Parlamentul
României
|
|
Lege nr. 304/2004 din 28/06/2004 Versiune actualizata la
data de 25/11/2010 privind organizarea
judiciară |
|
___________
@Text actualizat la data de 25.11.2010. Actul include modificările din
următoarele acte:
- Legea nr. 17/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 48
din 19/01/2006.
- O.U.G. nr. 50/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
566 din 30/06/2006.
- O.U.G. nr. 60/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
764 din 07/09/2006.
- O.U.G. nr. 100/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
684 din 08/10/2007.
- O.U.G. nr. 137/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
745 din 04/11/2008.
- O.U.G. nr. 56/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
381 din 04/06/2009.
- O.U.G. nr. 114/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
919 din 29/12/2009.
- Legea nr. 202/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.
714 din 26/10/2010.
Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanei prevăzute, în principal, în următoarele
documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra
drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii
Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei
şi a legilor ţării.
Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază
asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil şi
judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti
în mod imparţial şi independent de orice influenţe
extranee.
TITLUL
I
Dispoziţii generale
CAPITOLUL
I
Principiile organizării judiciare
Art.
1. - (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe
judecătoreşti stabilite de lege.
(2)
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei
justiţiei.
(3)
Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Art.
2. - (1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii,
este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(2)
Justiţia se realizează prin următoarele instanţe
judecătoreşti:
a)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)
curţi de apel;
c)
tribunale;
d)
tribunale specializate;
e)
instanţe militare;
f)
judecătorii.
Art.
3. - Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt
stabilite de lege.
Art.
4. - (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de
drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2)
Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de
judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare
penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Art.
5. - Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi
administrare a justiţiei ca serviciu public.
CAPITOLUL
II
Accesul la justiţie
Art.
6. - (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru
apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale
legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
(2)
Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
Art.
7. - (1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără
privilegii şi fără discriminări.
(2)
Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi,
fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică,
limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă
politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte
criterii discriminatorii.
Art.
8. - Asistenţa judiciară internaţională se solicită
sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de
tratatele internaţionale la care România este parte sau, după
caz, pe bază de reciprocitate.
Art.
9. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca
instanţă de judecată pentru soluţionarea
contestaţiilor formulate de judecători şi procurori
împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile
Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în
materie disciplinară.
CAPITOLUL
III
Dispoziţii generale privind procedura judiciară
Art.
10. - Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la
soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o
instanţă imparţială şi independentă,
constituită potrivit legii.
Art.
11. - Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea
principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi
continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care
judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
Art.
12. - Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de
cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se
face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege.
Art.
13. - (1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin
mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere.
Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.
(2)
Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate
afirmaţiile, întrebările şi susţinerile celor
prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.
(3)
La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii
înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
Art.
14. - (1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba
română.
(2)
Cetăţenii români aparţinând minorităţilor
naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă,
în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei
legi.
(3)
În cazul în care una sau mai multe părţi solicită
să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată
trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau
traducător autorizat.
(4)
În situaţia în care toate părţile solicită sau
sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de
judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi
buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor
contradictorialităţii, oralităţii şi
publicităţii.
(5)
Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba
română.
(6)
Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se
înregistrează, consemnându-se în limba
română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu
privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de
instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor
din acel dosar, consemnându-se în încheierea de
şedinţă.
(7)
Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite,
pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau
consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
Art.
15. - Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului,
părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz,
asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art.
16. - Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi
aduse la îndeplinire în condiţiile legii.
Art.
17. - Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau
modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi
exercitate conform dispoziţiilor legale.
TITLUL
II
Instanţele judecătoreşti
CAPITOLUL
I
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
SECŢIUNEA
1
organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie
Art.
18. - (1) În România funcţionează o singură
instanţă supremă, denumită Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu
sediul în capitala ţării.
(2)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură
interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(3)
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4)
Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din
bugetul de stat.
Art.
19. - (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune
din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de
secţii şi judecători.
(2)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată
în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate
intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială,
Secţia de contencios administrativ şi fiscal, 4 complete de 5
judecători şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Legea nr. 202/2010
începând cu 25.11.2010.
Art.
20. - (1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi,
stabiliţi prin statul de funcţii.
(2)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în
structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu
personalul stabilit prin statul de funcţii.
SECŢIUNEA
a 2-a
Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie
Art.
21. - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală,
Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de
contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva
hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor
hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
Art.
22. - Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie judecă:
a)
în primă instanţă, procesele şi cererile date prin
lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)
recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.
Art.
23. - (1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia,
soluţionează:
a)
cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile
de procedură;
b)
conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
c)
orice alte cereri prevăzute de lege.
(2)
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
soluţionează şi recursurile declarate împotriva
hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de
orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul
judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de
apel.
Art.
24. - Completele de 5 judecători soluţionează recursurile
şi cererile în cauzele judecate în primă
instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie şi judecă şi alte cauze date în
competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă
disciplinară.
___________
Art. 24. a fost modificat prin punctul 2. din Legea nr. 202/2010
începând cu 25.11.2010.
Art.
241. - Completul de 5 judecători examinează
admisibilitatea recursului în camera de consiliu, fără citarea
părţilor. În cazul în care constată că cererea
de recurs este formulată împotriva unei hotărâri care nu
este supusă niciunei căi de atac, a unei încheieri care nu se
atacă decât odată cu fondul, a unei hotărâri
pronunţate în recurs sau în contestaţie în anulare,
dispune, prin încheiere, respingerea cererii ca inadmisibilă.
___________
Art. 241. a fost introdus prin punctul 3. din Legea nr. 202/2010
începând cu 25.11.2010.
Art.
25. - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie
în Secţii Unite pentru:
a)
Abrogată prin punctul 4. din Legea nr. 202/2010 începând cu
25.11.2010.
b)
soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor
privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie;
c)
sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul
constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
Art.
26. - Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie consideră că este necesar să revină
asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi
sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din
dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce
Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind
schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
Art.
27. - (1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte
cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei
şi le comunică ministrului justiţiei.
(2)
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se
informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea
corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută
jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, şi să constate situaţii care justifică
propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
SECŢIUNEA
a 3-a
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie
Art.
28. - (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi
colegiul de conducere.
(2)
Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
(3)
Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi
pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi
administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă
managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de
conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
Art.
29. - (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a)
aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea
administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal
ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b)
analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra
promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie;
c)
propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul,
suspendarea şi încetarea din funcţie a
magistraţilor-asistenţi;
d)
organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor,
în condiţiile legii;
e)
propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie;
f)
exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind
organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2)
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia,
de către vicepreşedinte.
(3)
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori
este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii
săi.
(4)
Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul
majorităţii membrilor săi.
Art.
30. - Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
a)
aprobarea raportului anual de activitate, care se dă
publicităţii;
b)
aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
c)
alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în
condiţiile legii.
SECŢIUNEA
a 4-a
Completele de judecată
Art.
31. - (1) Completele de judecată se compun din 3 judecători ai
aceleiaşi secţii.
(2)
Dacă numărul de judecători necesar formării completului de
judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de
la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau
vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
Art.
32. - (1) La începutul fiecărui an, în materie penală se
stabilesc două complete de 5 judecători formate numai din
judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(2)
În alte materii decât cea penală se stabilesc la
începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.
(3)
În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de
regulă, judecători specializaţi, în funcţie de natura
cauzei.
