COMUNICAT DE PRESĂ

 

REFERITOR LA PARTICIPAREA PREŞEDINTELUI ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE LA ŞEDINŢA DE PREZENTARE A RAPORTULUI PRIVIND ACTIVITATEA INSPECŢIEI JUDICIARE ÎN ANUL 2015

   

Vineri, 25 martie 2016, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător     dr. Livia Doina Stanciu, a participat la prezentarea Raportului de activitate din anul 2015 a Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, eveniment ce a avut loc la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional.

 La eveniment au participat: preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, domnul judecător Mircea Aron, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna procuror Luminiţa Palade, prim-adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu, consilierul ministrului justiţiei, doamna Cornelia Adriana Şandru, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel, procurori generali şi procurori şefi ai parchetelor din ţară, precum şi  reprezentanţi ai altor instituţii publice.

În cadrul evenimentului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a adresat un mesaj de felicitare conducerii Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru rezultatele deosebite obţinute în anul 2015, pentru eforturile depuse în realizarea importantelor obiective ce îi revin în asigurarea bunului mers al sistemului naţional de justiţie.

A remarcat, de asemenea, importanţa activităţii acestei structuri operaţionale a Consiliului Superior al Magistraturii, din perspectiva principalelor direcţii: îmbunătăţirea performanţei organizaţionale a instanţelor şi parchetelor, responsabilizarea magistraţilor şi apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a acestora, precum şi rolul Inspecţiei Judiciare, alături de celelalte instituţii judiciare, de a veghea la calitatea umană şi profesională a celor ce slujesc Justiţia.

Preşedintele a mai arătat că factorul uman rămâne cea mai importantă componentă a sistemului judiciar, în vederea atingerii celor mai înalte standarde morale şi profesionale, astfel că devine important ca toţi cei care au ales să îmbrăţişeze această nobilă profesie să contribuie prin competenţa, corectitudinea şi propriul prestigiu la restabilirea şi menţinerea încrederii în Lege şi în Justiţie.

 

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

 

* * * * * * *

Alocuţiunea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

 

Stimate domnule Inspector-şef,

Onorat prezidiu,

Onorată asistenţă,

Distinși invitați,

Dragi colegi,

 

Este o deosebită plăcere pentru mine să mă aflu azi la şedinţa de prezentare a bilanţului activităţii Inspecţiei Judiciare pentru anul 2015.

Invitaţia pe care mi-aţi făcut-o, domnule inspector-şef, mă onorează şi îmi oferă plăcutul prilej de a adresa, tuturor colegilor judecători și procurori inspectori, precum și personalului din aparatul propriu al Inspecției Judiciare, felicitări pentru eforturile depuse pe parcursul anului 2015 în realizarea importantelor obiective ce vă revin în asigurarea bunului mers al sistemului naţional de justiţie.

Am remarcat comparaţia pe care domnul Inspector –şef Lucian Netejoru a făcut-o în „Cuvântul-înainte” al domniei sale la Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pentru anul 2015, între dificultatea cu care se confruntă un şofer în condiţiile unui trafic dificil, dacă are un traseu bine stabilit, pe care este decis să îl parcurgă respectând cu stricteţe regulile de circulaţie, și mai ales dacă este o persoană dinamică, fermă şi politicoasă, pe de o parte, şi dificultatea misiunii avute de Inspecţia Judiciară, pe de altă parte.

Mi-aş permite să adaug, domnule Inspector-şef, la comparaţia făcută de dumneavoastră, încă un element: dificultatea dată de aspectul drumului, care este ca o linie subţire, pe care şoferul este nevoit să o urmărească pentru a nu o depăşi nici în stânga nici în dreapta, astfel încât drumul parcurs să asigure echilibrul fin între cei doi parapeţi uriaşi ce îl străjuiesc: răspunderea şi responsabilizarea magistratului, pe de o parte, şi independenţa acestuia, de cealaltă parte.

Pentru că, prin însăşi misiunea ce îi revine în cadrul construcţiei sistemului de justiţie român, Inspecţia Judiciară se află tocmai la confluenţa acestor două mari cerinţe ale unui sistem de justiţie democratic: pe de o parte, necesitatea asigurării unor garanţii reale şi efective în ceea ce priveşte principiul independenţei ce trebuie să le guverneze magistraţilor activitatea, iar, pe de altă parte, necesitatea responsabilizării corpului de magistraţi în vederea preîntâmpinării sau, după caz, sancţionării abaterilor acestora de natură să cauzeze prejudicierea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor ce sunt subiecte ale actului de justiţie.

