RAPORTUL REPREZENTANTULUI ROMÂNIEI LA CEA DE-A ŞAPTEA REUNIUNE PLENARĂ A CONSILIULUI CONSULTATIV AL JUDECĂTORILOR EUROPENI (CCJE ) CONSILIUL EUROPEI

8-10 NOIEMBRIE 2006

STRASBOURG

În perioada 8-10 noiembrie 2006 a avut loc la Strasbourg cea de-a şaptea Reuniune Plenară a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei la care subsemnata, judecător dr. Rodica Aida Popa, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală am participat, fiind desemnată în calitate de reprezentant al României potrivit ordinului ministrului justiţiei nr. 728/C/2005.

A. Scurt istoric

Consiliul Europei acordă o importanţă deosebită statutului judecătorilor şi calităţii sistemului judiciar, pornind de la principiul preeminenţei dreptului, promovării şi protecţiei drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, care nu se pot concretiza decât prin realizarea unei puteri judecătoreşti puternice şi independente.

            În acest context, Consiliul Europei vizează, pe de-o parte consolidarea puterii judiciare în statele membre, având ca scop asigurarea respectului reciproc al puterilor legislative, executive şi judiciare şi, pe de altă parte, creşterea încrederii europenilor în justiţie.

            Ţinând cont de cele două obiective, Comitetul de Miniştri  a creat în 2000 Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni ( CCJE ).

            Sub aspectul compunerii CCJE, statele membre au facultatea de a fi reprezentate. Membrii se aleg din cadrul instanţei naţionale ce veghează asupra independenţei şi imparţialităţii judecătorilor, precum şi dintre judecătorii ce au cunoştinţe aprofundate asupra problemelor privind funcţionarea sistemelor judiciare şi în funcţie de integritatea lor personală.

            În cadrul CCJE au statut de observatori state ca Saint-Siege, SUA, Canada, Japonia şi Mexic, precum şi reprezentanţi ai Asociaţiei Europene a Magistraţilor, Magistraţii Europeni pentru Democraţie şi Libertăţi

( MEDEL ) şi Federaţia Europeană a Judecătorilor Administrativi. Comisia Europeană şi Secretariatul general al Consiliului Uniunii Europene sunt, de asemenea invitaţi să participe la activităţile CCJE.

CCJE are mai multe atribuţii.

            1. Astfel, acţiunea CCJE se înscrie în cadrul realizării dreptului la un tribunal independent şi imparţial, conform art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, materializându-se în crearea cadrului necesar punerii în valoare a dreptului, în scopul dezvoltării preeminenţei dreptului şi protecţiei efective a drepturilor omului în rândul statelor democratice.

CCJE are ca sarcină punerea în valoare a Programului cadru de acţiune globală pentru judecători în Europa, adoptat la 7 februarie 2001, de către Comitetul de Miniştri, în vederea creşterii rolului judecătorilor în statele membre.

               El are, în primul rând, funcţia de consiliu pentru problemele cu caracter general privind independenţa, imparţialitatea şi competenţa judecătorilor, ce se concretizează în elaborarea de avize aflate în atenţia Comitetului de Miniştri. CCJE poate să fie sesizat cu o cerere de elaborare a unui aviz, formulată de un alt organ al Consiliului Europei.

2.CCJE este chemat să asigure o asistenţă practică în vederea ajutorării statelor să se conformeze normelor referitoare la judecători.

3.CCJE are ca sarcină luarea de măsuri pentru încurajarea parteneriatului în domeniul judiciar între tribunale, judecători şi asociaţii ale judecătorilor.

            Deşi avizele formulate de CCJE ţin cont de situaţiile naţionale existente ( se elaborează chestionare pe problema ce face obiectul avizului, ce sunt trimise statelor membre şi ale căror răspunsuri sunt evaluate ), se constituie înainte de toate în propuneri novatoare pentru îmbunătăţirea statutului judecătorilor şi serviciului privind justiţiabilii.

