ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIILE UNITE -
DECIZIA Nr. I
din 15 ianuarie 2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea
I nr. 81 din
Dosar nr. 17/2006
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa,
preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită
în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 25
lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în
interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
privire la încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă,
săvârşită cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui
autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o
îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în
sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0,40 g/l alcool
pur în aerul expirat.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor art.
34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 87 de
judecători din totalul de 117 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta
Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut
recursul în interesul legii, cerând să fie admis, în
sensul că faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau
tramvai de către o persoană având în sânge o
îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita
legală şi de ucidere din culpă, cu această ocazie, a unei
persoane constituie atât infracţiunea de ucidere din culpă
prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal, cât
şi infracţiunea rutieră prevăzută la art. 79 alin. 1
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în concurs real prevăzut de art. 33 lit. a) din Codul penal.
Referindu-se la uciderea din culpă a unei persoane în aceleaşi
împrejurări, comisă de către un conducător
având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar
care se află în stare de ebrietate constatată clinic sau prin
orice alt mijloc de probă, a susţinut că această faptă
constituie infracţiunea unică de ucidere din culpă
prevăzută la art. 178 alin. 3 teza a II-a din Codul penal.
De asemenea, a cerut să se reţină că şi fapta de
ucidere din culpă a unei persoane în atare împrejurare,
comisă de către un conducător auto având o
îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar căruia nu
i s-a stabilit prin niciun alt mijloc de probă starea de ebrietate,
constituie infracţiunea unică, de ucidere din culpă,
prevăzută la art. 178 alin. 2 din Codul penal.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constată
următoarele:
Instanţele judecătoreşti nu au un punct de vedere unitar cu
privire la încadrarea juridică a faptei de ucidere din culpă,
săvârşită cu ocazia conducerii pe drumurile publice a unui
autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o
îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în
sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0,40 g/l alcool
pur în aerul expirat.
Astfel, unele instanţe au considerat că faptele menţionate
constituie două infracţiuni distincte aflate în concurs real,
respectiv, atât infracţiunea de ucidere din culpă
prevăzută la art. 178 alin. 3 din Codul penal, cât şi
în infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul
de către o persoană care are în sânge o îmbibaţie
alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se
află în stare de ebrietate, prevăzută la art. 87 alin. 1
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că în astfel de
cazuri faptele constituie o singură infracţiune, complexă,
prevăzută la art. 178 alin. 3 din Codul penal, care o absoarbe pe cea
prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Aceste din urmă instanţe au interpretat şi au aplicat corect
dispoziţiile legii.
Prin art. 178 alin. 3 din Codul penal se prevede că atunci
"când uciderea din culpă a unei persoane este
săvârşită de un conducător de vehicul cu
tracţiune mecanică, având în sânge o
îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita
legală sau care se află în stare de ebrietate, pedeapsa este
închisoarea de la 5 la 15 ani".
Pe de altă parte, la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, este
prevăzută ca infracţiune "conducerea pe drumurile publice a
unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o
îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în
sânge".
Ca urmare, din aceste prevederi reiese în mod vădit că
infracţiunea de ucidere din culpă, reglementată în art.
178 alin. 3 din Codul penal, constă într-o acţiune ce cuprinde
în ea însăşi şi trăsăturile distinctive
ale infracţiunii prevăzute la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, astfel că
într-un atare caz, în raport cu modalitatea concretă în
care a fost comisă, cea de-a doua infracţiune îşi pierde
autonomia proprie de faptă penală, fiind absorbită în
întregime sub formă de circumstanţă agravantă
în conţinutul infracţiunii de ucidere din culpă, devenind
componentă a unei singure infracţiuni, complexă, în sensul
prevederilor art. 41 alin. 3 din Codul penal.