Plecând de la premisa că principiul independenţei magistraţilor a fost creat pentru a proteja oamenii împotriva abuzurilor de putere - fiind o cerinţă esenţială şi imperativă a oricărui sistem judiciar - dar înţelegând, totodată, şi faptul că independenţa  nu presupune ca activitatea justiţiei să fie înfăptuită în funcţie de preferinţele personale ale magistratului - sarcina acestuia fiind aceea de a aplica legea pe bază de fapte şi probe - devine esenţială, pe de o parte, stabilirea limitei până la care poate fi extinsă răspunderea magistratului fără ca independenţa acestuia să fie afectată dar, în egală măsură, pe de altă parte, şi stabilirea limitelor independenţei magistratului astfel încât activitatea de înfăptuire a justiţiei să nu devieze într-un act de impunere a unei voinţe ce, în numele independenţei, ar putea tinde, la un moment dat, să devină arbitrară. 

Or, tocmai stabilirea acestei limite, ca o componentă majoră a activităţii Inspecţiei Judiciare, îmi pare a fi, poate, cea mai grea dintre sarcinile ce vă revin şi care face, aşa cum este menţionat în Raport, extrem de dificilă cuantificarea activităţii dumneavoastră în termenii statistici clasici, termeni ce nu reuşesc să reflecte întotdeauna gradul de complexitate şi volumul real al activităţii desfăşurate.

Însă, dincolo de această inaptitudine a indicatorilor statistici de a reda adevărata dimensiune a muncii depuse de inspectorii judiciari în anul 2015,  parcurgerea lor relevă caracterul obiectiv şi realist atât al datelor raportate, cât şi al constatărilor şi concluziilor asumate de instituţia dumneavoastră, în privinţa celor trei direcţii principale de activitate, respectiv:

- îmbunătăţirea performanţei organizaţionale a instanţelor şi parchetelor;

- responsabilizarea magistraţilor;

- apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale (a magistraţilor, dar şi a sistemului de justiţie).

În ceea ce priveşte primul aspect, cel referitor la îmbunătăţirea performanţei organizaţionale a instanţelor şi parchetelor, acesta, deşi reprezintă o latură a activităţii Inspecţiei Judiciare mai puţin cunoscută publicului larg - neavând acelaşi impact în conştiinţa publică precum activitatea de responsabilizare a magistraţilor, de exemplu - apreciez că este un domeniu de activitate al Inspecţiei Judiciare de o importanţă covârşitoare pentru bunul mers al sistemului judiciar.

Fie că este vorba de controalele privitoare la eficienţa managerială, în scopul verificării modului de îndeplinire a funcţiilor de conducere pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţelor şi parchetelor, fie că este vorba de controalele tematice, în cadrul cărora sunt urmărite şi analizate aspecte ce pot reprezenta potenţiale vulnerabilităţi ale sistemului judiciar, volumul uriaş de date şi informaţii culese de inspectorii judiciari dar, mai ales, concluziile trase de dumneavoastră la încheierea fiecărui control în parte reprezintă instrumente de lucru extrem de utile pentru fiecare instanţă şi unitate de parchet, indiferent de gradul de jurisdicţie de care aparţin, dar, mai ales, reprezintă o bază de lucru importantă aflată la îndemâna factorilor decizionali, ce le facilitează acestora luarea celor mai corecte şi bune hotărâri cu privire la măsurile ce se impun  pentru optimizarea Justiţiei ca serviciu public, pentru aducerea ei la un nivel de eficienţă corespunzător standardelor impuse de tradiţia democratică de tip european.

În ceea ce priveşte cel de al doilea mare domeniu de activitate al Inspecţiei Judiciare, cel privitor la responsabilizarea magistraţilor - şi care, aşa cum spuneam mai devreme, reprezintă domeniul de activitate al Inspecţiei ce rezonează cel mai puternic, poate, în conştiinţa publicului larg – atenţia mi-a fost atrasă, în mod firesc spun eu, de faptul că în anul 2015 numărul total de sesizări, dar şi numărul de acţiuni disciplinare exercitate au crescut faţă de anii anteriori. Această realitate nu poate și nu trebuie să ne lase indiferenţi pe niciunul dintre cei ce îmbrăcăm roba de magistrat. Astfel, chiar dacă din numărul total de 7216 de sesizări (cu aproximativ 3000 de sesizări mai multe decât cele înregistrate, de exemplu, în cursul anului 2013)  au fost exercitate acţiuni disciplinare în doar 51 de cauze (aşadar, un procent de doar 0,71% din totalul de sesizări au fost admise) apreciez, totuşi, ca îngrijorător faptul că acest număr de 51 de cauze este mult mai mare decât în anii anteriori (în anul 2013 acţiunile disciplinare fiind promovate în doar 28 de cauze, iar în 2014 în 38 de cauze).

Dar îngrijorarea mea este legată – şi vă vorbesc aici în dublă calitate: atât ca simplu membru al corpului magistraţilor, cât şi ca titular al acţiunii disciplinare – de faptul că o mare parte a abaterilor vizate de acţiunile disciplinare promovate au privit faptele prevăzute de dispoziţiile art. 99 lit. h) şi t) din Legea nr. 303/2004.