(4)
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie aprobă compunerea completelor de 5 judecători.
Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi de
preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea
membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza
criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi
funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(5)
Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau
vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un
preşedinte de secţie desemnat în acest scop de
preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(6)
Cauzele care intră în competenţa completelor prevăzute la
alin. (1) şi (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem
informatizat.
___________
Art. 32. a fost modificat prin punctul 5. din Legea nr. 202/2010
începând cu 25.11.2010.
Art.
33. - (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie sau, în lipsa acestuia, vicepreşedintele
prezidează Secţiile Unite, Completul de 5 judecători, iar
în cadrul secţiilor orice complet, când participă la
judecată.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 6. din Legea nr. 202/2010
începând cu 25.11.2010.
(2)
Abrogat prin punctul 7. din Legea nr. 202/2010 începând cu
25.11.2010.
(3)
Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată
din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin
rotaţie.
Art.
34. - În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie
să ia parte cel puţin două treimi din numărul
judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu
majoritatea voturilor celor prezenţi.
CAPITOLUL
II
Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi
judecătoriile
SECŢIUNEA
1
Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate şi a judecătoriilor
Art.
35. - (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate
juridică, în circumscripţia cărora funcţionează
mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care
face parte integrantă din prezenta lege.
(2)
În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau,
după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze
comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios
administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi
asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul
cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
Art.
36. - (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică,
organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului
Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul
reşedinţă de judeţ.
(2)
În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate
judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul
Bucureşti.
(3)
În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după
caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale,
cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi
fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale,
precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor,
secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
Art.
37. - (1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot
înfiinţa tribunale specializate.
(2)
Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate
juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al
municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în
municipiul reşedinţă de judeţ.
(3)
Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului
în domeniile în care se înfiinţează.
Art.
38. - (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate
juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele
municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.
(2)
Localităţile care fac parte din circumscripţiile
judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art.
39. - (1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în
cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete
specializate.
(2)
În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete
specializate pentru minori şi familie.
Art.
40. - (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi
familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie
judecă atât infracţiunile săvârşite de minori,
cât şi infracţiunile săvârşite asupra
minorilor.
(2)
Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi,
unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă
disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru
minori şi familie.
(3)
Dispoziţiile Codului de procedură penală se aplică în
mod corespunzător.
Art.
41. - (1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de
apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se
înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale
fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2)
Componenţa secţiilor şi completelor specializate se
stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu
volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea
judecătorului.
(3)
În mod excepţional, în situaţia în care în
cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată,
colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor
judecători de la alte secţii.
Art.
42. - În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea
cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale
şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu
activitate permanentă în alte localităţi din judeţ
sau în municipiul Bucureşti.
SECŢIUNEA
a 2-a
Conducerea instanţelor judecătoreşti
Art.
43. - (1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă
de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în
scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.
(2)
Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor
exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale
administrării instanţei unde funcţionează, precum şi
ale instanţelor din circumscripţie.
(3)
Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate
exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.
Art.
44. - Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar
de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator
terţiar de credite.
(2)
Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din
cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.
___________
Alineatul (2) a fost introdus prin linia din Ordonanţa de
urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.
Art.
45. - (1) În funcţie de volumul de activitate şi de
complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale
specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2
vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi
ajutat de un vicepreşedinte.
(2)
La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti,
preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
Art.
46. - (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii
instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea
şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi,
după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora,
asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare
şi a regulamentelor de către judecători şi personalul
auxiliar de specialitate.
(2)
Verificările efectuate personal de preşedinţi sau
vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie
să respecte principiile independenţei judecătorilor şi
supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
(3)
Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa
preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu
pot fi delegate colegiilor de conducere.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.
Art.
47. - Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii
care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi
alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
Art.
48. - Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de
câte un preşedinte de secţie.
Art.
49. - (1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti
funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte
cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi
îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.
(2)
Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi
au următoarea componenţă:
a)
la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6
judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea
generală a judecătorilor;
b)
la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2
sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea
generală a judecătorilor.
(21)
În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate
numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului
de conducere se exercită de preşedinte.
___________
Alineatul (21) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.
(3)
Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul
majorităţii membrilor săi.
(4)
La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi
preşedinţii de secţii.
(5)
La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere
dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la
şedinţele acestuia participă şi managerul economic al
instanţei, cu vot consultativ.
(6)
În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele
colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi
tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la
alte instanţe, care nu au drept de vot.
(7)
Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de
adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare
a atribuţiilor prevăzute de lege.
Art.
50. - (1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual
sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale
judecătorilor.
(2)
Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum
urmează:
a)
adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a
judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele
curţii de apel;
b)
adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a
judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele
tribunalului;
c)
adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele
acestuia;
d)
adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele
judecătoriei.
(3)
Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la
solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din
aceasta.
(4)
Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de
către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de
conducere al instanţei.
Art.
51. - Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50
alin. (1), au următoarele atribuţii:
a)
dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b)
aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c)
dezbat probleme de drept;
d)
analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului
justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e)
formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii;
f)
aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g)
iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*)
privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h)
îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
___________
*)
Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.
SECŢIUNEA
a 3-a
Completele de judecată
Art.
52. - (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de
judecată la începutul anului, urmărind asigurarea
continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face
în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Regulamentul de ordine interioară a instanţelor
judecătoreşti.
(2)
Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre
membrii acestuia.
Art.
53. - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în
mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2)
Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui
complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
Art.
54. - (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă
instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de
apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu
excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de
asigurări sociale.
(2)
Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar
recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia
cazurilor în care legea prevede altfel.
(3)
În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia
nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se
pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de
divergenţă, în condiţiile legii.
(4)
Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în
completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui
instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului
din planificarea de permanenţă.
Art.
55. - (1) Completul pentru soluţionarea în primă
instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi
asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2
asistenţi judiciari.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 8. din Legea nr. 202/2010
începând cu 25.11.2010.
(2)
Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ
şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se
consemnează în hotărâre, iar opinia separată se
motivează.
(3)
Abrogat prin punctul 9. din Legea nr. 202/2010 începând cu
25.11.2010.
CAPITOLUL
III
Instanţele militare
Art.
56. - (1) Instanţele militare sunt:
a)
tribunalele militare;
b)
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c)
Curtea Militară de Apel Bucureşti.
(2)
Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în
anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3)
Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu
indicativ propriu.
Art.
57. - (1) Instanţele militare judecă la sediul acestora. Pentru
motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se
desfăşoare în alt loc.
(2)
Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari
români, membri ai unei forţe multinaţionale, în
condiţiile în care, potrivit unei convenţii
internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată
jurisdicţia română.
Art.
58. - (1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi
procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.
(2)
Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de
judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea
cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi
categorie de grade.
(3)
Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu
gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt
procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul
parchetului la care este înregistrată cauza.
Art.
59. - (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi
Timişoara funcţionează tribunale militare.
(2)
Tribunalele militare judecă procesele şi cererile date prin lege
în competenţa lor.
(3)
Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un
vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod
corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte
şi doi judecători.
Art.
60. - (1) În municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul
Militar Teritorial Bucureşti.
(2)
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte
ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică
în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din
preşedinte şi doi judecători.
(3)
Abrogat prin linia din Ordonanţa de urgenţă nr. 100/2007
începând cu 18.04.2008.
Art.
61. - (1) Curtea Militară de Apel funcţionează în
municipiul Bucureşti, ca instanţă unică, cu personalitate
juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un
vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod
corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte
şi doi judecători.
(2)
Abrogat prin linia din Ordonanţa de urgenţă nr. 100/2007
începând cu 18.04.2008.
TITLUL
III
Ministerul Public
CAPITOLUL
I
Atribuţiile Ministerului Public
Art.
62. - (1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile
în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)
Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit
principiilor legalităţii, imparţialităţii şi
controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în
condiţiile legii.
(3)
Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu
legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi
apără drepturile persoanei.
(4)
Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele
judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi
publice.
Art.
63. - Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele
atribuţii:
a)
efectuează urmărirea penală în cazurile şi în
condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii,
la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b)
conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a
poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor
organe de cercetare penală;
c)
sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea
cauzelor penale, potrivit legii;
d)
exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de
lege;
e)
participă, în condiţiile legii, la şedinţele de
judecată;
f)
exercită căile de atac împotriva hotărârilor
judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
g)
apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale
persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale
altor persoane, în condiţiile legii;
h)
acţionează pentru prevenirea şi combaterea
criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru
realizarea unitară a politicii penale a statului;
i)
studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea,
elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri
în vederea eliminării acestora, precum şi pentru
perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
j)
verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;
k)
exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Art.
64. - (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris
şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din
subordine.
(2)
În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în
condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul
Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei
judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic
superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale
sau în adoptarea soluţiei.
(3)
Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către
procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin alineatul din Ordonanţa de
urgenţă nr. 60/2006 începând cu 07.09.2006.
(4)
Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în
următoarele situaţii:
a)
suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit
legii;
b)
în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică
urgenţa şi care împiedică rechemarea sa;
c)
lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30
de zile.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.
(5)
Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în
cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi
procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul
ierarhic superior.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin alineatul din Ordonanţa de
urgenţă nr. 60/2006 începând cu 07.09.2006.
Art.
65. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi
conducătorului parchetului respectiv.
(2)
Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului
ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
(3)
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general
al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din
subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.
Art.
66. - (1) Organele de poliţie judiciară îşi
desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod
nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate
să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
(2)
Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea
şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de
îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul
acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate,
deţinute în legătură cu săvârşirea
infracţiunilor.
(3)
Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage
răspunderea juridică potrivit legii.
Art.
67. - (1) Procurorul participă la şedinţele de judecată,
în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea
adevărului.
(2)
Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile
pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând
seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la
Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic
superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.
(3)
În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa
procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat
de conducătorul parchetului.
Art.
68. - Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de
atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le
consideră netemeinice şi nelegale.
Art.
69. - (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din
proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al
Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori
anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau,
după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional
Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
(2)
Controlul constă în verificarea eficienţei manageriale, a
modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile
de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de
serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în
lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza
măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi
soluţiile adoptate.
(3)
Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului
Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii
parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la
măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea
eficientă a criminalităţii.
CAPITOLUL
II
Organizarea Ministerului Public
SECŢIUNEA
1
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie
Art.
70. - (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine,
îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate
juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
(2)
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.
(3)
În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este
ajutat de 3 consilieri.
(4)
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
Art.
71. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public
în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu
orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din
străinătate.
Art.
72. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin
procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.
Art.
73. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie participă la
şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al
acesteia, când consideră necesar.
(2)
În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general
deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror
pentru a participa, în locul său, la şedinţele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute
la alin. (1).
Art.
74. - Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii
acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele
Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
Art.
75. - (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie are în structură secţii conduse de
procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul
secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori
şefi.
(2)
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, ca structură specializată în combaterea
criminalităţii organizate şi terorismului.
(3)
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori
numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor
prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(4)
Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
procurorii trebuie să aibă o bună pregătire
profesională, o conduită morală ireproşabilă, o
vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau
judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma
interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
(5)
La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte
condiţiile prevăzute la alin. (4).
(6)
Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a
capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma
răspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor
calităţi specifice.
(7)
La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi
activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei
limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(8)
Comisia prevăzută la alin. (4) este numită prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3
procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte
şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte
domenii.
(9)
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie evaluează, anual, rezultatele
obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(10)
Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi
revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în
cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.
(11)
La data încetării activităţii în cadrul
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine
sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(111)
De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au
dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat
în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc
gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare
acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a
promovării, în condiţiile legii, în timpul
desfăşurării activităţii în cadrul acestei
direcţiei.
___________
Alineatul (111) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţa
de urgenţă nr. 56/2009 începând cu 04.06.2009.
(12)
Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi
funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(13)
Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată*),
se aplică în mod corespunzător.
___________
*)
Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
Art.
76. - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie emite ordine cu caracter intern.
Art.
77. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de
conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de
conducere ale Ministerului Public.
(2)
Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea
generală a procurorilor.
(3)
Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.
Art.
78. - (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se
convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)
Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
Art.
79. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea
desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior
al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de
luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta
Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
SECŢIUNEA
a 2-a
Parchetul Naţional Anticorupţie
Art.
80. - (1) Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat în
combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi
exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi
funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
(2)
Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structură
autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
(3)
Parchetul Naţional Anticorupţie are personalitate juridică
şi sediul în municipiul Bucureşti.
Art.
81. - (1) Parchetul Naţional Anticorupţie îşi
desfăşoară activitatea potrivit principiului
legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului
ierarhic.
(2)
Parchetul Naţional Anticorupţie este independent în raport cu
instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe
lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte
autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai
în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
Art.
82. - (1) Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror
general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat
de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(2)
În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional
Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
(3)
Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este
ordonator principal de credite.
(4)
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului
Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.
Art.
83. - (1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie
funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte
asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2)
Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este
constituit din procurorul general, unul dintre adjuncţii acestuia şi
5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3)
Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod
corespunzător.
Art.
84. - (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional
Anticorupţie se convoacă de către procurorul general al acestui
parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2)
Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.
Art.
85. - În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al
Parchetului Naţional Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
Art.
86. - (1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se pot
înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte
compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui
parchet.
(2)
Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se
stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie,
de regulă, în localităţile în care îşi au
sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în
raport cu circumscripţiile acestora.
Art.
87. - (1) Parchetul Naţional Anticorupţie se încadrează cu
procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului
Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de
funcţii, aprobat potrivit legii.
(2)
Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional
Anticorupţie, procurorii trebuie să aibă o bună
pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă,
o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau
judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma
unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.
(3)
La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte
condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4)
Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a
capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma
răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor
calităţi specifice.
(5)
La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi
activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei
limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6)
Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al
procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi
este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional
Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în
psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(7)
Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie
evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului
Naţional Anticorupţie.
(8)
Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional
Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al
Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a
atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării
unei sancţiuni disciplinare.
(9)
La data încetării activităţii în cadrul Parchetului
Naţional Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine
sau la alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(91)
De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au
dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat
în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi
redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea
corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca
urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul
desfăşurării activităţii în cadrul
direcţiei.
___________
Alineatul (91) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 56/2009 începând cu 04.06.2009.
(10)
Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi
funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite
prin lege specială.
(11)
Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004,
republicată, se aplică în mod corespunzător.
Art.
88. - Parchetul Naţional Anticorupţie elaborează anual un raport
privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă
Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu
mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul
justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de
activitate al Parchetului Naţional Anticorupţie.
SECŢIUNEA
a 3-a
Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale,
tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii
Art.
89. - (1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori şi familie şi judecătorie funcţionează un
parchet.
(2)
Parchetele au sediul în localităţile în care
îşi au sediul instanţele pe lângă care
funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
(3)
Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe
lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe
lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele
de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
Art.
90. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi
tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora
pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă
curţile de apel au în structură şi câte o
secţie pentru minori şi familie.
(2)
În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul
parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona
secţii maritime şi fluviale.
(3)
Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul
parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu
avizul ministrului justiţiei.
Art.
91. - În localităţile unde funcţionează sediile
secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se
înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate
permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile
secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
Art.
92. - (1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse
de procurori generali.
(2)
Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi
familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
(3)
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel
şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale
exercită şi atribuţii de coordonare şi control al
administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al
parchetelor din circumscripţie.
(4)
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori
şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii
exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
(5)
Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 50/2006 începând cu 30.06.2006.
Art.
93. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de
apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii
parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori
terţiari de credite.
Art.
94. - (1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe
lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general
sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar
la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie
şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2)
La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general
sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
Art.
95. - (1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe
lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
(2)
Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe
secţii, servicii şi birouri, în funcţie de
pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.
(3)
Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele
procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.
Art.
96. - (1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de
conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2)
Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de
apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi
judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii
de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de
conducere ale instanţelor.
(3)
Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplică în mod
corespunzător.
Art.
97. - Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod
corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea
adunărilor generale ale procurorilor.
SECŢIUNEA
a 4-a
Organizarea parchetelor militare
Art.
98. - (1) Pe lângă fiecare instanţă militară
funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar
de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti,
iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele
de pe lângă tribunalele militare.
(2)
Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa
nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(3)
Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate
militară, cu indicativ propriu.
Art.
99. - (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat
de un prim-procuror militar adjunct.
(2)
Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este
condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar
adjunct.
Art.
100. - (1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari
atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod
corespunzător.
(2)
Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele
privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe
teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale,
în condiţiile în care, potrivit unei convenţii
internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată
jurisdicţia română. Procurorii militari participă la
şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit
art. 57.
(3)
Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în
serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile
prevăzute la art. 63 lit. b).
(4)
Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod
corespunzător.
Art.
101. - (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care
efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel
puţin din aceeaşi categorie de grade.
(2)
Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu
gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt
procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul
parchetului la care este înregistrată cauza.
Art.
102. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional
Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere
a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare,
statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(2)
Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi
pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează
criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional
Anticorupţie organizează şi desfăşoară
activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control
din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor
structuri militare, pe bază de protocoale.
TITLUL
IV
Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al
Magistraturii
Art.
103. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia
publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea
Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea
iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea
profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor
în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în
condiţiile legii.
(2)
Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul
naţional de învăţământ şi educaţie
şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la
acreditarea instituţiilor de învăţământ
superior şi recunoaşterea diplomelor.
(3)
Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul
Bucureşti.
Art.
104. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu
ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un
procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti,
desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori
universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii
Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru
Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a
Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3
reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului,
un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al
asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi
procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al
Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
(2)
Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi
adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul
Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al
Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din
rândul personalului de instruire de specialitate juridică al
Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor
didactice din învăţământul superior juridic
acreditat potrivit legii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.
(3)
Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani
şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului
auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.
(4)
Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului
Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru
al unui partid politic.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.
Art.
105. - Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al
Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte
asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea
Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.
Art.
106. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la
bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în
condiţiile legii.
(2)
Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar
de credite.
Art.
107. - (1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al
Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2)
Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de
personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de
Consiliul Superior al Magistraturii.
Art.
108. - (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al
Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul
judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi
detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor,
în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al
Institutului.
(2)
Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în
condiţiile legii, şi cadre didactice din
învăţământul juridic superior acreditat potrivit
legii, alţi specialişti români şi străini, precum
şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin.
(1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea
procesului de formare profesională.
(3)
Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al
Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de
ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brută
lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică
stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind
Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art.
109. - Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa,
în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public,
centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor
şi a altor categorii de personal de specialitate.
TITLUL
V
Asistenţii judiciari
Art.
110. - Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei,
la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani,
dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin
5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)
au cetăţenia română, domiciliul în România
şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)
sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire
teoretică corespunzătoare;
c)
nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o
bună reputaţie;
d)
cunosc limba română;
e)
sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea
funcţiei.
Art.
111. - (1) Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata
mandatului şi se supun numai legii.
(2)
Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi
incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se
aplică şi asistenţilor judiciari.
(3)
Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă
medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute
de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor
judiciari.
(4)
Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile
prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
(5)
Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi
repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate,
se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
Art.
112. - Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute
la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute
în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti.
Art.
113. - (1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile
legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi
motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru
judecători şi procurori.
(2)
Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul
justiţiei.
(3)
Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face
contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea
sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a
curţii de apel în circumscripţia căreia
funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de
apel este definitivă.
(4)
Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca
urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de
activitate al instanţei.
(5)
Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din
funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de
ministrul justiţiei.
Art.
114. - Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului
Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
a)
condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către
Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi
ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
b)
condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al
asistenţilor judiciari.
Art.
115. - Magistraţii consultanţi în funcţie la data de
intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept
în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi
continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi
asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor
specializate.
TITLUL
VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor
şi al parchetelor
Art.
116. - (1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate
parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare
de specialitate:
a)
registratura;
b)
grefa;
c)
arhiva;
d)
biroul de informare şi relaţii publice;
e)
biblioteca.
(2)
Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi
alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139
alin. (1) şi art. 140 alin. (1).
(3)
Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste
curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
şi Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, în
structură un compartiment de documentare şi un compartiment de
informatică juridică. Compartimentele de informatică
juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a
tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe
lângă aceste instanţe.
(4)
Instanţele şi parchetele militare au în structură şi
un compartiment de documente clasificate.
Art.
117. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură
legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu
mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării
transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile
stabilite de lege.
(2)
Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de
purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat
de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul
parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică
sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.
Art.
118. - (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic
conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
(2)
Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de
specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul
general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
(3)
La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele
de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi
desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt
conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la
secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, la judecătorii
şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
(4)
Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de
vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte
şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei
din cadrul Ministerului Justiţiei.
(5)
Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la
secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului
Naţional Anticorupţie poate proveni şi din rândul
militarilor activi.
Art.
119. - (1) Grefierii care participă la şedinţele de
judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt
obligaţi să efectueze toate consemnările despre
desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice
alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul
preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al
procurorului.
(2)
La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să
poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde
funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
(3)
La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi
să poarte uniforma militară.
Art.
120. - (1) În vederea informatizării activităţii
instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei,
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al
Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea
tehnică corespunzătoare a acestora.
(2)
Numărul informaticienilor se stabileşte de către
preşedintele instanţei sau, după caz, de către
conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de
specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al
compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3)
În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
şi al Parchetului Naţional Anticorupţie, avizul prevăzut la
alin. (2) nu este necesar.
(4)
În vederea creării unui sistem informatic unitar şi
funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a
duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de
informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5)
Dotarea tehnică necesară informatizării instanţelor
militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori,
după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, precum
şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării
Naţionale.