            Până în prezent CCJE a elaborat şapte avize astfel:

- avizul nr. 1 ( 2001 ) asupra normelor referitoare la independenţa şi inamovibilitatea judecătorilor ( Recomandarea nr. R ( 94 ) 12 asupra independenţei, eficacităţii şi rolului judecătorilor şi pertinenţa normelor pe care le consacră şi toate celelalte norme internaţionale pentru problemele prezente în aceste domenii;

- avizul nr. 2 ( 2001 ) referitor la finanţarea şi gestiunea tribunalelor prin prisma eficacităţii justiţiei şi a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

- avizul nr. 3 ( 2002 ) asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi în mod deosebit a deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii;

- avizul nr. 4 ( 2003 ) privind formarea iniţială şi continuă specifice judecătorilor la nivel naţional şi european;

- avizul nr. 5 ( 2003 ) referitor la regulile şi practicile privind desemnările la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

- avizul nr. 6 ( 2004 ) asupra procesului echitabil într-un termen rezonabil şi rolul judecătorilor în acest proces, luând în considerare modurile alternative de rezolvare a litigiilor;

- avizul nr. 7 ( 2005 ) „Justiţia şi societatea”.

2. Mandatul CCJE pe anul 2006-2007

a. Adoptarea în 2006 a unui aviz în atenţia Comitetului de Miniştri asupra rolului judecătorului şi echilibrul între protecţia interesului public şi drepturile omului în contextul luptei contra terorismului.

În cadrul acestei teme, CCJE va examina problemele figurând în programul cadru de acţiune globală pentru judecători în Europa:

- aplicarea de către judecătorii naţionali a Convenţiei Europene a

Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a dreptului comunitar şi a altor instrumente juridice internaţionale pertinente;

- dialogul între organele jurisdicţionale naţionale şi europene;

- disponibilitatea de informare şi de documentare asupra ansamblului textelor internaţionale pertinente.

Această lucrare va fi efectuată pe baza răspunsurilor delegaţiilor la un chestionar şi a unui raport pregătit de un specialist şi a unui aviz pregătit de grupul de lucru al CCJE în 2006 în coordonare cu Comitetul director pentru Drepturile Omului ( CDDH ) şi cu Comitetul consilierilor juridici asupra dreptului internaţional public ( CAHDI );

         b. Adoptarea în 2007 a unui aviz în atenţia Comitetului de Miniştri asupra structurii şi rolului consiliului superior al magistraturii sau a unui organ independent echivalent, ca element indispensabil într-un stat de drept, ca echilibru între puterile legislative, executive şi judiciare;

                 În cadrul acestei teme, CCJE va studia situaţia existentă în statele membre şi asupra problemelor următoare figurând în programul cadru de acţiune globală pentru judecători în Europa:

                   - garanţiile independenţei puterii judecătoreşti în statele membre la nivelurile constituţional, legislativ şi instituţional;

                  - punerea în aplicare sau dezvoltarea instanţelor independente de puterile legislative şi/sau executive, cu atribuţii de gestionare a carierii judecătorilor.

                Această lucrare va fi efectuată pe baza răspunsurilor delegaţiilor la un chestionar, a unui raport pregătit de către un specialist, a rezultatelor Conferinţei europene a judecătorilor asupra temei şi a unui proiect de aviz pregătit de grupul de lucru al CCJE în 2007 în consultare cu Comisia de la Veneţia;

c. Pregătirea, în atenţia Comitetului de Miniştri a unui raport conţinând propunerile concrete privind măsurile necesare asigurării unei bune folosiri a avizelor, de către CCJE în statele membre. Această lucrare va fi condusă de către grupul de lucru şi finalizată de către CCJE în 2006;

d. Asigurarea unei asistenţe practice în vederea ajutorării statelor în a se conforma normelor Consiliului Europei privind judecătorii;

e. Elaborarea textelor sau avizelor la cererea Comitetului de Miniştri sau a altor organe ale Consiliului Europei;

f. Încurajarea parteneriatului în domeniul judiciar între tribunale, judecători şi asociaţiile de judecători.

Structurile şi metodele de lucru:

CCJE este un organ consultativ al Comitetului de Miniştri, în vederea elaborării de avize asupra problemelor cu caracter general privind independenţa, imparţialitatea şi competenţa judecătorilor. În acest scop, Consiliul consultativ lucrează în cooperare cu Comitetul European de Cooperare Juridică ( CDCJ ), cu Comitetul European pentru Probleme Criminale ( CDPC ) şi conform subiectelor, cu alte comitete sau instanţe.

CCJE dispune de un birou compus din preşedinte, vicepreşedinte şi din alţi doi membrii ai comitetului.

Pentru îndeplinirea mandatului său, Consiliul consultativ poate crea organe subordonate şi poate organiza audienţe şi în egală măsură recurs la specialişti.

CCJE poate desemna un reprezentant pentru a răspunde invitaţiilor de asistenţă la reuniunile instanţelor din Consiliul Europei, al căror mandat presupune activităţi privind justiţia, între altele Comisia Europeană pentru Eficientizarea Justiţiei ( CEPEJ ), Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni ( CCPE ) şi Comitetul Director privind Media şi Noile Servicii de Comunicare ( CDMC ). Pe de altă parte, CCJE va lua măsurile proprii pentru dezvoltarea cooperării privind problemele justiţiei cu instanţele, în mod deosebit stabilind modalităţile de lucru, care îi va permite să aducă, în timp util, contribuţiile necesare solicitate în cadrul lucrărilor celorlalte instanţe.

Prezentul mandat va lua sfârşit la 31 decembrie 2007.

C. Ordinea de zi a Reuniunii Plenare a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni ( CCJE ) a avut 12 puncte.

            1. Deschiderea reuniunii plenare a fost marcată prin alocuţiunea domnului M. Roberto Lamponi, director al cooperării judiciare.

            2. Ordinea de zi a fost adoptată în unanimitate de către delegaţiile prezente la reuniunea plenară.

            Lucrările reuniunii plenare au fost conduse de domnul M. Raffaele Sabato (Italia ) preşedintele CCJE, care a adresat mulţumiri României pentru modul în care a asigurat lucrările grupului de lucru ce a avut loc la Bucureşti în perioada 22-24 martie 2006, precum şi a organizării în data de 23 martie 2006 a Conferinţei Consiliului Europei în colaborare cu Institutul

Naţional al Magistraturii din România privind „Recrutarea judecătorilor – standarde europene”.

De asemenea, reprezentantul României a adresat mulţumiri Consiliului Europei pentru asistenţa acordată la conferinţa arătată, apreciind contribuţia concretă referitoare la formarea magistraţilor români.

3. Secretariatul CCJE cu noile sale atribuţii comune şi pentru CEPEJ a evidenţiat rolul său şi maniera de comunicare a documentelor necesare bunei desfăşurări a lucrărilor.

Totodată , reprezentantul României a evidenţiat modalitatea rapidă şi eficientă a secretariatului cu privire la primirea şi difuzarea documentelor prin afişarea lor pe site-ul CCJE, în vederea cunoaşterii şi facilitării discuţiilor, aşa cum a fost cazul României, care a solicitat afişarea răspunsurilor la chestionarul privind rolului judecătorului şi echilibrul între protecţia interesului public şi drepturilor omului, în contextul terorismului, a materialelor trimise referitoare la comentarii şi observaţii la proiectul avizului nr. 9, asupra raportului privind măsurile de bună folosinţă a avizelor, precum şi a materialului privind situaţia justiţiei, urmare a scrisorii adresată de Asociaţia Naţională a Magistraţilor din România, ce au fost afişate pe site-ul CCJE, solicitând, totodată, difuzarea acestui din urmă material şi sub forma scrisă pentru a putea fi supus dezbaterii delegaţiilor. Secretariatul a dat curs solicitării, punând la dispoziţia participanţilor prezentarea situaţiei din România şi sub forma scrisă.

4. Au fost supuse dezbaterilor proiectele avizelor nr. 8 şi 9, delegaţiile statelor formulând propuneri concrete cu privire la conţinutul acestora.

În ceea ce priveşte proiectul avizului nr. 9, România a făcut propuneri concrete.

Astfel, a apreciat, că în scopul asigurării unui impact mai eficient al acestui aviz, se impune denumirea sa mai sintetică, pornind de la faptul că anumite cuvinte cheie pot defini într-o manieră mai expresivă conţinutul documentului, aşa cum, de altfel au mai fost adoptate, respectiv „Formarea judecătorilor” sau „Justiţia şi societatea”. În acest sens, s-au exemplificat mai multe posibilităţi de reformulare, respectiv „Judecătorul naţional şi dreptul internaţional şi european” sau „Judecătorul naţional  garant al dreptului internaţional şi european” sau „Judecătorul naţional în contextul spaţiului juridic internaţional şi european” în accepţiunea cea mai largă a noţiunii de spaţiu juridic internaţional şi european, cu păstrarea actualei denumiri în subsidiar.

