare, întrucât pârâții, prin reprezentant, s-au opus în conformitate cu art. 246 alin. (4) C.proc.civ.
Prin urmare, M.G. și M.A. au fost citați în continuare în calitate de pârâți, având, astfel, dreptul de a uza de căile de atac.
Cu privire la fondul litigiului, instanța de apel a reținut că soluția tribunalului este nelegală întrucât pretențiile reclamanților nu pot fi soluționate printr-o acțiune în rectificare de carte funciară, întemeiată pe art. 34 pct. 1 și 3 din Legea nr. 7/1996.
Prima instanță a dispus radierea din CF nedefinitivă nr. 9678 Pecica, pentru suprafața de 13.520 m.p., a dreptului de proprietate al pârâtei SC E.M.J. LTD SRL, deși aceasta este deținătoarea unui titlu asupra întregului teren de 16.965 m.p. înscris în această carte funciară, titlu reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentic nr. xx56/2002 și care nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, astfel cum cere art. 34 din Legea nr. 7/1996.
S-a constatat că, în această situație, devine inadmisibilă acțiunea în rectificare de carte funciară.
S-a reținut că doar titlul pârâtei SC A. SA Arad a fost anulat prin hotărârea judecătorească din 2009 a Curții de Apel Timișoara, însă până la data promovării acțiunii de către reclamant (2005), terenul înscris în CF nedefinitivă nr. 1678 Pecica a făcut obiectul unor vânzări succesive operate în cartea funciară, ultimul proprietar tabular fiind pârâta SC E.M.J. LTD SRL.
S-a considerat că, atâta vreme cât instanța, conform precizării de acțiune a reclamantului a fost investită doar cu acțiunea în rectificare de carte funciară, nu putea analiza într-o asemenea acțiune valabilitatea titlurilor proprietarilor tabulari.
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs reclamantul H.Z.O., criticând-o ca nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C.proc.civ. și solicitând modificarea în sensul respingerii apelurilor și menținerii sentinței Tribunalului Arad.
Dezvoltând motivele de recurs, reclamantul a susținut că înscrierea suprafeței de teren de 13.520 m.p. în coala nedefinitivă nr. 9678 Pecica s-a făcut în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 2343/1999 în favoarea SC A. SA Arad, certificat ce a fost anulat prin sentința civilă nr. 54 din 27 ianuarie 2003 a Curții de Apel Timișoara, hotărâre irevocabilă. Prin urmare, operațiunea juridică ce trebuie făcută este de rectificare a CF nedefinitive nr. 9678 Pecica, atâta timp cât actul în baza căruia s-a înscris suprafața de 14.315 m.p. în această coală a fost anulat irevocabil.
Recurentul reclamant a învederat că, în mod eronat, Curtea de Apel Timișoara a apreciat că era necesară analizarea valabilității titlurilor tuturor proprietarilor tabulari anteriori SC E.M.J. LTD SRL și că acțiunea de rectificare de carte funciară ar fi inadmisibilă.
Recurentul a mai susținut că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute de art. 34 alin. (1) pct. 1 și 3 al Legii nr. 7/1996, respectiv ca înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea să nu fi fost valabil și să nu mai fie întrunite condițiile de existență a dreptului înscris, ori să fi încetat efectele actului juridic în temeiul cărora s-a făcut înscrierea.
Recurentul a precizat că ceea ce se discută în cauză este suprafața de teren înscrisă în CF, astfel că doar proprietarul actual are calitate procesuală pasivă, neavând relevanță tranzacțiile care s-au făcut în decursul timpului cu privire la respectivul imobil.
S-a arătat că, de altfel, foștii proprietari înscriși în cartea funciară nu ar avea niciun interes în rectificarea cărții funciare asupra unui imobil pe care nu îl mai au în proprietate.
Recurentul a susținut că prin respingerea acțiunii, s-ar continua o stare de fapt în totală contradicție cu situația juridică a terenului înscris concomitent în mai multe cărți funciare.
Examinând criticile invocate de recurentul reclamant, raportat la motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C.proc.civ., Curtea a constatat că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Deși prin acțiunea inițială, formulată la 19 aprilie 2005, reclamantul a solicitat rectificarea cărții funciare nedefinitive nr. 9678 Pecica, nr. top. 341, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului tabular asupra suprafeței de 14.315 m.p. din totalul de 16.965 m.p., precum și constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare succesive încheiate între pârâții de ordin 2, 3 și 4, ulterior (la 24 mai 2011) acesta și-a precizat acțiunea, arătând că nu mai susține cel de-al doilea petit.
Astfel, în mod corect instanța de apel a examinat acțiunea numai din perspectiva dispozițiilor art. 34, 36 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, în acord cu principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.
Acțiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară este acea acțiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului. Această acțiune are un caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia.
Cazurile de exercitare a acestei acțiuni sunt prevăzute în mod limitativ de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Astfel, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, dreptul înscris a fost greșit calificat, nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, ori dacă înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordantă cu situația reală actuală a imobilului.
Din interpretarea textului de lege menționat rezultă, astfel, că rectificarea mențiunilor din cartea funciară poate fi cerută doar dacă anterior a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să se fi constatat existența vreuneia din situațiile prevăzute.
În speță, nu se regăsește niciuna dintre situațiile la care se referă art. 36 din Legea nr. 7/1996, câtă vreme intimata SC E.M.J. LTD SRL are un titlu, reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare nr. xx56/2002, care nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Prin urmare, în condițiile în care nu există vreo hotărâre judecătorească care să invalideze titlul societății intimate, acesta își produce efectele în mod valabil, conform art. 20 din Legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate fiind înscris în cartea funciară în baza actului prin care s-a transmis.
În condițiile în care asupra aceluiași imobil există două titluri, nu poate fi promovată o acțiune în rectificare de carte funciară, atâta timp cât instanța nu a fost învestită și cu o cerere de constatare a nulității titlului intimatei pârâte.
Toate aspectele vizând valabilitatea sau lipsa de valabilitate a titlului, buna sau reaua credință nu pot fi examinate în cadrul unei acțiuni în rectificare de carte funciară, câtă vreme titlul în baza căruia s-a înscris dreptul real al pârâtei nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Hotărârea Curții de Apel Timișoara invocată de recurentul reclamant ca temei pentru promovarea acțiunii în rectificarea cărții funciare, prin care s-a anulat certificatul de atestare emis în favoarea pârâtei SC A. SA Arad nu este opozabilă intimatei pârâte SC E.M.J. LTD SRL, subdobânditoare a imobilului, ca urmare a vânzărilor succesive, câtă vreme titlul său nu a fost desființat irevocabil, astfel cum s-ar fi impus spre a se da eficiență art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Așa cum corect a reținut instanța de apel, într-o acțiune în rectificare de carte funciară nu se pot examina valabilitatea titlurilor proprietarilor tabulari și respectiv excepțiile de la principiul anulării actelor subsecvente actului anulat, astfel că dreptul subdobânditorului, deși în strânsă legătură cu actul juridic desființat, își produce pe deplin efectele.
O soluție contrară, în sensul admiterii cererii reclamantului, ar nesocoti dispozițiile art. 25 din Legea nr. 7/1996, în acord cu care înscrisurile în cartea funciară își produc efectele de opozabilitate față de terți de la data înregistrării cererilor.
Prin urmare, Curtea a reținut că, în condițiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate al pârâtei nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, nu se poate solicita radierea dreptului de proprietate printr-o acțiune în rectificarea cărții funciare. În consecință, s-a constatat că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală, constatând inadmisibilitatea pretențiilor reclamantului pe calea unei acțiuni în rectificare de carte funciară.
Pentru aceste considerente, s-a constatat că nu este întrunit motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C.proc.civ. nu a fost examinat, având în vedere că niciuna dintre criticile aduse deciziei recurate nu se circumscrie acestuia.
Ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ., s-a respins ca nefondat recursul reclamantului.