TITLUL
VII
Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor
şi protecţia magistraţilor
Art.
121. - (1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a
parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora,
supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării
normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în
mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale
specializate.
(2)
Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea
prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului
administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)
Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de
preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.
Art.
122. - (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia
militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării
Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie
militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului
Apărării Naţionale.
(2)
Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor
şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau
prim-procurorilor acestora.
(3)
Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte
spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le
aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii
interioare necesare desfăşurării normale a activităţii
se asigură, în mod gratuit, de către Poliţia
Militară.
(4)
Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet
va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui
Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
Art.
123. - Poliţia Română şi Jandarmeria Română au
obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor
legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional
Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la
solicitarea acestora.
Art.
124. - Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea
protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul
de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei
sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a
bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea
accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol
încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau,
după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei
şi Internelor.
TITLUL
VIII
Gestiunea economico-financiară şi administrativă a
instanţelor şi parchetelor
CAPITOLUL
I
Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ
Art.
125. - (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, curţile de apel,
parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi
parchetele de pe lângă tribunale au în structură
câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de
un manager economic.
(2)
Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau,
după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia
funcţionează.
(3)
Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor
şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea
economică, financiară şi administrativă şi pentru
tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru
parchetele din circumscripţia lor.
(4)
Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de
credite pentru instanţele şi parchetele militare.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 21. din Ordonanţa
de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.
Art.
126. - (1) Poate fi numită în funcţia de manager economic
persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de
către:
a)
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul
economic al acestei instanţe;
b)
curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel
şi ai tribunalelor;
c)
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru
managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi
tribunale;
d)
Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui
parchet.
(2)
La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au
studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum
5 ani.
(3)
Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate
admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al
conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului
parchetului care organizează concursul.
(4)
Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ
este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie,
preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau
probă practică.
(5)
Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit
unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al
Parchetului Naţional Anticorupţie.
Art.
127. - Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
a)
conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al
instanţei sau parchetului în cadrul căruia
funcţionează;
b)
răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau
parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia
instanţei sau a parchetului în cadrul căruia
funcţionează;
c)
îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea
ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de
lege;
d)
organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele
abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare;
e)
coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor
şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor
materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a
activităţii instanţelor şi parchetelor;
f)
ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare
pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor
şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi
răspunde de realizarea acestora;
g)
organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din
proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a
parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul
acestora;
h)
urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienţă
a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite
din veniturile proprii, potrivit legii;
i)
organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei
şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia
funcţionează şi controlează efectuarea corectă a
tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice,
precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a
situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare,
potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;
j)
coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor
şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora
funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea
condiţiilor materiale în vederea desfăşurării
corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea,
asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în
sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor.
Art.
128. - Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate
din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru
expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari
publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
*)
Potrivit art. II din Legea nr. 17/2006, pe data intrării în vigoare
a prezentei legi, în ceea ce îi priveşte pe informaticieni, se
abrogă prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.
Art.
129. - Preşedinţii instanţelor şi conducătorii
parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
Art.
130. - (1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul
Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în
structură un compartiment economico-administrativ.
(2)
Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are
următoarele atribuţii principale:
a)
întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile
şi lucrările necesare desfăşurării
activităţii instanţelor;
b)
asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz
gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri
necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c)
asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor,
instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte
mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d)
asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în
sediile instanţelor;
e)
întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor,
precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor
calamităţi.
CAPITOLUL
II
Bugetele instanţelor şi parchetelor
Art.
131. - (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este
finanţată de la bugetul de stat.
(2)
Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate
şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei,
ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
(3)
Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel,
tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(4)
Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de
Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării
naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.
Art.
132. - (1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă
curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru
instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
(2)
Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului
Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3)
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie îşi
elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte
instanţe judecătoreşti.
(4)
Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului
conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5)
Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se
aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi,
cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
(6)
Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de
Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului
Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secţia sau
serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor,
respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal
de credite.
___________
Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 22. din Ordonanţa
de urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.
(7)
Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului
Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin.
(4).
Art.
133. - (1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se
încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după
caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar
de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi
administrativ.
(2)
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel,
împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului
Naţional Anticorupţie analizează anual volumul de activitate al
instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de
rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea
numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
Art.
134. - (1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete
se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)
Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul
maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul
Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)
Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de
posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al
ministrului apărării naţionale.
Art.
1341. - (1) În cazul în care buna funcţionare a
instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza
numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe
perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care
vacantarea posturilor s-a realizat în urma:
a)
numirii în funcţii de conducere;
b)
numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al
Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c)
detaşării;
d)
alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii;
e)
suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr.
303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f)
vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
(2)
Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile
prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă
sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la
propunerea ordonatorilor de credite.
(3)
După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1),
în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la
instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul
principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un
post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5),
în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea
instanţă sau parchet.
(4)
Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la
încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie,
prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de
judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din
fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a
Guvernului.
(5)
Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor
şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în
situaţia în care la instanţele sau parchetele unde
judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există
posturi vacante.
(6)
În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau
parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de
judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se
reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă,
iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este
considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea
postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin
al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.
(7)
Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate
prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la
sfârşitul fiecărui an calendaristic.
___________
Art. 1341. a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 100/2007 începând cu 08.10.2007.
Art.
135. - (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de
apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se
aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin
ordin al ministrului justiţiei.
(2)
Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă
militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă
prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului
apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţa de
urgenţă nr. 100/2007 începând cu 18.04.2008.
Art.
136. - Începând cu data de 1 ianuarie 2011, atribuţiile
Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor
de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al
judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
___________
Alineatul a fost modificat prin alineatul din Ordonanţa de
urgenţă nr. 114/2009 începând cu 29.12.2009.
TITLUL
IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art.
137. - Pe lângă instanţele judecătoreşti
funcţionează, în condiţiile legii, următoarele
structuri:
a)
serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
b)
oficiile registrului comerţului;
c)
alte structuri înfiinţate prin lege specială.
Art.
138. - (1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte
mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a
activităţii instanţelor şi parchetelor.
(2)
Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile
judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la
dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului
Naţional Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionări a
instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
(3)
Drepturile materiale şi băneşti ale personalului
instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale,
inclusiv cele auto, necesare funcţionării instanţelor şi
parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional
Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării
Naţionale.
Art.
139. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti se stabilesc:
a)
organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a
tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
b)
modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de
judecată, în vederea asigurării respectării principiilor
distribuţiei aleatorii şi continuităţii;
c)
atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor,
judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale
judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
d)
organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii
colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a
adunărilor generale ale judecătorilor;
e)
vacanţa judecătorească;
f)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile
compartimentelor auxiliare de specialitate;
g)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului
economico-financiar şi administrativ.
(2)
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor
judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al
Magistraturii şi de Ministerul Justiţei şi se aprobă prin
hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.
140. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se
stabilesc:
a)
organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului
Naţional Anticorupţie, a parchetelor de pe lângă
curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie
şi judecătorii;
b)
atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale
adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor
şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de
personal;
c)
organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii
colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale
procurorilor;
d)
ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile
compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f)
modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului
economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
(2)
Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se
aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului
general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii.
Art.
141. - Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în
actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art.