De asemenea, la § A lit. c) punctul 11 cu acelaşi conţinut să devină punctul 9, cu renumerotarea celorlalte puncte, care să-şi păstreze conţinutul, apreciind că devansarea punctului 11 la punctul 9 este în concordanţă cu denumirea punctului c) integrarea dreptului internaţional şi european în programele universitare şi în formarea judecătorilor, deoarece actualul punct 11 se referă la formarea universitară.

Aşadar, apare în mod logic ca formarea universitară în materia dreptului internaţional şi a celui european să fie menţionată anterior

programelor de formare iniţială şi continuă ale instituţiilor judiciare de formare.

De asemenea, s-a propus ca referirea la faptul „că nu există decât anumite state care cer candidaţilor la un post de magistrat să cunoască aceste subiecte într-o formă aprofundată” să fie inclusă la actualul punct 10 ( 11 după renumerotare ), la finalul acestuia, deoarece se înscrie în procesul de pregătire al magistratului.

Totodată s-a supus atenţiei necesitatea existenţei unei referiri asupra sistemului de evaluare a cunoştinţelor de drept internaţional şi european, sub forma unei recomandări de generalitate, tocmai pentru statele care cer pentru posturile de magistrat astfel de cunoştinţe şi care să fie înscrisă tot la actualul punct 10 ( 11 după renumerotare ).

Referitor la propunerea privind redenumirea avizului, delegaţia Ciprului a considerat la rândul ei că actualul titlu este prea lung, propunând ca acesta să aibă ca titlu „Rolul judecătorilor naţionali în aplicarea efectivă a dreptului internaţional şi european”, denumire la care şi delegaţia română a achiesat, deoarece cuprinde coordonatele referitoare la formare, aplicare şi cooperare în domeniului dreptului internaţional şi european.

În ceea ce priveşte deplasarea textelor arătate, având acelaşi conţinut, având drept consecinţă renumerotarea punctelor a fost însuşită de către Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, adăugând şi punctul 12, apreciindu-se că propunerea şi observaţia făcută de reprezentantul României este pertinentă, aducându-se mulţumiri pentru contribuţia adusă.

Avizele nr. 8 ( 2006 ) privind rolul judecătorilor în protecţia statului de drept şi drepturile omului în contextul terorismului şi respectiv nr. 9 referitor la rolul judecătorilor naţionali în aplicarea efectivă a dreptului internaţional şi european au fost adoptate de reuniunea plenară şi transmise Comitetului de Miniştri, în scopul transmiterii lor instanţelor competente din statele membre şi se va asigura că acestea au fost traduse în limbile naţionale.

5. Totodată a fost supus dezbaterilor raportul întocmit în atenţia Comitetului de Miniştri asupra măsurilor necesare bunei folosiri a avizelor emis de CCJE în statele membre.

România a făcut un comentariu în scris asupra proiectului raportului, apreciind că acesta va impulsiona activitatea judecătorului naţional, constituind un instrument necesar, în asigurarea unei mai largi cunoaşteri a rolului CCJE şi va contribui la o mai bună coordonare a activităţii judecătorilor naţionali şi a asociaţiilor profesionale, care prin propunerile de ordin legislativ în anumite domenii privind îmbunătăţirea activităţii judiciare vor putea invoca ca fundament european acest raport ce evidenţiază într-o manieră unitară măsuri, mijloace de folosire a avizelor.

Traducerea conţinuturilor avizelor în limbile naţionale şi difuzarea lor cât mai largă, prin intermediul site-lor informatice ale instanţelor sau/şi al consiliilor superioare ale magistraturii, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor reprezintă cu adevărat modalităţi de cunoaştere a rolului CCJE.

În scopul evaluării concrete a impactului avizelor, România a propus la B.b.pct. 19 în afara elaborării unui chestionar şi a unor scurte prezentări sau rapoarte ale statelor membre asupra modului în care de la o reuniune la alta avizele date până la acel moment au fost valorificate în propuneri, proiecte şi alte iniţiative ale judecătorilor naţionali.

Totodată şi elaborarea unei publicaţii la nivelul CCJE sau a unui forum on-line pentru dezbateri ar putea constitui modalităţi de diversificare a cunoaşterii avizelor date şi modul în care ele au reprezentat repere, de care s-a ţinut cont în statele membre într-un anume domeniu.

România a apreciat în mod deosebit măsura propusă în raport referitoare la consolidarea rolului CCJE, prin intermediul conferinţelor magistraţilor, sub forma unor seminarii, aceasta conferind o nouă dimensiune comunicării interstatale, deosebit de pragmatică şi în acelaşi timp focusată pe problematica propusă.

De asemenea s-a propus ca la aceste conferinţe să participe din partea statelor membre şi reprezentanţi ai asociaţiilor de magistraţi, organizaţii nonguvernamentale naţionale care au ca obiectiv întărirea rolului judecătorilor naţionali, de drepturile omului şi în funcţie de tema propusă şi de alţi experţi sau persoane de referinţă în domeniul respectiv.

S-a considerat că ar fi util ca la prezenta reuniune să fie formulate propuneri privind tema sau temele conferinţei viitoare a magistraţilor.

            Raportul a fost adoptat de reuniunea plenară şi s-a decis transmiterea sa Comitetului de Miniştri ca o contribuţie de punere în aplicare a Planului de Acţiune stabilit la cea de-al treilea sommet al şefilor de stat şi de guvern.

            6. Reuniunea plenară a adoptat chestionarul privind consiliile de justiţie, în vederea elaborării avizului CCJE pe anul 2007, atribuind membrilor săi obligaţia de a răspunde la chestionar, consultând consiliile de justiţie naţionale şi de a transmite răspunsurile la acesta, Secretariatului CCJE, înainte de 15 ianuarie 2007.

Totodată îi va reveni obligaţia grupului de lucru al CCJE să analizeze răspunsurile la chestionar şi de a pregăti un proiect de aviz asupra consiliilor de justiţie conform mandatului încredinţat de către Comitetul de Miniştri , CCJE-ului, urmând să fie consultaţi şi experţi, prin desemnare de către secretariat; proiectul avizului va fi supus dezbaterilor şi adoptării la cea de-a opta Reuniune Plenară a CCJE.

În scopul pregătirii acestui aviz a fost susţinută organizarea în 2007 a celei de-a treia Conferinţe europene a judecătorilor intitulată „ Ce fel de consiliu pentru justiţie ?” ale căror lucrări vor da posibilitatea unei mai bune reflecţii asupra pregătirii avizului deja arătat, prezentându-se proiectul de agendă al conferinţei, ce cuprinde teme legate de compunerea unor asemenea consilii, atribuţiile acestora, rolul consiliilor în evaluarea şi controlul calităţii justiţiei.

            A fost salutată invitaţia Consiliului Superior al Magistraturii din Italia adresată Consiliului Europei pentru ca această conferinţă să fie organizată la Roma, în perioada 20-21 martie 2007, fiind aduse mulţumiri grupului de lucru pentru lucrările pregătitoare conduse în cooperare cu Reţeaua Europeană a Consiliilor de Justiţie şi încredinţată această sarcina Secretariatului de a finaliza programul conferinţei.

            Reprezentantul Reţelei Consiliilor de Justiţie a făcut o scurtă prezentare a progreselor statelor care au un asemenea consiliu de justiţie, apreciind necesitatea organizării unei conferinţe a judecătorilor pe această temă, urmând a fi subliniat rolul acestor consilii de justiţie.

7. A fost aprobat proiectul mandatul CCJE aşa cum a fost revizuit conform rezoluţiei ( 2005 ) 47 privind crearea unui birou compus din preşedinte, vicepreşedinte şi alţi doi membrii şi s-a decis transmiterea sa la Comitetul de Miniştri pentru a fi adoptat.

             S-a subliniat că lucrările biroului şi grupului de lucru trebuie să se coordoneze, dând posibilitatea participării membrilor biroului la reuniunile grupului de lucru.

              Au fost aleşi membrii biroului CCJE, respectiv domnul M. Raffaele Sabato ( Italia ) în calitate de preşedinte, doamna Julia Laffranque ( Estonia ), în calitate de vicepreşedinte pentru anul 2007, iar sub rezerva adoptării de către Comitetul de Miniştri a mandatului revizuit au fost aleşi domnul M. Alain Lacabaratis ( Franţa ) şi domnul M. Gerhard Reissner ( Austria ) în calitate de membrii ai biroului CCJE pentru anul 2007.

              De asemenea au fost aleşi membrii grupului de lucru al CCJE astfel: domnul M. Orlando Alfonso ( Portugalia ), doamna Aneta Arnaudovska

( fosta Republică iugoslavă Macedonia ), domnul M. Nils Enstad ( Norvegia ), domnul M. Otto Mallmann ( Germania ), domnul M. Stepan Mikaelyan ( Armenia ), M. Stelios Nathanael ( Cipru ), M. Kevin O^,higgins ( Irlanda ), domnul M.R. Verschuur ( Olanda ) şi domnul M. Jean-Claude Wiwinius ( Luxemburg ), care urmează să pregătească proiectul avizului referitor la consiliile de justiţie ce va fi supus adoptării la cea de-a opta Reuniune Plenară a CCJE.

8.   Reuniunea plenară a salutat raportul „Sisteme judiciare europene – Ediţia 2006” pregătit de către Comisia Europeană pentru Eficacitatea Justiţiei ( CEPEJ ) şi a stabilit ca sarcină biroului, în consultare cu grupul de lucru, conform propunerii CEPEJ să analizeze în mod deosebit informaţiile privind statutul judecătorilor, în scopul stabilirii unor concluzii utile pentru politicile publice asupra justiţiei în statele membre.

          De asemenea a fost salutată crearea Consiliului Consultativ a Procurorilor Europeni ( CCPE ), subliniindu-se necesitarea existenţei unui dialog susţinut între CCJE şi CCPE, în scopul realizării unor acţiuni coerente.

Au fost adresate mulţumiri Reţelei de la Lisabona pentru raportul său ce a contribuit la punerea în aplicare a avizului nr. 4 privind formarea iniţială şi continuă specifică judecătorilor la nivel naţional şi european, salutând că această iniţiativă se înscrie în cadrul măsurilor propuse pentru facilitarea punerii în aplicare a avizului, invitând Reţeaua de la Lisabona să difuzeze  măsurile propuse.

9.  S-a decis în unanimitate acordarea statutului de observator Grupului European pentru Mediere ( GEMME ) şi Reţelei Europene de Formare Judiciară  ( REFJ ), conform Rezoluţiei ( 2005 ) 47 Comitetului de Miniştri.

             Au fost aduse mulţumiri călduroase doamnei Danuta Wisniewska-Cazals pentru activitatea sa în calitate de secretară a CCJE, fiind salutată noua echipă a secretariatului constituită în cadrul Diviziei de Justiţie şi Programe.

10.  Reuniunea plenară a salutat dezvoltarea site-ului său pe INTERNET, fiindu-i prezentată o nouă arhitectură a acestuia, care să faciliteze în mod rapid accesul la documentele CCJE în limbile de lucru, engleză şi franceză, pe baza unui motor propriu de căutare, noua interfaţă urmând a fi pusă efectiv în aplicare în luna decembrie 2006, adresa site-ului rămânând aceeaşi www.coe.int/ccje

11. A fost prezentat calendarul reuniunii plenare a CCJE şi ale grupului de lucru, respectiv: 22-23 martie 2007, eventual la Graz în Austria; 25-26 iunie 2007 eventual la Saraievo în Bosnia-Herţegovina pentru  CCJE-GT ( grupurile de lucru ) şi 21-23 noiembrie 2007 la Strasboug - Franţa pentru cea de-a opta Reuniune Plenară a CCJE, aceste date urmând a fi supuse confirmării de către Secretariat.

12. S-a luat notă de informaţiile membrilor delegaţiilor din Slovenia şi Portugalia cu privire la problemele semnalate.

              Scrisoarea adresată de Asociaţia Magistraţilor din România cu privire la modificările legislative în materia răspunderii materiale şi disciplinare a judecătorilor români, consecinţele acestora, neconcordanţa noilor prevederi cu reglementările internaţionale a constituit un punct distinct de dezbateri.

            Reprezentantul României, prin intermediul Secretariatului a pus la dispoziţia tuturor delegaţiilor participante la această reuniune plenară, atât prin intermediul site-ului CCJE, cât şi pe suport de hârtie a prezentării situaţiei justiţiei din România cu privire la problemele semnalate de către asociaţie.

            Materialul a prezentat în mod amănunţit normele care au suscitat nemulţumirea magistraţilor români, iniţiativele Asociaţiei Magistraţilor din România, atât în plan naţional, cât şi internaţional. În susţinerea materialului a fost prezentată rezoluţia adoptată de Asociaţia Europeană a Magistraţilor la Siofok în Ungaria ( 27 septembrie - 2 octombrie 2006 ) care îşi exprimă grava sa preocupare privind evoluţia legislativă din România care tinde să introducă un control administrativ asupra deciziilor care au făcut obiectul procedurii de apel şi să conducă la aplicarea judecătorilor de sancţiuni disciplinare şi pecuniare pentru deciziile date.