În această privinţă este de observat că uciderea din
culpă a unei persoane, săvârşită de un
conducător auto care conduce autovehiculul având o
îmbibaţie alcoolică peste limita legală sau în stare
de ebrietate, prezintă un pericol social propriu, astfel că
legiuitorul a înţeles să stabilească faptul că toate
aceste acte, obiectiv strâns legate între ele, se
însumează unei singure infracţiuni, care se constituie
într-o infracţiune complexă, pentru săvârşirea
căreia se prevede o pedeapsă al cărei maxim special, expresie a
gradului de pericol social sporit, să depăşească cuantumul pedepsei
maxime aplicabile, potrivit art. 34 din Codul penal, pentru concursul de
infracţiuni.
Or, în raport cu voinţa expresă a legiuitorului de a crea din
două infracţiuni autonome o singură entitate
infracţională, distinctă, şi de a stabili pentru
săvârşirea ei o pedeapsă care să exprime pericolul
social propriu al unui atare ansamblu infracţional, considerat ca unitate
complexă, care nu ar putea să se afle în concurs cu una dintre
părţile sale componente.
Mai mult, voinţa legiuitorului nu poate fi interpretată în
sensul ca aceeaşi împrejurare - conducerea autovehiculului cu o
îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita
legală - să determine două agravări ale pedepsei, o
dată ca circumstanţă agravantă, prevăzută la art.
178 alin. 3 din Codul penal, iar a doua oară ca infracţiune
distinctă, prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului, în concurs cu infracţiunea de
ucidere din culpă.
De aceea, se impune concluzia că în situaţiile în care
conducătorul unui autovehicul ucide din culpă o persoană
în timp ce conduce pe drumurile publice un autoturism sau tramvai,
având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce
depăşeşte limita legală, fapta sa constituie o singură
infracţiune, complexă, de ucidere din culpă, prevăzută
la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal, în care este absorbită
infracţiunea prevăzută la art. 87 alin. 1 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Dacă, însă, uciderea din culpă a unei persoane în
aceleaşi împrejurări este comisă de către un
conducător auto având o îmbibaţie alcoolică sub
limita legală, dar care se află în stare de ebrietate,
constatată clinic sau prin orice alt mijloc de probă, fapta sa
constituie infracţiunea unică de ucidere din culpă prevăzută
la art. 178 alin. 3 teza a II-a din Codul penal.
În acelaşi timp, uciderea din culpă a unei persoane în
astfel de împrejurări, comisă de un conducător auto
având o îmbibaţie alcoolică sub limita legală,
în privinţa căruia nu s-a stabilit starea de ebrietate prin
niciun mijloc de probă, nu poate constitui decât infracţiunea
unică de ucidere din culpă prevăzută la art. 178 alin. 2
din Codul penal, al cărei caracter calificat este imprimat de producerea
consecinţei datorită nerespectării dispoziţiilor legale ori
a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul profesiei sau al unei
activităţi ca şofer.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit.
a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art.
4142 din Codul de procedură penală, urmează a se
admite recursul în interesul legii şi a se decide în sensul
considerentelor de mai sus.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
În numele legii
D E C
I D:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
1.
Stabilesc că faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul
sau tramvai de către o persoană având în sânge o
îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita
legală şi de ucidere din culpă cu această ocazie a unei
persoane constituie o singură infracţiune, complexă, de ucidere
din culpă, prevăzută la art. 178 alin. 3 teza I din Codul penal,
în care este absorbită infracţiunea prevăzută la art.
87 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
2.
Uciderea unei persoane în aceleaşi împrejurări,
comisă de către un conducător auto având o
îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar care se
află în stare de ebrietate constatată clinic sau prin orice alt
mijloc de probă, constituie infracţiunea unică de ucidere din
culpă, prevăzută de art. 178 alin. 3 teza a II-a din Codul
penal.
3.
Uciderea unei persoane în aceleaşi împrejurări,
comisă de către un conducător auto având o
îmbibaţie alcoolică sub limita legală, dar căruia nu
i s-a stabilit prin alt mijloc de probă starea de ebrietate, constituie
infracţiunea unică de ucidere din culpă, prevăzută de
art. 178 alin. 2 din Codul penal.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură
penală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi,
15 ianuarie 2007.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI
JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei