Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 732 din data de 7 mai 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1478/1/2007, Înalta Curte, secția penală, a dispus:

În baza art. 248 raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a hotărât încetarea procesului penal față de inculpatul M.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

II. În baza art. 248 raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul T.A. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

III. În baza art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c și art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

În baza art. 86¹ C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani, în conformitate cu art. 86² C. pen.

A stabilit ca pe durata termenului de încercare, inculpatul M.I. se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ lit. a)-d) C. pen. și anume:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În conformitate cu art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

IV. În baza art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata B.M. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

În baza art. 86¹ C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani și 6 luni, în conformitate cu art. 86 C. pen.

Pe durata termenului de încercare, inculpata B.M. se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ lit. a)-d) C. pen. și anume:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În conformitate cu art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a obligat inculpații M.M., T.A., M.I. și B.M., în solidar, la plata despăgubirilor civile către partea civilă Ministerul Apărării Naționale în sumă de 8.544.807,75 RON.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a obligat inculpații M.M., T.A., și M.I., în solidar, la plata despăgubirilor civile către partea civilă Ministerul Apărării Naționale în sumă de 3.194.750,03 RON.

A menținut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților, conform ordonanței nr. 6/P/2005 din 11 august 2006 (filele 3, 43, 56 și 76 vol. VIII urmărire penală), după cum urmează:

Pentru inculpatul M.M.:

- autoturism marca A. cu numărul de înmatriculare X;

- remorcă cu numărul de înmatriculare X.

Pentru inculpatul T.A.:

- apartament situat în București, Bd. Ion Mihalache, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare, încheiat cu SC R. SA

Pentru inculpatul M.I.:

- autoturism D. cu numărul de înmatriculare X

Pentru inculpata B.M.:

- autoturism DAEWOO Matiz cu numărul de înmatriculare X.

Inculpații B.M. și T.A. au fost obligați la plata sumei de câte 10.050 Iei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 50 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Inculpații M.M. și M.I. au fost obligați la plata sumei de câte 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 din 15 februarie 2007 al Direcției Naționale Anticorupție, secția pentru combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

- general maior (în rezervă) M.M., fost comandant al UM X București, pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzuta de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prevăzuta de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- general de brigada (în rezervă) T.A., fost locțiitor al comandantului UM X București, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- colonel (în rezervă) M.I., fost șef al Secției achiziții și contabil șef al UM X București, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- maior B.M., fost sef Birou marketing la UM X București, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus:

- scoaterea de sub urmărire a învinuiților It-col. A.D.A., It-col. S.T., mr. M.D., mr. (rezervă) G.D.L., mr. V.S., mr. B.M., It-col. R.I., col. (rezervă) M.N., col. N.G., mr. E.C.D. și mr. M.I. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen.;

- scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului g-l brigada (rezervă) T.A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzuta de art. 289 C. pen.;

- scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului It.-col. R.I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002;

- menținerea sechestrului asigurător aplicat asupra bunurilor g-l. mr. (rezervă) M.M., g-l. brigadă (rezervă) T.A., col (rezervă) M.I. și mr. B.M.;

- revocarea sechestrului asigurător aplicat asupra bunurilor învinuiților It.-col. A.D.A., It-col. S.T., mr. M.D., mr. (rezervă) G.D.L., mr. V.S., mr. B.M., It.-col. R.I., col. (rezervă) M.N., col. N.G., mr. E.C.D. și mr. M.I.;

- disjungerea cauzei și constituirea unui dosar penal, în care se vor efectua cercetări cu privire la operațiunile financiar-bancare, inclusiv cele din străinătate, pentru a se stabili daca s-au comis sau nu infracțiuni de corupție.

Pentru a dispune trimiterea în judecată a inculpaților, s-au reținut următoarele:

Comandamentul Logistic întrunit, respectiv UM X București, este subordonat Statului Major General din Ministerul Apărării și se ocupa cu achizițiile publice la nivel central.

În perioada15 octombrie 2002-04 februarie 2005, comandantul comandamentului Logistic, restructurat la 01 noiembrie 2003 în Comandamentul Logistic întrunit, a fost g-l. mr. (rezervă) M.M.

În această calitate, M.M. a condus și coordonat întreaga activitate a unității, iar ca ordonator secundar de credite, a realizat „managementul resurselor umane, materiale și financiare la nivelul comandamentului și structurilor subordonate”. Tot ca atribuție funcțională, acesta „a condus și dezvoltat sistemul de achiziții și valorificări al comandamentului în concordanță cu legislația în vigoare”.

Locțiitor al comandantului UM X București și Șef al Direcției tehnice-materiale a fost gl. de brigadă (rezervă) T.A., iar după reorganizare, până în luna februarie 2005 când a fost trecut în rezervă, locțiitor al comandantului Comandamentului Logistic întrunit, calitate în care a coordonat în mod direct „derularea corectă, cu respectarea legalității a activității de achiziții” din cadrul unității.

Col. (rezervă) M.I. a îndeplinit funcția de șef Secție achiziții din cadrul aceleiași structuri, subordonat nemijlocit locțiitorului comandantului.

Potrivit fișei postului, acesta „conduce activitatea secției în scopul asigurării și desfășurării procedurilor de achiziții pentru furnizarea produselor sau serviciilor prevăzute în programul anual al achizițiilor publice, repartizează sarcini specifice secției și participă la desfășurarea procedurilor de achiziții”.

Din 01 noiembrie 2003, M.I. a îndeplinit funcția de șef Secție financiar-contabilă, structură specializată subordonată nemijlocit ordonatorului secundar de credite, calitate în care răspundea de solicitarea fondurilor bănești necesare pentru plata materialelor și prestărilor de servicii ce fac obiectul aprovizionării unității. În calitate de contabil sef, acesta „asigura ca utilizarea resurselor financiare ale Comandamentului să se facă în strictă conformitate cu prevederile bugetului de venituri și cheltuieli”, „asigura viza de control financiar preventiv propriu (...)” și „asigura oprirea, înainte de efectuarea tuturor operațiilor patrimoniale care nu sunt legale, necesare sau economicoase”.

Mr. B.M. a îndeplinit funcția de sef Birou marketing din cadrul Secției de achiziții a UM X București, în subordinea nemijlocită a col. (rezervă) M.I. În această calitate „coordonează și conduce organizarea și desfășurarea procedurilor de achiziții pentru materiale servicii și lucrări clasa a II-a urmărind, verificând și controlând întocmirea și redactarea de către subordonați a următoarelor documente:

- Raport către comandant privind studiul de marketing al pieței interne și justificarea selecției procedurii;

- Raport către comandant cu justificarea selecției procedurii;

- Nota justificativă privind circumstanțele de utilizare a procedurii;

- Nota privind estimarea valorii fără TVA pentru achiziția produselor, serviciilor sau lucrărilor clasa a II-a;

- Anunțul de intenție privind organizarea unei achiziții publice pentru produse, lucrări sau servicii clasa a II-a;

- Documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei la procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de achiziție publică.”

În subprogramul anual de achiziții publice din 14 februarie 3003 al Comandamentului Logistic întrunit pe anul 2003, actualizat succesiv la 31 martie 2003 sub nr. G 5072, la 05 iunie 2003 sub nr. G 9061 și la 23 decembrie 2003 sub număr A 1799, au fost prevăzute articole de îmbrăcăminte din țesătura R., cu detalieri pe categorii de echipament.

Subprogramul anual din 14 februarie 2003 și actualizarea din 31 martie 2003, au fost fundamentate pe cererile categoriilor de forțe ale armatei, direcțiilor centrale și comandamentelor de armă, potrivit centralizatoarelor cu necesarul de articole de îmbrăcăminte înaintate de către acestea.

Achiziția de țesătura R. și nu de articole de îmbrăcăminte a fost inclusă pentru prima dată în subprogramul anual la actualizarea din 05 iunie 2003, pentru o cantitate de 410.000 ml pentru costum, scurtă, șapcă și 200.000 ml pentru cămașă, în valoare totală de 155.295.000.000 ROL, fără ca pentru această modificare să existe vreo fundamentare. Modificarea A 1799 din 23 decembrie 2003 reprezintă în fapt bunurile materiale efectiv achiziționate.

În opinia acuzării, cantitatea de țesătură R. nu a fost fundamentată corect, pe baza cererii structurilor din minister, aprovizionarea depășind cu peste 200.000 ml cantitatea maximă admisă de norme.

Toate actualizările, inclusiv cantitățile au fost stabilite de g-l. brigadă T.A. și au fost aprobate de g-l. mr. (rezervă) M.M.

Prin Raportul nr. G 6203 din 12 aprilie 2003 (întocmit de col T.A. și col. M.I., vizat de contabilul șef It.-col. R.I. și de jurist, mr. M.I., aprobat de comandant g-l. mr. (rezervă) M.M., s-a hotărât organizarea licitației deschise pentru țesătura R., valoarea estimată a achiziției fiind de 155,3 miliarde ROL.

Pentru desfășurarea licitației deschise, anterior actualizării din 05 iunie 2003 a Subprogramului anual și fără estimarea prețului pe baza unor analize sau documentații, a fost întocmită Documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei - D.E.P.O., înregistrată la unitate sub nr. G 8693 din 30 mai 2003.

Conform procesului verbal de deschidere a ofertelor nr. G 10519 din 30 iunie 2003, pentru țesătura R. mozaic culori pădure pentru costum, șapca și scurtă au depus oferte trei societăți comerciale, iar pentru țesătura R. mozaic culori pădure pentru cămașă au depus oferte tot trei societăți comerciale, toți ofertanții fiind declarați calificați în ceea ce privește eligibilitatea, înregistrarea, capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară.

În ceea ce privește propunerile tehnice pentru țesătura R. cămașă au fost descalificate toate firmele pentru că nu respectau cerințele tehnice. Una dintre societăți - SC T.G. SRL a fost descalificată pentru ambele tipuri de țesături, întrucât nu a prezentat buletine de analiză eliberate de laboratoare neutre autorizate. În final, procedura de licitație deschisă a fost anulată, motivat de faptul că propunerea financiară a SC G.C. SRL depășea valoarea fondurilor alocate, deși în raport de sumele neangajate, prin încheiere de contracte, din contul bugetar 26 rezulta că existau fonduri disponibile, astfel încât, în opinia acuzării, nu se impunea anularea procedurii și organizarea unei noi proceduri de licitație.

Pentru noua licitație programată inițial pe 28 august 2002, decalată apoi la 08 septembrie 2003, s-a hotărât achiziționarea unei cantități totale de 665.000 ml țesătura R., din care 590.000 ml mozaic culori pădure și 75.000 ml culoare neagră.

Raportul pentru declanșarea acestei proceduri a fost întocmit de mr. B.M., vizat de șeful Secției achiziții, col (rezervă) M.I. și aprobat pentru comandant de g-l. brigadă (rezervă) T.A.

În opinia Parchetului, nici de această dată nu s-a fundamentat în mod corect cantitatea de țesătura R., pe baza cererilor structurilor ministerului, depășindu-se cu 135.350 ml cantitatea maximă ce putea fi aprovizionată în anul 2003. Ca și la prima licitație, prețul nu a fost estimat pe baza unor studii sau documente. Totodată, procedura s-a declanșat deși prețul estimat pe metru liniar era mult mai mare, în condițiile în care UM X București nu avea fonduri suplimentare pentru țesătura R. față de licitația anterioară, încălcându-se astfel prevederile art. 23 din H.G. nr. 461/2001.

Pentru licitația deschisă din 08 septembrie 2003 a fost întocmit D.E.P.O. la nivelul Biroului marketing din cadrul Secției achiziții, înregistrat la unitate sub nr. G 12656 din 05 august 2003, document care prezenta mai multe modificări față de documentația întocmită pentru prima licitație, în mare parte în defavoarea unității, astfel cum se precizează în actul de trimitere în judecată.

Din examinarea documentelor prezentate de firmele participante se impune concluzia vicierii rezultatului licitației din 08 septembrie 2003 prin hotărârea comisiei privind calificarea firmei SC T.G. SRL, deși aceasta nu îndeplinea criteriile de eligibilitate, înregistrare și cerințe minime referitoare la capacitatea tehnică și economico-financiară. Totodată, în mod nelegal comisia de evaluare a descalificat firmele U. și C., neîncadrarea în specificațiile tehnice referitoare la reflexia în infraroșu trebuind a avea drept consecință depunctarea, potrivit fișei de date a achiziției și nu descalificarea celor două societăți.

Contestațiile formulate au fost respinse, fără o întrunire a comisiei de evaluare pentru dezbatere și înainte de primirea punctului de vedere de la Ministerul Finanțelor Publice, care recomanda o reverificare.

Contractul a fost încheiat de UM X București cu T.G.N., la data de 26 septembrie 2003, contrar prevederilor art. 51 din Ordinul M.141/2002 al ministrului apărării naționale pentru aprobarea „instrucțiunilor privind achizițiile publice în M.A.N”, potrivit cărora contractele de import pentru produsele și serviciile prevăzute în Planul anual de achiziții publice se derulează de către Departamentul pentru armament, prin comisionar.

Contractul inițial a fost modificat succesiv prin acte adiționale, transformându-se în contract multianual și s-a trecut într-un alt an bugetar, fără să fie aprobate credite de angajament.

Toate actele adiționale au fost în defavoarea unității militare.

Ministerul a efectuat o cercetare administrativă în legătură cu modul de derulare a acestui contract și a reținut ca pagubă contravaloarea cantității de țesătura R. neaprovizionată.

Din raportul de constatare tehnico-științifică a rezultat că suma de 28.719.454.432,62 ROL, reprezentând 697.141,82 euro, constituie prejudiciu pentru bugetul M.A.N.

Toată țesătura R. achiziționată prin contractul nr. X/2003 a fost produsă și expediată din Turcia. Deși acest lucru contravenea documentelor licitației, iar marfa era de calitatea a II-a, g-l. mr. (rezervă) M.M. nu a luat măsuri de reziliere a contractului.

UM X București a încheiat cu aceeași firmă, prin aplicarea procedurii de negociere cu o singură firmă, contractul nr. 300 din 20 noiembrie 2003.

Toate actele pentru achiziția de țesătura R. cămăși au fost întocmite de mr. B.M., col (rezervă) M.I., g-l. brigadă (rezervă) T.A. și aprobate de gl. mr. (rezervă) M.M. Ulterior, la data de 19 noiembrie 2004, deși nejustificat de necesitățile armatei, Comandamentul Logistic întrunit a încheiat cu firma T.G., pentru cantitatea de 30.000 ml țesătura R. mozaic culori pădure, în valoare de 373.500 euro, contractul din 19 noiembrie 2004, prin comisionar CN R. SA și s-a încercat transformarea acestuia în contract multianual în baza unor rapoarte întocmite de gl. Mr. (rezervă) M.M.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în drept:

- fapta g-l. mr. (r) M.M., care, în calitate de comandant al UM X București și ordonator secundar de credite, în 2003-2004 și-a încălcat în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale atribuțiile funcționale, atât privitoare la licitația publică de țesătura R. din septembrie 2003, cu consecința producerii unei pagube de 85.448.077.200 ROL, cât și în legătura cu încheierea și derularea contractului nr. x/2003, prin care s-a produs o pagubă de 28.719.454.432,62 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceleiași persoane, care în cursul lunii septembrie 2003 a aprobat angajamentul financiar pentru derularea contractului nr. X/2003, deși cunoștea că nu exista fonduri bugetare aprobate, constituie infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002.

- fapta g-l. brigadă (r) T.A., care în calitate de șef al Direcției tehnico-materiale și locțiitor al comandantului UM X București, în perioada 2003-2004, și-a încălcat, cu știință și în mod repetat, atribuțiile funcționale, relativ la achiziția publică de țesătura R., prin modificarea documentației și a specificațiilor tehnice, cu consecința producerii unei pagube de 85.448.077.500 ROL și relativ la încheierea și derularea contractului nr. x/2003, prin care s-a produs o pagubă de 28.719.454.432,62 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta col. (r) M.I., care în calitate de șef al secției de achiziții și apoi de contabil șef al UM X București, în perioada 2003-2004, și-a încălcat cu știință și în mod repetat atribuțiile funcționale relativ la achiziția de țesătura R., prin modificarea nejustificată a documentațiilor, cu consecința producerii unei pagube de 85.448.077.500 ROL și cu privire la derularea contractului nr. X/2003, prin care s-a produs o pagubă de 28.719.454.432,62 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta mr. B.M., șef Birou marketing la UM X București, care în cursul anului 2003 si-a încălcat cu știință sarcinile de serviciu, modificând documentațiile de licitație în detrimentul unității militare, cu consecința producerii unei pagube de 85.448.077.500 iei (ROL), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen.

Mijloacele de probă propuse prin actul de acuzare au fost menționate în rechizitoriu. Astfel, actul de inculpare se fundamentează pe: documentele UM X București privind licitația publică de țesătura R. din iunie 2003, documentele aceleași unități privind licitația publică cu același obiect din septembrie 2003, contractul din 26 septembrie 2003 împreună cu cele 10 acte adiționale, contractul din 20 noiembrie 2003, contractul din 19 noiembrie 2004, rapoarte și alte acte interne ale unității privind achizițiile publice, actele întocmite de Direcția Audit Intern, procesul verbal de cercetare administrativă împreună cu actele anexă, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de specialistul D.N.A., cu obiecțiunile persoanelor acuzate și completările ulterioare, declarațiile de martori și declarațiile persoanelor acuzate.

Înalta Curte a fost sesizată la data de 15 februarie 2007, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 28 martie 2007. Cercetarea judecătorească a început la data de 03 martie 2008, după asigurarea dreptului la apărare, verificarea regularității actului de sesizare, examinarea cererilor și excepțiilor referitoare la urmărirea penală.

Administrarea, în condiții de publicitate și contradictorialitate, a probelor propuse de acuzare în rechizitoriu și respectiv a probelor admise la cererea apărării și acuzării, a fost consemnată în încheierile de ședință. În cauză au dat declarații inculpații B.M., M.I., T.A. și M.M. În cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii Ș.C., S.E., D.G.S., G.R.A., D.C., N.M.A.C., P.M.A., V.M., B.C.R., B.F., A.D.A., S.T., M.D., B.M., V.S., N.V.I.L., G.D.L., S.I., P.M.R., P.M., I.N., I.M., C.I., N.M., L.V., M.C.I., E.C.D., N.G., M.N., M.I., L.G., I.C.V., S.M., S.M. și R.I. din rechizitoriu, martorii S.E. și B.E. propuși de inculpatul M.M., a fost efectuată o expertiză contabilă judiciară și au fost audiați experți în procedura achizițiilor.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte, secția penală, a constatat că acuzațiile aduse prin rechizitoriu inculpaților trimiși în judecată, apreciate ca fiind infracțiunile prevăzute de art. 248 C. pen raportat la art. 248¹ C. pen. (în formă continuată) pentru M.M., T.A., M.I., B.M., iar în ceea ce îl privește doar pe M.M. și de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002, au fost, astfel cum rezultă din secțiunea „în drept” a rechizitoriului, următoarele:

Inculpatul M.M. (comandantul UM X, Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achizițiile publice ale armatei, la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL și de 28.719.454.432,62 ROL atunci când:

- și-a încălcat atribuțiile funcționale cu privire la licitația publică de țesătură R. din septembrie 2003;

- și-a încălcat atribuțiile funcționale în legătură cu încheierea contractului de achiziție a țesăturii;

- a aprobat angajamentul financiar pentru derularea contractului nr. X/2003, cu privire la țesătura R. deși cunoștea că nu există fonduri bugetare aprobate.

Inculpatul T.A. (șef al Direcției Tehnico Materiale șl locțiitor al comandantul UM X, Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achizițiile publice ale armatei, la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL și de 28.719.454.432,62 ROL atunci când:

- și-a încălcat atribuțiile funcționale cu privire la licitația publică de țesătură R. din septembrie 2003, modificând documentația;

- și-a încălcat atribuțiile funcționale cu privire la licitația publică de țesătură R. din septembrie 2003, modificând specificațiile tehnice;

- și-a încălcat atribuțiile funcționale în legătură cu încheierea contractului de achiziție a țesăturii R. nr. X/2003;

- și-a încălcat atribuțiile funcționale în legătură cu derularea contractului de achiziție a țesăturii R. nr. X/2003.

Inculpatul M.I. (șef secție achiziții și contabil șef la UM X Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achizițiile publice ale armatei] la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL și de 28.719.454.432,62 ROL atunci când:

- și-a încălcat atribuțiile funcționale cu privire la achiziția de țesătură R. din septembrie 2003, modificând documentația;

- și-a încălcat atribuțiile funcționale în legătură cu derularea contractului de achiziție a țesăturii R. nr. X/2003.