În rezoluţia dată Asociaţia Europeană a Magistraţilor a evidenţiat standardele internaţionale în materia semnalată, făcând referiri concrete la instrumente juridice internaţionale ca Recomandarea Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei  R (94 ) 12 referitoare la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor, avizul nr. 3 al CCJE, Carta Europeană asupra statutului judecătorilor, manifestându-şi speranţa că autorităţile române competente vor lua toate măsurile necesare în scopul evitării încălcării standardului recunoscut în mod universal privind independenţa puterii judiciare.

În vederea prezentării unui material, cât mai documentat, reuniunii plenare a CCJE, reprezentantul României a solicitat în mod oficial puncte de vedere Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministrului Justiţiei.

Consiliul Superior al Magistraturii în şedinţa din data de 19 octombrie 2006 a adoptat în unanimitatea celor prezenţi, punctul de vedere prezentat de Direcţia de Legislaţie a acestuia, în care s-au făcut ample comentarii asupra răspunderii materiale, disciplinare şi penale a magistraţilor, apreciindu-se că noile modificări ale art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004, cât şi art. 507 din Codul de procedură penală, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 356/2006 sunt neconstituţionale, contravenind art. 129 din Constituţia României.

Noile dispoziţii ce reglementează răspunderea disciplinară deschid calea unui control administrativ al hotărârilor judecătoreşti pronunţate, respectiv unui alt tip de control de legalitate decât cel statuat de dispoziţiile art. 129 din Constituţie.

Prin Legea nr. 356/2006 ce a modificat art. 507 din Codul de procedură penală privind acţiunea în regres a fost transformat în obligaţie, dreptul statului de a se îndrepta împotriva aceluia care cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă a provocat situaţia generatoare de daune, cu trimitere la reparaţii cordate potrivit art. 506 Cod procedură penală, cât şi la situaţia în care statul român a fost condamnat de o instanţă internaţională.

 S-a apreciat că au fost încălcate dispoziţiile Recomandării Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei R  ( 94) 12, art. 10 din Carta Universală a Judecătorului, art. 2 din Principiile Fundamentale ale independenţei justiţiei, adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în noiembrie 2005.

Au fost evidenţiate propunerile concrete de abrogare a art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 şi modificare ale art. 322 pct. 4 din Codul de procedură civilă şi art. 507 din Codul de procedură penală, formulate de Consiliul Superior al Magistraturii în scrisoarea adresată la 25 octombrie 2006, ministrului justiţiei.

De asemenea, în material a fost prezentat şi punctul de vedere exprimat de Ministerul Justiţiei, în sensul că în ceea ce priveşte modificarea art. 99 lit. h ) din Legea nr. 303/2004, aceasta nu era necesară pentru că aplicarea normelor de procedură este chiar o modalitate de exercitare

funcţiei, astfel că norma iniţială era acoperitoare, ministrul justiţiei, prezent la dezbateri, opunându-se acestor modificări, atât timp cât nu se precizează care este tipul normelor de procedură ce, odată încălcate, pot duce la stabilirea abaterii disciplinare.

            În ceea ce priveşte răspunderea materială a magistraţilor, Ministerul Justiţiei a considerat că există garanţii procesuale suficiente, aceasta se bazează pe decizii ale instanţelor de judecată cu privire la eroarea produsă şi forma de vinovăţie, instanţe care se bucură de independenţă reală în România.

            De asemenea a fost evidenţiată contribuţia Comisiei juridice a Senatului care a adoptat amendamentele propuse cu privire la modificarea celor două texte în discuţie cu prilejul discutării OUG nr. 60/2006.

            Cu toate acestea la 1 noiembrie 2006 Senatul României a respins amendamentele la cele două texte.

            În acest context a fost supusă discuţiilor Reuniunii Plenare a CCJE situaţia prezentată, reprezentantul României exprimând şi susţinând în continuare îngrijorarea magistraţilor români cu privire la modificările legislative în materia răspunderii materiale şi disciplinare, urmând ca acest organism să aprecieze necesitatea luării unei poziţii concretizată într-o recomandare sau rezoluţie adresată autorităţii legislative române, respectiv Parlamentul României cu privire la situaţia semnalată de neconcordanţă a normelor arătate, în raport cu instrumentele juridice internaţionale şi europene, cu avizele adoptate de CCJE.

