Competenţa - noul Cod de procedură civilă | Competenţa - vechiul Cod de procedură civilă | Moduri de contact | Şedinţe de judecată | Jurisprudenţă | Excepţii de nelegalitate | Solutii de principiu si de unificare a practicii judiciare

Conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, Secţia de contencios administrativ şi fiscal soluţionează, în raport cu competenţa sa:

• recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;

• cereri de revizuire în cazurile prevăzute de lege;

• contestaţii în anulare;

• cereri de strămutare, pentru motivele prevăzute în Codul de procedură civilă;

• conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;

• orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările aduse prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 30/05/2012, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.

A) Cererea de recurs, potrivit dispoziţiilor art. 486 din Codul de procedură civilă, va cuprinde următoarele menţiuni:

• numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercită recursul numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi numele şi prenumele consilierului juridic care întocmeşte cererea;

• numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, denumirea şi sediul intimatului;

• indicarea hotărârii care se atacă;

• motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

• semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

De asemenea, la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic.

Recursul şi, dacă este cazul, motivele de casare se depun la instanţa a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 490 din Codul de procedură civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 din Codul de procedură civilă, recursul este supus procedurii de filtrare în faţa unui complet format din 3 judecători, care va pregăti dosarul de recurs şi va decide asupra admisibilităţii în principiu a acestuia.

În situaţia în care recursul este declarat admisibil, şi nu a fost soluţionat de completul de filtru în condiţiile art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, prin încheierea de admitere în principiu a recursului va fi fixat termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor.

Judecarea recursului urmăreşte, potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) din Codul de procedură civilă, examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Totodată, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 30/05/2012: „În cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond.”

B) Cererea de revizuire, potrivit dispoziţiilor art. 509 – art. 513 din Codul de procedură civilă. La cerere se anexează:

• chitanţă în valoare de 10 lei pentru taxa judiciară de timbru;

• timbru judiciar în valoare de 0,3 lei vechi.

C) Contestaţia în anulare, potrivit dispoziţiilor art. 503 -508 din Codul de procedură civilă. La cerere se anexează:

• chitanţă în valoare de 10 lei pentru taxa judiciară de timbru;

• timbru judiciar în valoare de 0,3 lei vechi.

D) Cererea de strămutare, potrivit dispoziţiilor art. 140 -146 din Codul de procedură civilă. Competenţa de soluţionare a cererii de strămutare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie atunci când:

• este întemeiată pe motiv de bănuială legitimă, iar strămutarea se cere de la curtea de apel – potrivit dispoziţiilor art. 142 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă;

• este întemeiată pe motive de siguranţă publică – potrivit dispoziţiilor art. 142 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar cea întemeiată pe motiv de siguranţă publică, numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cererea de strămutare trebuie să se refere la o singură cauză. Cererea de strămutare trebuie să conţină:

• denumirea instanţei pe rolul căreia se află cauza;

• numărul şi anul înregistrării dosarului a cărui strămutare se solicită;

• termenul de judecată;

• numele, prenumele şi adresele părţilor, în vederea citării acestora;

• motivele de bănuială legitimă pentru care se solicită strămutarea;

• se va menţiona dacă s-a mai formulat vreo cerere de strămutare în acelaşi dosar;

• semnătura.

La cererea de strămutare se vor anexa:

a) o cerere pentru eliberarea unui certificat prin care se atestă că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal se află cererea de strămutare (certificatul este necesar la instanţa pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită); la această cerere se vor depune:

• chitanţă în valoare de 1 leu pentru taxa judiciară de timbru;

• timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

b) pentru timbrarea cererii de strămutare se depun:

• chitanţă în valoare de 4 lei pentru taxa judiciară de timbru;

• timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.

c) certificat eliberat de instanţa pe rolul căreia se află cauza a cărei strămutare se solicită.

E) Conflictul de competenţă, potrivit dispoziţiilor art. 133 – art. 137 din Codul de procedură civilă.

Taxele judiciare de timbru se achită în numerar, prin virament sau în sistem on-line în contul bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa, or după caz, sediul fiscal debitorul.