Iar dacă în privinţa faptelor prevăzute de art. 99 lit. h), sincer apreciez că, de îndată ce volumul de activitate va fi mai bine echilibrat la nivelul întregului sistem de justiţie, vom asista la o scădere considerabilă a incidenţei acestor dispoziţii în activitatea Inspecţiei Judiciare, (întârzierile repetate în  soluționarea cu celeritate a cauzelor ori în efectuarea lucrărilor, oricât de imputabile ar fi la un moment dat unui magistrat, în opinia mea, îşi găsesc, la unele instanțe și parchete, în continuare, o cauză substanţială în  volumul copleşitor de muncă), în privinţa abaterii reglementată de lit. t) a art. 99 din Legea nr. 303/2004, mă tem că problema se află exclusiv în responsabilitatea corpului de magistraţi. Incidenţa acestei abateri trebuie să ne ridice tuturor mari semne de întrebare şi trebuie să ne facă să înţelegem că atâta vreme cât exercitarea funcţiei de magistrat se face în unele cazuri, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, sistemul de justiţie naţional are o mare problemă.

În sfârşit, în ceea ce priveşte cel de al treilea pilon al activităţii desfăşurate de Inspecţia Judiciară, cel al apărării  independenţei, imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său, dar şi al apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, apreciez că deşi ultimul tratat, acesta este de importanţă cel puţin egală cu celelalte două anterior menţionate. Concluzia trasă în raport, referitoare la faptul că în anul 2015 s-a înregistrat, pe de o parte, o diminuare a numărului de solicitări de apărare a independenţei, imparţialităţii şi a reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, iar pe de altă parte, o creştere a numărului de solicitări formulate de Consiliul Superior al Magistraturii de verificare a posibilei afectări a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar, nu face decât să demonstreze o dată în plus faptul că anul 2015 a fost un an greu pentru Justiţia din România, inclusiv din perspectiva presiunilor exercitate asupra acesteia de persoane din mediul politic sau din mass-media, care au înţeles să facă declaraţii publice de natură să atragă neîncrederea cetăţenilor în sistemul de justiţie naţional.

Dragi colegi,

Activitatea desfăşurată de dumneavoastră ne oferă oglinda obiectivă în care se reflectă adevăratul chip al Justiţiei.

De aceea, munca dumneavoastră este atât de importantă.  Pentru că de felul în care vă faceţi treaba, de profesionalismul şi delicateţea cu care se impune să gestionaţi uneori probleme de mare complexitate şi sensibilitate juridică, depinde percepţia avută, în cele din urmă, de justiţiabili asupra muncii noastre, a tuturor celorlaţi magistraţi.

Rolul dumneavoastră de a fi principala instituţie de responsabilizare profesională a corpului de magistraţi vă aduce această imensă sarcină morală: de a veghea, alături de celelalte instituţii judiciare cu competenţe în materie, la calitatea umană şi profesională a celor ce slujesc Justiţia.

Vreau să vă încurajez să păstraţi aceeaşi obiectivitate, aceeaşi claritate şi performanţă în activitatea dumneavoastră şi, mai ales, vă doresc să vă realizaţi cu succes toate obiectivele pe care vi le-aţi propus pentru anul 2016, în principal pe acela de a contribui cât mai mult şi mai aplicat la procesul de structurare a corpului de magistraţi, într-unul de înaltă ţinută morală şi profesională.

Dragi colegi,

Cred, însă, cu tărie, că dincolo de strădaniile de a crea un sistem de responsabilizare instituţională a magistratului, cea mai importantă componentă în lupta sistemului judiciar, în vederea atingerii celor mai înalte standarde morale şi profesionale, este factorul uman. Cred, prin urmare, că dincolo de orice mecanism procedural sau instituţional, oricât de performant ar fi acesta, responsabilizarea magistratului ţine în primul rând de capacitatea fiecărei persoane de a se autoanaliza, de a se raporta numai la lege, la nevoia de dreptate a celor ce intră în sălile de judecată şi, mai ales, la propria conştiinţă.

De aceea, toţi cei care au ales să îmbrace roba de magistrat şi să exercite prin această nobilă profesie o activitate ce implică un atribut divin, au datoria morală de a se comporta la nivelul cerut de acesta, şi astfel, de a contribui prin competenţa, corectitudinea şi propriul prestigiu la restabilirea şi menţinerea încrederii în Lege şi în Justiţie. Într-un cuvânt, așa cum spunea Ulpian: „honeste vivere, alterum non laedere, suum cuique tribuere”, respectiv trăiește în mod onorabil, nu vătăma pe altul și dă fiecăruia ce este al său.

În final, doresc să vă felicit încă  o dată pentru activitatea dumneavoastră și să vă transmit că am încredere în competența dumneavoastră, în bunele dumneavoastră intenții, în proiectele pe care le aveți în perspectiva acestui an și, sper ca și anul 2016 să fie un an al succesului dumneavoastră, așa cum a fost și anul 2015.

 Vă mulţumesc!

Judecător dr. Livia Doina Stanciu

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție