Parlamentul României

Lege nr. 303/2004

din 28/06/2004

Versiune actualizata la data de 25/07/2020

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

___________
@Text actualizat la data de 25.07.2020. Actul include modificările din următoarele acte:
- O.U.G. nr. 148/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1008 din 14/11/2005.
- Legea nr. 29/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 198 din 02/03/2006.
- O.U.G. nr. 50/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 30/06/2006.
- Legea nr. 356/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 677 din 07/08/2006.
- O.U.G. nr. 100/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 08/10/2007.
- Legea nr. 97/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 294 din 15/04/2008.
- O.U.G. nr. 195/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 08/12/2008.
- O.U.G. nr. 230/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 4 din 05/01/2009.
- O.U.G. nr. 46/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 323 din 24/04/2008.
- Decizia nr. 82/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 33 din 16/01/2009.
- Legea nr. 77/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 227 din 07/04/2009.
- Decizia nr. 785/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 404 din 15/06/2009.
- O.U.G. nr. 59/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 439 din 26/06/2009.
- O.U.G. nr. 80/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 636 din 10/09/2010.
- Legea nr. 300/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 925 din 27/12/2011.
- Legea nr. 24/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din 23/01/2012.
- O.U.G. nr. 23/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 383 din 07/06/2012.
- O.U.G. nr. 81/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 12/12/2012.
- O.U.G. nr. 48/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 303 din 28/05/2013.
- Legea nr. 255/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 14/08/2013.
- Decizia nr. 176/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 351 din 13/05/2014.
- Legea nr. 118/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 549 din 24/07/2014.
- Legea nr. 138/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 753 din 16/10/2014.
- O.U.G. nr. 1/2016 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 04/02/2016.
- Legea nr. 242/2018 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 868 din 15/10/2018.
- O.U.G. nr. 7/2019 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 137 din 20/02/2019.
- O.U.G. nr. 12/2019 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 185 din 07/03/2019.
- Decizia nr. 121/2020 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 487 din 09/06/2020.

___________
@Pus în aplicare prin:
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 08/09/2005.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 816 din 08/09/2005.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 979 din 03/11/2005.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 122 din 08/02/2006.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 329 din 12/04/2006.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 28/06/2006.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 544 din 23/06/2006.
- Legea nr. 247/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 653 din 22/07/2005.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 06/10/2006.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 193 din 21/03/2007.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 288 din 02/05/2007.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 288 din 02/05/2007.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 19/06/2007.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 146 din 28/02/2007.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 297 din 06/05/2009.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 23/06/2011.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 13/02/2012.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 258 din 19/04/2012.
- Legea nr. 317/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 628 din 01/09/2012.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 313 din 29/04/2014.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 533 din 17/07/2014.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 7 din 06/01/2015.
- Hotărârea nr. 11/2009 publicată în www.csm1909.ro nr. din 15/01/2009.
- Hotărârea nr. 156/2011 publicată în www.csm1909.ro nr. din 17/03/2011.
- Hotărârea nr. 316/2010 publicată în www.csm1909.ro nr. din 29/04/2010.
- Hotărârea nr. 509/2008 publicată în www.csm1909.ro nr. din 29/05/2008.
- Hotărârea nr. 661/2008 publicată în www.csm1909.ro nr. din 03/07/2008.
- Hotărârea nr. 821/2008 publicată în www.csm1909.ro nr. din 04/09/2008.
- Hotărârea nr. 886/2008 publicată în www.csm1909.ro nr. din 18/09/2008.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 918 din 15/11/2016.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 207 din 27/03/2017.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 22/02/2018.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 455 din 06/06/2019.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13/06/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 527 din 27/06/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 639 din 01/08/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 769 din 23/09/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 768 din 23/09/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 806 din 04/10/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 845 din 17/10/2019.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 04/03/2020.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 226 din 20/03/2020.

TITLUL I
Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Noţiuni şi principii

Art. 1. - Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.

___________

a fost introdus prin punctul 1. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 2. - (1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.

(2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.

___________

a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor.

Art. 3. - (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

___________

a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1¹) Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

___________

a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1²) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate.

___________

a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 4. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.

(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată.

___________

a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară ca fiind independenţi unii de ceilalţi.

___________

a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.

___________

a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

CAPITOLUL II
Incompatibilităţi şi interdicţii

Art. 5. - (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat- asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare.

___________

a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Pus în aplicare prin Hotărâre nr. 316/2010 începând cu 18.10.2018.

(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.

___________

a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.

Art. 6. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.

(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.

(2¹) Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută.

___________

a fost introdus prin punctul 8. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător.

Art. 7. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.

(4) Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte.

(5) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.

(6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi, la cerere, oricărei persoane.

(7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanţă, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

(8) Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii.

(9) Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat.

(10) Dispoziţiile art. 8-12, art. 33 şi art. 76 din prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi magistraţilor-asistenţi.

___________

a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 8. - (1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:

a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;

c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;

___________

a fost modificată prin punctul 10. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

(1¹) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.

___________

a fost introdus prin punctul 11. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Art. 9. - (1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.

(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

(3) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă.

___________

a fost introdus prin punctul 12. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 10. - (1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

(3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia.

Art. 11. - (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.

(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Punere în aplicare Art. 11. prin Hotărâre 316/2010 :

Dispoziţiile art. 5 alin. (1) şi art. 11 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se interpretează în sensul că funcţia de judecător sau procuror este compatibilă cu funcţia de lector în cadrul Institutului Diplomatic Român.

TITLUL II
Cariera judecătorilor şi procurorilor

CAPITOLUL I
Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor

Art. 12. - Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.

___________

Pus în aplicare prin Hotărâre nr. 886/2008 începând cu 18.09.2008.

Art. 13. - Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Art. 14. - (1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.

(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

b) este licenţiată în drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;

d) cunoaşte limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

___________

a fost modificată prin punctul 13. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 23/2012 începând cu 07.06.2012.

Art. 15. - (1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile corespunzătoare, stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat.

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Calificativul admis obţinut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(7) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(8) Abrogat prin punctul 15. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 23/2012 începând cu 07.06.2012.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 17/09/2019 începând cu 04.10.2019.

Punere în aplicare Art. 15. prin Regulament Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolv... din 21/05/2019 :

CAPITOLUL I Concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Admiterea în magistratură în anul 2019 şi formarea profesională iniţială pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii până în anul 2019 inclusiv, în vederea ocupării funcţiei de judecător sau de procuror, se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit prezentului regulament.

(2) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.

Art. 2. - Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

b) este licenţiată în drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;

d) cunoaşte limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 3. - Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.

SECŢIUNEA a 2-a Organizarea concursului

Art. 4. - (1) Concursul de admitere se organizează la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Data şi locul în care se organizează concursul se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) Modul de desfăşurare a concursului de admitere, calendarul de desfăşurare, numărul de locuri scoase la concurs, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii sau a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.

(4) Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs şi taxa de înscriere se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.

(6) Lista posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, alocate pentru concurs, se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii.

(7) Anterior anunţării concursului, Consiliul Superior al Magistraturii va transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului intenţia de a organiza concursul, în vederea stabilirii posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate, ce urmează a fi alocate pentru concurs.

(8) Cererea-tip de înscriere se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii. În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează pentru locurile de auditori de justiţie sau pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, putându-se formula o singură opţiune. În cazul posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, opţiunea se formulează fără a specifica instituţia în cadrul căreia este postul vacant.

(9) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 10 zile de la data publicării concursului pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază sau au reşedinţa legal stabilită candidaţii.

(10) La cererea de înscriere se anexează următoarele acte:

a) certificatul de naştere, în copie certificată pentru conformitate de candidat;

b) actul de identitate, în copie certificată pentru conformitate de candidat;

c) diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie, în copie legalizată;

d) chitanţa de plată a taxei de înscriere;

e) certificatul de cazier judiciar;

f) certificatul de cazier fiscal.

(11) Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa se plăteşte la casieria tribunalului sau, după caz, a parchetului la care se face înscrierea. Pentru încasarea taxei se va utiliza chitanţier separat de cel folosit pentru activitatea curentă. Chitanţele se întocmesc în 3 exemplare, dintre care originalul şi al doilea exemplar se vor înmâna candidatului. Sumele astfel obţinute se vor vira la Consiliul Superior al Magistraturii prin ordin de plată.

(12) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul în care candidatul decedează mai înainte de susţinerea primei probe din cadrul primei etape a concursului ori în cazul altor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare de către Direcţia economică şi administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(13) Preşedinţii tribunalelor şi, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor preda dosarele candidaţilor la comisia de admitere a concursului în cel mult 3 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (9).

Art. 5. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de admitere a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie.

(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.

Art. 6. - (1) Comisia de admitere a concursului se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului.

(2) Comisia de admitere a concursului se compune din:

- preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii sau secretarul general adjunct;

- vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;

- membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau Institutului Naţional al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii;

- responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.

Art. 7. - (1) Comisia de admitere a concursului are în principal următoarele atribuţii:

1. verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 2 lit. c), centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează listele candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus şi listele finale ale candidaţilor, distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8);

2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;

3. ia măsuri pentru securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora;

4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, care sunt numerotate;

5. instruieşte, înaintea susţinerii concursului, responsabilii de sală;

6. preia de la comisia de elaborare subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;

7. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;

8. efectuează tragerea la sorţi a variantei de subiecte pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, dintre cele 2 variante elaborate conform art. 11 pct. 2, în vederea multiplicării subiectelor pentru această probă. Tragerea la sorţi se realizează de către preşedintele comisiei de admitere, în prezenţa a 5 membri ai comisiei, cu cel mult 12 ore înainte de ora de începere a probei în fiecare zi de concurs, încheind un proces-verbal în acest sens;

9. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală;

10. distribuie responsabililor de sală subiectele multiplicate pentru probele scrise;

11. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, separat în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

12. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe scrise şi asigură publicarea acestuia pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

13. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi răspunde de securitatea acestora;

14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;

15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;

16. efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c), după afişarea rezultatelor definitive ale concursului;

17. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;

18. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;

19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii a rezultatelor concursului şi asigură transmiterea rezultatelor către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea;

20. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului.

(2) Comisia de admitere a concursului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.

Art. 8. - (1) Preşedintele comisiei de admitere a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 7.

(2) În acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului.

(3) Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea răspund de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, sub coordonarea preşedintelui comisiei de admitere a concursului.

Art. 9. - (1) Elaborarea subiectelor de concurs pentru testul- grilă, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba interviului şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de elaborare a subiectelor, iar soluţionarea contestaţiilor la barem, corectarea lucrărilor la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi soluţionarea contestaţiilor la rezultate se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică.

(2) Comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.

(3) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.

(4) Membrii comisiilor vor fi numiţi de regulă dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare.

(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.

(6) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de admitere a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.

(7) În comisiile prevăzute la alin. (2) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective de concurs.

Art. 10. - (1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul- grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, comună pentru cele două probe scrise, şi comisia de examinare din cadrul probei interviului. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice se constituie în mod distinct subcomisii de elaborare a subiectelor la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii subcomisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.

(2) Subcomisiile de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice sunt alcătuite din câte 4 membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste subcomisii fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.

(3) Numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor va avea loc cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(4) Propunerile Institutului Naţional al Magistraturii vor fi transmise cu cel puţin 10 zile anterior termenului prevăzut la alin. (3).

Art. 11. - Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul- grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi de notare, cu respectarea următoarelor reguli:

a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;

b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit;

c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;

d) în cazul testului-grilă, să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;

e) în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice:

- să asigure pondere egală între disciplinele de concurs;

- să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi: flexibilitatea, dimensiunea critică;

- să fie formulate astfel încât tratarea subiectelor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;

- să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;

- să pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat, în barem putând să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;

- baremul stabilit să puncteze coerenţa în exprimare şi respectarea regulilor de gramatică şi ortografie;

f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probelor de concurs;

g) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;

h) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică;

2. pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, elaborarea a câte 2 variante de subiecte pentru fiecare disciplină, din care se alege prin tragere la sorţi varianta pentru această probă;

3. predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate;

4. în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice, predarea ghidurilor de corectare către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor.

Art. 12. - Comisia de examinare din cadrul probei interviului are următoarele atribuţii:

a) elaborarea grilei de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului;

b) elaborarea subiectelor pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii;

c) intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei.

Art. 13. - (1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, fiind compusă din următoarele subcomisii, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal:

a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice;

b) subcomisii de corectare a lucrărilor de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice;

c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.

(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este alcătuită din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din această comisie fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt alcătuite din câte 4 membri. Numărul membrilor subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor.

(3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face conform dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4).

(4) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru probele scrise şi a celor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au următoarele atribuţii:

a) soluţionarea, cu consultarea subcomisiei de elaborare a subiectelor corespunzătoare, a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise, motivarea soluţiilor şi adoptarea baremului definitiv;

b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.

(5) Subcomisiile de corectare evaluează lucrările de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi acordă note, pe baza baremului definitiv de evaluare şi notare şi a ghidului de corectare.

(6) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate, acordând note pe baza baremului definitiv şi a ghidului de corectare.

Art. 14. - (1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 2 lit. c) se realizează de comisia de admitere a concursului.

(2) Rezultatele verificării se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de admitere a concursului.

(5) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

SECŢIUNEA a 3-a Desfăşurarea concursului

Art. 15. - (1) Examinarea candidaţilor se face în două etape.

(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

1. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline:

a) drept civil;

b) drept procesual civil;

c) drept penal;

d) drept procesual penal;

2. o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.

(3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.

(4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul- grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.

(5) La etapa a II-a participă numai candidaţii declaraţi admişi la fiecare dintre cele două probe, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, în cazul unui număr impar de locuri sau posturi rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi în etapa a II-a se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

(6) A doua etapă constă în susţinerea unui interviu.

Art. 16. - (1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs menţionate la art. 15 alin. (2) pct. 1.

(2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.

(4) Lucrările se notează cu "Admis" sau "Respins", în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

Art. 17. - (1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de admitere, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs.

(2) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din concurs.

(3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.

(4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8). Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, conţinând testul-grilă, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.

(5) Din momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.

(6) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.

(7) Niciun membru al comisiei de admitere a concursului prezent la centrul de concurs nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise.

Art. 18. - (1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului, responsabilii de sală şi supraveghetorii nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.

(2) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

(3) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.

(4) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit art. 16 alin. (3). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(5) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.

(6) Preşedintele comisiei de admitere a concursului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.

(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "Fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv.

(8) Sancţiunea prevăzută la alin. (7) se aplică şi pentru depăşirea timpului de concurs, stabilit potrivit art. 16 alin. (3).

(9) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un proces- verbal.

Art. 19. - (1) Baremul de evaluare şi notare stabilit de comisia de elaborare a subiectelor se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.

(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile alin. (2) - (4).

(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua- credinţă sau grava neglijenţă a acestora.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

(8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.

Art. 20. - Rezultatele probei prevăzute la art. 16 se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8).

Art. 21. - (1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba prevăzută la art. 16. Contestaţia se depune, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se va sigila din nou.

(3) Contestaţiile se soluţionează de către subcomisiile prevăzute la art. 13 alin. (4), în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

(4) Nota acordată de subcomisiile menţionate la alin. (3) este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Art. 22. - (1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal şi se susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:

- prima zi: drept civil şi drept procesual civil;

- a doua zi: drept penal şi drept procesual penal.

(2) Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

(3) La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele- verbale pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

(4) Dispoziţiile art. 16 alin. (3), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), (5) - (8) şi ale art. 20 se aplică în mod corespunzător.

(5) Corectarea lucrărilor se face de către subcomisiile de corectare prevăzute la art. 13 alin. (5). Fiecare lucrare se corectează separat de către 2 corectori, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat, de către fiecare corector, semnat de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală a lucrării o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat de către preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai subcomisiei de corectare. Nota dată la reevaluare se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.

(6) Colţul lucrării nu se desigilează pe durata corectării. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de admitere. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid, iar notele se înregistrează în borderourile de concurs.

(7) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.

(8) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 21 alin. (1), (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător.

(9) Contestaţiile la notele obţinute la această probă se soluţionează de către subcomisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor prevăzută la art. 13 alin. (6). Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai subcomisiei, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre mediile stabilite de subcomisia de corectare şi de subcomisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai subcomisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat de preşedintele comisiei de contestaţii, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai acestei subcomisii. Nota finală se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai subcomisiei.

(10) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (7).

Art. 23. - (1) Candidaţii susţin un interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul comisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în comisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe comisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii comisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Interviul constă în:

a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat şi susţinerea orală a acestuia;

b) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei.

(3) Analiza prevăzută la alin. (2) lit. a) se predă comisiei de examinare după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Evaluarea are în vedere, pe baza răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei, şi modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea, precum şi alte aspecte ridicate în cadrul discuţiilor.

(4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului, elaborată de Institutul Naţional al Magistraturii, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.

(5) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate la interviu, precum şi orice mijloace de comunicare ori mijloace de transmitere de date. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă.

(6) Se consideră fraudă şi depăşirea neautorizată a timpului stabilit prin Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului pentru elaborarea analizei prevăzute la alin. (2) lit. a).

(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri faptele şi măsurile luate se consemnează într-un proces- verbal care se comunică comisiei de admitere a concursului şi candidatului respectiv.

(8) Aprecierea interviului se face, în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

(9) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare. Nota astfel acordată este definitivă.

(10) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele "Admis" sau "Respins". Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7.

(11) Rezultatele de la proba constând în interviul candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8).

Art. 24. - (1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea interviului, comisia de admitere a concursului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Accesul candidaţilor în sala de concurs este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă.

(3) Înregistrarea interviului este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio.

(4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug.

Art. 25. - După primele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.

Art. 26. - (1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 4 alin. (8). Candidaţii admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 4 alin. (6). Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, astfel încât să poată fi declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.

(4) În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, menţionate în lista prevăzută la art. 4 alin. (6), departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 15 alin. (2) pct. 2. Când notele obţinute de candidaţi la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.

(5) În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru aceste posturi, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 27. - (1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c) şi vor fi programaţi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică.

(2) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul "Admis" sau "Respins".

(3) În funcţie de numărul candidaţilor şi de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa câte unui psiholog.

(4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, elaborată de Direcţia resurse umane şi organizare, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.

(5) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.

(8) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (5).

Art. 28. - (1) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

(2) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la tribunalele, respectiv la parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază, în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente:

- curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare;

- caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învăţământ absolvită, pentru candidaţii care nu au fost anterior încadraţi în muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative;

- adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă;

- declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;

- orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii.

(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), tribunalele, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază candidaţii centralizează documentele depuse în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi le transmit de îndată comisiei de admitere a concursului.

(4) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române comunicarea datelor rezultate din evidenţa operativă a organelor judiciare cu privire la candidaţi, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii şi de la alte instituţii.

(5) Comisia de admitere a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (4) şi, atunci când este cazul, sesizările primite cu privire la candidaţi. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora.

(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical sau psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.

(8) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

- faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18¹ din Codul penal din 1968;

- faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit. b¹) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;

- faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

- faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

- faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;

- faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(9) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (8).

Art. 29. - (1) Pentru locurile şi posturile ce au devenit vacante în condiţiile art. 28 alin. (7) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 26 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

(2) Dispoziţiile art. 27 şi 28 se aplică în mod corespunzător.

(3) Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se comunică pentru afişare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 30. - În cazul posturilor de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate care se vacantează ulterior validării concursului, rezultatele acestuia pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10), care au obţinut calificativul admis la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 31. - (1) Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi, inclusiv analiza prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. a), se păstrează, în original, la dosarele profesionale ale acestora.

(2) Restul lucrărilor scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Lucrările scrise anulate pentru fraudă se arhivează şi se păstrează separat.

(3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare prin fax se transmit de către tribunale sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija preşedinţilor tribunalelor şi a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în cel mai scurt timp, şi se arhivează la mapele de concurs.

Art. 15¹. - Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat.

___________

a fost introdus prin punctul 16. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 16. - (1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.

(2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii constă în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.

(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la: instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură. În ultimul an de stagiu, cursanţii vor efectua stagii de practică şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională.

___________

a fost modificat prin punctul 17. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiţie asistă la toate activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).

___________

a fost modificat prin punctul 17. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4¹) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.

___________

a fost introdus prin punctul 18. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 19. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 17. - (1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

(2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanţelor.

(3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3¹) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut.

___________

a fost introdus prin punctul 20. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3²) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.

___________

a fost introdus prin punctul 20. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3³) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective.

___________

a fost introdus prin punctul 20. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Abrogat prin punctul 21. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(6) Prevederile alin. (1)- (3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.

Art. 17¹. - Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie.

___________

a fost introdus prin punctul 22. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 17². - Auditorii de justiţie au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şi îndatoririle prevăzute la art. 90 şi art. 91 alin. (2).

___________

a fost introdus prin punctul 22. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 17³. - Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.

___________

a fost introdus prin punctul 22. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 18. - (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.

(2) Constituie abateri disciplinare:

a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 23. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:

a) avertismentul;

b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.

(4) Abrogat prin punctul 24. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.

___________

a fost modificat prin punctul 25. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă.

(7) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.

(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 25. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.

___________

a fost introdus prin punctul 26. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.

___________

a fost introdus prin punctul 26. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.

___________

a fost introdus prin punctul 26. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 18. prin Regulament Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii din 01.03.20... din 01/03/2007 :

Art. 37. - (1) În cazul în care auditorii de justiţie săvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale sau regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de către Consiliul ştiinţific, în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, de personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare profesională iniţială, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt următoarele:

a) avertismentul;

b) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

c) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

d) exmatricularea din Institut.

Art. 18¹. - (1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).

(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.

___________

Derogare prin alineatul (5) din Lege nr. 303/2004 începând cu 18.10.2018.

(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.

___________

a fost introdus prin punctul 27. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 19. - (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător, respectiv procuror, precum şi un test psihologic.

(2) O comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani.

(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu apt sau inapt.

(4) Împotriva calificativului inapt, candidatul poate face contestaţie în termen de 5 zile de la afişare, ce va fi soluţionată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Calificativul final inapt va avea drept consecinţă declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4).

(6) Componenţa comisiilor prevăzute de alin. (3) şi (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.

(7) Nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.

___________

a fost modificat prin punctul 28. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 19. - prin Regulament Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolv... din 21/05/2019 :

CAPITOLUL II Examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii

Art. 32. - (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie admişi la Institut până în anul 2019 inclusiv susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.

(2) Disciplinele la care auditorii de justiţie sunt evaluaţi pe parcursul anului şi modalităţile de evaluare, precum şi disciplinele la care susţin examenul de absolvire şi data examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.

Art. 33. - (1) Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului. Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

(2) Dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 34. - (1) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.

(2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi se compune din:

- preşedinte: directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, responsabil cu formarea profesională iniţială;

- vicepreşedinte: şeful Departamentului de formare profesională iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii;

- membri: personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Institutului.

Art. 35. - (1) Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atribuţii:

1. verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc şi a celor care nu îndeplinesc aceste condiţii;

2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen şi procurarea necesarului de rechizite, asigurarea pazei necesare pentru păstrarea ordinii la centrele de examen, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;

3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei, şi ia măsuri pentru păstrarea ordinii publice la centrul de desfăşurare a examenului;

4. instruieşte, cu 24 de ore înaintea datei examenului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de examen - responsabili de sală şi supraveghetori;

5. preia, de la oricare dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, subiectele şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;

6. păstrează în deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;

7. coordonează multiplicarea subiectelor, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;

8. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate;

9. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă, pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, şi ia măsuri pentru publicarea acestor liste pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii în acelaşi termen;

10. afişează baremul de evaluare şi notare la centrul de examen după încheierea fiecărei probe şi asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii;

11. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;

12. informează de îndată conducerea Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;

13. calculează mediile generale şi întocmeşte listele cu rezultatele examenului;

14. asigură afişarea la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi publicarea pe pagina de internet a Institutului a rezultatelor examenului.

(2) Comisia de organizare a examenului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.

Art. 36. - (1) Preşedintele comisiei de organizare a examenului ia măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 35.

(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului stabileşte atribuţiile pentru vicepreşedinte şi membrii comisiei.

Art. 37. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor se numesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori.

(2) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din 2 judecători şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.

(3) Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din 2 procurori şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.

(4) În componenţa comisiilor se numesc şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de examen, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de examen.

Art. 38. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor au un preşedinte comun, pentru judecători, respectiv pentru procurori, membru al comisiei de elaborare a subiectelor. Preşedintele veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 39 pct. 1 şi coordonează activitatea celorlalte comisii. Preşedintele instruieşte corectorii, nu poate corecta lucrări şi nu poate soluţiona contestaţii.

(2) Aceeaşi persoană, cu excepţia preşedintelui comisiilor, nu poate face parte din mai mult de o comisie.

(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.

(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.

(5) Numirea membrilor comisiilor se face cu cel puţin 14 zile înainte de data desfăşurării examenului.

(6) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc atribuţiile ce le revin şi modalităţile de plată, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.

(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a examenului şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.

Art. 39. - Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:

a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia publicate de Institutul Naţional al Magistraturii;

b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi flexibilitatea, dimensiunea critică;

c) să fie formulate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;

d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;

f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat pentru desfăşurarea probei de examen;

g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;

h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic şi coerent din punct de vedere legal;

i) să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;

2. elaborarea a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, a baremelor de evaluare şi notare şi a ghidurilor de corectare;

3. predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;

4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare.

Art. 40. - (1) Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.

(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.

(3) Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de organizare a examenului, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen.

(4) În vederea elaborării lucrărilor scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.

(5) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, cu ştampila Institutului Naţional al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de examen va fi lipit la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.

(6) Din momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.

(7) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de examen.

(8) Pe parcursul desfăşurării probei, membrii comisiei de organizare a examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări acestora şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.

(9) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de supraveghetor şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

(10) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.

(11) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit alin. (2). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(12) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.

(13) Preşedintele ori vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.

(14) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice mijloace de comunicare, precum şi orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1). Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din examen.

(15) Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "Fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului şi candidatului respectiv.

(16) Sancţiunea prevăzută la alin. (15) se aplică şi pentru depăşirea timpului de examen, stabilit potrivit alin. (2).

(17) Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces- verbal.

Art. 41. - (1) Comisia de corectare evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.

(2) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise.

(3) În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de corectare în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.

(4) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre disciplinele de examen.

(6) Lucrările scrise se notează pentru fiecare dintre disciplinele de examen cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

(7) Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat de către fiecare corector, semnat de către aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare disciplină o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei, şi se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.

(8) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre disciplinele de examen.

(9) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.

(10) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.

(11) Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.

(12) Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este de minimum 5 sau dacă diferenţa dintre media stabilită de comisia de corectare şi de comisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai comisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori prin tragere la sorţi de către preşedintele comisiilor.

(13) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(14) Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.

(15) Pentru absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare dintre materiile de examen.

(16) Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.

Art. 42. - (1) Anterior numirii lor ca judecători sau procurori stagiari, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii cerinţei de a avea o bună reputaţie, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În termen de 10 zile de la susţinerea ultimei probe a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie depun la Institutul Naţional al Magistraturii următoarele documente:

- adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 2 ani din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate;

- certificatul de cazier judiciar;

- declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 2 ani;

- orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii cerinţei de bună reputaţie.

(3) În vederea verificării îndeplinirii cerinţei bunei reputaţii, Institutul Naţional al Magistraturii solicită Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare, pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii de la alte instituţii.

(4) Institutul Naţional al Magistraturii verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (3). Constituie obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al auditorilor, întocmit pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în această perioadă, soluţiile privind sesizările primite cu privire la absolvenţi, precum şi orice alte date relevante.

(5) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (4) se consemnează în cuprinsul unui raport unic cu privire la toţi absolvenţii, în care se prezintă distinct situaţia acelor candidaţi despre care se conturează indicii că nu s-ar bucura de o bună reputaţie. Pe baza acestui raport, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea cerinţei privind buna reputaţie. Prevederile art. 28 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(6) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari.

(7) Pentru stabilirea cerinţei bunei reputaţii sunt analizate:

- faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18¹ din Codul penal din 1968;

- faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a absolvenţilor în temeiul art. 10 lit. b¹) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;

- faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea absolvenţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare;

- faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

- faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

- faptele pentru care absolvenţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

(8) La verificarea cerinţei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de absolvent, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).

(9) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu au fost numiţi judecători sau procurori stagiari pentru neîndeplinirea cerinţei de bună reputaţie sunt obligaţi să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.

Art. 43. - (1) În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentului regulament.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.

(3) Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.

Art. 44. - Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată, cu luarea în considerare şi a opţiunii făcute după primul an de cursuri în cadrul Institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 45. - Lucrările de examen ale auditorilor de justiţie care au promovat examenul de absolvire se păstrează, în original, la mapele profesionale ale acestora.

Art. 20. - (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.

(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

___________

a fost modificat prin punctul 29. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

*) Potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019:
(1) În anul 2019, admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se realizează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019.
(2) Formarea profesională iniţială şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2019, precum şi stagiul şi examenul de capacitate ale acestora se organizează şi desfăşoară potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019.
(3) Durata stagiului judecătorilor şi procurorilor admişi până în anul 2019 la Institutul Naţional al Magistraturii este de 1 an şi se desfăşoară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Dispoziţiile art. 2-12 [din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019] se completează cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

CAPITOLUL II
Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari

Art. 21. - (1) Auditorii de justiţie optează pentru locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opţiunile se fac în faţa Institutului Naţional al Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcţie.

(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt repartizaţi şi numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opţiunilor exprimate conform alin. (1).

(3) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

(4) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are domiciliul în raza instanţei sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.

(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(8) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.

___________

a fost modificat prin punctul 30. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 22. - (1) Durata stagiului este de 2 ani.

___________

a fost modificat prin punctul 31. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 2. - (1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari efectuează un stagiu cu o durată de un an, potrivit legii.

(2) Perioada de stagiu începe din ziua în care judecătorii stagiari şi procurorii stagiari au fost numiţi în aceste funcţii.

(3) Nu sunt incluse în perioada de stagiu concediile de maternitate şi concediile pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi alte concedii sau orice alte întreruperi ale activităţii care, însumate, depăşesc 30 de zile lucrătoare, pentru partea care depăşeşte această durată.

(4) Prin excepţie de la alin. (3), concediile de odihnă, cursurile de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi concediile de studii de specialitate plătite pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate sunt incluse în perioada de stagiu.

(2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 3. - Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt obligaţi să continue pregătirea profesională pe toată durata stagiului, sub coordonarea îndrumătorului de stagiu.

(3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.

Punere în aplicare Art. 22. prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 4. - (1) Conducerea judecătoriei şi conducerea parchetului de pe lângă aceasta sunt obligate să asigure condiţii optime pentru desfăşurarea stagiului şi pentru pregătirea judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, în scopul perfecţionării cunoştinţelor teoretice şi practice specifice activităţii.

(2) În acest scop, preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor desemna la începutul perioadei de stagiu un judecător, respectiv un procuror, cu o pregătire profesională temeinică şi experienţă, care va coordona pregătirea judecătorilor stagiari şi, respectiv, a procurorilor stagiari.

(3) Activitatea fiecărui judecător stagiar şi procuror stagiar va fi analizată trimestrial de către judecătorul, respectiv procurorul desemnat. Aceştia din urmă vor propune conducerii judecătoriei sau, după caz, a parchetului de pe lângă aceasta măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi a activităţii judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, întocmind trimestrial un referat de evaluare privind însuşirea de către aceştia a cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.

Art. 23. - (1) Judecătorii stagiari judecă:

a) acţiunile posesorii, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă;

b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10.000 lei;

c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, dacă sancţiunea contravenţională maximă prevăzută de lege este de 10.000 lei;

d) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026-1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;

e) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii;

f) cererile de abţinere şi de recuzare, precum şi cererile de revizuire şi contestaţiile în anulare în cauzele ce intră în competenţa lor;

g) reabilitarea;

h) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;

i) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi legile speciale, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 şi 227, precum şi art. 239-241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni.

___________

a fost modificat prin punctul 32. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1¹) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, stabilite de preşedintele instanţei. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei şi poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea preşedintelui completului.

___________

a fost introdus prin punctul 33. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1²) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a colegiului de conducere.

___________

a fost introdus prin punctul 33. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.

___________

a fost modificat prin punctul 34. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2¹) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim- procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.

___________

a fost introdus prin punctul 35. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2²) Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.

___________

a fost introdus prin punctul 35. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.

Art. 24. - (1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.

(2) Abrogat prin punctul 36. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 24. prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 5. - (1) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare va fi însoţit de avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau, după caz, al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.

(2) Constatările referatelor de evaluare vor fi consemnate în fişa pentru stagiul de practică a judecătorului sau a procurorului. În această fişă preşedintele judecătoriei sau, după caz, prim- procurorul parchetului de pe lângă aceasta va înscrie şi perioadele de întrerupere a stagiului.

Art. 25. - (1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.

(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.

(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Punere în aplicare Art. 25. prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 6. - (1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate.

(2) În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, acesta este obligat să se prezinte la următorul examen, organizat potrivit prezentului regulament.

(3) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar, din ziua validării rezultatelor examenului de către Consiliul Superior al Magistraturii. În această situaţie, judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii, pentru motive temeinice, la cererea judecătorului stagiar sau a procurorului stagiar, cu avizul conducătorului instanţei sau al parchetului la care acesta funcţionează, poate aproba amânarea examenului de capacitate numai o singură dată.

(5) Judecătorul stagiar sau procurorul stagiar care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului şi până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(6) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (5) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Art. 26. - (1) Examenul de capacitate constă în susţinerea unei probe scrise şi a unei probe orale, respectiv evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 11. - (1) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, inclusiv soluţionarea unor speţe şi redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcţie de specificul activităţii candidaţilor.

(2) Probele scrise se susţin la următoarele materii:

a) drept civil;

b) drept procesual civil;

c) drept penal;

d) drept procesual penal.

Art. 12. - Probele scrise se vor susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:

- prima zi: proba la drept civil şi drept procesual civil;

- a doua zi: proba la drept penal şi drept procesual penal.

Art. 13. - (1) Probele orale se susţin la următoarele materii: fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază (din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal), organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

(2) Examinarea se face pe bază de bilete.

Art. 14. - Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate în tematică şi bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.

(2) Examenul de capacitate va urmări însuşirea competenţelor şi aptitudinilor practice în perioada de stagiu.

(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, în baza regulamentelor elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 8. - (1) Înscrierea la examenul de capacitate se face în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) La cererea-tip de înscriere se anexează:

a) diploma de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, în copie;

b) referatele de evaluare şi avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau, după caz, al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta;

c) fişa de stagiu, în original.

Art. 9. - Se pot înscrie la examen judecătorii stagiari şi procurorii stagiari al căror stagiu se va împlini până în ultima zi a examenului de capacitate.

(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.

(5) Modalitatea de susţinere a examenului, criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 26. - (1) Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.

(2) Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate explicit în tematică şi bibliografie. Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise şi orale orice alte lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din examen.

(3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.

(4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit, precum şi coli obişnuite, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ciorne. Colţul tezei de examen va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.

(5) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.

(6) Pe toată durata desfăşurării probelor scrise este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de un supraveghetor, până la înapoierea în sala de examen.

(7) Niciun membru al comisiei de organizare a examenului de capacitate nu poate părăsi centrul de examen şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de examen până la încheierea probei scrise.

Art. 27. - (1) Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, pentru fiecare subiect, se transmit candidaţilor odată cu subiectele.

(2) Pe parcursul desfăşurării probei scrise membrii comisiei de organizare a examenului de capacitate şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.

(3) Candidaţii care doresc că corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

(4) Fiecare candidat primeşte teze de examen tipizate şi coli de ciornă câte îi sunt necesare.

(5) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(6) La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele- verbale pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

(7) Preşedintele sau vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate preia lucrările sub semnătură de la responsabilii de sală, membrii comisiei procedând ulterior la amestecarea şi numerotarea lucrărilor.

(8) Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului de capacitate şi candidatului respectiv.

(9) Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces- verbal.

___________

a fost modificat prin punctul 37. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 26. - prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 7. - (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Data, locul, modul de desfăşurare a examenului de capacitate şi calendarul de desfăşurare se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

(3) Tematica şi bibliografia, precum şi cererea-tip de înscriere se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, se transmit instanţelor şi parchetelor şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

Art. 32. - (1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea probelor orale, comisia de organizare a examenului de capacitate întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Accesul candidaţilor în sala de examen este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă.

(3) Pentru pregătirea răspunsurilor, fiecare candidat va beneficia de un timp de gândire de cel puţin 30 de minute de la extragerea subiectelor, înaintea susţinerii probei orale.

(4) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor, pe timpul desfăşurării probelor orale, orice alte lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia legislaţiei relevante, precum orice mijloc electronic de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din examen.

(5) Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.

Art. 33. - (1) Notarea se face, în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

(2) Notarea la probele orale este definitivă.

Art. 27. - (1) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de stagiu şi de celelalte acte necesare potrivit regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

___________

a fost modificat prin punctul 38. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 28. - (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din judecători de la curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 39. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 28. - prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 21. - Numirea membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor pentru probele scrise şi orale se face cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a acestor probe.

Art. 22. - Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:

a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;

b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire - flexibilitate, dimensiunea critică etc.;

c) să fie astfel formulate încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;

d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă un grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;

f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de examen;

g) să anunţe/să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;

h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;

i) în notarea lucrărilor să se pună accentul pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;

j) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;

2. predarea către comisia de organizare a examenului de capacitate, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi de notare, pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;

3. elaborarea, pentru probele scrise, a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, din care se alege prin tragere la sorţi numărul subiectului probei scrise;

4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare pentru probele scrise;

5. elaborarea, pentru probele orale, a unui punctaj de evaluare.

Art. 23. - (1) Comisia de corectare se constituie odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.

(2) Instruirea corectorilor se efectuează de către preşedintele comun prevăzut la art. 19 alin. (5).

(3) Comisia de corectare examinează contestaţiile la barem, sub coordonarea preşedintelui comisiei şi cu consultarea comisiei de elaborare a subiectelor.

(4) În cazul în care comisia de corectare respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.

(5) În cazul în care membrii comisiei de corectare apreciază că una sau mai multe contestaţii sunt întemeiate, iar membrii comisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluţie, comisia de corectare adoptă baremele definitive.

(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), dacă membrii comisiei de corectare şi cei ai comisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către comisia de mediere. Comisia de mediere hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi.

Art. 24. - (1) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru probele scrise are loc odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.

(2) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note, conform baremelor de evaluare şi notare definitive şi ghidurilor de corectare.

Art. 25. - (1) Comisia de elaborare a subiectelor stabileşte câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie.

(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi de notare, pe discipline de examen, vor fi puse în plicuri separate, sigilate şi vor fi predate comisiei de organizare a examenului de capacitate cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise.

(3) Prin tragere la sorţi de către un reprezentant desemnat de candidaţi vor fi stabilite subiectele pentru lucrările scrise, care vor fi multiplicate în număr egal cu cel al candidaţilor la examen, introduse în plicuri sigilate şi predate responsabililor din sălile de examen. Preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate şi persoana care a efectuat tragerea la sorţi semnează pe versoul plicului ce conţine varianta extrasă.

(4) După verificarea integrităţii plicurilor cu subiecte, supraveghetorii le vor distribui candidaţilor, comunicând ora începerii şi ora încheierii probei de examen.

Art. 15. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de soluţionare a contestaţiilor şi comisia de mediere.

(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii în acest sens.

(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.

Art. 16. - (1) Comisia de organizare a examenului de capacitate se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea acţiunilor pentru examen.

(2) Comisia de organizare a examenului de capacitate se compune din:

- preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general adjunct sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;

- vicepreşedinţi: directorii Institutului Naţional al Magistraturii sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;

- membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Naţional al Magistraturii sau al Institutului Naţional al Magistraturii, consilieri juridici asimilaţi magistraţilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii;

- responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a examenului. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a examenului de capacitate, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.

Art. 17. - (1) Comisia de organizare a examenului de capacitate are, în principal, următoarele atribuţii:

1. transmite cererea-tip de înscriere, tematica şi bibliografia de examen către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;

2. centralizează cererile de înscriere la examen, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la examen şi afişează lista finală a candidaţilor;

3. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării examenului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;

4. ia măsuri pentru securizarea subiectelor, a baremelor de evaluare şi notare şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare;

5. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru examen, numerotate;

6. instruieşte, cu 24-48 de ore înaintea datei examenului, responsabilii de sală numiţi prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a examenului de capacitate;

7. preia de la comisia de elaborare a subiectelor subiectele pentru proba scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;

8. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, imediat după extragerea variantei de examen, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;

9. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru probele scrise;

10. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de examen, după încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestuia, precum şi a subiectelor de examen pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

11. preia, în ziua desfăşurării examenului, lucrările scrise, organizează transportul acestora de la centrele de examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea lor;

12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen, precum şi în cele în care îşi desfăşoară activitatea comisia de corectare sau comisia de soluţionare a contestaţiilor să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;

13. predă şi primeşte de la comisiile de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, după caz, lucrările scrise, borderourile individuale de notare, borderoul centralizator şi procesele-verbale cuprinzând deciziile acestor comisii;

14. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;

15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;

16. analizează desfăşurarea şi rezultatele examenului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;

17. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;

18. propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a examenului;

19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, a rezultatelor finale ale examenului;

20. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.

(2) Preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.

Art. 18. - (1) Comisia de organizare a examenului de capacitate verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la examen a candidaţilor şi întocmeşte lista acestora cu cel puţin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea de către judecători şi procurori şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a examenului de capacitate.

(4) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatarului.

(5) După pronunţarea hotărârii secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la examen, listă care se aduce la cunoştinţa publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).

Art. 19. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi, în cazul probelor scrise, comisiile de corectare, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori. Comisiile de elaborare a subiectelor pentru probele orale constituie, în cazul acestora, şi comisii de examinare.

(2) Comisiile pentru judecători sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.

(3) Comisiile pentru procurori sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.

(4) Comisia de mediere este formată din membrii comisiei de elaborare a subiectelor, membrii comisiei de corectare şi un alt membru.

(5) Comisiile prevăzute la alin. (1) au un preşedinte comun, distinct pentru judecători, respectiv procurori. Preşedintele este membru al comisiei de elaborare a subiectelor, veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de examen, precum şi repartizarea lui între comisii şi coordonează activitatea comisiilor pe care le conduce. Preşedintele nu poate corecta lucrări şi nici soluţiona contestaţii.

(6) Aceeaşi persoană, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (4) şi a preşedintelui comisiilor indicate la alin. (1), nu poate face parte din mai mult de o comisie.

(7) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.

(8) Componenţa nominală a acestor comisii se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile legii şi ale prezentului regulament, Institutul Naţional al Magistraturii putând formula recomandări în acest sens.

(9) Membrii comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.

(10) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de organizare a examenului de capacitate şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.

(11) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi.

Art. 20. - (1) Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.

(2) Comisiile de examinare la probele orale au cel puţin 3 membri şi se constituie în mod distinct, la următoarele materii:

a) drept civil;

b) drept procesual civil;

c) drept penal;

d) drept procesual penal;

e) fundamentele constituţionale ale statului de drept;

f) organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, care constituie o singură materie de examen.

Art. 29. - (1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 30. - Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 35. - Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Contestaţiile cu privire la fiecare din cele două probe se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 31. - (1) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se depun de către candidaţi, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediile curţilor de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, caz în care se înaintează de îndată, prin fax, Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi resigilate şi renumerotate, fiind înscrise într-un borderou separat.

(3) Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre media stabilită de comisia de corectare şi de comisia de soluţionare a contestaţiilor este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori prin tragere la sorţi de către preşedintele comisiilor.

(4) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), iar decizia comisiei este irevocabilă.

(5) Nota acordată la contestaţii nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(6) Lista cuprinzând rezultatele finale ale probei scrise, după soluţionarea contestaţiilor, se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) Contestaţia la proba orală se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat.

(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, fiecare din secţiile Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.

(5) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.

___________

a fost modificat prin punctul 40. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 29. - prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

Art. 28. - (1) Corectarea lucrărilor se face conform baremelor şi ghidurilor de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor, pentru fiecare subiect de examen, bareme care se afişează după încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 23 alin. (3) - (6).

(2) În situaţiile prevăzute la art. 23 alin. (4) şi (5), contestaţiile la barem se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar în situaţiile prevăzute la art. 23 alin. (6), în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (3) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (4) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.

Art. 29. - (1) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 11 alin. (2), respectându-se baremele de evaluare şi de notare şi ghidurile de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor sau modificate în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1). Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 11 alin. (2), cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Corectarea şi notarea pe baza baremului se înregistrează în borderouri de notare separate, de către fiecare corector, semnate de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare materie o reprezintă media celor două note acordate. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei de reevaluare, şi se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului de capacitate. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.

(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului de capacitate. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid în prezenţa preşedintelui comisiei de organizare a examenului de capacitate, iar notele finale se înregistrează imediat în borderourile de examen.

(3) Mediile aritmetice vor fi calculate cu două zecimale.

Art. 34. - (1) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la probele scrise şi orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă şi orală.

(2) La terminarea examenului comisia de organizare a examenului de capacitate va întocmi un proces-verbal, în care vor fi menţionate condiţiile de desfăşurare a examenului, notele obţinute de candidaţi la probele scrise şi orale şi media generală pe baza căreia au fost declaraţi admişi sau respinşi.

(3) Procesul-verbal va fi semnat de preşedintele comisiilor prevăzute la art. 19 alin. (1).

Art. 30. Abrogat prin punctul 41. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 04/06/2019 începând cu 27.06.2019.

CAPITOLUL III
Numirea judecătorilor şi procurorilor

Art. 31. - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.

(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).

___________

a fost modificat prin punctul 42. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Abrogat prin punctul 43. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.

Art. 32. - (1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister.

(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 06/02/2014 începând cu 29.04.2014.

___________

a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

Art. 33. - (1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii- asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

___________

a fost modificat prin punctul 44. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.

(2¹) Dispoziţiile art. 15 se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 45. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.

(4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(5) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

(6) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

(7) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

(8) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

(9) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

(10) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

(10¹) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

___________

a fost introdus prin punctul 4¹. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

(10²) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

___________

a fost introdus prin punctul 4¹. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

(10³) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

___________

a fost introdus prin punctul 4¹. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

(10⁴) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

___________

a fost introdus prin punctul 4¹. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

(10⁵) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

___________

a fost introdus prin punctul 4¹. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

(10⁶) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

___________

a fost introdus prin punctul 4¹. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

(10⁷) Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2008 începând cu 24.04.2008.

___________

a fost introdus prin punctul 4¹. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

(11) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).

___________

a fost modificat prin punctul 46. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(12) Abrogat prin punctul 47. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(13) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.

___________

a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.

___________

a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

Punere în aplicare prin Hotărâre 509/2008 :

Dispoziţiile art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei şi ulterior prin Legea nr. 97/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 100/2007, reprezintă o normă de drept substanţial, întrucât instituie o interdicţie temporară în ceea ce priveşte delegarea, detaşarea, transferarea şi promovarea la alte instanţe sau parchete a persoanelor admise în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât acestea se aplică numai în cazul soluţionării cererilor de delegare, detaşare, transferare şi promovare formulate de către persoanele care au fost numite în funcţiile de judecător şi procuror, în condiţiile art. 33, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 97/2008 şi, implicit, ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 100/2007, cu consecinţa interzicerii delegării, detaşării, transferării şi promovării pe o perioada de 1 an, în cazul persoanelor numite ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 100/2007, precum şi a interzicerii delegării, detaşării, transferării şi promovării pe o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor numite ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 97/2008.

(15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.

Art. 33¹. - Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul foarte bine la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.

___________

a fost introdus prin punctul 48. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 34. - (1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.

(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.

(3) Jurământul se depune în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.

(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.

(5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie.

Punere în aplicare CAPITOLUL III prin Regulament Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor sta... din 04/06/2019 :

CAPITOLUL IV Validarea examenului de capacitate şi repartizarea candidaţilor pe posturi

Art. 36. - (1) Rezultatele examenului de capacitate, procesul-verbal prevăzut la art. 34 alin. (3) şi raportul întocmit de compartimentul de specialitate vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, în termen de 10 zile de la comunicarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1).

(3) În raport cu concluziile secţiilor, compartimentul de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii centralizează rezultatele, întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor şi efectuează celelalte lucrări necesare procedurii de validare a examenului de capacitate.

(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă cu privire la validarea examenului de capacitate în prima şedinţă care urmează şedinţelor în care secţiile au analizat îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate.

(5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.

(6) În cazul invalidării rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii va stabili o nouă dată pentru susţinerea examenului de capacitate.

Art. 37. - După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 38. - (1) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să îşi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În acest sens, candidaţii vor fi convocaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea repartizării pe post. Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.

(2) Judecătorii stagiari pot opta doar pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari pot opta doar pentru posturi de procuror.

Art. 39. - (1) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la art. 38 alin. (1) i se va propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Refuzul de a accepta propunerea, precum şi necomunicarea acceptării postului în termen de 10 zile de la primirea propunerii se consideră demisie.

Art. 40. - Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 41. - (1) La medii egale are prioritate, la alegerea postului, în ordinea următoare, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.

(2) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

Art. 42. - În termen de cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor care au promovat examenul de capacitate.

Art. 43. - (1) Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia.

(2) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, prevăzut la alin. (1), optează, prin cererea de înscriere la examenul de capacitate, pentru susţinerea probelor scrise şi orale, fie împreună cu judecătorii, fie împreună cu procurorii, lucrările cu caracter practic pe care le vor susţine urmând să fie particularizate în funcţie de instituţiile de la care provin.

(3) La cererea-tip de înscriere, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor va anexa referatul de evaluare întocmit de către conducătorul compartimentului în care stagiarul îşi desfăşoară activitatea, avizat de conducerea instituţiei în cauză.

CAPITOLUL IV
Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilor

Art. 35. - (1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii acestora în exercitarea funcţiei.

(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 3. - (1) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.

(2) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.

___________

a fost modificat prin punctul 49. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 36. - Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.

Punere în aplicare Art. 36. prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

(2) Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător sau procuror, prin pregătire individuală.

Art. 5. - Formarea profesională continuă se organizează atât la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat, la nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi la instanţele şi parchetele din circumscripţiile acestora.

Punere în aplicare Art. 36. prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 5¹. - (1) Magistratul care nu poate participa la seminarele, conferinţele sau orice alt program de formare profesională, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau la nivel descentralizat, pentru care şi-a exprimat opţiunea şi pentru care a fost selectat, are obligaţia să anunţe imposibilitatea participării, de îndată ce a intervenit motivul justificat care a determinat această situaţie, cu cel puţin 48 de ore înaintea începerii seminarului.

(2) În situaţiile în care imposibilitatea participării intervine cu mai puţin de 48 de ore înaintea începerii seminarului sau magistratul, în mod justificat, nu poate îndeplini obligaţia prevăzută de alin. (1), cauzele exoneratoare se apreciază de ordonatorul de credite, pe baza propunerii organizatorului activităţii de formare profesională şi a documentelor justificative depuse de magistratul în cauză.

(3) Anunţul prevăzut la alin. (1) se poate realiza prin orice mijloace de comunicare scrisă către organizatorul activităţii de formare, fiind transmis, de regulă, persoanei de contact indicate în cuprinsul invitaţiei de participare la activitatea de formare respectivă.

Art. 5². - În cazul lipsei nejustificate de la activitatea de formare, al neîndeplinirii obligaţiei prevăzute de art. 5¹ alin. (1) sau al nedepunerii documentelor justificative prevăzute de art. 5¹ alin. (2), magistratul va fi obligat să suporte cheltuielile efectuate de către organizator în vederea participării acestuia la activitatea de formare la care nu a participat sau a participat doar parţial.

Art. 5³. - (1) Organizatorul activităţii de formare profesională care constată neparticiparea sau participarea parţială a judecătorului sau procurorului întocmeşte un referat, care cuprinde datele relevante privind activitatea de formare, motivele neparticipării sau participării parţiale, date privind anunţul prevăzut la art. 5¹, precum şi, după caz, propuneri privind suportarea cheltuielilor. Referatul însoţit de eventualele documente justificative va fi avut în vedere de ordonatorul de credite pentru recuperarea cheltuielilor prevăzute la art. 5² sau, după caz, la aprecierea asupra cauzelor justificative prevăzute de art. 5¹ alin. (2).

(2) Referatul prevăzut la alin. (1) se transmite şi instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul, pentru a fi avut în vedere în activitatea de evaluare a activităţii profesionale.

Art. 37. - (1) Judecătorii şi procurorii participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 2. - Judecătorii şi procurorii în funcţie participă cel puţin o dată la 3 ani la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.

(2) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 4. - Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi a unui curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii ori de instanţele judecătoreşti sau de parchetele de pe lângă acestea, de instituţii de învăţământ superior din ţară ori din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 6. - Institutul Naţional al Magistraturii coordonează formarea judecătorilor şi procurorilor din fonduri bugetare, în conformitate cu programul de formare profesională continuă aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 9. - (1) La elaborarea programului de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, consiliul ştiinţific va lua în considerare următoarele:

a) propunerile formatorilor Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la domeniile de formare şi temele ce urmează a fi dezbătute;

b) propunerile instanţelor şi ale parchetelor;

c) propunerile asociaţiilor profesionale ale magistraţilor;

d) propunerile altor specialişti din domeniul dreptului;

e) evaluarea rezultatelor formării profesionale din anii anteriori.

(2) Programul de formare profesională continuă, locul şi perioada de desfăşurare a cursurilor se transmit în mod obligatoriu, după aprobare, tuturor judecătorilor şi procurorilor, în vederea formulării de către aceştia a opţiunilor de participare.

(3) Opţiunile judecătorilor şi procurorilor se fac, de regulă, în anul anterior celui în care se desfăşoară cursurile de formare şi se transmit, prin intermediul conducerii instanţelor şi parchetelor, după analizarea şi aprobarea lor în colegiul de conducere al instanţei, respectiv parchetului.

(4) Planul de formare rezultat în urma opţiunilor judecătorilor şi procurorilor se comunică instanţelor şi parchetelor, precum şi participanţilor, pentru a fi avut în vedere la organizarea activităţilor. Conducerile instanţelor şi parchetelor au obligaţia de a lua măsurile ce se impun pentru a permite judecătorului sau procurorului să participe la cursurile de formare profesională continuă, conform planificării aprobate de colegiul de conducere.

Art. 10. - Activitatea de formare profesională continuă este asigurată de personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii. Acesta cuprinde judecători şi procurori, cadre didactice din învăţământul superior juridic acreditat, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

Art. 11. - La sfârşitul fiecărei sesiuni de formare profesională continuă judecătorii şi procurorii participanţi completează o fişă de evaluare a dezbaterilor şi primesc un atestat.

Art. 12. - Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediul centrelor regionale de pregătire a judecătorilor şi procurorilor.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 8. - (1) Cursurile de formare profesională continuă se organizează de Institutul Naţional al Magistraturii în baza unui program anual, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Programul de formare profesională continuă cuprinde domeniile şi temele de formare.

(3) Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, sub formă de seminarii, colocvii, mese rotunde sau sesiuni.

(4) Cursurile de formare profesională continuă includ şi seminare de practică neunitară în domeniile drept civil, drept penal, litigii cu profesionişti şi contencios administrativ şi fiscal, organizate semestrial, cu participarea preşedinţilor secţiilor corespunzătoare de la curţile de apel.

(4) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 7. - Institutul Naţional al Magistraturii organizează atât cursuri generale de formare profesională continuă, cât şi cursuri speciale. Cursurile speciale de formare profesională continuă se organizează pentru:

a) judecătorii din instanţele specializate şi procurorii din parchetele de pe lângă acestea;

b) judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în condiţiile art. 31 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;

c) judecătorii şi procurorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive.

Art. 13. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii elaborează programe şi organizează următoarele cursuri speciale de formare profesională continuă:

a) cursuri pentru judecătorii din instanţele specializate şi procurorii din parchetele de pe lângă acestea;

b) cursuri de 6 luni pentru judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în condiţiile art. 31 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;

c) cursuri de 3-6 luni pentru judecătorii şi procurorii care au primit calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sau calificativul "Nesatisfăcător".

(2) Domeniile de formare, tematica, modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 37¹. - (1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire prevăzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.

(1¹) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor şi procurorilor străini, ale cursanţilor sau ale reprezentanţilor altor instituţii de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activităţile de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii.

___________

a fost introdus prin punctul 50. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (1¹) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Cazarea participanţilor în condiţiile alin. (1) şi (1¹) se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.

___________

a fost modificat prin punctul 51. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc funcţia de bază.

(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.

(5) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.

(6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 195/2008 începând cu 03.05.2009.

___________

a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 195/2008 începând cu 08.12.2008.

Art. 38. - (1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 15. - (1) Formarea continuă la nivel descentralizat include toate sesiunile de pregătire organizate de instanţe şi parchete în baza prezentului regulament.

(2) În cadrul instanţelor şi parchetelor se organizează periodic, sub coordonarea curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea, activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminare, sesiuni ori mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii.

(1¹) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 52. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1²) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1¹) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 37¹ alin. (2).

___________

a fost modificat prin punctul 52. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1³) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 52. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1⁴) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.

___________

a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 195/2008 începând cu 08.12.2008.

(2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formar... din 24/08/2005 :

Art. 17. - (1) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.

(2) Institutul Naţional al Magistraturii organizează întruniri periodice ale judecătorilor şi procurorilor desemnaţi conform alin. (1) în vederea asigurării unei pregătiri uniforme la nivelul instanţelor sau, după caz, al parchetelor.

(3) Responsabilii de la nivelul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea organizează întâlniri periodice cu judecătorii şi procurorii de la nivelul instanţelor sau parchetelor din subordine.

Art. 39. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecă... din 04/10/2007 :

Art. 1. - (1) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.

(2) Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.

(3) Aspectele relevate în urma autoanalizării şi autoaprecierii vor fi avute în vedere la interviu, în scopul elaborării, de comun acord între evaluator şi evaluat, a planului de dezvoltare profesională.

Art. 2. - Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Art. 3. - (1) Indicatorii sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.

(2) În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator şi criteriu, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării judecătorilor şi procurorilor, activitatea de autoevaluare şi autoapreciere, precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a magistraţilor, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 36. - (1) Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani.

(2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, autoevaluarea, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de dezvoltare profesională.

(3) Judecătorii şi procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.

(4) Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.

Art. 37. - (1) În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficienţe constatate în activitatea desfăşurată, poate formula recomandări judecătorului sau procurorului evaluat, în vederea îmbunătăţirii activităţii, întocmind în acest sens un proces-verbal.

(2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoştinţa judecătorului sau a procurorului evaluat, sub semnătură, care poate formula observaţii cu privire la aspectele constatate.

(3) Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu opţiunile judecătorilor şi procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.

Art. 38. - (1) În procedura de evaluare, comisiile pot consulta şi, după caz, pot solicita orice evidenţă sau document ale instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.

(2) Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii, respectiv procurorii care ocupă funcţii de conducere la instanţa sau, după caz, la parchetul unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul sau procurorul evaluat sau la instanţele, respectiv parchetele ierarhic superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru efectuarea evaluării.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de secţiile acestuia, cu relevanţă în aprecierea indicatorilor de integritate prevăzuţi la art. 6 şi 19.

(4) Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selecţionează, anual, un număr de cel puţin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de judecător. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.

(5) Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale, procurorul evaluat selecţionează, anual, un număr de cel puţin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de procuror. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic.

(6) Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale a procurorilor se au în vedere şi analizele, şi rapoartele de control întocmite conform reglementărilor interne aplicabile Ministerului Public.

(7) Pentru evaluarea conduitei în timpul şedinţei de judecată, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă anual la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale.

(8) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfăşurată de procurorii care ocupă funcţii de conducere, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, şi un număr de cel mult 5 alte acte relevante.

Art. 39. - Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul sau procurorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului sau procurorului să aibă o poziţie cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională.

Art. 40. - (1) Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, după efectuarea autoevaluării, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.

(2) Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului sau a procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar.

(3) Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fişa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.

(2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:

a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an şi 5 ani;

b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;

c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;

d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.

(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei şi a vicepreşedintelui se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncţi şi a şefilor de secţie de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie compusă din judecători, membri aleşi ai Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi ai direcţiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleşi ai Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de tribunal, desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecă... din 04/10/2007 :

CAPITOLUL III Comisiile de evaluare

Art. 29. - (1) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate astfel:

a) pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei supreme şi un membru supleant;

b) pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului, şi un membru supleant;

c) pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din conducătorul secţiei, direcţiei/serviciului, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;

d) pentru procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;

e) pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;

f) pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiile de conducere şi un membru supleant.

(2) La fiecare instanţă şi parchet pot fi constituite una sau mai multe comisii de evaluare, la propunerea colegiului de conducere al instanţei sau al parchetului. Dacă se constituie mai multe comisii de evaluare, pot fi desemnaţi cel mult 4 membri supleanţi, care pot desfăşura activitate în oricare din comisiile de evaluare.

(3) Activitatea specifică funcţiei de judecător sau de procuror, desfăşurată de membrii comisiei de evaluare, inclusiv de membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară sau unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică şi în situaţia în care membrii comisiei de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, au această calitate doar pentru o parte din perioada supusă evaluării.

(5) Evaluarea judecătorilor care fac parte din comisiile de evaluare de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a membrilor supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, cu excepţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se face de o comisie formată din 2 judecători cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.

(6) Evaluarea procurorilor care fac parte din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, inclusiv a membrilor supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, se face de o comisie formată din 2 procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.

(7) Evaluarea prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a adjunctului procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a adjunctului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de comisia prevăzută la alin. (6).

(8) Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(9) Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(10) Preşedintele fiecărei comisii este conducătorul instanţei sau parchetului. În situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei sau conducătorului unităţii de parchet, vicepreşedintele instanţei, respectiv adjunctul conducătorului parchetului care îl înlocuieşte exercită şi atribuţiile conferite de prezentul regulament.

(11) În situaţia încetării mandatului conducătorului instanţei sau parchetului, membru de drept şi preşedinte al comisiei, precum şi în situaţia în care acesta este numit sau delegat în funcţie de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenţei comisiei de evaluare.

(12) În cazul imposibilităţii de constituire a comisiei de evaluare la o instanţă sau la un parchet din cauza numărului insuficient de magistraţi, evaluarea se face de o comisie constituită din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată şi din doi judecători de la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, din doi procurori de la parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiile de conducere ale acestora.

(13) Evaluarea judecătorilor militari de la toate instanţele militare se face de o comisie constituită la nivelul Curţii Militare de Apel, formată din preşedintele acestei instanţe, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.

(14) Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, formată din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant, dintre procurorii care funcţionează la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, indiferent de gradul profesional al acestora.

(15) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi parchetele se face conform prezentului regulament, după încetarea detaşării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror, prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.

(16) În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 2 ani sau, după caz, 3 ani îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau a promovării, preşedintele comisiei de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care judecătorul ori, după caz, procurorul şi-a desfăşurat activitatea înainte de a fi transferat, detaşat, delegat sau promovat are obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care funcţionează în prezent judecătorul ori procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.

(17) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor transferaţi sau promovaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită la nivelul instanţei, respectiv al unităţii de parchet la care au funcţionat anterior datei transferului sau promovării.

(18) La calculul perioadei de 2 ani, în cazul primei evaluări de la numirea în funcţie, şi al perioadei de 3 ani, în cazul celorlalte evaluări, se ţine seama doar de perioada în care judecătorul sau procurorul evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca judecător, respectiv procuror, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta s-a aflat în alte concedii care, cumulate, nu depăşesc 3 luni.

(19) Comisia care evaluează vicepreşedinţii instanţei sau conducătorii adjuncţi ai parchetelor în situaţiile în care aceştia fac parte din comisia de evaluare şi exercită efectiv atribuţiile conferite membrului de drept, în cazurile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei ori conducătorului parchetului, va fi cea de la instanţa sau unitatea de parchet ierarhic superioară.

Art. 30. - (1) Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi desemnaţi de colegiile de conducere sunt numiţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare şi trebuie să aibă, în măsura posibilităţilor, specializări diferite. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod definitiv, în ultimii 3 ani.

(2) În cazul imposibilităţii constituirii comisiei de evaluare din cauza neîndeplinirii unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) de către judecătorii sau procurorii care funcţionează la o instanţă ori un parchet, evaluarea se face de o comisie constituită potrivit art. 29 alin. (12).

(3) Membrii comisiilor şi membrii supleanţi sunt numiţi pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie o singură dată.

(4) Membrii comisiilor de evaluare sunt reînvestiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere.

(5) După ce au fost desemnaţi de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiţi ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei sau parchetului ierarhic superior.

(6) La instanţele şi parchetele la care sunt constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere stabileşte, pentru fiecare comisie de evaluare, judecătorii, respectiv procurorii care vor fi evaluaţi de comisie.

(7) Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora. În situaţiile prevăzute la art. 29 alin. (5) şi (6), în caz de divergenţă între membri, comisia de evaluare se completează cu un alt judecător, respectiv procuror, desemnat de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.

(8) Comisia de evaluare, cu participarea tuturor membrilor, deliberează şi hotărăşte cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator şi acordarea calificativului.

(9) În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi membri supleanţi în condiţiile art. 29 alin. (2), colegiul de conducere stabileşte care dintre aceştia îl va înlocui pe cel aflat în imposibilitate de a exercita funcţia de evaluator. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.

(10) Dispoziţiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător în cazul încetării mandatului unuia dintre membrii comisiei de evaluare.

(11) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situaţii:

1. când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;

2. când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat.

(12) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (11), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.

(13) În situaţiile prevăzute la alin. (11) şi (12), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de membrul supleant. Dacă cel aflat în situaţia de incompatibilitate este preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului, acesta va fi înlocuit de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de adjunctul conducătorului parchetului, iar, în lipsa acestora, de membrul supleant.

(14) Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii şi procurorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.

(15) Judecătorii şi procurorii, cu excepţia preşedintelui instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu pot fi în acelaşi timp membri în mai multe comisii de evaluare. Membrii supleanţi nu pot desfăşura în acelaşi timp activităţi în mai multe comisii de evaluare.

Art. 31. - (1) Colegiul de conducere al instanţei sau parchetului constată situaţia de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare şi dispune înlocuirea acestuia cu membrul supleant.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă membrul comisiei de evaluare este şi membru al colegiului de conducere, hotărârea se va lua fără participarea acestuia.

(3) Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat revine colegiului de conducere, indiferent care este numărul membrilor comisiei de evaluare cu privire la care se invocă incompatibilitatea.

(4) Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt şi membri ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare sau al unităţii de parchet ierarhic superioare celei la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.

(5) La instanţele şi parchetele la care este constituită o singură comisie de evaluare, în cazul constatării situaţiei de incompatibilitate între 2 ori mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, evaluarea se va efectua de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară ori unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.

(6) Cererea prin care un membru al comisiei de evaluare solicită să se constate incompatibilitatea preşedintelui sau a membrilor comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior se soluţionează de colegiul de conducere al instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior la care este constituită comisia de evaluare competentă să efectueze evaluarea, fără participarea membrului comisiei de evaluare faţă de care se solicită să se constate incompatibilitatea.

Art. 32. - (1) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi din funcţie pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numai la propunerea motivată a colegiului de conducere al instanţei sau a parchetului la care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Plenul decide cu privire la cererea de revocare, pe baza verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară.

Art. 33. - În funcţie de volumul de activitate de la instanţe şi parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de celelalte activităţi.

Art. 34. - Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau, după caz, două persoane desemnate de conducătorul instanţei sau al parchetului.

(4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

(5) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru judecători din 3 judecători, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru judecători, cu grad cel puţin de curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru procurori din 3 procurori, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru procurori, cu grad cel puţin de tribunal.

(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre de fiecare din secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 04/10/2007 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 53. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Pus în aplicare prin Regulament din 19/02/2007 începând cu 18.10.2018.

Art. 40. - (1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3), (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.

___________

a fost modificat prin punctul 54. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecă... din 04/10/2007 :

Art. 41. - (1) Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se întocmeşte separat, pentru fiecare judecător şi procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, după care se comunică celui evaluat.

(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, conform modelului corespunzător, aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eventualele recomandări făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.

(3) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situaţia în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.

(4) Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de 15 zile.

(5) Observaţiile şi obiecţiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunţă asupra acestora în termen de 15 zile. În situaţia în care observaţiile şi obiecţiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.

Art. 42. - (1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare punctajul maxim este de 10 puncte.

(2) Dacă există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea desfăşurată de judecătorul ori de procurorul evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalţi indicatori.

(3) Punctajul obţinut de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.

(4) Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel:

- de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";

- de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";

- de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";

- sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".

(5) Pentru judecătorii care au ocupat funcţii de conducere în perioada supusă evaluării, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, cel mult câte 25 de puncte, la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte, iar la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 15 puncte. În situaţia prevăzută la art. 6 alin. (2), punctajul acordat pentru criteriul de evaluare privind integritatea este de cel mult 20 de puncte.

(6) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(7) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(8) Punctajul obţinut la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.

(2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecă... din 04/10/2007 :

Art. 43. - (1) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.

(3) Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau a procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului legal citat nu împiedică soluţionarea contestaţiei.

(4) Judecătorii şi procurorii evaluaţi de comisiile de evaluare din cadrul secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (1). Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) În soluţionarea contestaţiei, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate:

a) respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;

b) admite contestaţia şi:

(i) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;

(ii) desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat;

(iii) desfiinţează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de împlinirea perioadei de 2 ani sau de 3 ani, prevăzută de lege.

(6) Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia.

(7) În situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) pct. (ii) şi (iii), secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

(8) Hotărârile secţiilor pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(9) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive.

(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (4) şi (5) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.

___________

a fost modificat prin punctul 54. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curţii de apel este definitivă.

___________

a fost modificat prin punctul 54. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 19/02/2007 începând cu 28.02.2007.

Art. 41. - (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 55. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 19/02/2007 începând cu 28.02.2007.

Punere în aplicare Art. 41. prin Regulament Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a person... din 19/02/2007 :

Art. 11. - (1) Personalul de specialitate juridică căruia i s-a acordat calificativul "Nesatisfăcător" este obligat să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale organizate conform legii.

(2) Personalul de specialitate juridică căruia i s-a acordat calificativul final "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive este obligat să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale organizate conform legii.

(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen.

Punere în aplicare Art. 41. prin Regulament Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecă... din 04/10/2007 :

Art. 45. - (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

Art. 47. - (1) Absenţa nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.

(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.

Art. 48. - Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 46 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.

Art. 44. - (1) În cazul în care judecătorul sau procurorul primeşte calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.

(2) În situaţia în care comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare.

Punere în aplicare Art. 41. prin Regulament Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecă... din 04/10/2007 :

Art. 46. - (1) Cursurile prevăzute la art. 45 alin. (1) şi (2) se încheie cu susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul Nesatisfăcător sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul Satisfăcător împreună cu tematica, bibliografia şi metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.

(3) Comisiile de examen sunt formate, în funcţie de materiile de examen şi tipul probelor stabilite prin metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului, din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(4) Rezultatele examenului se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării. Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege, de regulament sau de metodologie cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.

Art. 42. - (1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.

CAPITOLUL IV¹
Evaluarea psihologică periodică

Art. 42¹. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.

(2) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul inapt, acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări.

(3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

___________

a fost introdus prin punctul 56. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

CAPITOLUL V
Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere

SECŢIUNEA 1
Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parchete

Art. 43. - Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 57. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 44. - (1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:

a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;

c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

___________

a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.

(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la concursul de promovare.

(3¹) Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (3¹).

___________

a fost modificat prin punctul 58. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 44. - prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 21/09/2006 :

Art. 5. - (1) Pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc judecătorii şi procurorii care îndeplinesc la data susţinerii probelor scrise condiţiile de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la ultima evaluare au avut calificativul foarte bine şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Persoanele numite în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.

Art. 45. - Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 59. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 46. - (1) Concursul de promovare pe loc constă în susţinerea unei probe scrise.

(2) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1), în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 21/09/2006 :

SECŢIUNEA a 2-a Desfăşurarea concursului

Art. 15. - (1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor şi procurorilor şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.

(2) Cu cel puţin 25 de zile înainte de data desfăşurării concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi o transmite în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi ale parchetelor. Lista candidaţilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la afişarea listelor prevăzute la alin. (2).

(4) Contestaţiile se depun la sediile curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a concursului.

(5) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori, a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la Plen în termen de 48 de ore de la comunicare.

(7) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii Plenului, lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se afişează la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi la sediile parchetelor şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 16. - (1) Concursul constă în susţinerea unor probe scrise cu caracter teoretic şi practic.

(2) Probele scrise cu caracter teoretic şi practic se susţin la:

a) una dintre următoarele materii, în funcţie de secţia şi specializarea sau, după caz, de locul pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;

b) drept procesual civil pentru materiile de specialitate: drept civil, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei şi drept internaţional privat sau drept procesual penal pentru materia de specialitate drept penal;

c) jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, indiferent de specializare.

Art. 17. - (1) Probele scrise se desfăşoară în două etape şi constau în:

1. susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice;

2. susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice.

(2) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

a) 20 de întrebări din următoarele materii, în funcţie de specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei sau drept internaţional privat;

b) 20 de întrebări din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal;

c) 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

(3) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.

(4) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice cuprinde 20 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:

- 10 întrebări din următoarele materii, în funcţie de specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei sau drept internaţional privat;

- 8 întrebări din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal;

- o întrebare din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi o întrebare din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

(5) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice fiecare răspuns corect primeşte 0,5 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.

(6) Întrebările teoretice şi practice la materiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. a) şi b) cuprind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale.

(7) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.

(8) Testele-grilă se susţin în aceeaşi zi, cu o pauză de o oră între acestea.

Art. 18. - (1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probelor scrise, comisia de organizare a concursului repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi afişarea acestora pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul.

(2) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probelor. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.

(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.

Art. 19. - (1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.

(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.

(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.

Art. 20. - (1) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.

(2) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, vicepreşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.

(3) Pe parcursul desfăşurării probelor scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisiile de elaborare a subiectelor.

(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 14 alin. (1) - (5).

(4¹) În situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) şi (3), contestaţiile la barem se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (4), în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(8) Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Art. 21. - (1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine probele scrise.

(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.

(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisiile de elaborare a subiectelor, se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor de concurs pentru fiecare candidat.

(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.

(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semnează de cei 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru documentele de concurs.

(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.

Art. 22. - (1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările candidaţii le predau supraveghetorilor.

(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.

(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.

(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.

(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui şi unui membru al comisiei de organizare a concursului.

Art. 23. - Rezultatele se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi ale parchetelor.

Art. 24. - (1) Candidaţii pot contesta notele obţinute la probele scrise tip grilă.

(2) Contestaţiile se depun la sediile curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor, şi se trimit de îndată, prin fax, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.

(4) Lucrările se predau comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, însoţite de un borderou de predare-primire în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor.

Art. 25. - (1) Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(3) După primirea rezultatelor de la comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului recalculează, după caz, mediile generale ale candidaţilor.

(4) Afişarea rezultatelor probelor de concurs, cu excepţia clasamentului final, se realizează pentru fiecare instanţă sau parchet, separat, pentru fiecare post scos la concurs, prin folosirea unor coduri atribuite candidaţilor.

Art. 26. - (1) În urma calculării mediilor generale ale candidaţilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte listele finale.

(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi ale parchetelor.

Art. 27. - (1) Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute la proba teoretică şi proba practică, în raport cu următoarea pondere: 75% proba practică şi 25% proba teoretică.

(2) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 17.

Art. 28. - (1) Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.

(1¹) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.

(2) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi a procurorilor declaraţi admişi.

(4) Promovarea efectivă se face în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport de opţiunea candidatului. În cazul în care candidaţii au optat pentru mai multe secţii pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puţin o specializare comună, în condiţiile art. 6 alin. (6) teza a II-a, la promovarea efectivă se va ţine seama de ordinea de preferinţă indicată de candidaţi.

(5) În cazul promovării pe loc, ocuparea locurilor se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat.

Art. 29. - La medii egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au vechime mai mare în funcţia de judecător sau de procuror, cei care au calitatea de doctorand, candidaţii care au absolvit cursuri de masterat sau care au absolvit cursuri postuniversitare ori candidaţii care au activitate publicistică în specialitate, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestor criterii vor fi avute în vedere în următoarea ordine: nota obţinută la proba scrisă tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice, vechimea la instanţa/parchetul al cărei/cărui grad profesional îl deţine judecătorul/procurorul, media obţinută la ultima evaluare, media obţinută la examenul de capacitate.

Art. 30. - (1) Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele şi parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului.

(2) Dispoziţiile art. 28 alin. (4) şi ale art. 29 se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

Art. 46¹. - (1) Promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita locurilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.

(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.

___________

a fost introdus prin punctul 61. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 46². - (1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanţele şi parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei sau parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior, în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost introdus prin punctul 61. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 46³. - (1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.

(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (2).

___________

a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost introdus prin punctul 61. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 47. - În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.

___________

a fost modificat prin punctul 62. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 47¹. - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe sau parchete superioare nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.

(2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe superioare nu pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la parchete superioare nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.

___________

a fost introdus prin punctul 63. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 47². - Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin examenul de promovare organizat pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii.

___________

a fost introdus prin punctul 63. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 17/09/2019 începând cu 23.09.2019 până la 02.08.2020.

Pusă în aplicare prin Regulament din 23/07/2019 începând cu 01.08.2019.

Pusă în aplicare prin Regulament din 07/06/2011 începând cu 23.06.2011.

SECŢIUNEA a 2-a
Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoare

Art. 48. - (1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 64. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

(3) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la proba scrisă se trimit Institutului Naţional al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor.

___________

a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.

