R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

 

Şedinţa de la 24 septembrie 2018, orele 13.00

 

 

1.     Dosar nr.1315/1/2018

Dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, se interpretează în sensul că rezoluția de respingere a sesizării, prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. c), poate fi contestată la Curtea de Apel București doar de către persoana care a formulat sesizarea sau și de către o altă persoană care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim privat, cum ar fi, spre exemplu, magistratul împotriva căruia a fost formulată sesizarea la Inspecția Judiciară, sesizare ce a fost respinsă.

2.     Dosar nr.1316/1/2018

Dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, (aplicate prin analogie în ipoteza rezoluţiei de clasare, în temeiul art. 5 alin. (3) din Codul de procedură civilă, urmare deciziei Curţii Constituţionale nr. 397/03.07.2014 şi vidului legislativ existent) se interpretează în sensul că rezoluţia de clasare, prevăzută de art. 47 alin. (1) lit. b), poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti doar de către persoana care a formulat sesizarea sau şi de către o altă persoană care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim privat, cum ar fi, spre exemplu, magistratul împotriva căruia a fost formulată sesizarea la Inspecţia Judiciară, sesizare ce a fost clasată.

 

3. Dosar nr.1320/1/2018

Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 65, art. 104 alin. (3), art. 133 şi art. 134 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul de a proceda la reevaluarea integrală a ofertei ca urmare a controlului de legalitate exercitat de Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi/sau instanţa de judecată, cu posibilitatea de a solicita cu prilejul reevaluării clarificări noi ale elementelor tehnice şi aspectelor financiare ale ofertei, care privesc alte motive de respingere decât cele avute în vedere şi pentru care s-a admis anterior contestaţia/plângerea.

 

4. Dosar nr.1381/1/2018

Interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 554/2004, prin raportare la dispoziţiile art. 11 alin. (2) din acelaşi act normativ, în sensul de a se stabili care este momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru introducerea acţiunii în despăgubire, respectiv de la momentul comunicării actului administrativ nelegal sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestui act.

 

5.     Dosar nr.1432/1/2018

          1. Dacă poate fi calificată ca şi sancţiune contravenţională situaţia în care călătorul care urcă într-un mijloc de transport în comun fără bilet de călătorie este obligat să îşi procure un bilet la suprataxă, urmând ca în cazul refuzului să i se încheie proces-verbal de contravenţie şi să i se aplice o sancţiune contravenţională?

          2. Dacă art. 31 alin. (1) teza I coroborat cu art. 15 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie interpretat în sensul că se poate formula plângere contravenţională împotriva unui înscris prin intermediul căruia se aplică o sancţiune de natură contravenţională chiar dacă acesta nu a fost denumit „proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei”?

          3. În situaţia în care răspunsul la întrebările anterioare este afirmativ, ar putea instanţa sesizată cu o plângere contravenţională să dispună anularea sancţiunii constând în plata biletului cu suprataxă, în condiţiile în care persoana interesată nu a atacat şi nu a obţinut anularea actului administrativ care prevede posibilitatea achiziţionării biletului cu suprataxă?