142. - (1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele
specializate şi localităţile în care îşi vor
desfăşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin
ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior
al Magistraturii.
(2)
Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai
instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu
1 iulie 2005.
(3)
Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de
director executiv.
(4)
Până la începerea funcţionării Tribunalului Ilfov
şi a parchetului de pe lângă această instanţă,
cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti
şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul
Bucureşti.
Art.
143. - (1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor
în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea
încheindu-se până în anul 2007.
(2)
Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele
care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în
condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti.
Art.
144. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se
abrogă:
a)
dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art.
56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56
din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările
ulterioare;
b)
dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16,
art. 17 alin. 11 -13 şi alin. 3-5, art. 18-25, art.
26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin.
1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2)
Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, referitoare la
directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al
Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat
al Legii nr. 304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca
dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.
Art.
II. "- (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi,
funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se
desfiinţează, iar posturile se transformă în posturi de
judecător, respectiv procuror.
(2)
Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale
judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate
de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor
judecătoreşti sau parchetelor.
Art.
III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea
şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la
birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei
facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în
comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.
Art.
IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din
municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea,
Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează
prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în
concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor
militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la
prezenta lege.
(2)
Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi
parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de
funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public,
cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste
instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului
Apărării Naţionale.
(3)
Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare
desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin
redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale
unităţilor desfiinţate.
(4)
Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi
parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele
şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi
transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la
instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte
localităţi.
(5)
La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele
şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se
ţine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de
activitatea profesională. În acest caz, trecerea în
rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este
obligatorie.
|
............................................................................................ |
Art.
VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează
şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art.
VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale
instanţelor şi parchetelor.
(2)
Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează
la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."
ANEXA Nr. 1
A.
JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
ALE ACESTORA
|
Judeţul |
Judecătoria |
Localitatea de
reşedinţă |
|
|
Alba |
Alba
Iulia |
municipiul
Alba Iulia |
|
|
Câmpeni |
oraşul
Câmpeni |
||
|
Aiud |
municipiul
Aiud |
||
|
Blaj |
municipiul
Blaj |
||
|
Sebeş |
municipiul
Sebeş |
||
|
Arad |
Arad |
municipiul
Arad |
|
|
Ineu |
oraşul
Ineu |
||
|
Lipova |
oraşul
Lipova |
||
|
Gurahonţ |
comuna
Gurahonţ |
||
|
Chişineu-Criş |
oraşul
Chişineu-Criş |
||
|
Argeş |
Piteşti |
municipiul
Piteşti |
|
|
Câmpulung |
municipiul
Câmpulung |
||
|
Curtea
de Argeş |
municipiul
Curtea de Argeş |
||
|
Costeşti |
oraşul
Costeşti |
||
|
Topoloveni |
oraşul
Topoloveni |
||
|
Bacău |
Bacău |
municipiul
Bacău |
|
|
Oneşti |
municipiul
Oneşti |
||
|
Moineşti |
municipiul
Moineşti |
||
|
Podu
Turcului |
comuna
Podu Turcului |
||
|
Buhuşi |
oraşul
Buhuşi |
||
|
Bihor |
Oradea |
municipiul
Oradea |
|
|
Beiuş |
municipiul
Beiuş |
||
|
Marghita |
municipiul
Marghita |
||
|
Aleşd |
oraşul
Aleşd |
||
|
Salonta |
municipiul
Salonta |
||
|
Bistriţa-Năsăud |
Bistriţa |
municipiul
Bistriţa |
|
|
Năsăud |
oraşul
Năsăud |
||
|
Beclean |
oraşul
Beclean |
||
|
Botoşani |
Botoşani |
municipiul
Botoşani |
|
|
Dorohoi |
municipiul
Dorohoi |
||
|
Săveni |
oraşul
Săveni |
||
|
Darabani |
oraşul
Darabani |
||
|
Braşov |
Braşov |
municipiul
Braşov |
|
|
Făgăraş |
municipiul
Făgăraş |
||
|
Rupea |
oraşul
Rupea |
||
|
Zărneşti |
oraşul
Zărneşti |
||
|
Brăila |
Brăila |
municipiul
Brăila |
|
|
Făurei |
oraşul
Făurei |
||
|
Însurăţei |
oraşul
Însurăţei |
||
|
Buzău |
Buzău |
municipiul
Buzău |
|
|
Râmnicu
Sărat |
municipiul
Râmnicu Sărat |
||
|
Pătârlagele |
oraşul
Pătârlagele |
||
|
Pogoanele |
oraşul
Pogoanele |
||
|
Caraş-Severin |
Reşiţa |
municipiul
Reşiţa |
|
|
Caransebeş |
municipiul
Caransebeş |
||
|
Oraviţa |
oraşul
Oraviţa |
||
|
Moldova
Nouă |
oraşul
Moldova Nouă |
||
|
Bozovici |
comuna
Bozovici |
||
|
Bocşa |
oraşul
Bocşa |
||
|
Călăraşi |
Călăraşi |
municipiul
Călăraşi |
|
|
Olteniţa |
municipiul
Olteniţa |
||
|
Lehliu-Gară |
oraşul
Lehliu-Gară |
||
|
Cluj |
Cluj-Napoca |
municipiul
Cluj-Napoca |
|
|
Turda |
municipiul
Turda |
||
|
Dej |
municipiul
Dej |
||
|
Huedin |
oraşul
Huedin |
||
|
Gherla |
municipiul
Gherla |
||
|
Constanţa |
Constanţa |
municipiul
Constanţa |
|
|
Medgidia |
municipiul
Medgidia |
||
|
Hârşova |
oraşul
Hârşova |
||
|
Mangalia |
municipiul
Mangalia |
||
|
Cernavodă |
oraşul
Cernavodă |
||
|
Băneasa |
oraşul
Băneasa |
||
|
Covasna |
Sfântu
Gheorghe |
municipiul
Sfântu Gheorghe |
|
|
Târgu
Secuiesc |
municipiul
Târgu Secuiesc |
||
|
Întorsura
Buzăului |
oraşul
Întorsura Buzăului |
||
|
Dâmboviţa |
Târgovişte |
municipiul
Târgovişte |
|
|
Găeşti |
oraşul
Găeşti |
||
|
Pucioasa |
oraşul
Pucioasa |
||
|
Răcari |
oraşul
Răcari |
||
|
Moreni |
municipiul
Moreni |
||
|
Dolj |
Craiova |
municipiul
Craiova |
|
|
Băileşti |
municipiul
Băileşti |
||
|
Filiaşi |
oraşul
Filiaşi |
||
|
Şegarcea |
oraşul
Şegarcea |
||
|
Calafat |
municipiul
Calafat |
||
|
Bechet |
oraşul
Bechet |
||
|
Galaţi |
Galaţi |
municipiul
Galaţi |
|
|
Tecuci |
municipiul
Tecuci |
||
|
Târgu
Bujor |
oraşul
Târgu Bujor |
||
|
Lieşti |
comuna
Lieşti |
||
|
Giurgiu |
Giurgiu |
municipiul
Giurgiu |
|
|
Bolintin-Vale |
oraşul
Bolintin-Vale |
||
|
Comana |
comuna
Comana |
||
|
Gorj |
Târgu
Jiu |
municipiul
Târgu Jiu |
|
|
Târgu
Cărbuneşti |
oraşul
Târgu Cărbuneşti |
||
|
Novaci |
oraşul
Novaci |
||
|
Motru |
municipiul
Motru |
||
|
Harghita |
Miercurea-Ciuc |
municipiul
Miercurea-Ciuc |
|
|
Odorheiu
Secuiesc |
municipiul
Odorheiu Secuiesc |
||
|
Topliţa |
municipiul
Topliţa |
||
|
Gheorgheni |
municipiul
Gheorgheni |
||
|
Hunedoara |
Deva |
municipiul
Deva |
|
|
Hunedoara |
municipiul
Hunedoara |
||
|
Petroşani |
municipiul
Petroşani |
||
|
Orăştie |
municipiul
Orăştie |
||
|
Brad |
municipiul
Brad |
||
|
Haţeg |
oraşul
Haţeg |
||
|
Ialomiţa |
Slobozia |
municipiul
Slobozia |
|
|
Urziceni |
municipiul
Urziceni |
||
|
Feteşti |
municipiul
Feteşti |
||
|
Iaşi |
Iaşi |
municipiul
Iaşi |
|
|
Paşcani |
municipiul
Paşcani |
||
|
Hârlău |
oraşul
Hârlău |
||
|
Răducăneni |
comuna
Răducăneni |
||
|
Ilfov |
Buftea |
oraşul
Buftea |
|
|
Cornetu |
comuna
Cornetu |
||
|
Maramureş |
Baia
Mare |
municipiul
Baia Mare |
|
|
Sighetu
Marmaţiei |
municipiul
Sighetu Marmaţiei |
||
|
Vişeu
de Sus |
oraşul
Vişeu de Sus |
||
|
Târgu
Lăpuş |
oraşul
Târgu Lăpuş |
||
|
Dragomireşti |
comuna
Dragomireşti |
||
|
Şomcuta
Mare |
oraşul
Şomcuta Mare |
||
|
Mehedinţi |
Drobeta-Turnu
Severin |
municipiul
Drobeta-Turnu Severin |
|
|
Strehaia |
oraşul
Strehaia |
||
|
Orşova |
municipiul
Orşova |
||
|
Vânju
Mare |
oraşul
Vânju Mare |
||
|
Baia
de Aramă |
oraşul
Baia de Aramă |
||
|
Mureş |
Târgu
Mureş |
municipiul
Târgu Mureş |
|
|
Sighişoara |
municipiul
Sighişoara |
||
|
Reghin |
municipiul
Reghin |
||
|
Târnăveni |
municipiul
Târnăveni |
||
|
Luduş |
oraşul
Luduş |
||
|
Sângeorgiu
de Pădure |
oraşul
Sângeorgiu de Pădure |
||
|
Neamţ |
Piatra-Neamţ |
municipiul
Piatra-Neamţ |
|
|
Roman |
municipiul
Roman |
||
|
Târgu-Neamţ |
oraşul
Târgu-Neamţ |
||
|
Bicaz |
oraşul
Bicaz |
||
|
Olt |
Slatina |
municipiul
Slatina |
|
|
Caracal |
municipiul
Caracal |
||
|
Corabia |
oraşul
Corabia |
||
|
Balş |
oraşul
Balş |
||
|
Scorniceşti |
oraşul
Scorniceşti |
||
|
Prahova |
Ploieşti |
municipiul
Ploieşti |
|
|
Câmpina |
municipiul
Câmpina |
||
|
Vălenii
de Munte |
oraşul
Vălenii de Munte |
||
|
Mizil |
oraşul
Mizil |
||
|
Sinaia |
oraşul
Sinaia |
||
|
Urlaţi |
oraşul
Urlaţi |
||
|
Satu
Mare |
Satu
Mare |
municipiul
Satu Mare |
|
|
Carei |
municipiul
Carei |
||
|
Negreşti-Oaş |
oraşul
Negreşti-Oaş |
||
|
Sălaj |
Zalău |
municipiul
Zalău |
|
|
Şimleu
Silvaniei |
oraşul
Şimleu Silvaniei |
||
|
Jibou |
oraşul
Jibou |
||
|
Sibiu |
Sibiu |
municipiul
Sibiu |
|
|
Mediaş |
municipiul
Mediaş |
||
|
Agnita |
oraşul
Agnita |
||
|
Avrig |
oraşul
Avrig |
||
|
Sălişte |
oraşul
Sălişte |
||
|
Suceava |
Suceava |
municipiul
Suceava |
|
|
Câmpulung
Moldovenesc |
municipiul
Câmpulung Moldovenesc |
||
|
Rădăuţi |
municipiul
Rădăuţi |
||
|
Fălticeni |
municipiul
Fălticeni |
||
|
Vatra
Dornei |
municipiul
Vatra Dornei |
||
|
Gura
Humorului |
oraşul
Gura Humorului |
||
|
Teleorman |
Alexandria |
municipiul
Alexandria |
|
|
Roşiori
de Vede |
municipiul
Roşiori de Vede |
||
|
Turnu
Măgurele |
municipiul
Turnu Măgurele |
||
|
Videle |
oraşul
Videle |
||
|
Zimnicea |
oraşul
Zimnicea |
||
|
Timiş |
Timişoara |
municipiul
Timişoara |
|
|
Lugoj |
municipiul
Lugoj |
||
|
Deta |
oraşul
Deta |
||
|
Sânnicolau
Mare |
oraşul
Sânnicolau Mare |
||
|
Făget |
oraşul
Făget |
||
|
Jimbolia |
oraşul
Jimbolia |
||
|
Tulcea |
Tulcea |
municipiul
Tulcea |
|
|
Babadag |
oraşul
Babadag |
||
|
Măcin |
oraşul
Măcin |
||
|
Vaslui |
Vaslui |
municipiul
Vaslui |
|
|
Bârlad |
municipiul
Bârlad |
||
|
Huşi |
municipiul
Huşi |
||
|
Murgeni |
oraşul
Murgeni |
||
|
Vâlcea |
Râmnicu
Vâlcea |
municipiul
Râmnicu Vâlcea |
|
|
Drăgăşani |
municipiul
Drăgăşani |
||
|
Horezu |
oraşul
Horezu |
||
|
Brezoi |
oraşul
Brezoi |
||
|
Bălceşti |
oraşul
Bălceşti |
||
|
Vrancea |
Focşani |
municipiul
Focşani |
|
|
Panciu |
oraşul
Panciu |
||
|
Adjud |
municipiul
Adjud |
||
|
Bucureşti |
Judecătoria
sectorului 1 |
municipiul
Bucureşti |
|
|
Judecătoria
sectorului 2 |
municipiul
Bucureşti |
||
|
Judecătoria
sectorului 3 |
municipiul
Bucureşti |
||
|
Judecătoria
sectorului 4 |
municipiul
Bucureşti |
||
|
Judecătoria
sectorului 5 |
municipiul
Bucureşti |
||
|
Judecătoria
sectorului 6 |
municipiul
Bucureşti |
B.
TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE
ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
|
Judeţul |
Tribunalul |
Localitatea de
reşedinţă |
|
|
Alba |
Alba
Iulia |
municipiul
Alba Iulia |
|
|
Arad |
Arad |
municipiul
Arad |
|
|
Argeş |
Argeş |
municipiul
Piteşti |
|
|
Bacău |
Bacău |
municipiul
Bacău |
|
|
Bihor |
Bihor |
municipiul
Oradea |
|
|
Bistriţa-Năsăud |
Bistriţa-Năsăud |
municipiul
Bistriţa |
|
|
Botoşani |
Botoşani |
municipiul
Botoşani |
|
|
Braşov |
Braşov |
municipiul
Braşov |
|
|
Brăila |
Brăila |
municipiul
Brăila |
|
|
Buzău |
Buzău |
municipiul
Buzău |
|
|
Caraş-Severin |
Caraş-Severin |
municipiul
Reşiţa |
|
|
Călăraşi |
Călăraşi |
municipiul
Călăraşi |
|
|
Cluj |
Cluj |
municipiul
Cluj-Napoca |
|
|
Constanţa |
Constanţa |
municipiul
Constanţa |
|
|
Covasna |
Covasna |
municipiul
Sfântu Gheorghe |
|
|
Dâmboviţa |
Dâmboviţa |
municipiul
Târgovişte |
|
|
Dolj |
Dolj |
municipiul
Craiova |
|
|
Galaţi |
Galaţi |
municipiul
Galaţi |
|
|
Giurgiu |
Giurgiu |
municipiul
Giurgiu |
|
|
Gorj |
Gorj |
municipiul
Târgu Jiu |
|
|
Harghita |
Harghita |
municipiul
Miercurea-Ciuc |
|
|
Hunedoara |
Hunedoara |
municipiul
Deva |
|
|
Ialomiţa |
Ialomiţa |
municipiul
Slobozia |
|
|
Iaşi |
Iaşi |
municipiul
Iaşi |
|
|
Ilfov |
Ilfov |
oraşul
Buftea |
|
|
Maramureş |
Maramureş |
municipiul
Baia Mare |
|
|
Mehedinţi |
Mehedinţi |
municipiul
Drobeta-Turnu Severin |
|
|
Mureş |
Mureş |
municipiul
Târgu Mureş |
|
|
Neamţ |
Neamţ |
municipiul
Piatra-Neamţ |
|
|
Olt |
Olt |
municipiul
Slatina |
|
|
Prahova |
Prahova |
municipiul
Ploieşti |
|
|
Satu
Mare |
Satu
Mare |
municipiul
Satu Mare |
|
|
Sălaj |
Sălaj |
municipiul
Zalău |
|
|
Sibiu |
Sibiu |
municipiul
Sibiu |
|
|
Suceava |
Suceava |
municipiul
Suceava |
|
|
Teleorman |
Teleorman |
municipiul
Alexandria |
|
|
Timiş |
Timiş |
municipiul
Timişoara |
|
|
Tulcea |
Tulcea |
municipiul
Tulcea |
|
|
Vaslui |
Vaslui |
municipiul
Vaslui |
|
|
Vâlcea |
Vâlcea |
municipiul
Râmnicu Vâlcea |
|
|
Vrancea |
Vrancea |
municipiul
Focşani |
|
|
Bucureşti |
Bucureşti |
municipiul
Bucureşti |
C.
CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE
REŞEDINŢĂ
|
Curtea de apel |
Tribunalele cuprinse
în circumscripţia curţii de apel |
Localitatea de
reşedinţă |
||
|
1. |
Curtea
de Apel Alba Iulia |
Alba
Sibiu Hunedoara |
municipiul
Alba Iulia |
|
|
2. |
Curtea
de Apel Piteşti |
Argeş
Vâlcea |
municipiul
Piteşti |
|
|
3. |
Curtea
de Apel Bacău |
Bacău
Neamţ |
municipiul
Bacău |
|
|
4. |
Curtea
de Apel Oradea |
Bihor
Satu Mare |
municipiul
Oradea |
|
|
5. |
Curtea
de Apel Suceava |
Suceava
Botoşani |
municipiul
Suceava |
|
|
6. |
Curtea
de Apel Braşov |
Braşov
Covasna |
municipiul
Braşov |
|
|
7. |
Curtea
de Apel Bucureşti |
Bucureşti
Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Teleorman |
municipiul
Bucureşti |
|
|
8. |
Curtea
de Apel Cluj |
Cluj
Bistriţa-Năsăud Maramureş Sălaj |
municipiul
Cluj-Napoca |
|
|
9. |
Curtea
de Apel Constanţa |
Constanţa
Tulcea |
municipiul
Constanţa |
|
|
10. |
Curtea
de Apel Craiova |
Dolj
Gorj Mehedinţi Olt |
municipiul
Craiova |
|
|
11. |
Curtea
de Apel Galaţi |
Galaţi
Brăila Vrancea |
municipiul
Galaţi |
|
|
12. |
Curtea
de Apel Iaşi |
Iaşi
Vaslui |
municipiul
Iaşi |
|
|
13. |
Curtea
de Apel Târgu Mureş |
Mureş
Harghita |
municipiul
Târgu Mureş |
|
|
14. |
Curtea
de Apel Ploieşti |
Prahova
Buzău Dâmboviţa |
municipiul
Ploieşti |
|
|
15. |
Curtea
de Apel Timişoara |
Timiş
Arad Caraş-Severin |
municipiul
Timişoara |
ANEXA Nr. 2*)
___________
*)
Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe
lângă acestea şi localităţile de
reşedinţă
|
Nr. crt. |
Instanţa
militară şi localitatea de reşedinţă |
Parchetul militar
şi localitatea de reşedinţă |
Circumscripţia
teritorială |
|
|
I.1. |
Tribunalul
Militar Bucureşti |
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti |
Argeş |
|
|
Călăraşi |
||||
|
Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Giurgiu |
||
|
Ialomiţa |
||||
|
Ilfov |
||||
|
Olt |
||||
|
Teleorman |
||||
|
Vâlcea |
||||
|
Municipiul
Bucureşti |
||||
|
Constanţa |
||||
|
Tulcea |
||||
|
Brăila |
||||
|
Buzău |
||||
|
Dâmboviţa |
||||
|
Prahova |
||||
|
I.2. |
Tribunalul
Militar Cluj |
Parchetul
de pe lângă |
Braşov |
|
|
Sediul:
Municipiul Cluj-Napoca |
Tribunalul
Militar Cluj |
Covasna |
||
|
Sediul:
Municipiul Cluj-Napoca |
Sibiu |
|||
|
Alba |
||||
|
Bistriţa-Năsăud |
||||
|
Cluj |
||||
|
Sălaj |
||||
|
Harghita |
||||
|
Mureş |
||||
|
Bihor |
||||
|
Maramureş |
||||
|
Satu-Mare |
||||
|
I.3. |
Tribunalul
Militar Iaşi |
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi |
Bacău |
|
|
Neamţ |
||||
|
Sediul:
Municipiul Iaşi |
Sediul:
Municipiul Iaşi |
Suceava |
||
|
Vrancea |
||||
|
Botoşani |
||||
|
Galaţi |
||||
|
Iaşi |
||||
|
Vaslui |
||||
|
I.4. |
Tribunalul
Militar Timişoara |
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara |
Dolj |
|
|
Gorj |
||||
|
Sediul:
Municipiul Timişoara |
Sediul:
Municipiul Timişoara |
Hunedoara |
||
|
Mehedinţi |
||||
|
Arad |
||||
|
Caraş-Severin |
||||
|
Timiş |
||||
|
II. |
Tribunalul
Militar Teritorial Bucureşti |
Parchetul
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti |
Competenţă |
|
|
teritorială
generală |
||||
|
Sediul:
Municipiul Bucureşti |
||||
|
Sediul:
Municipiul Bucureşti |
||||
|
III. |
Curtea
Militară de Apel Bucureşti |
Parchetul
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti |
Competenţă |
|
|
teritorială
generală |
||||
|
Sediul:
Municipiul Bucureşti |
||||
|
Sediul:
Municipiul Bucureşti |