___________

a fost modificat prin punctul 64. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

___________

a fost modificat prin punctul 64. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6¹) Abrogat prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

___________

a fost introdus prin punctul 65. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(7) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 66. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.

___________

a fost modificat prin punctul 66. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecător... din 20/02/2020 :

CAPITOLUL II Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen

Art. 33. - (1) Numirea în funcţiile de preşedinte de secţie vacante la judecătorii, tribunale şi curţi de apel se face la propunerea preşedintelui instanţei, pe baza candidaturilor depuse de judecători.

(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6, care se aplică în mod corespunzător.

(3) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.

(4) Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei consultă judecătorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.

(5) După consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, preşedintele instanţei solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al instanţei.

(6) Avizul colegiului de conducere al instanţei trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.

(7) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, preşedintele instanţei, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.

(8) Motivarea propunerii candidaturii judecătorului selectat potrivit alin. (7) trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.

(9) Propunerea făcută de preşedintele judecătoriei, însoţită de candidatura judecătorului selectat de acesta şi de documentele prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, se trimite preşedintelui tribunalului, care o prezintă, împreună cu punctul său de vedere, preşedintelui curţii de apel. Preşedintele curţii de apel transmite propunerea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de propriul punct de vedere.

(10) Propunerea făcută de preşedintele tribunalului, însoţită de actele prevăzute la alin. (9), se prezintă preşedintelui curţii de apel, care o transmite Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de punctul său de vedere.

Art. 34. - (1) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:

a) evoluţia carierei profesionale a judecătorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;

b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;

c) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 6 alin. (4) şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;

d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării judecătorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţia de conducere.

(2) Atunci când Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul propus pentru numirea în funcţia de preşedinte de secţie va susţine în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat şi prin videoconferinţă. Interviul constă în:

a) susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte:

- prezentarea sintetică a secţiei pentru a cărei conducere candidează;

- identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;

- propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei pentru a cărei conducere candidează;

- compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei, dacă este cazul;

b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;

c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.

(3) Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de preşedintele instanţei sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.

(4) La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului.

(5) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea instanţei, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.

(6) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.

Art. 35. - (1) Numirea judecătorilor în funcţiile de conducere prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Declanşarea procedurii de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) se dispune de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Direcţia resurse umane şi organizare publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii anunţul privind declanşarea procedurii şi calendarul estimativ al acesteia, aprobat de preşedinte.

(3) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, până la termenul prevăzut de calendarul estimativ.

(4) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul estimativ, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la procedura de ocupare a funcţiei de conducere pentru care se candidează.

(5) La expirarea termenului prevăzut la alin. (3), Direcţia resurse umane şi organizare publică lista cu candidaţii înscrişi în procedura de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectele referitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la expirarea termenului prevăzut la alin. (4).

(6) Dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. a) -c) se aplică în mod corespunzător.

(7) Candidaţii susţin în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu. Dispoziţiile art. 34 alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător.

(9¹) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) judecătorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

___________

a fost introdus prin punctul 67. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

___________

a fost modificat prin punctul 68. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.

(12) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

(13) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti.

(14) Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.

Punere în aplicare Art. 48. prin Regulament Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecător... din 20/02/2020 :

CAPITOLUL I Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

Art. 1. - Numirea judecătorilor în funcţii de conducere la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare pe paginile de internet ale instanţelor judecătoreşti.

(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1), care urmează a se vacanta, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.

Art. 3. - Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Art. 4. - Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se afişează pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

Art. 5. - Concursul sau examenul constă în susţinerea următoarelor probe:

a) testare psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres;

b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;

c) testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.

SECŢIUNEA a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concurs sau examen

Art. 6. - (1) Pot participa la concursul sau examenul prevăzut la art. 3 judecătorii care au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. Candidaţii trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura. Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data desfăşurării primei probe a concursului sau examenului. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs sau examen nu se ia în considerare perioada în care judecătorul a avut calitatea de auditor de justiţie. La data depunerii candidaturii, candidaţii trebuie să funcţioneze efectiv la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura.

(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care la două concursuri sau examene consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători de la o altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa pentru care îşi depun candidatura.

(3) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

(4) Judecătorii care participă la concurs sau examen pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.

Art. 7. - (1) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.

(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific, şi se publică împreună cu documentele relevante depuse pe intranetul instanţei la care există postul de conducere pentru care se candidează, după ce funcţia de conducere respectivă a fost ocupată de candidat în urma concursului sau examenului. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.

SECŢIUNEA a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului

Art. 8. - (1) Comisia de organizare a concursului sau examenului este condusă de un preşedinte, care este secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă de directorul Direcţiei resurse umane şi organizare.

(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 9. - (1) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pe acei membri comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.

(2) Comisia de examinare este prezidată de un judecător desemnat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte şi ordinea în care ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, îndeplinesc funcţia de preşedinte în cazul incompatibilităţii preşedintelui desemnat sau în situaţiile în care acesta nu îşi poate exercita atribuţiile.

(3) Incidentele referitoare la preşedintele comisiei de examinare se soluţionează prin hotărâre de către ceilalţi membri ai acesteia. În cazul admiterii acestora, acesta va fi înlocuit de drept de unul dintre ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În această ipoteză, comisia de examinare se completează cu un membru supleant, în condiţiile prevăzute la alin. (2) teza finală, cu respectarea componenţei prevăzute la alin. (1).

(4) Desemnarea membrilor comisiei se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.

(5) Judecătorii care au făcut parte din comisia de examinare la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în această comisie pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.

(6) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanele din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(7) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce revin membrilor comisiei de examinare se stabilesc prin contracte de participare încheiate în două exemplare între aceştia şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 10. - (1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.

(2) În cazul în care un membru al comisiei de examinare funcţionează la instanţa de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al comisiei de examinare a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii 3 ani.

(4) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei de examinare, de către acesta sau de către unul dintre candidaţi, preşedintele apreciază cu privire la înlocuire.

(5) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidaţii la funcţia de conducere de la instanţa respectivă.

(6) Aceeaşi persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.

(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs sau examen.

Art. 11. - (1) Comisia de organizare a concursului sau examenului are, în principal, următoarele atribuţii:

1. centralizează cererile de înscriere, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs sau examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen şi afişează lista finală a candidaţilor;

2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării probelor şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor, în condiţiile legii;

3. asigură securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare;

4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs sau examen, numerotate;

5. instruieşte responsabilii de sală;

6. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, pentru testarea psihologică şi testarea scrisă, în ordinea alfabetică a curţilor de apel, pentru susţinerea proiectului şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

7. preia de la comisia de examinare subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;

8. păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;

9. coordonează randomizarea şi multiplicarea subiectelor pentru testarea scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;

10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru testarea scrisă;

11. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs sau examen, după încheierea testării scrise, şi asigură publicarea acestuia şi a subiectelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

12. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs sau examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;

13. în ziua desfăşurării testării scrise, preia lucrările scrise şi ia măsuri în vederea corectării lor;

14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile ori se desfăşoară probele de concurs sau examen să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;

15. predă şi preia lucrările scrise de la membrii comisiei de examinare, cu ocazia soluţionării contestaţiilor la rezultatele testării scrise şi preia procesele-verbale cuprinzând deciziile comisiei;

16. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului sau examenului;

17. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;

18. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului sau examenului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

19. informează de îndată Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;

20. propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului;

21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului sau examenului.

(2) Preşedintele comisiei de organizare a concursului sau examenului ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare stabileşte fişa de atribuţii pentru membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.

(3) Membrii comisiei de organizare îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului sau examenului.

Art. 12. - (1) La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.

(3) După pronunţarea hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).

Art. 13. - (1) Comisia de examinare are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la art. 5 lit. c) şi a baremelor de evaluare şi notare, cu respectarea următoarelor reguli:

a) asigurarea concordanţei cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;

b) asigurarea cuprinderii echilibrate a materiei studiate şi a gradului de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

c) evitarea, pe cât posibil, a repetării subiectelor de la concursurile sau examenele anterioare;

d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării testării scrise;

e) indicarea punctajului prevăzut în barem şi a timpului recomandat pentru rezolvare;

f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, punctarea tuturor soluţiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;

2. predarea către comisia de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea testării scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare în plicuri distincte, închise şi sigilate;

3. evaluarea şi notarea candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 5 lit. b);

4. soluţionarea contestaţiilor formulate la proba prevăzută la art. 5 lit. c).

(2) Judecătorii care sunt membri în comisia de examinare îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la instanţe.

Art. 14. - (1) Testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres constau în aplicarea unui test scris şi în susţinerea unui interviu în faţa comisiei/comisiilor formate din câte 2 psihologi desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al instanţelor, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România.

(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) şi (7) şi ale art. 10 alin. (1) - (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.

(4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre.

(5) Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi calificativul recomandabil sau nerecomandabil; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii.

(7) Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 3 zile de o comisie formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris aplicat şi a susţinerii unui nou interviu.

(8) Rezultatele testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut, sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.

Art. 15. - (1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.

(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:

a) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;

b) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării aleatorii;

c) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei şi transparenţa actului de conducere;

d) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor.

(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la instanţa pentru care se candidează, însuşite de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă. Modalitatea de repartizare a punctajului maxim în cadrul fiecărei categorii de criterii se stabileşte de comisia de examinare înainte de susţinerea acestei probe. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

(5) Rezultatele susţinerii proiectului sunt definitive şi nu pot fi contestate.

(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.

(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.

Art. 16. - Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează cel puţin cu mijloace audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.

Art. 17. - Testarea scrisă constă în verificarea cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane, pe baza unui test-grilă.

Art. 18. - (1) Cu 24 de ore înainte de desfăşurarea testării scrise, comisia de examinare stabileşte subiectele pentru această probă.

(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi notare se predau în plicuri distincte, închise şi sigilate, de către comisia de examinare, comisiei de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de data şi ora susţinerii testării scrise. Comisia de organizare asigură randomizarea subiectelor în 4 variante şi multiplicarea acestora în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală. Plicurile se deschid în ziua probei, în prezenţa reprezentanţilor candidaţilor, după expirarea termenului de acces în sălile de concurs sau examen.

Art. 19. - (1) Accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen este permis pe baza actului de identitate, în ordinea afişată, la ora stabilită, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.

(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, responsabilii de sală aduc la cunoştinţă candidaţilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe teza tipizată.

Art. 20. - (1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării testării scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila de concurs sau examen.

(3) Colţul tezei tipizate se lipeşte şi se ştampilează la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.

(4) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.

(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din proba de concurs sau examen. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare şi candidatului respectiv.

Art. 21. - (1) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului sau examenului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.

(2) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs sau examen şi nu poate comunica conţinutul subiectelor până la încheierea testării scrise.

(3) Pe parcursul desfăşurării testării scrise membrii comisiei de organizare a concursului sau examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de examinare. Pe toată durata desfăşurării testării scrise, în sălile de concurs sau examen au acces numai membrii comisiilor de examinare şi de organizare care supraveghează desfăşurarea concursului sau examenului.

(4) Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, stabilite de comisia de examinare, se transmit candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi se publică, împreună cu subiectele, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea testării scrise. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de examinare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.

(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

(7) Sancţiunile prevăzute la alin. (6) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.

Art. 22. - (1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine testarea scrisă.

(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs sau examen.

(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisia de examinare, nu poate depăşi 4 ore şi se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.

(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.

(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.

Art. 23. - (1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.

(3) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.

(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un catalog de sală.

(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare alături de celelalte documente de concurs sau examen.

(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui comisiei de organizare, care le amestecă şi le numerotează.

Art. 24. - (1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.

(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează.

(3) Rezultatul testării scrise se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 25. - (1) Candidatul nemulţumit de nota obţinută la lucrarea scrisă poate formula contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se transmit prin fax sau e-mail Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări.

(3) Lucrările scrise se recorectează de către 2 membri ai comisiei de examinare, dintre care un judecător şi un specialist în management şi organizare instituţională.

(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.

(5) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(6) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 26. - (1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiect şi nota de la testarea scrisă.

(2) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.

(4) În caz de medii egale, departajarea candidaţilor se face în funcţie de vechimea cea mai mare în funcţia de judecător la instanţa pentru care se candidează.

(5) În circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

(6) Pentru a ocupa funcţia pentru care candidează, judecătorul trebuie să obţină cel puţin media 7 (şapte), iar notele, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă, trebuie să fie cel puţin 5 (cinci).

Art. 27. - (1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.

(2) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.

SECŢIUNEA a 4-a Dispoziţii finale

Art. 28. - (1) Numirea judecătorilor care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament.

(2) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice şi să comunice dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.

(3) În cazul în care judecătorul atacă în instanţă, în condiţiile legii, comunicarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedura de numire în funcţia de conducere se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei. Pe această perioadă funcţia de conducere va fi ocupată prin delegare.

Art. 29. - Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 30. - Pentru cazurile în care în prezentul capitol se prevede publicarea pe paginile de internet ale curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, preşedinţii instanţelor transmit documentele prim-grefierului sau, după caz, grefierului-şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi publicate de îndată, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul publicării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau ale retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras preşedintelui instanţei.

Art. 31. - (1) Toate documentele întocmite pentru concurs sau examen se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.

(2) Lucrările de concurs sau examen se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.

Art. 32. - Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul organizării concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor militari.

Art. 49. - (1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 69. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

(3) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.

___________

a fost modificat prin punctul 69. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5¹) Dispoziţiile art. 48 alin. (6¹) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost introdus prin punctul 70. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

___________

a fost modificat prin punctul 71. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(7) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 71. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

___________

a fost modificat prin punctul 71. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 20. - (1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 49 alin. (9) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, tribunale şi curţi de apel, se face la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.

(2) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute de art. 49 alin. (11), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.

(3) Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului consultă procurorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.

(4) După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al acestui parchet.

(5) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.

(6) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secţiei şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi, pe care o înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(7) Motivarea recomandării candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.

(8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după însuşirea recomandării primite, formulează propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi de înscrisurile prevăzute la alin. (2), de avizul motivat al colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor secţiei şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).

(9) Prevederile art. 19 alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a procurori... din 10/03/2020 :

CAPITOLUL II Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen

Art. 33. - (1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 49 alin. (9) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă curţile de apel, se face de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul. Pot fi numiţi în aceste funcţii procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

(2) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.

(4) După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al acestui parchet.

(5) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.

(8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după însuşirea recomandării primite, formulează o propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi de înscrisurile prevăzute la alin. (2), de avizul motivat al colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor secţiei şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).

Art. 34. - (1) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:

a) evoluţia carierei profesionale a procurorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;

b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;

d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării procurorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţia de conducere.

(2) Procurorul propus pentru numirea în funcţia de conducere va susţine în faţa secţiei un interviu care constă în:

a) susţinerea planului managerial, sub următoarele aspecte:

(i) prezentarea sintetică a secţiei pentru a cărei conducere candidează;

(ii) identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;

(iii) propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei pentru a cărei conducere candidează;

(iv) compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al conducătorului unităţii de parchet, dacă este cazul;

c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.

(3) Interviul poate fi realizat şi prin videoconferinţă.

(4) Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.

(5) La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului.

(6) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea parchetului, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.

(7) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.

Art. 35. - (1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secţiei sau, după caz, al serviciului din cadrul acestui parchet sau al acestei direcţii.

(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime în funcţie de minimum 10 ani.

(3) Prevederile art. 33 alin. (2) - (7) se aplică în mod corespunzător.

(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după însuşirea recomandării primite, formulează propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi avizul colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor secţiei, serviciului sau biroului, după caz, şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).

(5) Prevederile art. 34 se aplică în mod corespunzător.

Art. 36. - (1) Numirea procurorilor în condiţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror.

(2) În vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiţiei, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

(3) Dispoziţiile art. 34 se aplică în mod corespunzător.

(4) Avizul se emite de către Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile.

(9¹) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) procurorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

___________

a fost introdus prin punctul 72. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(10) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.

(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi în cazul numirii procurorilor în funcţiile de conducere.

(12) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile parchetelor.

Punere în aplicare Art. 49. prin Regulament Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a procurori... din 10/03/2020 :

CAPITOLUL I Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale

Art. 1. - Numirea procurorilor în funcţii de conducere la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare pe paginile de internet ale parchetelor.

(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1) care urmează a se vacanta se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.

Art. 3. - Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, precum şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Art. 4. - Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului se aprobă de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se afişează pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

Art. 5. - Concursul sau examenul constă în susţinerea următoarelor probe:

a) testare psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres;

b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;

c) testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.

SECŢIUNEA a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concurs sau examen

Art. 6. - (1) Pot participa la concursul sau examenul prevăzut la art. 3 procurorii care au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege şi au funcţionat cel puţin 2 ani la parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura. Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data desfăşurării primei probe a concursului sau examenului. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs sau examen nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie. La data depunerii candidaturii, candidaţii trebuie să funcţioneze efectiv la parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura.

(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care la două concursuri sau examene consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi procurorii de la un alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, care au dreptul să funcţioneze la parchetul pentru care îşi depun candidatura.

(3) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori procurorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

(4) Procurorii care participă la concurs sau examen pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese, care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta.

Art. 7. - (1) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.

(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific, şi se publică împreună cu documentele relevante depuse pe intranetul parchetului la care există postul de conducere pentru care se candidează, după ce funcţia de conducere respectivă a fost ocupată de candidat în urma concursului sau examenului. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.

SECŢIUNEA a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului

Art. 8. - (1) Comisia de organizare a concursului este condusă de un preşedinte, care este desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care ocupă funcţiile de secretar general adjunct al Consiliului, director adjunct al Direcţiei resurse umane şi organizare sau alte funcţii de conducere din aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 9. - (1) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. Comisia de examinare este prezidată de un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În comisia de examinare vor fi desemnaţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pe acei membri ai comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile. Incidentele referitoare la preşedintele comisiei de examinare se soluţionează de ceilalţi membri ai acesteia; în cazul în care preşedintele comisiei de examinare nu îşi poate exercita atribuţiile, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii desemnează un nou preşedinte.

(3) Desemnarea membrilor comisiei se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. În acest sens, Institutul Naţional al Magistraturii îi informează pe procurorii care pot face parte din această comisie, potrivit legii.

(4) Procurorii care au făcut parte din comisia de examinare la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în această comisie pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.

(5) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanele din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

(6) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce revin membrilor comisiei de examinare se stabilesc prin contracte de participare încheiate în două exemplare între aceştia şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 10. - (1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.

(2) În cazul în care un membru al comisiei de examinare funcţionează la parchetul de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.

(4) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei de examinare sau o cerere de contestare de către unul dintre candidaţi a prezenţei unui membru în comisia de examinare, preşedintele comisiei de examinare apreciază cu privire la înlocuire.

(5) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciuneia dintre persoanele care candidează la aceeaşi funcţie de conducere cu persoana care a determinat înlocuirea.

(6) Aceeaşi persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.

(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs sau examen.

Art. 11. - (1) Comisia de organizare a concursului sau examenului are, în principal, următoarele atribuţii:

4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs sau examen, numerotate;

5. instruieşte responsabilii de sală;

6. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, pentru testarea psihologică şi testarea scrisă, în ordinea alfabetică a parchetelor de pe lângă curţile de apel, pentru susţinerea proiectului, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

7. preia de la comisia de examinare subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;

8. păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;

10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru testarea scrisă;

12. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs sau examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;

13. în ziua desfăşurării testării scrise, preia lucrările scrise şi ia măsuri în vederea corectării lor;

14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisia de examinare ori se desfăşoară probele de concurs sau examen să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;

15. predă şi preia lucrările scrise de la membrii comisiei de examinare, cu ocazia soluţionării contestaţiilor la rezultatele testării scrise, şi preia procesele-verbale cuprinzând deciziile comisiei;

16. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului sau examenului;

17. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;

18. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului sau examenului şi prezintă concluziile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;

19. informează de îndată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;

20. propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului;

21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului sau examenului.

Art. 12. - (1) Listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică simultan, la data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul de concurs sau examen, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.

(3) După pronunţarea hotărârii secţiei, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 13. - (1) Comisia de examinare are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută de art. 5 lit. c) şi a baremelor de evaluare şi notare, cu respectarea următoarelor reguli:

a) asigurarea concordanţei cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

b) asigurarea cuprinderii echilibrate a materiei studiate şi a gradului de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

c) evitarea, pe cât posibil, a repetării subiectelor de la concursurile sau examenele anterioare;

d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării testării scrise;

e) indicarea punctajului prevăzut în barem şi a timpului recomandat pentru rezolvare;

3. evaluarea şi notarea candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 5 lit. b);

4. soluţionarea contestaţiilor formulate cu privire la baremul de evaluare şi notare şi la rezultatele probei prevăzute de art. 5 lit. c), conform dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi art. 25 alin. (3).

(2) Procurorii care sunt membri în comisia de examinare îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la parchete.

Art. 14. - (1) Testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres constau în aplicarea unui test scris şi în susţinerea unui interviu în faţa comisiei sau comisiilor formate din câte 2 psihologi desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al instanţelor şi parchetelor, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Testul scris şi interviul se susţin de către fiecare candidat, de regulă, pe parcursul a două zile succesive.

(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (3) teza I şi alin. (6) şi ale art. 10 alin. (1) - (5) se aplică în mod corespunzător.

(3) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.

(4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Acest cod va fi folosit şi la publicarea şi afişarea rezultatelor obţinute la celelalte două probe de concurs sau examen, precum şi a notelor finale, cu excepţia rezultatelor finale ale candidaţilor declaraţi admişi.

(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii.

(9) În cazul în care un candidat a obţinut calificativul nerecomandabil şi a formulat contestaţie, acesta poate solicita comisiei de examinare reprogramarea pentru susţinerea proiectului după soluţionarea contestaţiei la testarea psihologică.

Art. 15. - (1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.

(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:

a) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor;

b) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul parchetului şi transparenţa actului de conducere;

c) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor;

d) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.

(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la parchetul pentru care se candidează, însuşite de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă. Modalitatea de repartizare a punctajului maxim de 2,5 puncte în cadrul fiecărei categorii de criterii se stabileşte de comisia de examinare înainte de susţinerea acestei probe. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

(5) Rezultatele susţinerii proiectului sunt definitive şi nu pot fi contestate.

(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.

(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.

Art. 17. - Testarea scrisă constă în verificarea cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane, pe baza unui test-grilă.

Art. 18. - (1) Cu 24 de ore înainte de desfăşurarea testării scrise, comisia de examinare stabileşte subiectele pentru această probă.

Art. 19. - (1) Accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen este permis pe baza actului de identitate, în ordinea afişată, la ora stabilită, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.

(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, responsabilii de sală aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza tipizată.

(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din proba de concurs sau examen. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri, responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare şi candidatului respectiv.

(2) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs sau examen şi nu poate comunica conţinutul subiectelor până la încheierea probei scrise.

(3) Pe parcursul desfăşurării probei scrise, membrii comisiei de organizare a concursului sau examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de examinare. Pe toată durata desfăşurării testării scrise, în sălile de concurs sau examen au acces numai membrii comisiei de examinare şi de organizare care supraveghează desfăşurarea concursului sau examenului.

(4) Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, stabilite de comisia de examinare, se transmit candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi se publică, împreună cu subiectele, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea probei scrise. În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termenul prevăzut de calendarul de concurs sau examen. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de examinare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.

(7) Sancţiunile prevăzute la alin. (6) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.

(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează până la înapoierea în sala de concurs sau examen.

(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.

(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teste tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "Anulat", se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.

Art. 23. - (1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.

(3) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.

(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un catalog de sală.

(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare până la validarea concursului sau examenului.

(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui comisiei de organizare, care le amestecă şi le numerotează.

Art. 24. - (1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.

(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează.

(3) Rezultatul testării scrise se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări.

(3) Lucrările scrise se recorectează de către 2 membri ai comisiei de examinare, dintre care un procuror şi un specialist în management şi organizare instituţională.

(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.

(5) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(6) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 26. - (1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiect şi nota de la proba scrisă.

(3) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.

(4) În caz de medii egale, departajarea candidaţilor se face în funcţie de nota obţinută la testarea scrisă, iar dacă şi acestea sunt egale, va fi avută în vedere vechimea cea mai mare în funcţia de procuror.

(5) În circumscripţiile parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.

(6) Pentru a ocupa funcţia pentru care candidează, procurorul trebuie să obţină cel puţin media 7 (şapte), iar notele, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă, trebuie să fie cel puţin 5 (cinci).

Art. 27. - (1) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor finale.

(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.

SECŢIUNEA a 4-a Dispoziţii finale

Art. 28. - (1) Numirea procurorilor care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament.

(2) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice şi să comunice dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.

(3) În cazul în care procurorul atacă în instanţă, în condiţiile legii, comunicarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedura de numire în funcţia de conducere se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei. Pe această perioadă funcţia de conducere va fi ocupată prin delegare.

Art. 29. - Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Art. 30. - Pentru cazurile în care în prezentul capitol se prevede publicarea pe paginile de internet ale parchetelor, procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor transmit documentele prim-grefierului sau, după caz, grefierului- şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi publicate de îndată, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul publicării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau ale retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras procurorului general ori, după caz, prim-procurorului.

Art. 31. - (1) Toate documentele întocmite pentru concurs sau examen se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.

(2) Lucrările de concurs sau examen se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.

Art. 32. - Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul organizării concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor militari.

Art. 50. - (1) Pentru numirea în funcţii de conducere sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:

a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror;

b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror;

c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror.

(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(3) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 48 alin. (9) şi art. 49 alin. (9).

___________

Derogare prin alineatul (4) din Lege nr. 303/2004 începând cu 18.10.2018.

(4) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (3), în situaţia în care la două concursuri consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători sau, după caz, procurori de la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa ori parchetul pentru care îşi depun candidatura.

(5) În cazul în care la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie unde este vacantă funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, respectiv de prim- procuror sau adjunct al acestuia, niciun judecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcţii, nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat un judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau procurorii care funcţionează la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.

___________

a fost modificat prin punctul 73. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 51. - (1) La expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la instanţele sau parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.

___________

a fost modificat prin punctul 74. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;

c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

___________

a fost modificat prin punctul 74. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a judecător... din 20/02/2020 :

CAPITOLUL III Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor

Art. 36. - (1) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către preşedintele instanţei sau, după caz, de o treime din numărul membrilor, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii o poate trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.

(2) În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.

(4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.

(5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.

(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.

(7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.

(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.

(9) Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.

(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.

(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.

(3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.

(4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere.

(5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.

(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 74. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind numirea în funcţii de conducere a procurori... din 10/03/2020 :

CAPITOLUL III Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor

Art. 37. - (1) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor, numiţi în condiţiile art. 49 şi ale art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, de către conducătorul parchetului, Secţia pentru procurori o trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.

(2) În urma verificărilor efectuate la parchet, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori.

(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru procurori fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea procurorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.

(4) Procurorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.

(5) La termenul fixat, Secţia pentru procurori dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de procurorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.

(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru procurori dispune revocarea procurorului din funcţia de conducere.

(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea procurorului cu funcţie de conducere.

(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată procurorului revocat din funcţia de conducere.

(9) Hotărârea Secţiei pentru procurori poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.

(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru procurori poate dispune suspendarea procurorului din funcţia de conducere.

Art. 38. - (1) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) După primirea propunerii ministrului justiţiei, însoţită de rezultatul verificărilor efectuate în condiţiile art. 69 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Secţiei pentru procurori fixează un termen pentru dezbaterea acesteia, dispunând citarea procurorului cu funcţie de conducere şi comunicarea propunerii, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula apărări.

(3) Dispoziţiile art. 37 alin. (4) - (8) se aplică în mod corespunzător.

(8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) şi (7), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcţia de conducere.

___________

a fost introdus prin punctul 75. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(9) Hotărârea se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.

___________

a fost introdus prin punctul 75. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(10) Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.

___________

a fost introdus prin punctul 75. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 51¹. - (1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.

(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.

___________

a fost introdus prin punctul 76. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

SECŢIUNEA a 3-a
Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie

Art. 52. (1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 77. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 1. - Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Art. 2. - Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi a conduitei acestora.

(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

___________

a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 81/2012 începând cu 12.12.2012.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 4. - Posturile scoase la concurs se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care există locuri vacante.

(2) În cuprinsul anunţului privind organizarea concursului de promovare se precizează materiile la care se susţine concursul, în funcţie de secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care organizează concursul.

(3) În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii.

(1) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(1¹) Tematica şi bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul foarte bine la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1). Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(5) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.

___________

a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 300/2011 începând cu 30.12.2011.

Art. 52¹. (1) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

(4) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura.

(5) Fiecare candidat poate opta cu privire la o singură secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul aceluiaşi concurs.

(6) Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii formulate până la data expirării termenului de înscriere.

(2) Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:

a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;

b) un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

___________

a fost modificată prin punctul 78. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

c) Abrogată prin punctul 79. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 81/2012 începând cu 12.12.2012.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 20. - Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:

a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;

b) un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

c) o probă scrisă, cu caracter practic.

(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 80. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

SECŢIUNEA 1 Comisiile de concurs

Art. 7. - (1) Comisia de organizare a concursului este numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Nu pot fi numite în comisie persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei.

Art. 8. - Comisia de organizare a concursului se compune din:

- preşedinte: secretarul general ori secretarul general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii sau directorul Direcţiei resurse umane şi organizare;

- vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;

- membri: directori, şefi de servicii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, experţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.

- responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile art. 7 alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a concursului, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.

Art. 9. - Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:

1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de înscriere şi afişează lista finală a candidaţilor;

2. în termen de 24 de ore de la afişarea listei finale a candidaţilor publică cererile de înscriere la concurs pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la art. 52² alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise;

3. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de corectare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor;

4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;

5. ca urmare a cererii comisiilor de evaluare, solicită curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie copii certificate şi, acolo unde există, şi în format electronic, de pe hotărârile judecătoreşti ori, după caz, de pe actele întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora şi alte documente necesare evaluării şi primeşte înscrisurile trimise de către acestea;

6. primeşte sesizările şi observaţiile din partea opiniei publice, precum şi hotărârile judecătoreşti ori, după caz, actele întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, trimise de orice persoană;

7. solicită curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să trimită copii certificate şi, acolo unde există, şi în format electronic ale hotărârilor judecătoreşti ori, după caz, ale actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, transmise de către orice persoană după publicarea candidaturilor, şi verifică identitatea dintre acestea şi exemplarul trimis de aceste persoane;

8. atribuie un cod numeric fiecărui candidat înscris la concurs, întocmeşte un proces-verbal în care consemnează corespondenţa dintre numele candidatului şi codul numeric atribuit şi ia măsuri pentru ca aceste date să fie accesibile unui număr restrâns de persoane, care desfăşoară în concret activităţi ce presupun în mod necesar cunoaşterea identităţii candidatului, astfel încât membrii comisiilor de concurs să nu poată cunoaşte direct sau indirect identitatea candidaţilor;

9. comunică fiecărui candidat, în plic închis şi sigilat, codul numeric care i-a fost atribuit;

10. anonimizează documentele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (1¹), primite la cererea comisiilor de evaluare, atât în ceea ce priveşte datele cu caracter personal din aceste lucrări, cât şi datele care ar permite identificarea candidatului, precum: numele judecătorilor şi grefierilor, instanţa care a pronunţat hotărârea şi instanţele care au pronunţat hotărâri în fazele procesuale anterioare, procurorii şi parchetele care au întocmit acte în cauză, dacă este cazul. Lucrările depuse de către candidat sau trimise de orice persoană, precum şi sesizările şi observaţiile trimise de către terţi, ca urmare a dezbaterii publice, se anonimizează doar în ceea ce priveşte datele care ar permite identificarea candidatului;

11. întocmeşte mapa candidatului, care va conţine lucrările depuse de acesta, cele solicitate de comisia de evaluare, cele trimise de orice persoană după publicarea cererilor de înscriere, datele prevăzute la art. 21 alin. (6) şi (7), precum şi sesizările şi observaţiile terţilor. La această mapă se depun şi explicaţiile candidaţilor date la solicitarea comisiilor de evaluare. Pe mapă şi pe fiecare înscris anonimizat conţinut de aceasta se înscrie codul numeric al candidatului;

12. predă, pe bază de proces-verbal, mapele candidaţilor fiecărei comisii de evaluare, în funcţie de secţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care candidaţii au formulat cererea de înscriere;

13. publică punctajul obţinut de candidaţi ca urmare a evaluării lucrărilor candidaţilor, efectuată de comisiile de evaluare, candidaţii fiind identificaţi doar prin cod numeric;

14. primeşte contestaţiile împotriva punctajului şi le înaintează, după anonimizarea datelor care ar permite identificarea candidatului, comisiei de contestaţii corespunzătoare, împreună cu mapa de lucrări a fiecărui candidat;

15. afişează rezultatul contestaţiilor;

16. în termen de două zile de la afişarea listei finale cu candidaţii care au întrunit condiţiile de participare la concurs, solicită Inspecţiei Judiciare să efectueze verificarea aspectelor privind integritatea candidaţilor;

17. întocmeşte pentru fiecare candidat fişele de notare pentru interviul în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

17¹. repartizează pentru interviu, conform art. 25 alin. (1), candidaţii admişi după prima probă de concurs;

18. centralizează punctajele acordate fiecărui candidat de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, calculează punctajul mediu obţinut de fiecare candidat, întocmeşte fişa centralizatoare şi asigură publicarea punctajului obţinut la interviu;

19. calculează punctajul obţinut de fiecare candidat la fiecare probă în parte şi publică rezultatul final al fiecărei probe, menţionând pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins la proba respectivă, în funcţie de punctajul obţinut;

20. repartizează pe săli, în ordine alfabetică, pentru proba scrisă, candidaţii admişi după primele două probe de concurs şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probei;

21. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul său şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs, de evaluare şi de corectare;

22. instruieşte, cu 24-48 de ore înaintea datei concursului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de concurs, numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei, respectiv responsabilii de sală şi supraveghetorii;

23. preia de la comisiile de elaborare a subiectelor subiectele pentru proba scrisă şi baremele de notare, în plicuri sigilate;

24. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de notare;

25. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea probei scrise;

25¹. coordonează multiplicarea subiectelor pentru proba scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală;

25². distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru proba scrisă;

26. afişează baremele de notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;

27. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de corectare şi răspunde de securitatea acestora;

28. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de evaluare a lucrărilor candidaţilor, comisiile de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară proba scrisă de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;

29. calculează punctajele finale obţinute de candidaţi, întocmeşte listele finale şi asigură publicarea lor simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

31. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;

32. informează de îndată Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;

33. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventuale modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;

34. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.

Art. 10. - (1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 9.

(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.

(3) Preşedintele comisiei de organizare a concursului soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 11. - (1) Comisiile de evaluare, comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor împotriva evaluării şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor privind proba scrisă sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de numire a comisiilor. Preşedintele fiecărei comisii soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedinţilor comisiilor se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Membrii comisiilor nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens.

(4) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.

(5) Aceeaşi persoană nu poate face parte în acelaşi timp din comisia de evaluare şi din comisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor împotriva evaluării, respectiv din comisia de elaborare a subiectelor şi din comisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă.

(6) Persoanele care sunt soţ/soţie sau rude ori afini până la gradul al patrulea nu pot face parte din aceeaşi comisie. Dacă o persoană face parte din comisia de evaluare ori din comisia de elaborare a subiectelor, soţul/soţia sau ruda ori afinul până la gradul al patrulea nu poate face parte din comisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor.

(7) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.

(8) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.

(9) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei din care face parte persoana respectivă.

(10) În termen de cel mult 20 de zile de la publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de înscriere la concurs, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aprobă componenţa comisiilor de evaluare şi a comisiilor de contestaţii împotriva evaluării. Numirea membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă are loc cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a probei scrise.

(11) Contractele de participare a membrilor comisiilor prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.

(12) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.

Art. 12. - (1) Comisiile de evaluare a hotărârilor judecătoreşti redactate ori, după caz, a actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora se constituie distinct pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concursul.

(2) Fiecare comisie este alcătuită din:

a) câte un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b) câte un cadru didactic universitar de la o facultate de drept din cadrul unei universităţi de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum aceasta este clasificată pe baza evaluării prevăzute la art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) câte un formator al Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 13. - Comisiile de soluţionare a contestaţiilor împotriva evaluării au componenţa prevăzută la art. 12 alin. (2) şi corespund ca număr şi specializare comisiilor de evaluare.

Art. 14. - (1) Comisiile de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă sunt numite distinct pentru Secţia penală şi, respectiv, pentru Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceste comisii elaborează subiectele de concurs pentru toate materiile şi grupele de materii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) corespunzătoare specializării secţiei pentru care s-a numit comisia respectivă.

(2) Pentru cele două secţii civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie o singură comisie de elaborare a subiectelor, care va elabora aceleaşi subiecte de concurs la drept procesual civil, iar la elaborarea subiectelor de drept substanţial va ţine seama de specializarea fiecăreia dintre cele două secţii.

(3) Pentru jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv pentru jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene se numeşte câte o comisie de elaborare a subiectelor, respectiv câte o comisie de soluţionare a contestaţiilor, comune pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concurs. Comisiile comune pentru elaborarea subiectelor din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene ţin seama, la elaborarea subiectelor de concurs, de specializarea secţiei pentru care se candidează.

(4) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă corespund ca număr şi specializare comisiilor de elaborare a subiectelor, constituite conform alineatelor precedente.

(5) Fiecare comisie este alcătuită, de regulă, din:

a) câte un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b) câte un cadru didactic universitar de la o facultate de drept din cadrul unei universităţi de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum aceasta este clasificată pe baza evaluării prevăzute la art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) câte un formator al Institutului Naţional al Magistraturii.

(6) Judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formatorul de la Institutul Naţional al Magistraturii şi cadrul didactic universitar de la o facultate de drept din fiecare comisie trebuie să fie specializaţi în materiile corespunzătoare secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost numită comisia.

Art. 15. - (1) Preşedinţii comisiilor de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 16, stabilesc timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.

(3) Preşedinţii comisiilor de soluţionare a contestaţiilor coordonează activitatea acestora.

Art. 16. - Comisiile de elaborare a subiectelor prevăzute la art. 14 alin. (1), (2) şi (3) au, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea subiectelor pentru testul-grilă, cu respectarea următoarelor reguli:

a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;

b) să evidenţieze operaţiile gândirii;

c) să fie astfel formulate încât rezolvarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;

d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă un grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

e) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;

f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;

g) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică;

h) să se asigure unitatea de evaluare;

i) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;

2. predarea către comisia de organizare a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri închise şi sigilate, separat pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concurs.

Art. 18. - Comisiile de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă, sub coordonarea preşedinţilor comisiilor, au următoarele atribuţii:

a) soluţionarea contestaţiilor la barem la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor practice, motivarea soluţiei contestaţiilor la barem şi adoptarea baremului definitiv;

b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă.

(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi câte un cadru didactic universitar având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

___________

a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 3. - (1) În vederea selectării membrilor comisiilor de concurs, Institutul Naţional al Magistraturii va constitui o bază de date cu persoanele prevăzute la art. 52¹ alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare specializare corespunzătoare secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) În baza de date prevăzută la alin. (1) sunt incluşi, în funcţie de specializare, toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care şi-au exprimat acordul de a face parte din comisiile de concurs.

(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor şi pe toată durata derulării concursului.

___________

a fost modificat prin punctul 80. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

(3) Membrii comisiilor nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens.

(6) Abrogat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 81/2012 începând cu 12.12.2012.

(7) Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (3) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

___________

a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 300/2011 începând cu 30.12.2011.

Art. 52². - (1) În cadrul probei prevăzute la art. 52¹ alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti pronunţate şi redactate de candidaţi, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.

___________

a fost modificat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

(2) Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.

(3) Cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.

(4) Actele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile de concurs.

___________

a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 81/2012 începând cu 12.12.2012.

Punere în aplicare Art. 52². - prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 22. - (1) După primirea documentelor prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (1¹) de la curţile de apel sau, după caz, de la parchetele de pe lângă curţile de apel ori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de organizare a concursului anonimizează conform dispoziţiilor art. 9 pct. 10 lucrările întocmite de candidat primite la cererea comisiilor de evaluare sau depuse de către acesta. În perioada dintre acordarea codurilor numerice şi afişarea rezultatului final la această probă, persoanele care au cunoştinţă despre corespondenţa dintre aceste coduri şi identitatea candidaţilor au obligaţia de a păstra confidenţialitatea acestei informaţii.

(2) Actele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (1¹) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, cu anonimizarea datelor care ar permite identificarea candidatului şi cu indicarea codului acestuia, pentru a fi supuse dezbaterii publice o perioadă de 7 zile de la publicare.

(3) Orice persoană poate trimite în scris sesizări sau observaţii în legătură cu actele publicate conform alin. (2) pentru a fi avute în vedere la evaluare. Sesizările şi observaţiile anonime nu se iau în considerare şi nu se trimit comisiilor de evaluare. Sesizările şi observaţiile care privesc şi integritatea candidatului se trimit Inspecţiei Judiciare pentru a fi avute în vedere la elaborarea raportului prevăzut de art. 25 alin. (6).

Punere în aplicare Art. 52². - prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 21. - (1) În cadrul probei prevăzute la art. 20 lit. a) sunt evaluate acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 5 ani de activitate.

(1¹) Constituie acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora: hotărârile judecătoreşti redactate de candidaţi, actele întocmite de procurori în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, punctele de vedere care conţin abordarea unor probleme de drept întocmite în cadrul diverselor atribuţii, transcrierea înregistrărilor susţinerilor orale ale procurorului de şedinţă, proiectele de recurs în interesul legii, referatele în dosarele în care s-au pronunţat soluţii definitive de achitare sau restituire, precum şi orice alte acte întocmite în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

(3) Hotărârile judecătoreşti redactate ori celelalte acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora prevăzute la alin. (1) şi (1¹) trebuie să fie reprezentative pentru activitatea profesională a candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze procesuale diferite, în măsura în care este posibil.

(4) Printre actele prevăzute la alin. (1) se pot regăsi şi hotărâri judecătoreşti desfiinţate sau casate, acte ale procurorului infirmate ori urmate de hotărâri judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, respectiv apeluri ori recursuri respinse, dacă există.

(5) La actele prevăzute la alin. (4) se ataşează hotărârile judecătoreşti sau actele procurorului prin care s-a dispus asupra soluţiei candidatului.

(5¹) De îndată după afişarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de organizare solicită curţilor de apel sau, după caz, parchetelor de pe lângă curţile de apel ori Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie transmiterea documentelor necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării.

(6) În cazul candidaţilor judecători, în vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor ori de efectuare a altor lucrări dintre cele prevăzute la alin. (1) şi (1¹), se solicită curţii de apel la care îşi desfăşoară activitatea candidatul date statistice sau orice documente necesare privind:

a) activitatea candidatului, precum: numărul de şedinţe de judecată, numărul de cauze la care a participat la judecată, numărul de cauze soluţionate, numărul de hotărâri motivate, numărul de hotărâri nemotivate în termen, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit acest termen, perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

b) activitatea instanţei la secţia la care a funcţionat judecătorul, precum: încărcătura medie de cauze pe judecător, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, timpul mediu de soluţionare pe tipuri de cauze, numărul mediu de hotărâri redactate de judecători, numărul mediu de hotărâri neredactate în termen.

(7) În cazul candidaţilor procurori, în vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor, se solicită parchetelor de pe lângă curţile de apel ori, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la care îşi desfăşoară activitatea candidatul date statistice sau orice documente necesare privind:

a) activitatea candidatului, precum: numărul dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, numărul de şedinţe de judecată la care a participat, numărul căilor de atac declarate şi motivate, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

b) activitatea parchetului la secţia la care a funcţionat procurorul, precum: numărul mediu de dosare/lucrări soluţionate de procurori, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, numărul mediu de căi de atac declarate şi motivate.

(8) Primind solicitarea comisiei de organizare prevăzută la alin. (5¹), preşedintele curţii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia măsurile necesare pentru strângerea informaţiilor prevăzute la alin. (6) ori (7), după caz, şi pentru transmiterea în termen a acestora.

(9) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (8), preşedintele curţii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va solicita documente necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor de la instanţele sau parchetele la care a funcţionat candidatul în ultimii 5 ani de activitate.

(10) Datele statistice şi documentele prevăzute la alin. (6) şi (7) sunt anonimizate de comisia de organizare, dispoziţiile art. 21¹ alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 21¹. - (1) Pentru realizarea evaluării candidaţilor care, în ultimii 5 ani, au desfăşurat activitate de judecată, de îndată după afişarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de organizare solicită compartimentului de statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate de aceşti candidaţi în ultimii 5 ani de activitate, cu evidenţierea datei şi numărului hotărârii, a numărului de dosar în care aceasta a fost pronunţată, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii şi cu menţiunea că soluţia a fost desfiinţată/casată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.

(2) În vederea înaintării lor către comisiile de evaluare, listele prevăzute la alin. (1) sunt anonimizate de comisia de organizare, prin înlocuirea numelui candidatului cu codul numeric atribuit acestuia şi prin eliminarea menţionării instanţei la care îşi desfăşoară activitatea candidatul şi a numărului de dosar în care a fost pronunţată respectiva hotărâre.

(3) În termen de 5 zile de la primirea listelor anonimizate prevăzute la alin. (2) de la comisia de organizare, comisiile de evaluare stabilesc criterii unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 30 de hotărâri judecătoreşti pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării, cu respectarea ponderii referitoare la diferitele stadii procesuale ale cauzelor, stabilite de comisiile de evaluare. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisiile de evaluare vor ţine seama şi de dispoziţiile art. 21 alin. (3).

(4) În termenul şi pe baza criteriilor prevăzute la alin. (3), comisiile de evaluare realizează selecţia hotărârilor judecătoreşti, prin intermediul unui program informatic. Selecţia se face cu sprijinul compartimentului informatic, în prezenţa preşedintelui comisiei de organizare sau a altui membru al acestei comisii, desemnat de preşedinte.

(5) Dacă programul informatic prevăzut la alin. (4) nu este disponibil, selecţia hotărârilor judecătoreşti se realizează de comisiile de evaluare, în termenul şi pe baza criteriilor prevăzute la alin. (3).

(6) După selecţia realizată potrivit alin. (4) sau, după caz, potrivit alin. (5), comisiile de evaluare trimit comisiei de organizare adresele privind solicitarea de la curţile de apel a hotărârilor selectate.

(7) Curţile de apel transmit comisiei de organizare hotărârile judecătoreşti solicitate, în termen de 5 zile de la primirea adreselor. Hotărârile sunt înaintate şi în format electronic, în măsura în care există în acest format.

(8) După anonimizarea hotărârilor primite de la curţile de apel, comisia de organizare le înaintează comisiilor de evaluare.

(9) În situaţia în care comisiile de evaluare apreciază că nu toate hotărârile judecătoreşti selectate sunt reprezentative pentru activitatea candidatului, acestea vor realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecţie, pe baza procedurii prevăzute la alin. (4) sau (5), după caz.

(10) Pentru realizarea evaluării candidaţilor procurori, comisia de organizare solicită procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie listele actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 5 ani. Dispoziţiile alin. (1)-(3) şi (5)-(9) se aplică în mod corespunzător.

Art. 21². - (1) Dispoziţiile art. 21¹ alin. (10) se aplică în mod corespunzător şi candidaţilor care în ultimii 5 ani nu au desfăşurat activitate la instanţe sau parchete; în acest caz, lista actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 5 ani, precum şi documentele necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor sunt solicitate de comisia de organizare instituţiei sau, după caz, instituţiilor la care au funcţionat candidaţii.

(2) În cazul candidaţilor care, în ultimii 5 ani, au desfăşurat activitate atât la alte instituţii, cât şi la instanţe sau parchete, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi ale art. 21¹.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.

Art. 52³. (1) Evaluarea prevăzută la art. 52² are ca obiect:

a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;

b) verificarea coerenţei în exprimare;

c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;

d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor.

___________

a fost modificat prin punctul 82. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Abrogat prin punctul 83. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la orice aspect supus evaluării.

___________

a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 300/2011 începând cu 30.12.2011.

Punere în aplicare Art. 52³. prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 23. - (1) Comisia prevăzută la art. 12 efectuează evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate ori, după caz, a celorlalte acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.

(2) Evaluarea hotărârilor judecătoreşti ori, după caz, a celorlalte acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora se va realiza prin notarea, cu respectarea punctajului maxim indicat, a următoarelor aspecte:

a) capacitate de analiză şi sinteză - 12 puncte;

b) coerenţă în exprimare - 12 puncte;

c) argumentaţie din punctul de vedere al clarităţii şi logicii 12 puncte;

d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor sau, după caz, a termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor - 4 puncte.

(4) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării este de 40 de puncte. Pentru fiecare criteriu se acordă obligatoriu un punctaj situat între 0 şi punctajul maxim alocat.

(5) Comisia acordă un singur punctaj pentru fiecare criteriu, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.

(6) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la orice aspect supus evaluării, prin intermediul comisiei de organizare a concursului. Explicaţiile furnizate de către candidat vor fi anonimizate şi vor fi înaintate comisiei de evaluare, cu indicarea codului candidatului.

(7) Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice până la finalul dezbaterii publice pot fi avute în vedere la evaluare. Comisiile de evaluare pot lua în considerare acele sesizări şi observaţii primite din partea opiniei publice care se referă la criteriile prevăzute de alin. (2).

(8) Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat, în care, pentru fiecare candidat identificat prin cod numeric, se arată: punctajul obţinut la fiecare criteriu dintre cele prevăzute la alin. (2); punctajul total obţinut de candidat; motivarea acordării punctajului pentru fiecare criteriu; explicaţiile cerute candidatului şi răspunsul acestuia, dacă este cazul; argumentele pentru care au fost reţinute sau înlăturate susţinerile candidatului ori sesizările şi observaţiile opiniei publice; sesizările şi observaţiile al căror conţinut excedează prevederilor alin. (2).

(9) Comisia de organizare a concursului verifică, pentru fiecare candidat, corectitudinea calculului punctajului total obţinut, notarea fiecărui criteriu, respectarea punctajului maxim alocat pentru fiecare criteriu, precum şi a punctajului maxim pentru această probă.

(10) În cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (9), comisia de organizare a concursului solicită preşedintelui comisiei de evaluare să reunească de urgenţă comisia pentru acordarea punctajului omis sau pentru corectarea punctajului care depăşeşte maximul prevăzut de prezentul articol. Raportul comisiei de evaluare este rectificat numai sub aspectele sesizate de comisia de organizare a concursului, fără a se aduce atingere punctajului obţinut de către respectivul candidat la celelalte criterii, corect notate, sau punctajului obţinut de ceilalţi candidaţi.

(11) Raportul comisiei de evaluare se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu codurile candidaţilor.

Art. 24¹. - (1) Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale obţinute la proba având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, care se publică în condiţiile art. 27 alin. (1), menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis ori respins, în funcţie de punctajul obţinut.

(2) Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să obţină un punctaj minim de 28 de puncte.

Art. 52⁴. - (1) În cadrul probei interviului, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor şi modul în care candidaţii se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidaţilor şi competenţele umane şi sociale ale acestora.

(2) La şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de Secţia pentru judecători, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.

___________

a fost modificat prin punctul 84. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 52⁴. - prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 25. - (1) Anunţul privind programarea interviului şi ordinea susţinerii lui de către candidaţi, stabilită în funcţie de secţiile pentru care se organizează concursul, se publică cu cel puţin 24 de ore înainte de data şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care are loc interviul.

(2) Desemnarea psihologului care participă la interviu cu rol consultativ se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru interviu, din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţilor de apel, precum şi dintre psihologii acreditaţi, propuşi de Colegiul Psihologilor din România.

(3) În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita candidaţilor, având în vedere şi rapoartele de evaluare întocmite în procedurile similare anterioare.

(4) Psihologul desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate adresa întrebări candidaţilor, în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.

(5) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.