            Situaţia prezentată a suscitat dezbateri din partea delegaţiei Franţei, Ciprului, Angliei, Austriei, Portugaliei, Lituaniei, Croaţiei.

Pe baza scrisorii adresate CCJE de către Asociaţia Magistraţilor din România şi a informaţiilor pertinente ale membrului CCJE din partea României a fost adoptată o declaraţie a CCJE, fiind făcute propuneri concrete cu privire la forma acesteia.

 Totodată s-a decis ca această declaraţie să fie transmisă Asociaţiei Magistraţilor din România, Asociaţiei Europene a Judecătorilor, autorităţilor pertinente din România, precum şi publicarea ei pe site-ul CCJE.

D. Propuneri privind măsurile ce se impun la nivel naţional, ca urmare a raportului privind buna folosire a avizelor, precum şi a situaţiei prezentate referitoare la modificările legislative ce au suscitat discuţii ce urmează a fi supuse analizei şi hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii:

1. Traducerea avizelor CCJE în limba română şi distribuirea lor în bibliotecile ( punctelor de documentare ) ale instanţelor, cât şi pe site-urile Internet ale acestora;

2.  Asigurarea că asupra fiecărui aviz s-a realizat informarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte tribunale, Ministerului Justiţiei, cât şi asociaţiilor judecătorilor;

3. Citarea şi folosirea sistematică a avizelor la seminarii şi conferinţe la nivel naţional sau la elaborarea textelor privind formarea judecătorilor, a eticii judecătorilor şi a relaţiilor între media şi justiţie .

4.   Prezentarea unei situaţii anuale către Consiliul Superior al Magistraturii de către iniţiatorii legislativi în domeniul justiţiei, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, a asociaţiilor de magistraţi cu privire la impactul avizelor CCJE asupra reglementărilor specifice magistraţilor, în sensul evidenţierii căror avize au stat la baza elaborării lor, precum şi a măsurilor concrete luate, pornind de la recomandările  acestor avize.

5  Asigurarea unei largi publicităţi asupra conferinţelor europene ale magistraţilor organizate prin intermediul Consiliului Europei.

6.  Posibilitatea sesizării de către Consiliul Superior al Magistraturii a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni ( CCJE ) sub aspectul asistenţei, consiliul dispunând de echipe specializate capabile să efectueze misiuni, disponibile în funcţie de nevoile concrete şi motivare de către state.

7.   După publicarea avizelor referitoare la independenţa, imparţialitatea, cariera, disciplina şi formarea judecătorilor, cât şi a celui privind relaţiile între justiţie şi societate, Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita CCJE o colaborare  în aceste domenii.

8.   Posibilitatea unei cooperări a CCJE cu instanţele naţionale, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii în materia formării magistraţilor, în colaborare cu Reţeaua de la Lisabona.

9.   În scopul luării de măsuri specifice pentru a permite instanţelor să asigure protecţia independenţei şi imparţialităţii justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii poate să se adreseze CCJE, având în raport cu acesta rolul  

de interlocutor privilegiat, existând posibilitatea invitării unor membrii CCJE pentru a putea discuta modalităţi de îmbunătăţire a sistemului judiciar.

10. Traducerea şi publicarea pe site-ul fiecărei instanţe a rezoluţiei adoptată de Asociaţia Europeană a Magistraţilor la Siofok ( 27 septembrie-2 octombrie 2006 ), precum şi a declaraţiei oficiale a CCJE cu privire la situaţia modificărilor legislative semnalate şi adoptată la Reuniunea plenară a CCJE ( 8-10 noiembrie 2006 ).

11. Publicarea prezentului raport pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi transmiterea sa Ministerului Justiţiei, direcţiilor de specialitate, Institutului Naţional al Magistraturii, eventual Misiunii Permanente a României de pe lângă Consiliul Europei.

12. Posibilitatea participării unor reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Asociaţiei Naţionale a Magistraţilor la lucrările Camerei Deputaţilor pentru a face cunoscute neconcordanţele legislative cu instrumentele internaţionale arătate şi mai ales cu avizele 1 şi 3 ale CCJE, în scopul elaborării unor norme în materia semnalată compatibile cu normele din statele membre ale Uniunii Europene.

Judecător dr. Rodica Aida Popa

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

15.11.2006