Acțiunea în rezilierea unui contract de arendă. Instanța competentă teritorial să soluționeze cauza
Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competența instanțelor
Index alfabetic: acțiune în reziliere
- contract de arendă
- competență teritorială
- conflict negativ de competență
C. proc. civ., art. 10 pct. 1, art. 12, art. 22
În conformitate cu dispozițiile art. 10 pct. 1 C. proc. civ., în afară de instanța domiciliului pârâtului mai sunt competente următoarele instanțe: în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract, instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației.
Astfel, în cazul unei acțiuni având ca obiect rezilierea unui contract de arendă, competența teritorială aparține instanței în raza teritorială a căreia se află terenurile arendate – instanță sesizată inițial prin cererea de chemare în judecată -, având în vedere și dispozițiile art. 12 C. proc. civ. care prevăd expres că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3574 din 25 octombrie 2013
I. Prin cererea înregistrată la data de 24.08.2011, pe rolul Judecătoriei Botoșani, Secția civilă, sub nr. xx613/193/2011, reclamanta A.E. în contradictoriu pârâta A.D.S., a solicitat rezilierea contractului de arendă nr. 324/2003 încheiat între părți și, în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei D., constatarea stingerii debitului acumulat pentru impozitul terenului ce face obiectul contractului de arendă menționat.
Prin încheierea de ședință din 15.05.2012, petitul privind contestația la executare, formulat în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei D., a fost disjuns, formându-se astfel dosarul nr. xx17/193/2012 și s-a amânat pronunțarea pentru data de 21.05.2012 asupra capătului de cerere referitor la reziliere contractului de arendă nr. 324/16.04.2003, petit cu care instanța a rămas învestită.
Prin sentința civilă nr. 3639 din 28 mai 2012, Judecătoria Botoșani, Secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta ADS prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
În motivarea soluției pronunțate, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 5 C. proc. civ., potrivit cărora: ,,cererea se face la instanța domiciliului pârâtului” și în raport de locul situării sediului pârâtei A.D.S., respectiv în București, sector 1, a reținut că, în speță, competența teritorială aparține Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță în favoarea căreia a declinat competența soluționării cauzei.
II. Pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, acțiunea a fost înregistrată la data de la data de 19.12.2012, sub nr. xx005/299/2012 și a fost soluționată prin sentința civilă nr. 10476 din 9 mai 2013, în sensul admiterii excepției propriei necompetențe teritoriale, invocată din oficiu, declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani, constatării ivirii conflictului negativ de competență și înaintării dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că reclamanta a dedus judecății o acțiune având ca obiect rezilierea unui contract de arendă, în cauză fiind astfel incidente dispozițiile art. 10 pct. 1 C. proc. civ., normă de competență teritorială alternativă, pe care coroborându-le cu prevederile art. 12 din același cod, care statuează opțiunea reclamantului între mai multe instanțe deopotrivă competente, a apreciat că instanței inițial învestite, respectiv Judecătoriei Botoșani, îi revine competența soluționării cauzei.
În conformitate cu prevederile art. 20-22 C. proc. civ., instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) C. proc. civ., a dispus înaintarea dosarului cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.
III. Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., a pronunțat regulatorul de competență stabilind competența soluționării acestei cereri în favoarea Judecătoriei Botoșani, pentru următoarele considerente:
Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.
Competența materială, privită sub aspectul ei funcțional, stabilește ierarhia pe linie verticală a diferitelor categorii de instanțe – judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție – care desfășoară activitate de fond, respectiv de control judiciar ordinar sau extraordinar.
Sub aspect procesual, competența materială determină, în funcție de obiectul, natura și valoarea litigiului, cauzele ce pot fi soluționate numai de anumite categorii de instanțe. În ceea ce privește competența teritorială a instanței, Codul de procedură civilă cuprinde norme cu caracter dispozitiv (art. 5-8) și norme cu caracter imperativ (art. 13 - 16).
În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 13 - 16 C. proc. civ., care sunt norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică, ca și normele statuate prin legi speciale.
În speță, având în vedere că obiectul litigiului constă în acțiune în reziliere, competența teritorială este instituită prin norme generale, de competență alternativă, de ordine privată, de la care se poate deroga.
Astfel, conform art. 10 pct. 1 C. proc. civ.: „în afară de instanța domiciliului pârâtului mai sunt competente următoarele instanțe: în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract, instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației.”
Cum, în speță, executarea contractului ce face obiectul litigiului dedus judecății se face pe terenurile arendate, situate în perimetrul localității S., județul Botoșani, zonă care, potrivit H.G. nr. 337/1993 se află în circumscripția Judecătoriei Botoșani, pe rolul căreia reclamanta a promovat acțiunea introductivă, Înalta Curte a apreciat că, în speță, competența teritorială aparține acestei instanțe, având în vedere și dispozițiile art. 12 C. proc. civ. prevăd expres că: ”Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.”
Față de considerentele anterior expuse și văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte a stabilit competența teritorială în soluționarea cererii formulate de reclamanta A.E. în contradictoriu cu pârâta A.D.S., având ca obiect reziliere contract, în favoarea Judecătoriei Botoșani.