(6) Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se trimite comisiei de organizare a concursului cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru proba interviului.

(7) Comisia de organizare a concursului comunică raportul prevăzut la alin. (6) candidatului, împreună cu traseul profesional întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 52⁵. - (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52¹ alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel:

a) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52¹ alin. (2) lit. a);

b) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52¹ alin. (2) lit. b);

(2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52¹ alin. (2) este următorul:

a) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52¹ alin. (2) lit. a);

b) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52¹ alin. (2) lit. b);

(3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.

___________

a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

Punere în aplicare Art. 52⁵. - prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

Art. 26. - (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării integrităţii candidaţilor este de 20 de puncte, repartizate astfel:

- conduita profesională în timpul şedinţei de judecată şi relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei - 4 puncte;

- relaţiile cu colegii, grefierii, celălalt personal al instanţei sau parchetului la care au funcţionat ori cu personalul instanţelor sau parchetelor superioare ori inferioare ierarhic - 4 puncte;

- conduita în societate - 4 puncte;

- evitarea conflictelor de interese de orice natură, imparţialitate - 4 puncte;

- modul în care se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi a judecătorului - 4 puncte.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii primesc pentru fiecare candidat câte o fişă de evaluare nominală, pe care se notează fiecare criteriu cu puncte situate între 1 şi maximul punctajului alocat, respectiv 4 puncte. Fişele de evaluare cuprind, de asemenea, numele membrului Consiliului Superior al Magistraturii care a efectuat notarea şi semnătura acestuia.

(3) Este nulă fişa de evaluare pe care nu s-a notat punctajul la unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (1). Fişa de evaluare nulă nu va fi luată în considerare la calcularea punctajului mediu obţinut de candidat. În cazul în care în fişa de evaluare s-a alocat un punctaj mai mare decât cel maxim pentru fiecare criteriu prevăzut de prezentul articol se ia în calcul punctajul maxim pentru acel criteriu.

(4) Punctajul mediu obţinut de fiecare candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii prezenţi.

(5) Punctajul mediu obţinut de fiecare candidat ca urmare a evaluării integrităţii este înscris în fişa centralizatoare a rezultatelor interviului.

Art. 27. - (1) Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele obţinute la proba interviului, care se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins, în funcţie de punctajul obţinut.

(2) Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să obţină un punctaj minim de 14 puncte.

Art. 41. - (1) Punctajul final obţinut la concurs reprezintă suma punctajelor obţinute la cele 3 probe.

(2) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7.

Art. 44. - La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au obţinut un punctaj superior la proba având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidat sau care privesc activitatea acestuia, cei care au obţinut un punctaj superior la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor practice, cei care au vechime mai mare în funcţia de judecător ori de procuror, cei care au vechime mai mare la curtea de apel, la parchetul de pe lângă curtea de apel sau, după caz, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cei care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au calitatea de doctorand, candidaţii care au absolvit cursuri de masterat sau care au absolvit cursuri postuniversitare în specializarea corespunzătoare secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care au candidat sau candidaţii care au activitate publicistică în specialitate.

Art. 52⁶. - Abrogat prin punctul 85. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 81/2012 începând cu 12.12.2012.

Art. 52⁷. (1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.

___________

a fost modificat prin punctul 86. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

(6) Promovarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea punctajelor finale obţinute, în limita numărului de posturi scoase la concurs pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(7) Promovarea se face numai la secţia pentru care candidatul a susţinut concursul. În situaţia în care un candidat a optat pentru una dintre secţiile civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar la cealaltă secţie civilă nu s-au ocupat toate posturile scoase la concurs, candidatul poate opta pentru promovarea la cealaltă secţie civilă decât cea pentru care a formulat opţiunea iniţială.

(2) Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ... din 31/01/2012 :

SECŢIUNEA a 2-a Desfăşurarea concursului

Art. 19. - (1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor şi procurorilor şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.

(2) Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi o publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (2). Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Contestaţiile se soluţionează de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) În termen de cel mult 10 zile de la finalizarea perioadei de depunere a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs şi o publică în condiţiile alin. (2).

(6) Cererile de înscriere la concurs ale candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs hotărâri judecătoreşti redactate ori, după caz, acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.

(7) Hotărârile judecătoreşti sau celelalte acte prevăzute la alin. (6) transmise după expirarea termenului prevăzut în anunţ nu se iau în considerare.

Art. 20. - Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:

a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;

b) un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

c) o probă scrisă, cu caracter practic.

Art. 21. - (1) În cadrul probei prevăzute la art. 20 lit. a) sunt evaluate acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 5 ani de activitate.

(5) La actele prevăzute la alin. (4) se ataşează hotărârile judecătoreşti sau actele procurorului prin care s-a dispus asupra soluţiei candidatului.

(10) Datele statistice şi documentele prevăzute la alin. (6) şi (7) sunt anonimizate de comisia de organizare, dispoziţiile art. 21¹ alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

(8) După anonimizarea hotărârilor primite de la curţile de apel, comisia de organizare le înaintează comisiilor de evaluare.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.

a) capacitate de analiză şi sinteză - 12 puncte;

b) coerenţă în exprimare - 12 puncte;

c) argumentaţie din punctul de vedere al clarităţii şi logicii 12 puncte;

d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor sau, după caz, a termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor - 4 puncte.

(4) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării este de 40 de puncte. Pentru fiecare criteriu se acordă obligatoriu un punctaj situat între 0 şi punctajul maxim alocat.

(5) Comisia acordă un singur punctaj pentru fiecare criteriu, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.

(11) Raportul comisiei de evaluare se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu codurile candidaţilor.

Art. 24. - (1) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat, pe criterii de notare. Contestaţia se înregistrează la Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Contestaţia este anonimizată pentru a nu permite identificarea candidatului şi este înaintată, împreună cu mapa candidatului, comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

(3) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor se pronunţă asupra acestora în cel mult 10 zile.

(4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor întocmeşte un raport motivat pentru fiecare contestaţie, cu arătarea argumentelor pentru care a modificat punctajul, separat pentru fiecare criteriu, respectiv a argumentelor pentru care a înlăturat susţinerile candidatului, în cazul în care menţine punctajul comisiei de evaluare.

(5) Ca urmare a contestaţiei, unui candidat nu i se poate acorda un punctaj mai mic decât cel obţinut la evaluarea iniţială, pentru fiecare criteriu.

(6) Rapoartele întocmite de comisiile de soluţionare a contestaţiilor se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii cu codurile candidaţilor.

(7) Dispoziţiile art. 37 alin. (6) - (6²) se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiei prevăzute la art. 12.

(2) Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să obţină un punctaj minim de 28 de puncte.

(4) Psihologul desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate adresa întrebări candidaţilor, în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.

(6) Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se trimite comisiei de organizare a concursului cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru proba interviului.

Art. 26. - (1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării integrităţii candidaţilor este de 20 de puncte, repartizate astfel:

- conduita profesională în timpul şedinţei de judecată şi relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei - 4 puncte;

- conduita în societate - 4 puncte;

- evitarea conflictelor de interese de orice natură, imparţialitate - 4 puncte;

- modul în care se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi a judecătorului - 4 puncte.

(4) Punctajul mediu obţinut de fiecare candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii prezenţi.

(5) Punctajul mediu obţinut de fiecare candidat ca urmare a evaluării integrităţii este înscris în fişa centralizatoare a rezultatelor interviului.

(2) Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să obţină un punctaj minim de 14 puncte.

Art. 28. - Candidaţii admişi după primele două probe de concurs sunt repartizaţi pe săli pentru proba scrisă, în ordine alfabetică. Comisia de concurs asigură afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probei.

Art. 29. - (1) Proba scrisă cu caracter practic constă în:

a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele grupe de materii:

(i) drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat;

(ii) drept penal;

(iii) drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi dreptul muncii;

b) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului ori procurorului, determinată de secţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care candidează;

c) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

(2) La elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la alin. (1) se vor avea în vedere jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea a Curţii Constituţionale.

Art. 30. - (1) Proba scrisă constă în susţinerea unui testgrilă pentru verificarea cunoştinţelor practice ce cuprinde 20 de speţe din materiile de concurs prevăzute la art. 29 alin. (1), astfel:

a) pentru candidaţii la secţiile civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

- 8 speţe din dreptul civil;

- o speţă din dreptul familiei;

- o speţă din dreptul internaţional privat;

- 8 speţe din dreptul procesual civil;

- câte o speţă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, respectiv, din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;

b) pentru candidaţii la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

- 6 speţe din drept administrativ;

- 5 speţe din dreptul financiar şi fiscal;

- o speţă din dreptul muncii;

- 6 speţe din dreptul procesual civil;

- câte o speţă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, respectiv, din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;

c) pentru candidaţii la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- 10 speţe din dreptul penal;

- 8 speţe din dreptul procesual penal;

- câte o speţă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, respectiv, din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.

(2) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice, pentru fiecare răspuns corect candidatul primeşte 2 puncte, punctajul maxim ce poate fi atribuit la această probă fiind de 40 de puncte.

Art. 31. - (2) Subiectele şi baremele de evaluare şi de notare vor fi puse în plicuri sigilate, separat pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concurs, şi vor fi predate comisiei de organizare a concursului cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise.

(4) După verificarea integrităţii plicurilor cu subiecte, supraveghetorii le vor distribui candidaţilor, comunicând ora începerii şi ora încheierii probei de concurs.

Art. 32. - (1) Accesul candidaţilor în sălile în care se desfăşoară proba scrisă este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, până la deschiderea plicului cu subiecte.

(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.

Art. 33. - (1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor, pe timpul desfăşurării probei scrise, orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Pe durata desfăşurării probei scrise de verificare a cunoştinţelor practice este permisă consultarea legislaţiei şi a acelor materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi în bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din concurs.

(2) Candidaţii se aşează în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 34. - (1) Niciun membru al comisiei nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.

(2) Timpul destinat elaborării lucrării scrise este cel stabilit de comisiile de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor de concurs pentru fiecare candidat.

(3) Pe parcursul desfăşurării probei scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisiile de elaborare a subiectelor.

Art. 35. - (1) Din momentul distribuirii subiectelor niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba scrisă.

(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.

(3) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele anulat, se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.

(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.

Art. 36. - (1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările candidaţii le predau supraveghetorilor.

(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor în procesele-verbale de predare-primire a acestora.

(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.

(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.

(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui sau vicepreşedintelui comisiei de organizare a concursului.

Art. 37. - (1) Baremele de evaluare şi de notare se afişează la încheierea probei scrise la centrele de concurs şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(2) În termen de 48 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor privind proba scrisă în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor.

(3) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în baremul iniţial, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor practice care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.

(6¹) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

(6²) Sancţiunile prevăzute la alin. (6¹) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.

(7) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(8) Evaluarea răspunsurilor la testul-grilă se realizează pe baza baremului definitiv, prin procesare electronică.

Art. 38. - Rezultatele obţinute la proba scrisă se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 39. - (1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba scrisă. Contestaţiile se depun la Institutul Naţional al Magistraturii în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor.

(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se sigilează şi se renumerotează, fiind înscrise într-un borderou separat.

(4) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).

Art. 40. - (1) Punctajul acordat de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitiv şi nu poate fi mai mic decât punctajul contestat.

(2) După primirea rezultatelor de la comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale la proba scrisă cu caracter practic, care se publică în condiţiile art. 27 alin. (1), menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins la proba respectivă, în funcţie de punctajul obţinut.

(3) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă cu caracter practic, candidatul trebuie să obţină minimum 28 de puncte.

Art. 41. - (1) Punctajul final obţinut la concurs reprezintă suma punctajelor obţinute la cele 3 probe.

(2) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7.

Art. 42. - (1) Comisia de organizare a concursului calculează punctajele finale ale candidaţilor şi întocmeşte listele finale.

(2) Rezultatele finale ale concursului se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 43. - (1) Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada unei fraude.

(5) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.

___________

a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 300/2011 începând cu 30.12.2011.

Art. 53. - (1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător.

(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.

(5) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 87. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 54. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

___________

a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2019 începând cu 07.03.2019.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 21¹. - (1) Numirea procurorilor în condiţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror.

(2) În vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiţiei se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.

(3) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea propunerii ministrului justiţiei, un referat în care consemnează:

a) evoluţia carierei profesionale a candidatului, cu evidenţierea calificativului la ultima evaluare şi a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;

b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia în care urmează a se dispune numirea;

c) depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 55 alin. (3), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a rezultatului verificării efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege.

(4) Dispoziţiile art. 19¹ alin. (4) - (6) se aplică în mod corespunzător.

(5) Propunerea ministrului justiţiei nu poate fi înaintată înainte de emiterea avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(1¹) În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.

___________

a fost introdus prin punctul 88¹. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

___________

a fost modificat prin punctul 88. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 88. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

___________

a fost introdus prin punctul 89. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 55. - (1) Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 54 în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.

___________

a fost modificat prin punctul 90. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1¹) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă de minimum 10 ani.

___________

a fost introdus prin punctul 91. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.

___________

a fost modificat prin punctul 92. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 92. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

___________

a fost modificat prin punctul 92. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 55. prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 21. - (1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se face la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după caz, cu recomandarea conducătorului direcţiei ori, după caz, al secţiei din cadrul acestui parchet sau al acestei direcţii.

(3) Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul direcţiei sau, după caz, al secţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie consultă procurorii serviciului sau biroului pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.

(4) După consultarea procurorilor serviciului sau biroului, conducătorul direcţiei ori, după caz, al secţiei propune procurorului general sau, după caz, procurorului-şef solicitarea avizului consultativ al colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(5) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.

(6) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul direcţiei sau, după caz, al secţiei, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi, pe care o înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după însuşirea recomandării primite, formulează propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi de înscrisurile prevăzute la alin. (2), de avizul colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor serviciului sau biroului, după caz, şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).

(9) Procurorul propus pentru numirea în funcţia de conducere vacantă va susţine în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, în condiţiile art. 19¹ alin. (4), care se aplică în mod corespunzător.

(10) Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al recomandării conducătorului direcţiei ori, după caz, al secţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.

(11) Prevederile art. 19 alin. (2), (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător.

Art. 56. - (1) La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, judecătorii revin pe funcţiile deţinute anterior în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) La încetarea mandatului funcţiei de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa o altă funcţie de conducere la acelaşi parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.

___________

a fost modificat prin punctul 93. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 21/09/2006 începând cu 18.10.2018.

CAPITOLUL VI
Delegarea, detaşarea şi transferul

Art. 57. - (1) În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 10. - (1) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale specializate şi tribunale în circumscripţia altei curţi de apel, pe funcţii de execuţie, se dispune, cu acordul scris al acestora, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.

(2) Delegarea nu poate fi dispusă decât la o instanţă la care judecătorul are dreptul să funcţioneze.

Art. 11. - (1) Solicitarea privind delegarea se depune la Consiliul Superior al Magistraturii, însoţită de avizul prevăzut la art. 10 alin. (1) şi de acordul scris al judecătorului.

(2) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen de cel mult 15 zile de la primirea solicitării, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera de judecător a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea de delegare, situaţia posturilor ocupate şi a posturilor vacante la instanţa de la care se solicită delegarea, precum şi la instanţa la care se solicită delegarea. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din anul precedent privind volumul de activitate şi încărcătura pe judecător la instanţele implicate în procedura delegării şi se prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În cazul în care solicitarea de delegare nu a fost însoţită de avizul prevăzut la art. 10 alin. (1), acesta va fi cerut înainte de prezentarea lucrării Secţiei pentru judecători.

(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi de la curţile de apel la instanţe din circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.

___________

a fost modificat prin punctul 94. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Abrogat prin punctul 95. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.

___________

a fost modificat prin punctul 96. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 14. - (1) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Delegarea nu poate fi dispusă decât la o instanţă la care judecătorul are dreptul să funcţioneze.

(3) Propunerea de delegare se prezintă de către preşedintele instanţei pentru vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie, de către preşedintele tribunalului pentru preşedintele judecătoriei, de către preşedintele curţii de apel pentru preşedintele tribunalului şi al tribunalului specializat şi de către colegiul de conducere al curţii de apel pentru preşedintele curţii respective.

(4) Propunerea de delegare făcută de preşedintele judecătoriei se trimite preşedintelui tribunalului, care o prezintă, împreună cu punctul său de vedere, preşedintelui curţii de apel. Preşedintele curţii de apel transmite propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de propriul punct de vedere.

(5) Propunerea de delegare făcută de preşedintele tribunalului sau al tribunalului specializat se prezintă preşedintelui curţii de apel, care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de punctul său de vedere.

(6) Propunerile de delegare, cu excepţia propunerii de delegare în funcţia de preşedinte al curţii de apel, sunt însoţite de avizul consultativ al colegiului de conducere al instanţei la care este vacantă funcţia de conducere. La instanţele la care colegiul de conducere nu se poate constitui este necesar avizul instanţei ierarhic superioare.

Art. 15. - (1) Propunerea de delegare formulată cu respectarea cerinţelor art. 14 se transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de următoarele:

a) acordul judecătorului propus pentru delegarea într-o funcţie de conducere;

b) avizul colegiului de conducere al instanţei sau, după caz, al instanţei ierarhic superioare;

- declaraţiile prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

(2) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în cel mult 15 zile de la primirea propunerii, un referat în care prezintă pe scurt datele relevante privind cariera de judecător a celui propus a fi delegat şi situaţia funcţiei vacante pentru care se propune delegarea. Referatul va conţine menţiuni privind depunerea înscrisurilor prevăzute la alin. (1) şi conţinutul acestora.

(3) Atunci când Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul a cărui delegare se propune susţine un interviu în faţa Secţiei.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător în cazul în care se propune delegarea succesivă a aceluiaşi judecător în aceeaşi funcţie de conducere.

Art. 16. - Delegarea încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost dispusă;

b) la data la care funcţia este ocupată prin numire, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, dacă această dată se situează în interiorul termenului prevăzut la lit. a).

(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

___________

a fost modificat prin punctul 96. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 17. - (1) La propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea judecătorilor în funcţiile de conducere de la această instanţă.

(2) Propunerea se trimite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de acordul scris al judecătorului.

(3) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în cel mult 15 zile de la primirea propunerii, un referat în care prezintă pe scurt datele relevante privind cariera de judecător a celui propus a fi delegat şi situaţia funcţiei vacante pentru care se propune delegarea. Referatul va conţine menţiuni privind depunerea declaraţiilor prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările ulterioare, şi acordul judecătorului în cauză.

(4) Judecătorul a cărui delegare se propune susţine un interviu în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) În cazul în care se propune delegarea succesivă a aceluiaşi judecător în aceeaşi funcţie de conducere, susţinerea interviului nu mai este necesară, cu excepţia cazului în care Secţia pentru judecători dispune altfel.

(6) Dispoziţiile art. 16 se aplică în mod corespunzător.

(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii.

___________

a fost modificat prin punctul 96. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 13. - Delegarea încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost dispusă;

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori.

___________

a fost modificat prin punctul 96. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(7¹) Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2019 începând cu 07.03.2019.

___________

a fost introdus prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

(8) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional dobândit.

___________

a fost modificat prin punctul 96. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(8¹) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat- asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau preşedintele Curţii Constituţionale, după caz, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.

___________

a fost modificat prin punctul 96. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(9) Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.

Art. 58. - (1) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii. Detaşarea în cadrul acestor instituţii nu se poate dispune pentru funcţii de demnitate publică.

___________

a fost modificat prin punctul 97. din Lege nr. 242/2018 începând cu 30.06.2019.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

(1) Detaşarea judecătorilor la alte instanţe şi a procurorilor la alte parchete se dispune de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la cererea motivată a preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului la care se solicită detaşarea.

Art. 6. - (1) Cererea de detaşare însoţită de acordul scris al judecătorului sau al procurorului a cărui detaşare se solicită se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Direcţia resurse umane şi organizare solicită punctul de vedere motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul, care va include informaţii inclusiv sub aspectul situaţiei posturilor vacante temporar şi a celor care se vor vacanta într-un interval de timp scurt, şi întocmeşte, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor vacante şi a celor ocupate la cele două instanţe, respectiv parchete, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător sau procuror la instanţele sau parchetele implicate în procedura de detaşare. Referatul cuprinde şi prezentarea situaţiei curente a instanţelor sau parchetelor implicate în procedura de detaşare, menţiuni cu privire la natura funcţiei şi atribuţiile postului pentru care se solicită detaşarea, precum şi analiza oportunităţii detaşării din perspectiva riscului de afectare a bunei funcţionări a instanţei sau parchetului de la care se solicită detaşarea.

Art. 7. - (1) Detaşarea judecătorilor şi a procurorilor la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei şi unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice se dispune de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a instituţiei la care se solicită detaşarea. În cerere se menţionează şi funcţia şi atribuţiile postului în care se solicită detaşarea.

(2) Dispoziţiile art. 6 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Suplimentar, referatul întocmit de Direcţia resurse umane şi organizare cuprinde şi menţiuni cu privire la natura funcţiei în care se solicită detaşarea, măsura în care aceasta corespunde statutului funcţiei de judecător sau procuror şi experienţa specifică a magistratului în acel domeniu.

Art. 7¹ . - (1) Judecătorii şi procurorii care intenţionează să participe la un concurs pentru ocuparea unui post de expert naţional detaşat sunt obligaţi să solicite acordul secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la eventuala detaşare la o instituţie sau organism a/al Uniunii Europene, anterior participării la procedurile de selecţie. Acordul secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi solicitat anterior participării la procedurile de selecţie şi în situaţia detaşării la alte organizaţii internaţionale.

(2) Dispoziţiile art. 6 alin. (2) şi ale art. 7 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 8. - Soluţionarea cererilor de prelungire a detaşării se realizează în conformitate cu dispoziţiile art. 5-7, care se aplică în mod corespunzător.

(1¹) Judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror.

___________

a fost introdus prin punctul 98. din Lege nr. 242/2018 începând cu 30.06.2019.

(1²) În cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului.

___________

a fost introdus prin punctul 98. din Lege nr. 242/2018 începând cu 30.06.2019.

(1³) Pentru Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri activitatea de formare de către judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, detaşarea se dispune doar în cazul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea cu normă întreagă.

___________

a fost introdus prin punctul 98. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

Art. 9. - Detaşarea judecătorului sau a procurorului poate înceta anterior duratei pentru care a fost dispusă, prin hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea celui care a solicitat detaşarea ori a judecătorului sau procurorului detaşat.

(3) În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.

(3¹) Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi.

___________

a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

(3²) În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3¹), personalul detaşat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi:

a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării;

b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară;

c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

___________

a fost introdusă prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.

___________

a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

(3³) Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de instituţia unde este detaşat.

___________

a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

(4) Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

(5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior. Dacă judecătorul sau procurorul detaşat se află în situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, la încetarea detaşării se aplică în mod corespunzător prevederile art. 51 alin. (1).

___________

a fost modificat prin punctul 99. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, în termen de 6 luni de la hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia pe care o ocupă prin detaşare.

___________

a fost introdus prin punctul 100. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, funcţia de conducere respectivă devine vacantă la expirarea termenului prevăzut la alin. (6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).

___________

a fost introdus prin punctul 100. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere.

___________

a fost introdus prin punctul 100. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 59. - Detaşarea şi delegarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

(2) Detaşarea nu poate fi dispusă decât la o instanţă sau la un parchet la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze.

___________

a fost modificat prin punctul 101. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 60. - (1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei sau al procurorului şef al parchetului corespunzător.

(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii.

(3) Normele de reglementare a procedurii transferului se stabilesc prin regulamente elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 17/09/2019 începând cu 23.09.2019.

___________

a fost modificat prin punctul 102. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 60. - prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

CAPITOLUL I Transferul judecătorilor şi al procurorilor

Art. 1. - (1) Transferul judecătorilor de la o instanţă la altă instanţă şi transferul procurorilor de la un parchet la alt parchet se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Transferul nu poate fi aprobat decât la o instanţă sau la un parchet la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze.

Art. 2. - (1) În scopul informării judecătorilor şi procurorilor care intenţionează să formuleze cereri de transfer se publică, de regulă, în prima zi lucrătoare a fiecărei luni, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, lista posturilor vacante de execuţie de la toate instanţele şi parchetele, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta. Posturile vacante de conducere de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora, precum şi cele prevăzute la art. 53-55 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se ocupă prin transfer, ci potrivit procedurilor speciale stabilite prin lege şi regulament.

(1¹) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea la instanţele şi parchetele superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător ori eliberarea din funcţie.

(2) Cererile de transfer se analizează ori de câte ori este necesar de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (2¹).

(2¹) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării listei menţionate la alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului şi disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile/completele la care cerinţele acestei instanţe o impun.

(2²) Termenul prevăzut la alin. (2¹) se calculează potrivit dispoziţiilor art. 101 din Codul de procedură civilă.

(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2¹), Consiliul Superior al Magistraturii solicită punctul de vedere al curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel de la care, respectiv la care se solicită transferul.

(4) Punctul de vedere se transmite în scris, după consultarea instanţelor sau, după caz, a parchetelor interesate, în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării.

(5) Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte, în termen util, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera de judecător sau procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa ori la parchetul de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa sau parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior şi motivele respingerii acestora, data înregistrării primei cereri de transfer, precum şi menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din anul precedent privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător ori procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele, respectiv parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară.

(6) Toate cererile de transfer formulate pentru un anumit post vacant, depuse la Consiliul Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (2¹), se analizează şi se soluţionează până la sfârşitul celei de a doua luni prevăzute la alineatul (2) de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în aceeaşi şedinţă, în baza criteriilor prevăzute la art. 3.

(7) Judecătorul sau procurorul poate participa la şedinţa secţiei corespunzătoare, în vederea susţinerii cererii.

Art. 3. - La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;

- vechimea la instanţa sau parchetul de la care se solicită transferul;

- vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită transferul;

- specializarea judecătorului/procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzător specializării, precum şi disponibilitatea de a activa în alte secţii/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanţei/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerinţele acesteia;

- domiciliul solicitantului;

- locul de muncă al soţului sau soţiei;

- distanţa dintre domiciliul şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;

- starea de sănătate şi situaţia familială.

Art. 4. - (1) Transferul unui judecător sau procuror la o altă instituţie publică decât o instanţă sau un parchet atrage eliberarea din funcţie în condiţiile art. 65 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare.

(1¹) Cererea de transfer însoţită de acordul scris al instituţiei la care se solicită transferul se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) În termen de 15 zile de la depunerea la Consiliul Superior al Magistraturii a cererii de transfer la o altă instituţie publică decât o instanţă sau un parchet, de către un judecător sau procuror, Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte un referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului şi motivele pe care se întemeiază cererea şi îl prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Dacă apreciază necesar, Consiliul Superior al Magistraturii invită solicitantul să îşi susţină cererea de transfer.

(4) Transferul produce efecte de la data publicării decretului de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului.

Art. 61. - (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al unităţii de parchet de la care provine, precum şi al instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al parchetului la care urmează să activeze.

___________

a fost modificat prin punctul 103. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Pentru numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.

(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1).

___________

a fost modificat prin punctul 103. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 61. prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

CAPITOLUL VI Numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător

Art. 22. - (1) Cererile de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător se soluţionează de două ori pe an, în baza criteriilor prevăzute la art. 23 alin. (1¹). Plenul Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte, prin hotărâre, lunile în care se organizează sesiunile de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.

(2) Cererea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător se formulează în scris şi se depune la Consiliul Superior al Magistraturii cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului a listei prevăzute la art. 2 alin. (1), din luna stabilită potrivit alin. (1).

(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2) Direcţia resurse umane şi organizare solicită punctul de vedere al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul care solicită numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror. Punctul de vedere trebuie să fie comunicat în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării.

(4) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, în termen util, un referat care va cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la instanţa ori parchetul la care se solicită numirea, date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului articol, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror la instanţa sau parchetul implicat în procedura de ocupare a funcţiei în condiţiile prezentului articol. De asemenea, în cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau parchetul la care se solicită numirea şi durata vacanţelor posturilor la instanţa ori parchetul în cauză.

(5) La soluţionarea cererilor de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător sunt avute în vedere posturile din lista prevăzută la alin. (2), în măsura în care acestea mai sunt vacante.

Art. 23. - (1) Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în una dintre funcţiile prevăzute la art. 22 va fi invitat pentru a susţine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(1¹) La soluţionarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) pot fi avute în vedere următoarele criterii:

- volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;

- vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;

- vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul;

- vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită numirea.

(2) Secţia corespunzătoare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii adoptă o hotărâre şi sesizează Plenul Consiliului.

(3) În cazul admiterii cererii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător.

(4) Dispoziţiile art. 1 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 01/10/2019 începând cu 17.10.2019.

CAPITOLUL VII
Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procuror

Art. 62. - (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:

a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, după confirmarea judecătorului de cameră preliminară;

___________

a fost modificată prin punctul 104. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

a¹) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;

___________

a fost introdusă prin punctul 5. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

a²) când faţă de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta;

___________

a fost introdusă prin punctul 105. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.

c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).

___________

a fost introdusă prin punctul 2. din Lege nr. 24/2012 începând cu 26.01.2012.

d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare;

___________

a fost introdusă prin punctul 106. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

e) în perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) şi data eliberării din funcţie.

___________

a fost introdusă prin punctul 106. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1¹) Judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcţie şi în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracţiune, dacă se apreciază, în raport cu circumstanţele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei. În situaţia în care s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi menţinut în funcţie, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la soluţionarea definitivă a cauzei.

___________

a fost modificat prin punctul 107. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1²) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), care-l pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie durează până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.

___________

a fost introdus prin punctul 108. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

___________

a fost modificat prin punctul 109. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a) -a²) şi lit. c) -e) şi alin. (1¹), judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale, dar i se plătesc asigurările sociale de sănătate. Această perioadă nu constituie vechime în muncă şi în magistratură.

___________

a fost modificat prin punctul 109. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. b) şi alin. (1²), judecătorului sau procurorului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizaţia de încadrare lunară netă din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcţie şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.

___________

a fost modificat prin punctul 109. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1²) şi efectuarea de către comisia medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii a noii expertize, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.

___________

a fost introdus prin punctul 110. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Auditorii de justiţie sunt suspendaţi din calitatea de auditor în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), alin. (1¹) şi (1²), care se aplică în mod corespunzător. În ipoteza prevăzută la alin. (1¹), Consiliul Ştiinţific al Institutului poate dispune suspendarea auditorului de justiţie dacă apreciază că infracţiunea săvârşită aduce atingere demnităţii calităţii de auditor sau imaginii Institutului.

___________

a fost introdus prin punctul 110. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(7) Suspendarea din calitatea de auditor de justiţie se dispune de către Consiliul Ştiinţific al Institutului. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum şi cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată auditorului de justiţie; despre decizia luată este informat şi Consiliul Superior al Magistraturii. După încetarea suspendării, auditorul de justiţie va relua cursurile la Institut din aceeaşi etapă în care acestea au fost întrerupte.

___________

a fost introdus prin punctul 110. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(8) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (1¹), auditorul de justiţie nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor, iar această perioadă nu constituie vechime în magistratură. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1²), precum şi pentru motivul prevăzut la alin. (1) lit. b), auditorului de justiţie i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din bursă.

___________

a fost introdus prin punctul 110. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(9) În ipoteza prevăzută la alin. (5), dacă boala de care suferă auditorul de justiţie este ireversibilă, Consiliul Ştiinţific al Institutului dispune exmatricularea acestuia.

___________

a fost introdus prin punctul 110. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 62¹. - (1) Încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, încheierea sau ordonanţa prin care s-a stabilit obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a fost săvârşită fapta pe durata controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Secţiei pentru judecători sau Secţiei pentru procurori, după caz, a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate într-o cauză penală faţă de un magistrat, instanţa de executare comunică secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii o copie de pe dispozitivul hotărârii.

___________

a fost modificat prin punctul 111. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 62². - În cazul judecătorilor şi procurorilor care ocupă o funcţie de conducere, mandatul funcţiei de conducere încetează dacă suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile art. 62 alin. (1¹) durează mai mult de un an.

___________

a fost introdus prin punctul 112. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 63. - (1) Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.

___________

a fost modificat prin punctul 113. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcţiei de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării. Drepturile băneşti ce se plătesc vor fi majorate, indexate şi reactualizate, incluzând şi dobânda legală penalizatoare - obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în magistratură şi vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă.

___________

a fost modificat prin punctul 113. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2¹) Suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunţă în primă instanţă. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de achitare sau încetare a procesului penal.

___________

a fost introdus prin punctul 114. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Abrogat prin punctul 115. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

Art. 64. - (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.

(2) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.

(3) Dispoziţiile art. 62 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

(4) În cazul în care magistratul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie şi în magistratură. Suspendarea din funcţie încetează prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a prezentării magistratului la expertiza de specialitate.

(5) Dispoziţiile alin. (1) - (4) se aplică în mod corespunzător auditorilor de justiţie, suspendarea calităţii de auditor putând fi dispusă de Consiliul Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la alin. (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de auditor.

___________

a fost modificat prin punctul 116. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 64¹. - În cazul în care judecătorul sau procurorul este numit în funcţia de magistrat sau alte funcţii judiciare la instanţe sau curţi de arbitraj europene sau internaţionale, raportul de muncă al acestuia se poate suspenda la cerere pe perioada respectivei numiri, prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe această perioadă, judecătorului sau procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Perioada respectivă constituie vechime în funcţie şi vechime în magistratură.

___________

a fost introdus prin punctul 117. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 65. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare, potrivit legii;

c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi pr... din 09/03/2006 :

(3) Dacă apreciază necesar, Consiliul Superior al Magistraturii invită solicitantul să îşi susţină cererea de transfer.

d) incapacitate profesională;

e) ca sancţiune disciplinară;

f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei şi renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru o infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei;

___________

a fost modificată prin punctul 118. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

f¹) Abrogată prin punctul 119. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost introdusă prin punctul 11. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

g) încălcarea dispoziţiilor art. 7;

h) neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din funcţie dispuse potrivit art. 64 alin. (4);

___________

a fost modificată prin punctul 120. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;

___________

a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2019 începând cu 07.03.2019.

j) nepromovarea examenului prevăzut la art. 26.

___________

a fost introdusă prin punctul 121. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(1¹) Abrogat prin punctul 122. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost introdus prin punctul 12. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori.

___________

a fost modificat prin punctul 123. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere.

(4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori.

___________

a fost modificat prin punctul 123. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.

___________

a fost modificat prin punctul 123. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.

Art. 65¹. - (1) Abrogat prin linia din Lege nr. 77/2009 începând cu 10.04.2009.

(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.

___________

a fost modificat prin punctul 124. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile art. 63 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost modificat prin punctul 124. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.

CAPITOLUL VIII
Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale

Art. 66. - (1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi- şefi şi magistraţii-asistenţi se bucură de stabilitate.

___________

a fost modificat prin punctul 126. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Secţia pentru judecători, pe bază de concurs.

___________

a fost modificat prin punctul 126. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Pus în aplicare prin Regulament din 19/04/2007 începând cu 18.10.2018.

(2¹) Magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Plenul Curţii Constituţionale, pe bază de concurs. Comisia de examinare se numeşte de preşedintele Curţii Constituţionale şi este formată din 5 judecători ai Curţii, în cazul prim-magistratului-asistent şi al magistraţilor-asistenţi-şefi şi din 3 judecători ai Curţii în cazul magistraţilor-asistenţi.

___________

a fost introdus prin punctul 127. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror.

(4) Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 09/04/2009 începând cu 06.05.2009.

Art. 67 - (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în această funcţie.

___________

a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 300/2011 începând cu 30.12.2011.

(2) Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în această funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I.

(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi, fără concurs, dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în aceste funcţii de cel puţin 5 ani, prin susţinerea unui interviu în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului sau a Plenului Curţii Constituţionale, după caz. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.

___________

a fost modificat prin punctul 128. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), cadre didactice universitare de specialitate juridică, precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel, Curtea Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani în aceste funcţii.

___________

a fost modificat prin punctul 128. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(5) Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani, au avut numai calificativul foarte bine la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite fără concurs sau examen în funcţia vacantă de magistrat-asistent, cu acelaşi grad avut la data eliberării din funcţie. Nu pot fi numite în această funcţie persoanele care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea. Prevederile art. 33 alin. (2) - (4) se aplică în mod corespunzător.

___________

a fost introdus prin punctul 129. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(6) Numirea în funcţiile de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.

___________

a fost introdus prin punctul 129. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 19/04/2007 începând cu 02.05.2007.

Art. 68. - (1) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 5 judecători, ca instanţă disciplinară.

___________

a fost modificată prin punctul 130. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Art. 69. - Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:

a) participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 5 judecători;

___________

a fost modificată prin punctul 131. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

b) repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată;

c) asigură ţinerea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.

Art. 70. - Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.

(2) Magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt desemnaţi de preşedintele instanţei.

___________

a fost introdus prin punctul 132. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 72¹. - Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi- şefi, dintre care unul este director al cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale, şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale şi îndeplinesc, după caz, atribuţiile prevăzute prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

___________

a fost introdus prin punctul 133. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 71. - Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.

Art. 72. - Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.

___________

a fost modificat prin punctul 125. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

TITLUL III
Drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor

Art. 73. - Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.

Art. 74. - (1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.

(2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială.

(3) Abrogat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.

(4) Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate.

(5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.

(6) Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 75. - (1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligaţia ca, la cerere sau din oficiu:

a) să apere judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;

b) să apere reputaţia profesională a judecătorilor;

c) să apere independenţa puterii judecătoreşti.

(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligaţia ca, la cerere sau din oficiu:

a) să apere procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;

b) să apere reputaţia profesională a procurorilor.

(3) Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează, la cerere sau din oficiu, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul fiecărei secţii.

(4) Judecătorii sau procurorii care sunt în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) se pot adresa secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.

___________

a fost modificat prin punctul 134. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 76. - Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute la art. 11 alin. (3), putând face parte din organele de conducere ale acestora.

___________

a fost modificat prin punctul 135. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 77. - (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.

(2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Afacerilor Interne.

___________

a fost modificat prin punctul 136. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(3) Măsurile concrete de protecţie dispuse de organele competente pentru fiecare caz în parte se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.

___________

a fost introdus prin punctul 137. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 78. - (1) Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

___________

a fost modificat prin punctul 138. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În cazul refuzului de acordare a despăgubirilor prevăzute la alin. (1), beneficiarul acestora se poate adresa secţiei de contencios administrativ a tribunalului. Acţiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

___________

a fost introdus prin punctul 139. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 5². din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

Art. 79. - (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor di... din 24/08/2005 :

CAPITOLUL II Concediul de odihnă

Art. 2. - (1) Judecătorii şi procurorii au dreptul anual la un concediu de odihnă de 35 de zile lucrătoare, plătit. Acest drept nu poate forma obiectul vreunei renunţări sau limitări.

(2) Durata concediului de odihnă prevăzută în prezentul regulament este corespunzătoare activităţii desfăşurate timp de un an calendaristic. La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.

(3) Judecătorii şi procurorii efectuează concediul de odihnă, de regulă, în perioada vacanţei judecătoreşti. Pentru motive temeinice, conducerea instanţei sau, după caz, a parchetului poate aproba efectuarea concediului de odihnă în altă perioadă decât cea a vacanţei judecătoreşti.

(4) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conducerile instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor, precum şi conducerile compartimentelor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii au obligaţia să asigure efectuarea concediului de odihnă de către toţi judecătorii, procurorii şi asimilaţii acestora, în cursul anului calendaristic în care s-a născut acest drept.

Art. 3. - Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc, în condiţiile legii, prin cumul, pe lângă funcţia de bază la instanţe sau parchete, o funcţie didactică în învăţământul universitar au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la instanţa sau parchetul la care au funcţia de bază.

Art. 4. - În anul în care au fost numiţi în funcţie, judecătorii şi procurorii au dreptul la un concediu de odihnă stabilit proporţional cu perioada cuprinsă între data numirii şi ultima zi a acelui an.

Art. 5. - (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic.

(3) Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea judecătorului sau a procurorului, sub condiţia ca una dintre fracţiuni să fie de cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

Art. 6. - (1) Pe durata concediului de odihnă judecătorii şi procurorii beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.

(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă se stabileşte în raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, a majorării indemnizaţiei de încadrare brute lunare, precum şi a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreună, corespunzătoare lunii calendaristice în care se efectuează zilele de concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media zilnică se calculează distinct pentru fiecare lună.

(3) Media zilnică a veniturilor prevăzute la alin. (2) se stabileşte în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.

(4) La plecarea în concediu de odihnă judecătorii şi procurorii au dreptul, în condiţiile legii, pe lângă indemnizaţia de concediu prevăzută la alin. (1), şi la o primă de concediu egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară din luna anterioară plecării în concediu. Indemnizaţia de concediu şi prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel puţin 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracţionat, prima de concediu şi indemnizaţia de concediu se acordă o singură dată.

Art. 7. - (1) Dacă judecătorul sau procurorul, din motive justificate, nu a putut efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, la cererea sa, concediul de odihnă neefectuat va fi acordat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la acest concediu, pe baza programării aprobate de preşedinţii instanţelor judecătoreşti sau, după caz, de conducătorii parchetelor. În acest caz, drepturile băneşti se suportă din fondurile aferente anului în care se efectuează concediul de odihnă.

(2) Compensarea în bani a concediului de odihnă este permisă numai în cazul situaţiilor de eliberare din funcţie a judecătorului ori procurorului, prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, sau al situaţiilor de încetare a calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ori a funcţiei de inspector judiciar, prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare. În situaţiile prevăzute la art. 12 indemnizaţia aferentă concediului de odihnă neefectuat se suportă de instituţia la care a funcţionat judecătorul sau procurorul până la data eliberării din funcţie.

(3) Compensarea se calculează pe baza numărului de zile de concediu neefectuat şi a mediei zilnice a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, precum şi a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreună, corespunzător lunii în care intervine eliberarea din funcţie a judecătorului sau procurorului ori încetarea calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau a funcţiei de inspector judiciar.

(4) În cazul decesului judecătorului sau al procurorului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va acorda membrilor de familie, conform legii.

Art. 8. - Programarea concediilor de odihnă se face la sfârşitul anului, pentru anul următor, de către conducerile instanţelor şi parchetelor, având în vedere opţiunile judecătorilor şi procurorilor, precum şi asigurarea funcţionării în bune condiţii a instanţelor şi parchetelor.

Art. 9. - (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cerere, pentru motive temeinice.

(2) Concediul de odihnă poate fi întrerupt şi în cazul în care judecătorul ori procurorul este rechemat, în scris, de către conducerea instanţei sau parchetului, numai pentru situaţii de serviciu urgente care fac necesară prezenţa acestuia. În situaţia rechemării, cel în cauză are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în altă localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu a mai putut beneficia din cauza rechemării.

(3) În cazul întreruperii concediului, judecătorul ori procurorul are dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu mai este posibil, în perioada stabilită printr-o nouă programare, în cursul aceluiaşi an calendaristic.

Art. 10. - (1) În cazul în care concediul de odihnă început la o anumită dată este întrerupt, indemnizaţia nu se restituie. În această situaţie se va proceda la regularizarea plăţilor în raport cu indemnizaţia aferentă zilelor de concediu neefectuat şi cu indemnizaţia cuvenită judecătorului ori procurorului pentru perioada lucrată după întreruperea concediului sau cu drepturile cuvenite pe această perioadă, după caz, potrivit legii.

(2) La data programată pentru efectuarea părţii restante a concediului de odihnă se acordă judecătorului sau procurorului indemnizaţia de concediu cuvenită pentru această parte, în condiţiile prezentului regulament.

Art. 11. - (1) Concediul de odihnă cuvenit judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instanţe sau parchete ori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Ministerului Justiţiei ori al altor autorităţi sau instituţii publice se acordă de către instituţiile la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

(2) Judecătorii şi procurorii detaşaţi la o instanţă sau la un parchet cu sediul în altă localitate, precum şi judecătorii şi procurorii din alte localităţi, detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Ministerului Justiţiei ori al altor autorităţi sau instituţii publice, au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus-întors, potrivit legii, din localitatea unde sunt detaşaţi în localitatea unde se află instanţa ori parchetul la care sunt încadraţi, pentru cazul în care concediul se efectuează în timpul detaşării.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi judecătorilor sau procurorilor delegaţi la alte instanţe ori parchete.

Art. 12. - (1) Concediul de odihnă neacordat judecătorilor sau procurorilor transferaţi la o altă instanţă ori la un alt parchet se va acorda acestora de către instanţa ori parchetul la care au fost transferaţi, iar indemnizaţia de concediu acordată potrivit legii va fi suportată de către instituţia la care au fost transferaţi.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul judecătorilor şi procurorilor promovaţi, delegaţi sau detaşaţi la alte instanţe, parchete, la alte autorităţi sau instituţii publice, precum şi în cazul judecătorilor numiţi în funcţia de procuror sau al procurorilor numiţi în funcţia de judecător.

Art. 13. - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să restituie instituţiei partea din indemnizaţia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care li s-a acordat acel concediu, în situaţia în care au fost eliberaţi din funcţie pentru următoarele motive:

a) demisie;

b) incapacitate profesională;

c) sancţionare disciplinară;

d) condamnare definitivă;

e) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f) încălcarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

h) pensionare.

(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor di... din 24/08/2005 :

CAPITOLUL IV Concediul fără plată

Art. 18. - (1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii fără plată pentru rezolvarea unor situaţii personale. Durata însumată a acestor concedii nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.

(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:

a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 7 ani, pe perioada indicată în certificatul medical;

b) însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate: fiu, fiică, soră, frate, părinte, pe timpul cât aceştia se află la tratament în străinătate, în ambele situaţii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătăţii.

(3) Concediul fără plată poate fi acordat şi pentru alte interese personale, pe durata stabilită prin acordul părţilor.

Art. 19. - (1) În perioada concediilor fără plată persoanele respective îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor di... din 24/08/2005 :

CAPITOLUL III Concedii pentru formare profesională

Art. 14. - Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii pentru formare profesională, la cerere, cu plată sau fără plată.

Art. 15. - (1) Judecătorii şi procurorii au dreptul, la cerere, la concedii plătite pentru formare profesională, în următoarele situaţii:

a) participarea la cursuri sau la alte forme de specializare, organizate în ţară sau în străinătate;

b) pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, a examenelor pentru doctorat şi a concursului de promovare în funcţii de execuţie.

(2) Durata concediilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se aprobă de către conducerea instituţiei, în funcţie de durata cursurilor ori a specializărilor efectuate.

(3) Pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, judecătorii stagiari şi procurorii stagiari au dreptul la un concediu plătit de 30 de zile într-un an calendaristic.

(4) Pentru participarea la concursul de admitere la doctorat şi elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat, precum şi pentru susţinerea concursului de promovare în funcţii de execuţie, judecătorii şi procurorii beneficiază de un concediu plătit ce nu poate depăşi 10 zile pentru fiecare examen, într-un an calendaristic, dacă nu este afectată activitatea instanţei.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru susţinerea concursului de promovare în funcţii de execuţie, judecătorii şi procurorii pot beneficia de două ori în cursul aceluiaşi an calendaristic de concediu plătit, dacă participă la concursuri pentru promovare în grade profesionale diferite.

Art. 15¹. - (1) Judecătorii şi procurorii care, în mod nejustificat, nu se prezintă la examenul de capacitate, la concursul de admitere la doctorat sau la susţinerea tezei de doctorat ori la concursul de promovare în funcţie de execuţie, pentru care au beneficiat de concediu plătit pentru formare profesională în condiţiile art. 15, nu mai beneficiază de concediu plătit pentru formare profesională la următorul concurs sau examen de acelaşi fel la care participă.

(2) Judecătorii şi procurorii care, în mod nejustificat, nu se prezintă la cursurile sau alte forme de specializare, organizate în ţară sau în străinătate, pentru care au beneficiat de concediu plătit pentru formare profesională în condiţiile art. 15, restituie indemnizaţia acordată pentru perioada concediului de formare profesională.

Art. 16. - (1) Durata concediului pentru formare profesională, cu plată, nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de activitate efectivă în ceea ce priveşte drepturile judecătorilor şi procurorilor.

Art. 17. - Concediul pentru formare profesională fără plată poate fi acordat pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), pe o durată stabilită potrivit art. 18 alin. (1) şi (3).

(3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Punere în aplicare prin Regulament Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor di... din 24/08/2005 :

CAPITOLUL V Alte concedii plătite

Art. 20. - Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale, potrivit legii.

Art. 21. - (1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi la concediu de acomodare în vederea adopţiei.

(2) În perioada concediilor prevăzute la alin. (1) judecătorii şi procurorii au dreptul la o indemnizaţie stabilită potrivit legii.

Art. 22. - (1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă, în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:

a) căsătoria judecătorului sau a procurorului - 5 zile lucrătoare;

b) căsătoria unui copil - 3 zile lucrătoare;

c) decesul soţului sau soţiei ori al unei rude până la gradul al III-lea inclusiv a magistratului sau a soţului/soţiei acestuia - 3 zile lucrătoare;

d) controlul medical anual - o zi lucrătoare.

(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concediu paternal, în condiţiile legii.

(3) Concediile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) nu se pot acorda mai târziu de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

(4) Concediile plătite prevăzute la alin. (1) şi (2) se acordă, la cerere, de conducerea instituţiei.

(4) Abrogat prin alineatul (2) din Ordonanţă de urgenţă nr. 148/2005 începând cu 01.01.2006.

(5) Abrogat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 50/2006 începând cu 12.03.2007.

(6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.

(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.

(8) Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.

___________

a fost introdus prin punctul 140. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(9) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

___________

a fost introdus prin punctul 140. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 80. - Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

___________

*) Potrivit art. 19, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, coroborat cu art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în perioada 2019-2021 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple la facilităţile de transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*) Potrivit art. 19, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, coroborat cu art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, în anul 2018 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple la facilităţile de transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*) Potrivit art. 19, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, coroborat cu art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple la facilităţile de transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*) Potrivit art. 19, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, coroborat cu art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, în anii 2015 şi 2016 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*) Potrivit art. 19, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, coroborat cu art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, în anul 2014 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*) Potrivit art. 19, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, coroborat cu art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, în anul 2013 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

*) Potrivit art. 19, lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, modificată prin Legea nr. 283/2011, în anul 2012 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport prevăzute de art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 81. - (1) Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.

Punere în aplicare prin Hotărâre 11/2009 :

Art. 1. - (1) Vechimea continuă în magistratură prevăzută la art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie perioada în care judecătorul, procurorul sau personalul de specialitate juridică asimilat acestora a îndeplinit, până la data pensionării sau eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, timp de 20 de ani, neîntrerupt, funcţiile prevăzute la art. 86 coroborat cu art. 104 din această lege.

(2) La calcularea vechimii continue în magistratură, se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a îndeplinit funcţia de secretar general sau secretar general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost detaşat, în condiţiile legii, sau a întrerupt activitatea pentru un anumit timp, dar nu i-a încetat raportul juridic de muncă cu instituţia în care era încadrat, dacă perioada respectivă constituie vechime în magistratură.

(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii.

(3) Abrogat prin punctul 141. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(4) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea acestuia la data decesului.

Art. 82. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

___________

a fost modificat prin punctul 142. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 1. - Pensia de serviciu se acordă la cerere, cu respectarea prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, denumită în continuare lege.

Art. 2. - (1) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute de lege sunt judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor în temeiul art. 87 alin. (1) din lege.

(2) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit art. 87 alin. (1) din lege şi art. 73 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este, pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi secretarul general al Curţii Constituţionale.

Art. 5. - La calculul pensiei de serviciu, vechimea în magistratură ori, după caz, vechimea numai în funcţia de judecător sau de procuror mai mică de un an, realizată peste limita prevăzută de lege, nu se ia în considerare.

(1) Pentru acordarea pensiei prevăzute la art. 4 lit. a), c) şi d), în condiţiile art. 82 alin. (1), (4) şi (5) din lege, este necesară împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

(1) În vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă:

a) actele necesare stabilirii pensiei, conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în normele de aplicare a acestei legi, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

b) adeverinţa-tip pentru pensia de serviciu, conform anexei nr. 1 sau, după caz, anexei nr. 2 la prezentele norme metodologice, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcţiile de judecător şi de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi venitul brut realizat la data pensionării.

ANEXA Nr. 1 la normele metodologice

Denumirea unităţii

Localitatea ........................

Judeţ/Sector .......................

Telefon ............................

Nr. ................/...............

ADEVERINŢĂ
pentru stabilirea pensiei de serviciu a judecătorilor şi procurorilor conform Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, republicată


	Adeverim prin prezenta că domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., domiciliat/domiciliată în . . . . . . . . . . . . . . . . , str. . . . . . . . . . . nr. . . . . , bl. . . . . , sc. . . . . , ap. . . . . , sectorul . . . . . . , judeţul . . . . . . . . . . . . , actul de identitate . . . . . . . . seria . . . . . . . nr. . . . . . . . . . . ., CNP: \|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru acordarea pensiei de serviciu.
	Funcţia la data pensionării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	Vârsta la data pensionării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (ani, luni) . . . . . . . . . . . .


	Vechimea în magistratură (ani, luni) la data de . . . . . . :
	Vechimea în funcţia de judecător sau procuror (ani, luni):
	Venitul brut realizat la data pensionării de . . . . (lei):
	Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, pe baza căreia se stabileşte pensia de serviciu (lei):


	Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta adeverinţă.

	Conducătorul unităţii,	Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
	. . . . . . . . . . . . . . . . . . .	de salarizare-personal,

		Director (Şef serviciu),
		. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

	Subsemnatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sunt de acord cu înregistrările din prezenta adeverinţă, care corespund realităţii.
	Optez pentru pensia cea mai avantajoasă.

	Semnătura,	Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .	B.I./C.I. seria . . . . nr. . . . . . . .
		Eliberat la data de . . . . . . . . . . . .
		De . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat- asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

___________

a fost modificat prin punctul 142. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

(2) Pensia de serviciu prevăzută la art. 4 lit. b) se acordă la cerere, în condiţiile art. 82 alin. (2) din lege, înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

ANEXA Nr. 2 la normele metodologice

Denumirea unităţii

Localitatea ........................

Judeţ/Sector .......................

Telefon ............................

Nr. ................/...............

ADEVERINŢĂ
pentru stabilirea pensiei de serviciu a judecătorilor şi procurorilor conform Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, republicată


	Adeverim prin prezenta că domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., domiciliat/domiciliată în . . . . . . . . . . . . . . . . , str. . . . . . . . . . . nr. . . . . , bl. . . . . , sc. . . . . , ap. . . . . , sectorul . . . . . . , judeţul . . . . . . . . . . . . , actul de identitate . . . . . . . . seria . . . . . . . nr. . . . . . . . . . . ., CNP: \|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru acordarea pensiei de serviciu.
	Funcţia la data pensionării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	Vârsta la data pensionării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (ani, luni) . . . . . . . . . . . .


	Vechimea în funcţia de judecător sau procuror (ani, luni) la data de . . . . . . . . .:
	Vechimea în profesia de avocat (ani, luni):
	Venitul brut realizat la data pensionării de . . . . . . . . . . . . (lei):
	Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, pe baza căreia se stabileşte pensia de serviciu (lei):


	Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta adeverinţă.
	Conducătorul unităţii,	Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
	. . . . . . . . . . . . . . . . . . .	de salarizare-personal,

		Director (Şef serviciu),
		. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

	Subsemnatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sunt de acord cu înregistrările din prezenta adeverinţă, care corespund realităţii.
	Optez pentru pensia cea mai avantajoasă.

	Semnătura,	Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .	B.I./C.I. seria . . . . nr. . . . . . . .
		Eliberat la data de . . . . . . . . . . . .
		De . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

ANEXA Nr. 8 la normele metodologice

Exemplu referitor la aplicarea prevederilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată

O persoană îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă la data de 1 decembrie 2005. La data pensionării are funcţia de procuror şi o vechime în magistratură de 40 de ani, din care 29 de ani realizaţi în funcţia de judecător, 5 ani realizaţi în funcţia de jurisconsult şi 6 ani în profesia de avocat.

Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni, pe baza căreia se stabileşte pensia de serviciu, este 5.000 lei. Venitul brut la data pensionării este de 4.000 lei.

Calculul pensiei de serviciu:

29-25 = 4 ani.

Procentul de calcul pentru pensia de serviciu: 80 + 4 = 84%

5.000 x 84% = 4.200 lei (depăşeşte venitul brut avut la data pensionării de 4.000 lei)

Cuantumul pensiei de serviciu este de 4.000 lei.

A fost admisă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 26/2015 :

D E C I D E:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.622/1/2015 şi, în consecinţă, stabileşte că:

Majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 ani, se aplică în condiţiile în care în calculul vechimii de 25 de ani, ca şi pentru vechimea ce depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi alin. (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2015.

A fost admisă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 70/2017 :

D E C I D E:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în Dosarul nr. 5.412/118/2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd majorarea pensiei de serviciu cu 1% din baza de calcul prevăzută de alin. (1) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură, aceste dispoziţii nu se aplică şi în considerarea perioadei în care titularul pensiei de serviciu a exercitat profesia de avocat după data eliberării din funcţie şi obţinerea pensiei de serviciu şi nu pot reprezenta temei al recalculării acestei pensii, potrivit art. 23 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, raportat la art. 107 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 octombrie 2017.

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

___________

a fost modificat prin punctul 13. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

(2) Persoanele prevăzute la art. 82 alin. (5) din lege vor prezenta o adeverinţă din care să reiasă că au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile lor, iar adeverinţa-tip pentru pensia de serviciu va fi completată conform anexei nr. 3 la prezentele norme metodologice. Această adeverinţă va fi întocmită de unitatea de unde persoana în cauză a fost eliberată din funcţie şi va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea în funcţia de judecător sau de procuror, media veniturilor brute ale unui judecător sau procuror, realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului şi venitul brut realizat la data pensionării de un judecător sau un procuror, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.

ANEXA Nr. 3 la normele metodologice

Denumirea unităţii

Localitatea ........................

Judeţ/Sector .......................

Telefon ............................

Nr. ................/...............

ADEVERINŢĂ
pentru stabilirea pensiei de serviciu a persoanelor care la data pensionării nu au funcţia de judecător sau procuror, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, republicată


	Adeverim prin prezenta că domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., domiciliat/domiciliată în . . . . . . . . . . . . . . . . , str. . . . . . . . . . . nr. . . . . , bl. . . . . , sc. . . . . , ap. . . . . , sectorul . . . . . . , judeţul . . . . . . . . . . . . , actul de identitate . . . . . . . . seria . . . . . . . nr. . . . . . . . . . . ., CNP: \|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|_\|, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru acordarea pensiei de serviciu.
	Funcţia faţa de care se stabileşte pensia de serviciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	Vârsta la data pensionării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (ani, luni) . . . . . . . . . . . .


	Vechimea în funcţia de judecător sau procuror (ani, luni):
	Venitul brut realizat la data . . . . . . . . . . . . de un judecător/procuror (lei):
	Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, pe baza căreia se stabileşte pensia de serviciu (lei):


	Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta adeverinţă.
	Conducătorul unităţii,	Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
	. . . . . . . . . . . . . . . . . . .	de salarizare-personal,

		Director (Şef serviciu),
		. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

	Subsemnatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sunt de acord cu înregistrările din prezenta adeverinţă, care corespund realităţii.
	Optez pentru pensia cea mai avantajoasă.

	Semnătura,	Data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
	. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .	B.I./C.I. seria . . . . nr. . . . . . . .
		Eliberat la data de . . . . . . . . . . . .
		De . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

A fost admisă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 10/2019 :

D E C I D E:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 897/118/2018, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la stabilirea condiţiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederilealin. (1) al aceluiaşi articol se referă la perioada de cel puţin 25 de ani.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 martie 2019.

(6) Judecătorii şi procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională au dreptul la pensie de boală profesională şi de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.

___________

a fost modificat prin punctul 142. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.

(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

___________

a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

Punere în aplicare Art. 82. prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 4. - Beneficiază de pensie de serviciu persoanele care:

a) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură, potrivit art. 82 alin. (1) din lege;

b) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător sau de procuror şi cel puţin 25 de ani vechime numai în funcţiile de judecător, procuror sau avocat, în condiţiile art. 82 alin. (2) din lege; la deschiderea dreptului la această categorie de pensie se poate valorifica perioada de cel mult 10 ani în profesia de avocat;

c) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, magistrat-asistent sau de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi o vechime între 20 şi 25 de ani în magistratură, potrivit art. 82 alin. (4) din lege;

d) la data solicitării pensiei de serviciu nu au calitatea de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, dar care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţia de judecător sau de procuror, iar eliberarea din funcţie a fost din motive neimputabile acestora, potrivit art. 82 alin. (5) şi (6) din lege.

Art. 7. - (1) Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2) este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, iar pentru pensia de serviciu prevăzută la art. 82 alin. (5), cuantumul este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui judecător sau procuror în funcţie, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.

(2) În stabilirea mediei veniturilor brute realizate prevăzute la alin. (1) se vor lua în considerare numai acele 12 luni anterioare pensionării, în care persoana s-a aflat efectiv în activitate. În cazul în care persoana s-a aflat efectiv în activitate o fracţiune de lună, se va include în calculul pensiei numai această fracţiune de lună, prelungindu-se corespunzător termenul până la împlinirea celor 12 luni.

(3) În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial.

(4) Cuantumul pensiei de serviciu, stabilită în condiţiile art. 82 alin. (4) din lege, se diminuează cu 1% pentru fiecare an în minus faţă de vechimea în magistratură de 25 de ani.

(5) La calculul pensiei de serviciu, majorarea de 1% prevăzută la art. 82 alin. (3) din lege se aplică la media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data de pensionare a unui judecător sau procuror, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, şi se aplică doar pentru fiecare an realizat în funcţia de judecător sau de procuror în plus peste vechimea de 25 de ani în aceste funcţii, potrivit exemplului din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice.

Art. 14. - Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii.

Art. 16. - (1) Drepturile de pensie de serviciu se acordă şi se plătesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile, respectiv de 90 de zile în perioada eşalonării vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare, de la această dată;

b) de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, respectiv de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.

(2) Drepturile de pensie de serviciu stabilite potrivit art. 82 alin. (2) din lege se acordă şi se plătesc după cum urmează:

a) de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;

b) de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depăşirea termenului prevăzut la lit. a).

(3) Pentru judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, beneficiau de pensia de serviciu anticipată potrivit art. 84 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, rămân aplicabile dispoziţiile în vigoare la data deschiderii dreptului. La împlinirea vârstei standard de pensionare, conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pensia de serviciu se recalculează prin eliminarea diminuării.

Punere în aplicare Art. 82. prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 15. - Cererea de înscriere la pensie, însoţită de documentaţia de pensionare şi de adeverinţa-tip, va fi depusă la casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana îndreptăţită, care va calcula atât pensia din sistemul public stabilită conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi pensia de serviciu stabilită potrivit prevederilor legii. Pensia care se achită titularului este pensia cea mai avantajoasă.

Art. 83. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Secţiei pentru judecători sau, după caz, al Secţiei pentru procurori.

___________

a fost modificat prin punctul 143. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.

___________

a fost modificat prin paragraful din Decizie nr. 82/2009 începând cu 03.03.2009.

(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării şi care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadraţi în funcţie, în condiţiile prezentului alineat, foştii judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare potrivit prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.

___________

a fost modificat prin punctul 143. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

Pus în aplicare prin Hotărâre nr. 661/2008 începând cu 03.07.2008.

a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

Punere în aplicare Art. 83. prin Lege 247/2005 :

Art. VIII. - Dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 83¹. - (1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii.

(2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.

(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.

___________

a fost modificat prin paragraful din Decizie nr. 82/2009 începând cu 03.03.2009.

(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).

___________

a fost introdus prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

Art. 83². - (1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83¹ şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

___________

a fost modificat prin punctul 144. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.

(3) Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.

(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.

___________

a fost modificat prin punctul 144. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 118/2014 începând cu 27.07.2014.

Art. 83². - A fost admisă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 43/2019 :

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 19.522/3/2018, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea art. 83² din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004, dispoziţia legală menţionată nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracţiuni săvârşite anterior intrării sale în vigoare.

Art. 83³. - Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83¹ şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

___________

a fost introdus prin punctul 145. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 84. - (1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.

(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.

(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

___________

a fost modificat prin punctul 146. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 84. - prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 9. - Pensia de urmaş se calculează potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul, potrivit art. 82 din lege, susţinătorul decedat, stabilită pe baza mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării de urmaş, de un procuror sau judecător în activitate, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.

Art. 10. - (1) Cuantumul pensiei de urmaş din pensia de serviciu se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, asupra cuantumului pensiei de serviciu.

(2) Partea din pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu, care depăşeşte nivelul pensiei de urmaş calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

(3) În cazul în care susţinătorul decedat îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu potrivit art. 82 alin. (2) din lege, pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Art. 11. - Pensiile de urmaş calculate din pensia de serviciu a personalului prevăzut la art. 2 se actualizează la începutul fiecărui an în raport de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.

Art. 12. - Drepturile de pensie de urmaş stabilite ca urmare a opţiunii de la pensia proprie din sistemul public la pensia de urmaş stabilită din pensia de serviciu se cuvin şi se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.

Art. 14. - Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii.

Art. 85. - (1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83¹ şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.

___________

a fost modificat prin punctul 147. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 8. - Diferenţa dintre cuantumul pensiei de serviciu şi cuantumul pensiei din sistemul public, precum şi pensia prevăzută la art. 82 alin. (2) din lege se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Art. 17. - (1) Casa teritorială de pensii emite o singură decizie de pensie în care vor fi înscrise distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat. Această diferenţă urmează a fi evidenţiată distinct şi în fişa pentru evidenţa drepturilor băneşti ale pensionarului.

(2) În cazul pensiilor de serviciu stabilite în baza art. 82 alin. (2) din lege, în decizia de pensie emisă de casa teritorială de pensii va fi înscris doar cuantumul acesteia ce urmează a fi suportat integral de la bugetul de stat.

(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 18. - (1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:

a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;

b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4-6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.

Art. 19. - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.

ANEXA Nr. 4 la normele metodologice

Denumirea unităţii

Localitatea ........................

Judeţ/Sector .......................

Telefon ............................

Nr. ................/...............

ADEVERINŢĂ
pentru actualizarea pensiei de serviciu a judecătorilor şi procurorilor conform Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, republicată


	Se adevereşte prin prezenta că domnul/doamna . . . . . . . . . . . . , având Decizia de pensie nr. . . . . . din . . . . . . . . , îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 1 ianuarie . . . . . .
	Funcţia la data pensionării . . . . . . . .


	Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de un judecător sau un procuror, pe baza căreia se actualizează pensia de serviciu (lei):


	Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta adeverinţă.
	Conducătorul unităţii,	Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
	. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .	de salarizare-personal,

		Director (Şef serviciu),
		. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ANEXA Nr. 5 la normele metodologice

Denumirea unităţii

Localitatea ........................

Judeţ/Sector .......................

Telefon ............................

Nr. ................/...............

ADEVERINŢĂ
pentru actualizarea pensiei de serviciu pentru persoanele care la data pensionării nu au funcţia de judecător sau procuror, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată


	Se adevereşte prin prezenta că domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., având Decizia de pensie nr. . . . . . . . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . . . . ., îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 1 ianuarie . . . . . .
	Funcţia faţă de care se actualizează pensia de serviciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


	Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de un judecător sau un procuror, pe baza căreia se actualizează pensia de serviciu (lei):


	Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta adeverinţă.
	Conducătorul unităţii,	Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
	. . . . . . . . . . . . . . . . . .	de salarizare-personal,
		Director (Şef serviciu),
		. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ANEXA Nr. 6 la normele metodologice

Denumirea unităţii

Localitatea ........................

Judeţ/Sector .......................

Telefon ............................

Nr. ................/...............

ADEVERINŢĂ
pentru actualizarea pensiei de urmaş, calculată din pensia de serviciu, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată


	Se adevereşte prin prezenta că domnul/doamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., având Decizia de pensie de urmaş nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . . . . . . . . . . , îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, pentru actualizarea pensiei de serviciu la data de 1 ianuarie . . . . . .
	Funcţia faţă de care se actualizează pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu . . . .


	Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de un judecător sau un procuror, pe baza căreia se actualizează pensia de serviciu (lei):


	Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta adeverinţă.

	Conducătorul unităţii,	Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
	. . . . . . . . . . . . . . . . . .	de salarizare-personal,
		Director (Şef serviciu),
		. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Art. 14. - Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii.

A fost admisă pronunţarea unei hotărâri prealabile prin Decizie 65/2017 :

D E C I D E:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.639/99/2016, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actualizarea pensiei de urmaş în temeiul art. 84 alin. (3) din acelaşi act normativ se realizează prin raportare exclusiv la indemnizaţia de încadrare brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei, indiferent de modalitatea de stabilire a cuantumului acesteia.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 octombrie 2017.

(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 14. - Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii.

Art. 18. - (1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.

___________

a fost modificat prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.

Art. 85¹. - Dispoziţiile art. 82-85 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale. Perioada în care persoana a îndeplinit funcţia de judecător la Curtea Constituţională constituie vechime în funcţia de judecător.

___________

a fost introdus prin punctul 148. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 86. - (1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat.

(2) Abrogat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 7/2019 începând cu 20.02.2019.

___________

a fost modificat prin punctul 149. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Punere în aplicare Art. 86. - prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

Art. 3. - (1) Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau magistratul-asistent:

a) a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar şi consilier în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;

b) a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

(2) În conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) din lege, pentru judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care la data intrării în vigoare a legii erau în funcţie, se iau în considerare vechimea în magistratură stabilită potrivit art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, realizată până la data abrogării acesteia, precum şi vechimea în magistratură stabilită conform art. 86 din lege, realizată după intrarea în vigoare a acestei legi.

(3) La calculul vechimii în magistratură sau, după caz, a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror, în vederea stabilirii pensiei în condiţiile prezentului regulament, se vor lua în considerare perioadele în care persoana s-a aflat în oricare dintre următoarele situaţii:

a) concediu de maternitate şi concediu paternal;

b) concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

c) concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;

d) concediu de studii pentru pregătirea examenului de capacitate;

e) concediu de studii plătit pentru formare profesională;

f) detaşare şi delegare.

Art. 87. - (1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 19/02/2018 începând cu 22.02.2018.

Pus în aplicare prin Regulament din 20/11/2014 începând cu 12.06.2017.

Pus în aplicare prin Regulament din 01/03/2017 începând cu 27.03.2017.

Pus în aplicare prin Regulament din 03/07/2014 începând cu 17.07.2014.

Pus în aplicare prin Regulament din 07/06/2011 începând cu 23.06.2011.

Pus în aplicare prin Regulament din 25/01/2006 începând cu 18.04.2008.

Pus în aplicare prin Regulament din 19/02/2007 începând cu 18.04.2008.

a fost modificat prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).

___________

Pus în aplicare prin Regulament din 15/06/2006 începând cu 20.11.2013.

Art. 88. - (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar.

(2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.

Art. 89. - Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.

Art. 90. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.

(2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.

Art. 91. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.

(2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.

Art. 92. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.

(2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.

Art. 93. - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.

TITLUL IV
Răspunderea judecătorilor şi procurorilor

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 94. - Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.

Art. 95. - (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.

___________

a fost modificat prin punctul 150. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 96. - (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea- credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 99¹.

(3) Există eroare judiciară atunci când:

a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;

b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.

(4) Prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi speciale pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maximum un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută la alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute la art. 74¹ din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7) şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.

(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

(10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

___________

Pus în aplicare prin Normă din 04/06/2019 începând cu 13.06.2019.

___________

a fost modificat prin punctul 151. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 97. - (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

CAPITOLUL II
Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor

Art. 98. - (1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.

(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 99. - Constituie abateri disciplinare:

a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;

b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;

c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;

d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;

f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;

h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;

i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;

j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;

___________

a fost modificată prin punctul 152. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;

l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;

n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni;

___________

a fost modificată prin punctul 152. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

o) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

___________

a fost modificată prin punctul 152. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;

r) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;

___________

a fost modificată prin punctul 152. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;

ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;

t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală.

___________

a fost modificată prin punctul 152. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 24/2012 începând cu 26.01.2012.

Art. 99¹. - (1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

(2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

___________

a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 24/2012 începând cu 26.01.2012.

Art. 100. - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertismentul;

b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an;

___________

a fost modificată prin punctul 153. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanţă sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;".

___________

a fost modificată prin punctul 153. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;

d¹) retrogradarea în grad profesional;

___________

a fost introdusă prin punctul 154. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

e) excluderea din magistratură.

(2) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. b), d) şi t) teza întâi nu pot consta în cele prevăzute la art. 100 lit. a) -d).

___________

a fost introdus prin punctul 155. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

___________

a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 24/2012 începând cu 26.01.2012.

Art. 101. - Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.

Punere în aplicare prin Lege 317/2004 :

SECŢIUNEA a 4-a Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor

Art. 44. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(6) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.

Art. 45. - (1) În cazurile în care ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare, aceştia pot sesiza Inspecţia Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

(2) În cazul în care Inspecţia Judiciară este titulară a acţiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) şi (2) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data solicitării formulate de titularul acţiunii disciplinare potrivit alin. (1) sau de la data sesizării Inspecţiei Judiciare potrivit alin. (2). Inspectorulşef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare:

a) inspectorul judiciar transmite, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea acestora, ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o propunere de clasare, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (1);

b) sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (2).

(5) Primind propunerea de clasare prevăzută la alin. (4) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate:

a) să dispună clasarea lucrării şi comunicarea rezultatului persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare;

b) să solicite motivat completarea verificărilor prealabile, atunci când apreciază că acestea nu sunt complete. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitată de titularul acţiunii disciplinare;

c) să dispună începerea cercetării disciplinare prealabile.

(6) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar:

a) transmite autorului sesizării, în termen de 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, propunerea de începere a cercetării disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (1);

b) dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile, dacă Inspecţia Judiciară a fost sesizată în condiţiile alin. (2).

(7) Primind propunerea de începere a cercetării prealabile prevăzute la alin. (6) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune începerea cercetării disciplinare prealabile.

Art. 46. - (1) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

(2) Cercetarea disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.

(3) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă.

(4) Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, într-un termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.

(5) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de inspectorul judiciar prin rezoluţie şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Cercetarea prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(7) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.

Art. 47. - (1) În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă;

(3) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.

(4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).

(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

(6) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă.

Art. 49. - (1) În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare ori, după caz, a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.

(2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.

(4) Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe.

(5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.

(7) Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Art. 50. - (1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;

d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;

f) instanţa competentă să judece calea de atac.

(2) Prevederile alin. (1) se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă privind cuprinsul hotărârii.

Art. 51. - (1) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, după caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă la lucrările secţiei în care se judecă această acţiune.

(3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară sau de către ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.

(4) Recursul suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare.

(5) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (3) este irevocabilă.

Art. 52. - (1) Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei.

(2) Pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.

Art. 53. - În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.

TITLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 102. - (1) Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi.

(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.

Art. 103. - Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de bază la instituţii de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător sau procuror.

Art. 104. - (1) Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime.

Punere în aplicare prin Normă metodologică Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004... din 18/10/2005 :

(2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.

Art. 105. - (1) Judecătorii şi procurorii militari care îşi continuă activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor militari.

(2) Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face, în funcţie de opţiunea exprimată, la instanţele sau parchetele civile la care judecătorul ori procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit gradului său profesional.

___________

a fost modificat prin punctul 14. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

Art. 105¹. - În sensul prezentei legi, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care au fost eliberaţi din funcţie pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 65 alin. (1) lit. a) -c) şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

___________

a fost introdus prin punctul 156. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 106. - Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:

a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;

b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;

c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 04/06/2019 începând cu 27.06.2019.

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 01/03/2007 începând cu 07.01.2020.

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 21/05/2019 începând cu 06.06.2019.

d) Abrogată prin punctul 2. din Decizie nr. 121/2020 începând cu 25.07.2020.

e) Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 24/08/2005 începând cu 19.05.2016.

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 17/09/2019 începând cu 04.10.2019.

f) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor;

g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 10/03/2020 începând cu 20.03.2020.

Pusă în aplicare prin Regulament din 20/02/2020 începând cu 04.03.2020.

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 17/09/2019 începând cu 23.09.2019 până la 02.08.2020.

Pusă în aplicare prin Regulament din 23/07/2019 începând cu 01.08.2019.

Pusă în aplicare prin Regulament din 21/09/2006 începând cu 21.07.2016.

h) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 04/10/2007 începând cu 04.04.2018.

i) Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor.

___________

Pusă în aplicare prin Regulament din 24/08/2005 începând cu 10.03.2020.

Art. 107. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

b) dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-120¹ şi art. 121-131¹ din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.

(3) Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.

Art. 108. - Dispoziţiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opţiune prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.

___________

a fost introdus prin punctul 157. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 109. - (1) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuţie, inclusiv prin promovare, şi nici procedurilor de evaluare profesională în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare.

(2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere care sunt în cursul exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat o funcţie de conducere pe parcursul a două mandate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot candida pentru un nou mandat, pentru aceeaşi funcţie de conducere, conform prezentei legi.

___________

a fost introdus prin punctul 157. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 110. - Judecătorii şi procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului de promovare până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferaţi la instanţele şi parchetele superioare.

___________

a fost introdus prin punctul 157. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 111. - Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 78 alin. (2) se adoptă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În cazul nerespectării acestui termen, sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 78 alin. (3) din prezenta lege.

___________

a fost introdus prin punctul 157. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 112. - Dispoziţiile prevăzute la art. 16 alin. (3), art. 19, art. 26 şi art. 28 din prezenta lege intră în vigoare începând cu anul şcolar 2019-2020.

___________

a fost introdus prin punctul 157. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.

Art. 113. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 124/2000 privind structura şi personalul Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 17 iulie 2000, cu modificările ulterioare.

___________

a fost introdus prin punctul 157. din Lege nr. 242/2018 începând cu 18.10.2018.