Inculpata B.M. (șef birou marketing la UM X Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achizițiile publice ale armatei, la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL, atunci când:

- și-a încălcat atribuțiile funcționale cu privire ia achiziția de țesătură R. din septembrie 2003, modificând documentele de licitație în detrimentul unității militare.

În apărarea lor, inculpații au depus la dosar „note scrise” și/ sau „concluzii scrise”, în care au solicitat următoarele:

Inculpatul M.M. a solicitat achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen. și încetarea procesului penal dată fiind intervenirea prescripției pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002, în sprijinul soluției fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):

- procedura de achiziție publică a fost consecința unor decizii colective;

- nu a îndeplinit acte în exercitarea atribuțiilor de serviciu care să se circumscrie elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 248 C. pen.;

- nu s-a abținut de la exercitarea actelor conforme atribuțiilor de serviciu care să se circumscrie elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 248 C. pen.;

- nu avea obligația verificării modului de desfășurare a licitației;

- la nivelul instituțiilor cu personalitate juridică aflate în structura Ministerului Apărării și Statului Major au fost înființate și funcționează servicii de audit, subordonate direct și nemijlocit conducătorilor instituțiilor respective, care au aprobat desfășurarea procedurilor;

- inculpatul M.M. nu era abilitat de lege să rezolve contestațiile, acestea se rezolvă în condițiile legii achizițiilor publice și cei interesați trebuiau să se adreseze Comisiei Naționale de soluționare a contestațiilor;

- aprobarea a 10 acte adiționale la contractul nr. X/2003, s-a făcut în baza unei înțelegeri între M.A.N. și T. fără să se producă prejudicii sau tulburări însemnate bunului mers al unității militare sau M.A.N. prin prelungirea acestor contracte;

- acceptarea, la încheierea contractului, stabilirii prețului la cursul euro-dolar, nu constituie o modificare în defavoarea M.A.N.;

- referitor la acuzația că inculpatul a aprobat negocierile cu o singură sursă și a semnat contractul nr. 300/203, se apreciază că inculpatul nici nu putea să facă altfel pentru că armata trebuia să fie echipată unitar, cu același tip de țesătură. Cu alte cuvinte, inculpatul nu a făcut altceva decât să respecte „uniformitatea uniformei”;

- referitor la acuzația că inculpatul a indus în ședințele de lucru necesitatea aprovizionării cu țesătură R. de la firma T., apreciază că nu a fost dovedită, fiind invocate doar declarațiile unor martori;

- nu e de preferat a fi luat în calcul de instanță un raport de constatare tehnico-științifică făcut de un reprezentant al D.N.A., angajat al D.N.A., care nu prezintă garanții de independență în raporturile cu toate părțile;

- referitor la acuzația că inculpatul nu a luat măsuri de obligare la penalități de întârziere sau de reziliere a contractului, se apreciază că nu are legătură cu prejudiciul;

- nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (vinovăția, urmarea imediată - „o tulburare însemnată” sau „o pagubă”, elementul material).

Inculpatul T.A. a solicitat achitarea, în sprijinul soluției fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):

- la nivelul instituțiilor cu personalitate juridică aflate în structura Ministerului Apărării și Statului Major au fost înființate și funcționează servicii juridice, subordonate direct și nemijlocit conducătorilor instituțiilor respective;

- criteriul preț, stabilit la prima licitație, din 30 iunie 2003, nu are ce căuta într-o achiziție publică din domeniul militar;

- nu i se poate imputa modul în care ceilalți semnatari ai notelor raport și-au îndeplinit atribuțiile la momentul elaborării, promovării, avizării, respectiv aprobării notelor raport;

- referitor la prețul practicat, deși s-a întocmit un raport de către un specialist al D.N.A., trebuie să se aibă în vedere că materialul ales era mai rezistent, fapt demonstrat prin aceea că s-a schimbat norma de echipare (s-a ajuns de la două costume la 2 ani la două costume la 4 ani), iar specificația tehnică modificată de inculpatul Tilincă se folosește și în acest moment;

- în condițiile în care actul material al inculpatului este faptul că nu a estimat prețul corect și nu a fundamentat corect cantitatea, cantitate care, ulterior, prin raportul de expertiză administrat în cauză, s-a concluzionat că reprezintă doar 14% din cantitatea necesară, era evident că această fundamentare nu are, sub nicio formă, ca urmare crearea unui prejudiciu;

- prin avizul său nu s-a cauzat nicio tulburare și nicio pagubă în patrimoniul Ministerului Apărării.

Inculpatul M.I. a solicitat achitarea, în sprijinul soluției fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):

- criteriile de aprovizionare și achiziție trebuiau să fie în primul rând de ordin tehnic și ulterior economic, fără a accepta ca un criteriu economic să înlăture criteriul tehnic;

- avizul de control financiar preventiv a fost acordat de către M.F.P. și de către Comisia de audit public intern a Ministerului Apărării Naționale;

- estimarea prețului și fundamentarea calității țesăturii nu reprezintă elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 248 C. pen., achiziția fiind impusă de beneficiar;

- achiziția prin R. ar fi determinat costuri mai mari;

- Comandamentul Logistic Întrunit avea nu numai atribuția aprovizionării trupelor cu materiale, dar și cercetarea, experimentarea, urmărirea modului de comportare a materialelor;

- nu erau întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (vinovăția, urmarea imediată - „o tulburare însemnată” sau „o pagubă”, elementul material);

- actele semnate au respectat prevederile legale și obligațiile de diligență ce îi reveneau;

- faptele invocate de D.N.A. nu aveau legătură de cauzalitate cu niciun prejudiciu produs M.A.N. și, deci, acțiunea civilă devenea neîntemeiată;

- revizuirea specificației tehnice 349-03 a privit mai multe caracteristici decât cele propuse de M.I.

Inculpata B.M. a solicitat achitarea, în sprijinul soluției fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):

- niciun martor sau inculpat nu a arătat, nu a declarat, nu a susținut că ar fi cerut o anumită soluție pentru desemnarea câștigătorului licitației;

- actele întocmite au respectat prevederile legale și obligațiile de diligență ce îi reveneau.

În ceea ce privește faptele reținute în actul de acuzare, Înalta Curte, secția penală, a constatat că existența faptelor în materialitatea lor rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din probatoriul administrat pe parcursul cercetării judecătorești și urmăririi penale. De altfel, apărările inculpaților nu contestă actele materiale reținute în rechizitoriu. Niciunul dintre inculpați nu a negat existența înscrisurilor pe care le-au redactat, avizat, semnat sau inițiat. Persoanele acuzate au susținut însă că faptele nu au un caracter contrar legii, precum și că actele care au stat la baza achiziției au respectat ordinul superiorilor, prevederile legale și interesul armatei române.

Natura infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, fapte în exercitarea atribuțiilor de serviciu constând în inițierea, redactarea, avizarea, aprobarea și semnarea unor înscrisuri (note de serviciu, rezoluții, rapoarte, procese verbale de deschidere și de evaluare a ofertelor, contracte, acte adiționale - vol. II, fila 86, vol. IX filele 216-217, 227, 229, vol. XI filele 12-15,21, 42-45, vol. XII filele 305, 306, 252-300, vol. XIV filele 165-167, 284-289, vol. XV filele 294, 357-412, vol. XVI filele 70-84, 162-206, vol. XVII filele 2-5, 9-13) a determinat administrarea probei cu înscrisuri legate de atribuțiile de serviciu și modul de exercitare a acestora, proba cu martori (referitoare la clarificarea împrejurărilor întocmirii respectivelor înscrisuri), precum și audierea experților în legătură cu etapele achiziției, evaluarea procedurii urmate, semnificația pentru buget a deciziilor luate de către persoanele acuzate.

Prima instanță a reținut că faptele în materialitatea lor rezultă din înscrisurile a căror realitate nu a fost contestată de către inculpați. Forma și conținutul acestor înscrisuri au scos în evidență modul în care și-au exercitat atribuțiile de serviciu persoanele trimise în judecată. Împrejurările în care au fost emise înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală de către acuzare au fost relatate de către martori, precum și de către inculpați. Inculpații au subliniat incidența unor dispoziții legale care determină caracterul legal al procedurii urmate, astfel cum s-a derulat în cauză, competența funcțională de emitere a actelor respective, natura juridică a avizelor și aprobărilor.

Înalta Curte, secția penală, a constatat că administrarea probelor în cursul cercetării judecătorești și urmăririi penale nu este de natură a infirma existența faptelor.

Situația de fapt, expusă în actul de acuzare și confirmată în urma cercetării judecătorești, a fost sintetizată și etapizată după cum urmează (cu excluderea menționării ofițerilor care nu au fost trimiși în judecată);

„Inițierea procedurii de achiziție publică - în această etapă au fost implicate inculpații T.A. și M.M..

„Întocmirea documentației pentru elaborarea și prezentarea ofertei (DEPO) - în această etapă au fost implicați inculpații M.I., T.A., M.M., B.M.

„Desfășurarea licitației” - în această etapă au fost implicate inculpații M.I., T.A., M.M., B.M.

IV. Evaluarea și adjudecarea ofertelor - în această etapă au fost implicați inculpații M.M. și B.M.

V. Încheierea contractului - în această etapă au fost implicați inculpații T.A., M.M., M.I.

VI. Derularea contractului - în această etapă au fost implicați inculpații T.A., M.M., M.I.

Instanța de fond a reținut că actul de acuzare menționează existența unei licitații la data de 30 iunie 2003, câștigată de firma SC G.C. SRL. Anularea licitației din 30 iunie 2003 a făcut posibilă licitația din data de 08 septembrie 2003 care face obiectul prezentului dosar.

Comisia de evaluare a dispus anularea procedurii de licitație deschisă deoarece propunerea financiară a SC G.C. SRL București, firmă câștigătoare, depășea valoarea fondurilor alocate. În realitate, la articolul bugetar 26 „obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament total” era prevăzută suma de 506.827.731.000 ROL, iar până la data licitației fuseseră angajate prin contracte fonduri în valoare de 118.740.599.489 ROL. În consecință, nu erau angajate fonduri în valoare de 388.087.131.521 ROL, astfel încât propunerea financiară a SC G.C. SRL de 183.614.822.300 ROL cu TVA nu depășea valoarea fondurilor alocate.

De asemenea, prima instanță a reținut că licitația deschisă pentru achiziția de țesătură R. din 8 septembrie 2003 a avut următoarele caracteristici.

Cantitate

Pentru licitația din data de 8 septembrie 2003 s-a hotărât achiziționarea unei cantități totale de 665.000 ml țesătură R. din care 590.000 ml țesătură R. mozaic culori pădure și 75.000 ml țesătură R. culoare neagră. Cantitatea de 665.000 ml nu a fost fundamentată pe baza cererilor structurilor M.A.N., fiind depășită cu 55.000 ml cantitatea de la prima licitație și cu 135.350 ml cantitatea maximă ce putea fi aprovizionată în anul 2003 (respectiv 539.650 ml).

Preț

Prețul/ml nu a fost estimat pe baza unor studii sau documente. Inculpații B.M. și M.I. au semnat o notă anexă la Raportul G. 12520 din 1 august 2003 întocmită la nivelul Biroului marketing, iar inculpatul Tilincă Marian a aprobat nota. S-a estimat prețul de 415.000 ROL/ ml pentru țesătura R. mozaic culori pădure și 390.000 ROL/ ml pentru țesătură R. culoarea neagră, ambele fără TVA conform prețurilor practicate pe piața internațională. Nu s-au indicat însă documente justificative în acest sens. Anterior, pentru licitația deschisă din 30 iunie 2003, există o simplă notă întocmită de inculpata B.M., vizată de inculpatul M.I. și aprobată de inculpatul M.M., înregistrată sub nr. G.6203 din 12 aprilie 2003 în care se precizează că prețul unitar este cel practicat pe piața internă. S-a estimat 250.000 ROL/ ml R. pentru costum, scurtă și șepci și 140.000 ROL/ml R., pentru cămașă, ambele preturi fără TVA.

Fonduri bugetare

Procedura de achiziție publică s-a derulat deși nu existau în buget fonduri necesare, contrar art. 23 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 461/2003 pentru aprobarea Normelor privind finanțele publice și art. 1 din Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1792/2002. La momentul procedurii de achiziție publică deschisă din 8 septembrie 2003, U.M. X București nu avea fonduri suplimentare față de licitația anterioară de țesătură R. Procedura a fost declanșată deși prețul estimat pe metru liniar era mai mare, respectiv 425.000 ROL fată de 250.000 ROL.

DEPO

Caietul de sarcini a fost întocmit de inculpata B.M.. Unica specificație tehnică, respectiv 1349-03 a fost propusă și aprobată de inculpatul T.A., deși nu avea competență în acest domeniu.

Modelul de contract

Inculpata B.M. a modificat modelul inițial de contract în sensul că a introdus actualizarea prețului și a omis unele obligații ale furnizorului. Modificările parametrilor tehnici au fost efectuate de către inculpatul T.A..

Modelul de contract a fost modificat de inculpata B.M. și M.I. față de proiectul contractului de la licitația anterioară, astfel:

- obiectul contractului a fost modificat în ce privește cantitatea totală de țesătură R. ce urma a fi achiziționată de la 610.000 ml la 665.000 ml;

- s-a introdus cerința minimă de calificarea constând în realizarea unei cifre medii anuale pe ultimii 3 ani de 5 milioane euro în cazul țesăturii R. mozaic pădure și 400.000 euro în cazul țesăturii R. de culoare neagră;

- perioada de valabilitate a ofertelor a fost modificată de la 90 de zile la 30 de zile;

- criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziție a fost modificat din „prețul cel mai scăzut” în „oferta cea avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”. În ceea ce privește ultimul criteriu s-a stabilit folosirea metodei punctelor de calitate, punctajul maxim alocat pe factorii de evaluare fiind de 60 pentru preț, 5 pentru termenele de livrare și 35 pentru caracteristicile tehnice;

- dreptul autorității contractante de a diminua sau majora cantitatea contractată în funcție de prețul de adjudecare și fondurile alocate în limita a 10%;

- față de prima licitație când prețul a fost ferm s-a acceptat actualizarea prețului în limita fondurilor anuale alocate pentru îndeplinirea contractului. Prin nota G. 12520 din 1 august 2003 întocmită de inculpata B.M. și inculpatul M.I. cu aprobarea inculpatului T.A., prețul/ml de țesătură R. a fost estimat la 415.000 lei fără TVA, dublu față de prețul din iunie 2003.

- a fost stabilită o singură specificație tehnică 1349-03 pentru toate produsele, atât pentru costum, scurtă și șapcă, cât și pentru cămașă deși între valorile caracteristicilor tehnice pentru cele două tipuri de țesătură erau diferențe importante referitoare la desime și sarcina de rupere în urzeală și legătura în urzeală. Modificările parametrilor tehnici au fost efectuate de către inculpatul T.A..

Ulterior, s-a impus achiziționarea unei alte cantități de țesătură pentru confecționarea cămășilor pe motiv de compatibilitate a materialelor. Specificația tehnică 1349-03 a fost modificată față de cea din iunie 2003. Au fost introduse caracteristici tehnice noi referitoare la lățime, rezistența la sfâșiere în urzeală și bătătură. S-au ridicat valorile la sarcina de rupere în urzeală și bătătură iar legăturile din diagonal 3/3 fire au fost schimbate în diagonal 2/2 fire. Contrar scopului declarat de mărire a rezistenței materialului a fost scăzută desimea materialului în urzeală de la 710 ± 20 în 700 + 20. Este evident că un material mai puțin dens este și mai puțin rezistent. S-au modificat parametrii procentuali pentru reflexia în infraroșu în intervalul 1000 - 1200 nanometri la culorile maro și negru de la <25 la <20. Anterior, la licitația deschisă din 30 iunie 2003 în caietul de sarcini au fost incluse specificațiile tehnice nr. 1349-03 pentru țesătură R. costum și nr. 1365-03 pentru țesătură R. cămașă. Între parametrii tehnici au fost incluse și valorile privind reflexia în infraroșu a țesăturii R.. Prin fax-ul din 27 iunie 2003, U.M. X București a comunicat U.M. X București faptul că „documentația tehnică a țesăturilor din import utilizate la confecționarea primelor costume și cămăși de instrucție prevede următoarele valori pentru reflexia în infraroșu:- verde 45 + 5%; kaki 60 + 5%; maro <25%; negru <25%; pentru intervalul = 1000 - 1200 nanometri.

- termenul de livrare stabilit pentru o singură zi în cazul primei licitații a fost modificat ca fiind de 60 de zile la licitația din 8 septembrie 2003, respectiv între 15 octombrie 2003 - 15 decembrie 2003.

Evaluarea și adjudecarea ofertelor la licitația deschisă din 8 septembrie 2003

Comisia de evaluare a hotărât calificarea firmei T. deși aceasta trebuia exclusă potrivit art. 24 lit. i) din H.G. nr. 461/2001 pentru că nu a îndeplinit criteriile de eligibilitate, înregistrare și cerințele minime referitoare la capacitatea tehnică (nu a prezentat o listă cu subcontractanții cu o pondere mai mare de 10% din valoarea contractului, deși tot contractul s-a derulat ulterior prin intermediul a două societăți din Turcia) și capacitatea economico-financiară (nu a îndeplinit cerința minimă privind media anuală a cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, care a fost de numai 3,44 milioane euro în loc de 5 milioane euro cum era prevăzut în fișa de date a achiziției).

Buletinele de analiză a reflexiei în infraroșu au fost realizate în laboratorul propriu, laborator neautorizat, contrar prevederilor din D.E.P.O. Anterior, această firmă fusese descalificată la licitația din iunie 2003 tocmai pentru acest motiv. Anterior, la licitația deschisă din 30 iunie 2003, firma T. a fost descalificată pentru ambele tipuri de țesătură, întrucât nu a prezentat buletine de analiză eliberate de laboratoare neutre autorizate.

Fiind audiat în faza de urmărire penală la data de 22 septembrie 2006, martorul A.D., președintele Comisiei de evaluare a licitației din septembrie 2003 a declarat că „La data adjudecării licitației am considerat că procedez bine, dar ulterior, studiind toate documentațiile mi-am dat seama că s-a dorit calificarea unei anumite firme, insistându-se pe aspecte pur tehnice, mai precis pe reflexia în infraroșu. Insistența pe partea tehnică a venit din partea Biroului marketing care a întocmit și pregătit documentația în acest sens. Având în vedere ordinele primite în perioada respectivă și insistențele numai pe probleme tehnice, m-au făcut să nu analizez cu atenție celelalte aspecte ale licitației, neobservând că nu sunt îndeplinite anumite condiții de eligibilitate”.

Martorul A.D., a recunoscut că în cazul licitației Comisia de evaluare nu s-a întrunit în plenul ei pentru a pronunța rezultatul licitației. Același martor a mai recunoscut că a ignorat existența sau inexistența autorizării laboratoarelor care întocmeau analizele pentru oferte și că în lipsa acestora toți participanții ar fi trebuit descalificați.

Comisia de evaluare nu s-a întrunit în plen pentru a stabili câștigătorul, proiectul de hotărâre a fost întocmit de inculpata B.M. În acest proiect era stabilit și câștigătorul, numele câștigătorului licitației fiind scris negru pe alb T.

Fiind audiat în fața instanței de judecată, martorul A.D. și-a menținut declarațiile spunând că privind în urmă modul în care s-au derulat lucrurile consideră că acum ar fi procedat la anularea licitației întrucât toți participanții ar fi trebuit descalificați.

Martora S.T. a declarat în fața instanței de fond că „hotărârea prin care s-a stabilit câștigătorul ar fi trebuit să aparțină comisei, dar comisia nu s-a întrunit în plen. Procesul-verbal care a stabilit câștigătorul a fost întocmit de Biroul marketing”.

Martorul M.D. fiind audiat în fața organelor de urmărire penală a declarat că „Comisia de evaluare nu s-a întâlnit în plen pentru a semna procesul-verbal de adjudecare și la câteva zile a venit inculpata Bușcă în birou și am semnat. Deși atunci când am fost în comisia de licitație, nu mi-am dat seama că sunt nereguli ulterior mi-am dat seama că mi s-a indus ideea că cea mai bună ofertă este oferta firmei T., de către șefa Biroului marketing. Nu am sesizat la vremea respectivă că se dorea un anumit rezultat al licitației prin modul cum ne-au prezentat problemele și documentele și apoi ne-au pus să semnăm procesul-verbal de adjudecare al licitației”.

Un alt membru al Comisiei de evaluare, martorul V.S. a declarat la data de 11 decembrie 2009 în fața instanței de judecată că „în afară de momentul inițial când s-au deschis ofertele, eu nu m-am mai întâlnit și nu am avut discuții cu ceilalți membrii ai comisiei în legătură cu desfășurarea procedurii de licitație. Cu excepția procesului verbal de evaluare și a hotărârii de adjudecare eu nu am văzut alte documente. Cu procesul verbal de stabilire a câștigătorului s-a prezentat la mine maiorul Bușcă. Atunci am întrebat după ce criterii a fost stabilit câștigătorul licitației și mi s-a explicat că după criterii tehnice”.

În ce privește încheierea contractului de achiziție publică din 26 septembrie 2003, instanța de fond a reținut că acesta a fost semnat din partea unității de inculpații M.M. și T.A. Propunerile și angajamentul bugetar au fost aprobate de inculpatul M.M., care deși știa că nu există fonduri bugetare suficiente, a acceptat să semneze contractul, încălcând astfel prevederile legii finanțelor publice. La semnarea contractului au fost întocmite propunerile de angajare a unor cheltuieli și angajamentul bugetar individual. În propunerile de angajare a unor cheltuieli, valoarea contractului nu a fost defalcată pe credite bugetare aprobate, credite bugetare angajate și disponibilul ce nu mai putea fi angajat, întrucât nu existau fonduri suficiente pentru această achiziție. La data semnării contractului, valoarea acestuia depășea cu peste 180 miliarde ROL bugetul total pentru articolul bugetar 26 unde era inclusă și țesătură R.

Derularea contractului de achiziție publică din 26 septembrie 2003

În derularea contractului din 26 septembrie 2003, s-au încheiat un număr de 10 acte adiționale, prin care s-au decalat termenele de livrare succesiv de la 13 decembrie 2003 până la 17 februarie 2004 și, de asemenea, s-a acceptat plata prețului în euro pe motiv că firma T. nu are cont în trezorerie și actualizarea prețului în funcție de evoluția cursului leu/euro, fapt care a condus în final la diminuarea cantității de țesătură R. contractată inițial cu 54.291,31 ml în valoare de 28.718.454.432,62 ROL (697.141 euro), care de asemenea se constituie prejudiciu adus M.A.N. Actele adiționale au transformat contractul inițial anual într-un contract multianual fără să fie aprobate credite de angajament.

Contractul din 26 septembrie 2003 prevedea posibilitatea încheierii de acte adiționale dar nu obliga în mod expres vreuna din părți. Toate actele adiționale au fost încheiate sub imperiul noii legi, respectiv Legea nr. 386/2003 care interzicea expres actualizarea prețului pe motiv de nerespectare a termenelor de livrare. Țesătura R. achiziționată prin contractul nr. X/2003 a fost produsă și expediată exclusiv din Turcia. Deși acest lucru contravenea documentelor licitației și marfa era de calitatea a II-a, inculpatul M.M. nu a luat măsuri de reziliere a contractului.

Acuzațiile aduse inculpaților sunt în sensul că aceștia, având atribuții de serviciu de nivel decizional în domeniul achizițiilor, în mod abuziv au aprobat - în raport cu domeniul lor de competență, modificarea unor proceduri care au condus la producerea unui prejudiciu M.A.N.

Înalta Curte, secția penală, cu privire la cei patru inculpați, a reținut ca fiind întemeiate argumentele acuzării referitoare la ierarhia actelor normative și imposibilitatea acordării unor derogări totale, astfel cum au fost menționate anterior și cum au fost expuse în rechizitoriu, apreciind că nu este necesară reluarea acestora.

Ca argument al apărării, s-a reținut faptul că inculpații au afirmat că deciziile au fost colective și respectarea acestora era consecința subordonării ierarhice.

Deși era real că, pe lângă aspecte de natură organizațională, conduita coinculpaților trebuie observată și prin intermediul principiilor subordonării și controlului ierarhic specifice relațiilor de serviciu caracterizate ca administrative, precum și prin intermediul principiilor generale ale disciplinei profesiei de militar, instanța a reținut că acestea nu erau de natură a schimba caracterul fondat al acuzațiilor. Toate atribuțiile inculpaților se realizează în condițiile prevăzute de actele normative generale adoptate în domeniul achizițiilor publice pentru M.A.N. (legi, O.U.G., O.G., H.G., ordine ale ministrului apărării etc.).

Nici statutul cadrelor militare nici ordinul legii sau comanda autorității legitime nu justifică încălcarea normelor de achiziții publice.

În acest sens, s-a reținut că art. 8 din Statutul cadrelor militare prevede „cadrele militare au următoarele îndatoriri principale: să respecte jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai și la timp ordinele comandanților și ale șefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredințate” iar art. 3 din Regulamentul disciplinei militare prevede că „Disciplina militară constă în respectarea de către militari a normelor de ordine și de comportament obligatorii pentru menținerea stării funcționale, îndeplinirea misiunilor specifice și buna desfășurare a activităților din armată, îndeplinirea serviciului militar impune respectarea cu strictețe a regulilor de disciplină militară. (...) Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanți ai capacității de luptă a armatei și se bazează atât pe acceptarea conștientă a normelor de comportament stabilite, cât și pe acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezentul regulament. Disciplina militară implică următoarele măsuri preventive: a) exercitarea actului de comandă de către comandanți; b) îndeplinirea întocmai a ordinelor, îndatoririlor și atribuțiilor funcționale de către subordonați”).

Deși în reglementarea actuală nu este prevăzută o cauză justificativă denumită „ordinul legii și comanda autorității legitime”, instanța de fond a examinat influența săvârșirii faptelor de către persoanele aflate într-o relație de subordonare și care erau obligate să execute ordinul superiorului.

Ordinul legii și comanda autorității legitime exprimă interesele ordinii juridice de ansamblu, de a fi respectată voința autorității publice de la care provin, ca o garanție a legalității. Astfel, ordinul legii sau comanda autorității competente exclud sancționarea penală a făptuitorului chiar dacă fapta este prevăzută de legea penală, iar trăsăturile sale corespund cu cele descrise în norma de incriminare (astfel, Codul penal francez prevede că nu răspunde penal persoana care îndeplinește un act prescris ori autorizat de dispozițiile legale sau regulamentare și că nu este responsabilă penal persoana care îndeplinește un act comandat de autoritatea legitimă, cu excepția cazului în care acesta este vădit ilegal. Codul penal italian prevede, de asemenea, că nu constituie infracțiune fapta agentului care a acționat în îndeplinirea unei obligații impuse de lege sau din ordinul autorității legitime. Reglementări asemănătoare există și în Codul penal german, Codul penal spaniol, Codul penal belgian, Codul penal elvețian, Codul penal al Federației Ruse, Codul penal din Ungaria, etc. În multe cazuri, ordinul legii justifică acțiunile menționate, dacă acestea se mențin în limitele necesității care a impus utilizarea lor. Justificarea acestor fapte prevăzute de legea penală săvârșite din ordinul legii este fundamentată mai întâi pe utilitatea ei socială și, apoi, pe ideea că ea exprimă voința legii care a ordonat-o și nu voința celui care a executat ordinul, în contextul acestor dispoziții, termenul de „lege” trebuie interpretat într-o accepțiune largă, care cuprinde atât actele normative sub forma legii propriu zise - legi constituționale, organice, ordinare, cât și actele normative date în baza legii).

În noul C. pen. se reglementează expres situația în care o faptă prevăzută de legea penală este comisă de către o persoană care acționează în baza comenzii autorității legitime. Aceste dispoziții legale nu pot fi invocate decât de către o persoană care are statut de funcționar public în momentul săvârșirii faptei și care se află în fața obligației de a îndeplini un ordin.

În doctrina juridică, cu privire la situația în care o faptă prevăzută de legea penală este comisă de către o persoană care acționează în baza comenzii autorității legitime, s-a promovat, de-a lungul timpului, atât teoria subordonării necondiționate (teoria consemnului sau teoria supunerii pasive), conform căreia funcționarul este obligat să execute întocmai ordinul autorității competente, atâta timp cât acesta se referă la atribuțiile sale de serviciu, cât și teoria baionetelor inteligente, conform căreia subordonatul are dreptul și obligația de a examina legalitatea ordinului și de a refuza executarea celui ilegal. Dominante sunt însă teoriile eclectice, potrivit cărora funcționarul are obligația de a se supune autorității ierarhic superioare, fiind obligat să execute ordinele pe care le primește în legătură cu atribuțiile de serviciu. El are însă dreptul să pretindă ca ordinul să fie emis în forma cerută de lege și să observe dacă executarea acestui ordin intră în sfera atribuțiilor sale de serviciu. Așadar, funcționarul care execută ordinul are dreptul și obligația să exercite doar un control formal al legalității ordinului primit.

În consecință, reținând existența faptelor în materialitatea lor, precum și a persoanelor care le-au săvârșit, Înalta Curte, secția penală, a examinat îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, precum și îndeplinirea celorlalte condiții pentru tragerea la răspundere penală a acestora.

Prima instanța a apreciat că, pentru stabilirea cadrului juridic al răspunderii penale a tuturor persoanelor trimise în judecată pentru infracțiuni de serviciu (art. 248 și art. 248¹ C. pen.), este necesar a se examina particularitatea relațiilor de serviciu dintre inculpați.

Astfel, prima instanță a reținut că în baza prevederilor Concepției de echipare a efectivelor armatei pentru anul 2003 nr. L/797 din 3 februarie 2003, aprobată de Șeful Statului Major General, categoriile de forțe armate au stabilit și comunicat necesarul de echipament pentru echiparea cadrelor militare și a militarilor în termen, conform normelor de echipare stabilite prin Instrucțiunile L-4/3/2000 aprobate prin Ordinul nr. 101/2002 al ministrului apărării naționale, cu modificările ulterioare.

Comandamentul Logistic, respectiv UM X București, devenit Comandamentul Logistic Întrunit după reorganizarea din 15 octombrie 2003, a întocmit planul de achiziții publice, Subprogramul anual al achizițiilor publice, cu referire la anul 2003, în care inițial au fost prevăzute uniforme militare din R., articole care ulterior au fost înlocuite cu țesătura R.

Astfel, în Subprogramul anual al achizițiilor publice cuprinzând produsele și serviciile comune cu cele din economia națională ce se achiziționează centralizat de către Comandamentul Logistic în anul 2003 din credite bugetare, înregistrat sub nr. G 2303 din 14 februarie 2003, erau prevăzute a fi achiziționate:

- 20.000 buc. șapcă mozaic pentru instrucție R., la un preț unitar de 190.000 ROL/ buc, în valoare totală de 3,8 mld ROL, fără TVA;

- 13.500 buc. mănuși mozaic R., în valoare totală de 1,35 mld. ROL;

- 20.000 buc. scurtă mozaic R., cu prețul unitar de 2.010.000 ROL, în valoare totală de 40,2 mld. ROL;

- 60.000 buc. cămașă-bluză pentru instrucție R., în valoare totală de 33 mld. ROL, corespunzător unui preț unitar de 550.000 ROL;

- 20.000 buc. costume instrucție cu 2 pantaloni R., cu prețul unitar de 3.820.000 ROL, în valoare totală de 76,4 mld. ROL.

Produsele menționate au fost introduse în subprogram ca urmare a solicitărilor directorilor de programe, transmise Comandamentului Logistic întrunit.

Urmare cererilor categoriilor de forțe armate care au înaintat centralizatoare cu necesarul de articole de îmbrăcăminte are loc o primă actualizare a subprogramului, înregistrată sub nr. G 5072 din 31 martie 2003, acesta prevăzând achiziționarea următoarelor produse:

- șapca mozaic pentru instrucție R.: 26.000 buc, cu prețul unitar de 150.000 ROL, în valoare totală de 4,94 mld ROL;

- mănuși mozaic R.: 11.500 buc, cu prețul unitar de 100.000 ROL, în valoare totală de 1,15 mld. ROL;

- scurtă mozaic R.: 21.000 buc, cu prețul unitar de 2.010.000 ROL, în valoare totală de 42,21 mld. ROL;

- cămașă bluză pentru instrucție R.: 60.000 buc., cu prețul unitar de 550.000 ROL, în valoare totală de 33 mld. ROL;

- costum instrucție cu 2 pantaloni R.: 26.000 buc, cu prețul unitar al 3.820.000 ROL, în valoare totală de 99,32 mld. ROL.

Printr-o nouă actualizare, din 05 iunie 2003, sub nr. G 9061, a avut loc o scădere a numărului de șepci mozaic pentru instrucție R. cu 25.400 buc și o creștere a prețului unitar cu 25.000 lei, o creștere a numărului de mănuși cu 221 buc. și o creștere a prețului unitar cu 15.000 ROL, o scădere a numărului de scurte mozaic R. cu 20.824 buc., în condițiile menținerii prețului unitar și scăderii numărului de cămăși bluze pentru instrucție R. cu 47.420 buc. și a costumelor de instrucție cu 21.953 buc.

Cu ocazia acestei actualizări a subprogramului, pentru realizarea căreia cercetarea nu a identificat niciun document justificativ, s-a introdus pentru prima dată în acesta achiziția de țesătură R. mozaic culori de pădure, respectiv 410.000 ml, cu prețul unitar de 250.000 ROL, în valoare totală de 102,5 mld ROL pentru costum, scurtă și șapcă și 200.000 ml, cu un preț unitar de 140.000 ROL, în valoare totală de 28 mld. ROL pentru cămăși.

Este adevărat că, astfel cum rezultă din registrul de procese verbale al unității, la ședința din 04 iulie 2003 inculpatul T.A. a solicitat două săptămâni pentru definitivarea studiului referitor la introducerea materialului unic pentru uniformele cadrelor militare, însă nu a fost întocmit niciun document, iar la data acestei solicitări avusese loc deja licitația din 30 iunie 2003 pentru țesătura R.

Se constată așadar lipsa unei fundamentări, conform instrucțiunilor L5/1996 privind echiparea și asigurarea cu bunuri materiale de resortul echipamentului, a efectivelor M.A.N., în timp de pace, privind necesarul de țesătură R., acesta nefiind stabilit pe baza cererilor structurilor din minister, situație în care achiziția efectuată de Comandamentul Logistic Întrunit privește un necesar de aprovizionare nereal stabilit.

La 23 decembrie 2003 are loc o nouă actualizare a programului, înregistrată sub nr. A 1799 care, astfel cum rezultă din adresa nr. P. 1932 din 08 septembrie 2006 a Comandamentului Logistic Întrunit, reprezintă în fapt bunurile materiale efectiv achiziționate.

Din actele dosarului a rezultat că toate actualizările, inclusiv cantitățile au fost stabilite de inculpatul T.A., acestea fiind aprobate de inculpatul M.M., în calitatea sa de comandant al UM X București și director de program.

Or, numai actualizarea din 31 martie 2003 și subprogramul din 14 februarie 2003 corespundeau cererilor categoriilor de forțe ale armatei, direcțiilor centrale și comandamentelor de armă.

Întrucât pentru confecționarea articolelor prevăzute la actualizarea din 31 martie 2003 ar fi fost necesari 374.715 ml țesătură R., a rezultat necesitatea aprovizionării cu țesătură R. peste cantitatea maximă admisă de norme de 200.000 ml.

Față de dispozițiile art. 51 din cap. III al Instrucțiunilor L-5/1996 privind echiparea și asigurarea cu bunuri materiale de resortul echipamentului, a efectivelor M.A.N., în timp de pace, potrivit cărora achizițiile se efectuează prin Comandamentul Logistic pe baza necesarului de aprovizionat, având la bază cererile categoriilor de forțe ale armatei, direcțiilor centrale și comandamentelor de armă, coroborat cu aprovizionarea peste cantitatea maximă admisă de norme, stabilită în condițiile acestui text, instanța a constatat că apărările inculpaților sunt neîntemeiate și a înlăturat concluziile expertizei privind sub aprovizionarea armatei, eroarea constând în neraportarea aprovizionării efective la necesarul stabilit în condițiile imperative ale instrucțiunii menționate.

Instanța de fond a constatat că din actele dosarului a rezultat că nici prețul nu este fundamentat, în fapt existând o simplă notă, întocmită de inculpata B.M. și aprobată de inculpatul M.M., înregistrată sub nr. G 6203 din 12 aprilie 2003, anexă la raportul cu același număr, în care se precizează că prețui unitar este cel practicat pe piața internă.

Prin Raportul nr. G 6203 din 12 aprilie 2003, întocmit de șeful Direcției tehnico-materiale, col. Adrian Tilincă și șeful Secției planificare și achiziții, colonel I.M., vizat de contabilul șef col. R.I. și de jurist mr. M.I., aprobat de comandantul Comandamentului Logistic, g-l mr. M.M., s-a hotărât organizarea licitației deschise pentru atribuirea contractelor de furnizare a țesăturilor mozaic de culori pădure R., 410.000 ml pentru costum, scurtă, șapcă și 200.000 ml pentru cămașă, la o valoare totală fără TVA de 155.295.000.000 ROL, cu referire la fonduri prevăzute în bugetul de cheltuieli pe anul 2003 la articolul bugetar 26, prin același raport fiind numită și comisia de evaluare a ofertelor (vol. XV d.u.p. - filele 411,412).

Pentru desfășurarea licitației a fost întocmită „Documentația standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei la licitația deschisă din 30 iunie 2003, ora 10⁰⁰, care are ca obiect achiziția de țesătură R. mozaic de culori de pădure pentru costume, scurte, șepci și cămăși”, înregistrata la unitate sub nr. G 8693 din 30 mai 2003, conținând 5 secțiuni (vol. XV d.u.p. - filele 357-410) și anume:

- Secțiunea I - Informații generale;

- Secțiunea II - Fișa de date a achiziției;

- Secțiunea III - Caiet de sarcini;

- Secțiunea IV - Formulare;

- Secțiunea V - Contract de furnizare produse. Documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei a fost întocmită de Biroul marketing din cadrul Secției achiziții.

Fișa de date a achiziției a fost vizată de col. M.I. și g-l brigadă T.A., iar Caietul de sarcini a fost vizat de mr. B.M..

Specificațiile tehnice au fost întocmite de UM X București, avizate de g-l brigadă T.A. și aprobate de g-l. mr. M.M.

Acestea, respectiv specificațiile tehnice nr. 1349-03 pentru țesătură R. pentru costum și nr. 1356-03 pentru țesătură R. cămașă, semnate de comandantul unității menționate, avizate de inculpatul T.A. și aprobate de inculpatul M.M., au fost incluse în caietul de sarcini.

Între parametrii tehnici au fost incluse și valorile privind reflexia în infraroșu a țesăturii R. și, în lipsa unui standard național, s-a apelat la UM X - Centrul de cercetare științifică pentru apărare N.B.C. și ecologie, pentru efectuarea analizei unor mostre și comunicarea parametrilor tehnici corespunzători.

Ulterior, prin fax-ul din 27 iunie 2003, UM X București a comunicat UM X București valorile pentru reflexia în infraroșu prevăzute în „Documentația tehnică a țesăturilor din import, utilizate la confecționarea primelor costume și cămăși de instrucție”, valori care au fost avute în vedere la cele două licitații organizate în anul 2003, întrucât țesătura R. asigură mascarea în domeniul vizibil și infraroșu.

Cronologia evenimentelor a pus în evidență faptul că toate documentele pentru licitația țesăturilor R. au fost întocmite înainte de actualizarea programului din 05 iunie 2003, când s-a introdus pentru prima dată achiziția de țesătură, anterior în sub program fiind prevăzute doar capitole pentru articole de îmbrăcăminte.

Conform procesului verbal de deschidere a ofertelor (vol. XV d.u.p. - filele 42-44) au depus oferte un număr de 4 firme, respectiv SC V. SA Vaslui, SC G.C.G. SRL București, SC A.P.T. SA București și T.G.N. Germania.

Din procesul verbal de evaluare a ofertelor (vol. XV d.u.p. - filele 21, 22) a rezultat că toți ofertanții au fost declarați calificați în ceea ce privește eligibilitatea, înregistrarea, capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară.

Din același referat a mai rezultat că, urmare verificării propunerilor tehnice prezentate de ofertanți, precum și a rezultatelor analizelor de laborator efectuate de UM X București și laboratoarele neutre autorizate, comisia de evaluare a hotărât:

- descalificarea SC V. SA Vaslui pentru țesătura R. pentru cămașă de instrucție;

- descalificarea SC A.P.T. SRL București pentru țesătura R. de cămașă instrucție, cu privire la ambele societăți cu motivarea neîncadrării în Specificația tehnică 1365-03;

- descalificarea SC T.G. SRL pentru ambele tipuri de țesături, urmare neprezentării de buletine de analiză eliberate de laboratoare neutre autorizate;

- calificarea SC A.P.T. SRL București și SC G.C.G. SRL București pentru țesătura R. de costum de instrucție.

Aceeași comisie, în urma verificării propunerilor financiare, a hotărât:

- descalificarea SC A.P.T. SRL București, întrucât nu a respectat termenul de livrare prevăzut în Fișa de date a achiziției;

- anularea procedurii de licitație deschisă pentru țesătură R. de cămașă de instrucție, având în vedere că au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare din punct de vedere al propunerilor tehnice;

- anularea procedurii de licitație deschisă pentru țesătură R. de costum de instrucție, având în vedere depășirea valorii fondurilor alocate prin valoarea propunerii financiare a singurului ofertant calificat, SC G.C.G. SRL București.

Din actele dosarului a rezultat că în articolul bugetar 26 „Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament total” era prevăzută suma de 506.827.731.000 ROL, din care era angajată, prin încheiere de contracte, suma de 118.740.599.489 ROL.

Prin urmare, la data respectivă nu era angajată suma de 388.087.131.511 ROL și, pe cale de consecință, existau suficiente fonduri pentru contractarea cu SC G.C.G. SRL București, a cărei ofertă financiară privea suma de 183.614.822.300 ROL.

În consecință, instanța a apreciat că anularea procedurii nu era întemeiată și nici legală, comisia subrogându-se fără drept în atribuțiile autorității contractante, singura în măsură să hotărască sub acest aspect.

Așadar, deși existau fonduri disponibile, autoritatea contractantă a acceptat soluția nelegală a comisiei de evaluare și a hotărât să organizeze o nouă licitație.

Fără a se fundamenta necesarul de aprovizionat pe baza cererilor structurilor ministerului și prețul unitar, autoritatea contractantă a programat o nouă licitație pentru data de 28 august 2003, termenul fiind decalat la cerere la 08 septembrie 2003, deși nu existau fonduri suplimentare față de data licitației anterioare și, mai mult, pentru această nouă licitație prețul estimat era mai mare, respectiv 415.000 ROL (vol. XII d.u.p. fila 306) față de prețul estimat anterior la 250.000 ROL.

S-a apreciat relevantă sub acest din urmă aspect declarația martorei S.M. care, audiată fiind în fața instanței, a arătat că, chiar în condițiile îmbunătățirii materialului, nu se putea ajunge la o dublare a prețului unitar.

Pentru această licitație s-a hotărât achiziționarea unei cantități totale de 665.000 ml țesătură R., din care 590.000 ml mozaic culori pădure și 75.000 ml culoare neagră.

D.E.P.O. pentru cea de a doua licitație, dispusă cu modificări nejustificate în condițiile în care nu interveniseră probleme față de licitația precedentă, a fost întocmită de Biroul marketing și înregistrată la unitate sub nr. G. 12656 din 05 august 2003.

Pentru această din urmă licitație caietul de sarcini a fost întocmit de inculpata B.M.

Specificația tehnică 1349-03 a fost propusă și aprobată de inculpatul T.A., în fapt impusă de către acesta, în condițiile lipsei competenței acestuia în acest domeniu.

Modelul de contract propus pentru această licitație a fost modificat, cu referire la contractul pentru prima licitație, de inculpata B.M.

Fără intervenția unor factori care să justifice modificarea condițiilor licitației, între cele două documentații se constată diferențe semnificative.

Din examinarea comparativă a celor două documentații au rezultat modificări la Secțiunea II - Fișa de date a achiziției, constând în:

- modificarea obiectului contractului, cu referire la cantitatea totală de țesătură R. ce urma a fi achiziționată, în sensul majorării cantității;

- majorarea cerinței minime de calificare referitoare la cifra medie anuală de afaceri, în sensul realizării unei cifre medii de 5 milioane euro, pe ultimii trei ani, în cazul țesăturii R. mozaic pădure și la 400.000 Euro în cazul țesăturii R. de culoare neagră;

- modificarea perioadei de valabilitate a ofertelor de la 90 zile la 30 zile;

- modificarea criteriului aplicat pentru atribuirea contractului de achiziție în sensul înlocuirii criteriului „prețul cel mai scăzut” cu criteriul „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”, pentru stabilirea căruia s-a introdus metoda punctelor de calitate, respectiv un punctaj maxim de 60 puncte pentru preț, 5 puncte pentru termenele de livrare și 35 puncte pentru caracteristicile tehnice;

- constituirea unui drept al autorității contractante constând în diminuarea sau majorarea cantității contractate, după caz, în limita unui procent de 10%, în funcție de prețul de adjudecare raportat la fondurile alocate achiziției publice;

- înlocuirea prețului ferm stabilit pentru prima licitație cu prețul variabil, în sensul actualizării acestuia în limita fondurilor alocate pentru executarea contractului de achiziție publică.

Din analiza efectelor modificărilor efectuate de inculpații B.M. și M.I. a rezultat caracterul defavorabil al acestora pentru autoritatea contractantă.

Această concluzie s-a desprins urmare majorării cantității de țesătură, fără ca aceasta să fie necesară, reducerii perioadei de valabilitate a ofertelor și caracterului variabil al prețului.

Sub acest din urmă aspect, s-a reținut incidența dispozițiilor pct. F.5.3 din Ordinul M.F.P. nr. 1012/2001, potrivit cărora prețurile din ofertă nu se actualizează.

S-a constatat că nu poate fi primită apărarea inculpatei B.M. în sensul că această dispoziție era una de recomandare și că era benefică actualizarea prețului, în condiții determinate, cu trimitere la variația cursului valutar, față de caracterul imperativ al acestor norme, cu referire Ia art. 4 din ordinul menționat, care prevedea obligația autorității contractante de a utiliza documentația standard.

Aceeași concluzie a obligativității, în sensul menționat, a rezultat și din prevederile art. 46 din Ordinul M. 141 din 25 noiembrie 2002 al M.A.N. pentru aprobarea Instrucțiunilor privind achizițiile publice în cadrul acestui minister, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligația utilizării documentației standard prevăzute de Ordinele M.F.P. nr. 1012/2001 și 1013/2001.

Totodată, susținerile inculpaților referitoare la acest aspect au fost infirmate de graficul de livrare a țesăturii, de până la 60 zile, coroborat cu faptul punctării în cadrul evaluării ofertei a respectării termenelor de livrare.

Pe de altă parte, caracterul neîntemeiat al acestei apărări s-a apreciat ca fiind dat de analiza economică care impunea concluzia caracterului favorabil al prețului ferm, întrucât în cazul cursului valutar defavorabil nu se impunea diminuarea cantității de țesătură contractată, iar în cazul cursului favorabil s-ar fi realizat o diferență în plus ce ar fi constituit venit la bugetul statului, în condițiile menținerii cantității contractate.

De altfel, actualizarea de preț nu a fost fundamentată de inculpata B.M., care nici nu avea competența în acest sens.

În ce privește cerința cifrei minime medii de afaceri și criteriul celei mai avantajoase oferte din punct de vedere tehnico-economic, ambele nerespectate însă în procedura selecției, fără ca în acest sens să poată fi reținute motive rezonabile, instanța de fond a apreciat că acestea ar fi putut favoriza într-adevăr autoritatea contractantă.

O altă modificare, operată la Secțiunea III - Caietul de sarcini, privește specificațiile tehnice, în sensul stabilirii unei singure specificații tehnice pentru toate produsele, care a avut ca rezultat imposibilitatea confecționării cămășilor din același material.

Caracterul premeditat al acestei modificări rezultă din angajarea unei noi achiziții, cu referire la încheierea unui alt contract, la data de 20 noiembrie 2003 sub nr. 300, urmare negocierii cu o singură sursă, având ca obiect achiziționarea a 4.300 ml țesătură R. pentru cămăși, în valoare de 1.887.727.821 lei.

Stabilirea unei singure specificații tehnice a avut drept consecință majorarea valorii achiziției publice, ca urmare a achiziționării, și pentru produsul cămașă, o țesătură mai scumpă.

O altă modificare privește specificația tehnică, în sensul introducerii de caracteristici tehnice noi, referitoare la lățime, rezistență la sfâșiere în urzeală și bătătură, modificare datorată intervenției personale a inculpatului T.A.

Față de apărarea inculpaților, în sensul că această modificare a vizat mărirea rezistenței materialului, instanța de fond a apreciat că nici aceasta nu poate fi primită, întrucât scăderea desimii materialului în urzeală a avut drept consecință achiziționarea unui material mai puțin dens și, prin urmare, mai puțin rezistent.

În fapt, modificările efectuate de inculpatul Tilincă neechivoc în favoarea firmei germane T., alături de cele privind desimea în urzeală mai sunt și cele referitoare la reflexia în infraroșu, concluzie impusă de faptul că încă de la prima licitație a fost cunoscut faptul că aceasta are cea mai bună reflexie în infraroșu, iar desimea în urzeală este cea mai mare, coroborat cu faptul că dacă nu ar fi avut loc aceste modificări a parametrilor tehnici, fără nicio justificare, de la mai puțin de 25 la mai puțin de 20, nu ar mai fi existat motive de descalificare a firmelor C. și U.

Relevantă sub aspectul laturii subiective, în opinia primei instanțe, apare împrejurarea că inculpatul T.A. a declarat că deși nu este specialist în domeniu a modificat parametrii tehnici pe baza experienței sale în domeniu, fără însă a se putea indica în concret vreo reclamație cu privire la rezistența materialului, fără a justifica în vreun fel de ce a modificat parametrii care nu au legătură cu rezistența, precum și de ce a modificat unii parametri, cu referire la desimea în urzeală, care au avut drept consecință tocmai reducerea rezistenței materialului.

Sub acest aspect, martorii col. ing. C.I. și I.M., ambii din UM X, au declarat că specificațiile tehnice din 02 iunie 2003 au avut la bază constatările din laboratoarele proprii, iar modificările din 31 iulie 2003 le-au fost impuse de inculpatul T.A., acceptarea acestora fiind consecința subordonării ierarhice.

Susținerea inculpatului T.A. în sensul existenței dreptului său de modificare după cum dorea a valorilor parametrilor tehnici în considerarea calității sale de reprezentant al autorității contractante au fost însă infirmate de prevederile Standardului Profesional Militar STP M 4053-00, potrivit cărora specificațiile tehnice pot fi modificate, dacă este necesar, exclusiv în baza notelor întocmite de specialiști.

Sub aspectele arătate, instanța fondului a reținut, astfel cum rezultă din actele dosarului, că pentru licitația din 08 septembrie 2003 nu au fost prevăzute fonduri suplimentare față de licitația anterioară, iar rectificarea bugetară din 10 septembrie 2003 nu a privit acest program, impunându-se drept urmare concluzia derulării procedurii de achiziție publică contrar dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 461/2003 pentru aprobarea Normelor privind finanțele publice și art. 1 din Ordinul M.F. nr. 1972/2002, cu referire la inexistența în buget a fondurilor necesare.

Deplină dovadă sub acest aspect au constituit declarația inculpatului M.M. (vol. l d.u.p. - fila 44) și Raportul G 15133 din 16 septembrie 2003 (fila 158 d.u.p.).

Din procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. G 14619 a rezultat că s-a hotărât de către comisia de evaluare descalificarea firmelor U., C., V. și A. pentru că nu îndeplineau parametrii tehnici din specificația tehnică nr. 1349-03 la reflexia în infraroșu pentru culorile maro și negru și calificarea firmei T.

Din examinarea documentelor prezentate de firmele participante, aflate la dosarul cauzei, a rezultat vicierea rezultatului licitației din 08 septembrie 2003, cu referire la calificarea firmei T. întrucât:

- aceasta trebuia exclusă potrivit art. 24 lit. i) din H.G. nr. 461/2001, cu referire la neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, înregistrare și cerințele minime referitoare la capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară;

- aceasta nu îndeplinea cerința minimă referitoare la media anuală a cifrei de afaceri pe ultimii trei ani;

- nu a prezentat o listă cu subcontractanții cu o pondere mai mare de 10% din valoarea contractului, în condițiile în care s-a dovedit ulterior derularea contractului prin intermediul a două societăți din Turcia;

- nu a prezentat buletine de analiză a reflexiei în infraroșu realizate în laborator autorizat, ci buletine emise de laboratorul propriu, contrar D.E.P.O, în condițiile în care descalificarea acestei firme la licitația din iunie 2003 a avut ca temei tocmai acest motiv;

- documentele depuse de această firmă nu au avut un circuit legal, fiind încălcate sub acest aspect reglementările stabilite prin art. 55 și art. 63 din O.U.G. nr. 60/2001, art. 32 din H.G. nr. 461/2001 și Anexa I, Secțiunea I, D3 și D4, precum și Ordinul M.F.P. nr. 1012/2001;

- nelegala descalificare a firmelor concurente menționate, care trebuiau doar depunctate prin neacordarea celor 5 puncte de încadrare în specificația 1349-03. De altfel, și oferta acestei firme nu se încadra în parametri, cu referire la reflexia în infraroșu la culoarea verde.

În fapt, în condițiile respectării criteriilor stabilite pentru licitația din 08 septembrie 2003, cu referire la criteriul de evaluare prevăzut a fi oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, toate cele trei firme se calificau potrivit prevederilor fișei de achiziții, câștigătoarea licitației trebuind a fi declarată firma C. cu un total de 88,91 puncte, urmată de firma U. cu 87,36 puncte și T. cu 72,71 puncte.

Or, prin vicierea menționată a licitației, făcută posibilă prin modificările aduse documentației de inculpații B.M., M.I. și T.A., operate cu acordul inculpaților M.M. și T.A., precum și prin inducerea de către inculpata B.M. a întregii proceduri de evaluare a ofertelor în favoarea firmei T., cu referire la întocmirea proiectului de hotărâre de către aceasta, în condițiile neîntrunirii în plen a comisiei de evaluare în vederea stabilirii rezultatului licitației, aspecte dovedite cert de declarațiile martorilor, s-a produs ministerului o pagubă de 85.448.077.500 ROL, reprezentând diferența dintre ofertele firmei ce trebuia declarată câștigătoare și cea a firmei declarată câștigătoare.

Relevantă apare împrejurarea respingerii contestațiilor și motivării rezoluțiilor de respingere de către inculpații M.I. și B.M., semnate de inculpatul M.M., persoane implicate în procedura de achiziție publică.

Rezultă, așadar, din probele administrate în cauză, schimbarea D.E.P.O, pentru licitația din 08 septembrie 2003 în scopul favorizării firmei germane T.

Implicarea inculpatului în sensul arătat este decelată și de faptul că, la trei zile după prima procedură de licitație în care firma T. fusese descalificată, acesta a susținut în ședința cu factorii de comandă, din data de 18 iulie 2003, că o firmă germana a prezentat toate documentele NATO, US Army, etc.

Contrar dispozițiilor art. 51 din Ordinul M.A.N. - M141/2002 prin care se stabilea obligativitatea derulării importurilor prin comisionar, la data de 26 septembrie 2003, autoritatea contractantă a încheiat contractul cu firma T., prin care aceasta se obliga să furnizeze 590.000 ml țesătură R. mozaic culori de pădure și 75.000 ml țesătură R. negru, în intervalul 15 octombrie 2003 - 15 decembrie 2003, pentru un preț total de 380.558.830.137 ROL.

Acest contract a fost semnat din partea autorității contractante de inculpații M.M. și T.A., precum și de numiții R.I. și Grecu Dan.

La semnarea contractului au fost întocmite propunerile de angajare a cheltuielilor, fără defalcarea valorii contractului pe credite bugetare aprobate, credite bugetare angajate, și angajamentul bugetar individual, cu încălcarea prevederilor legii finanțelor publice, cu referire la cunoașterea insuficienței fondurilor pentru această achiziție care depășea cu peste 180 mld ROL bugetul total pentru articolul bugetar 26 în care era inclusă și țesătura R..

În derularea contractului, deși nu a devenit incident art. 18.1 din contract și fără a se face, cu referire la constatarea culpei evidente a firmei germane, aplicarea art. 20 din același contract, s-au decalat succesiv termenele de livrare, de la 13 decembrie 2003 până la 17 februarie 2004, având ca efect direct transformarea nelegală a contractului anual în unul multianual, în condițiile în care constatarea producerii și expedierii țesăturii din Turcia impunea rezilierea contractului și s-a acceptat plata prețului în euro, precum și actualizarea prețului în funcție de evoluția cursului valutar, cu nesocotirea dispozițiilor Legii nr. 386/2003, sens în care au fost încheiate un număr de 10 acte adiționale la contract, cu consecința diminuării în final a cantității de țesătură R. contractată inițial, cu 54.291,31 ml, în valoare de 28.718.454.432,62 ROL, care constituie de asemenea un prejudiciu produs ministerului.

Valoarea pagubei a fost constatată prin cercetarea administrativă efectuată în cauză, precum și de auditul public.

Prin Raportul de audit public intern din 28 septembrie 2005 s-a ajuns la concluzia că achiziția de țesătură R. efectuată de Comandamentul Logistic întrunit în anul 2003 a avut loc în condițiile unor disfuncții ale procedurii de licitație deschisă organizată și derulată, cu un posibil impact asupra folosirii cu maximă eficiență și economicitate a fondurilor alocate achiziției.

Concluzia s-a întemeiat pe faptul aprobării și încheierii contractului cu firma germană la un preț unitar de 480.898,25 ROL și prelungirea succesivă a termenelor maxime de livrare cu două luni, în condițiile în care la licitația din 30 iunie 2003 ofertele declarate corespunzătoare specificațiilor tehnice din caietul de sarcini și având un preț mai mic decât prețul unitar de adjudecare, au fost respinse pe motiv de nerespectare a graficului de livrare sau pentru depășirea fondurilor alocate contractului de achiziție publică.

Prin același raport, cu referire la derularea contractului nr. X/2003 încheiat cu firma T., s-au constatat și alte disfuncții referitoare la:

- plata anticipată a TVA în luna decembrie 2003, fără înregistrarea declarațiilor vamale, cu încălcarea dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 345/2002, suma de 3.540.531.X ROL fiind suportată de la articolul bugetar 24 și nu de la articolul bugetar 26, fapt ce contravine art. 14 alin. (1) și art. 29 alin. (1), (2) și (3) din legea finanțelor publice;

- plata în ianuarie 2004 a valorii unor cantități de produse recepționate în decembrie 2003, cu valuta cumpărată din credite bugetare pentru anul 2003, contravenindu-se astfel prevederilor art. 61 din Legea nr. 500/2002 și pct. 2.14 din Ordinul M.F.P. nr. 1746 din 08 decembrie 2003 privind aprobarea normelor metodologice privind încheierea exercițiului bugetar al anului 2003;

- efectuarea de plăți în valută cu dispoziții de plată externe în condițiile atribuirii competenței derulării contractelor de import altei structuri;

- aprovizionarea unei cantități de țesătură R. acoperind necesarul pe 3 (trei) ani, fără o analiză a consecințelor în plan financiar și bugetar a acestei acțiuni, respectiv a riscului pierderii garanției și a eventualei deprecieri a țesăturii până la momentul confecționării efective a echipamentului.

Încălcarea unor acte normative prin încheierea și derularea acestui contract a fost constatată și prin cercetarea administrativă efectuată în cauză, din procesul verbal de cercetare administrativă nr. L/9271/10 octombrie 2005, reținându-se:

- încălcarea dispozițiilor art. 51 și art. 53 din Ordinul M 141/2002 al ministrului apărării naționale, prin încheierea și derularea unui contract de import de competența altei structuri a ministerului și fără o delegare în acest sens;

- încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 10 din O.U.G. nr. 146/2002 prin efectuarea de plăți în lei și apoi în valută, către T., prin BCR unde furnizorul avea deschis cont;

- încălcarea dispozițiilor art. 2 lit. d din O.U.G. nr. 60/2001 prin respingerea contestațiilor motivat de nedepunerea de către celelalte firme participante la licitație a buletinelor de analiză conform documentației, în condițiile în care nici firma câștigătoare nu a depus un atare document;

- încălcarea dispozițiilor art. 47 alin. (2) din H.G. nr. 461/2001, prin acceptarea tacită a subcontractanților furnizorului de produse;

- încălcarea dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 500/2002 și pct. 2.14 din Ordinul M.F.P. nr. 1746/2002, prin plata în luna ianuarie 2004 a valorii unor cantități de produse recepționate în luna decembrie 2003;

- încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 500/2002 prin angajarea unor sume depășind soldul disponibil de credite bugetare pe structura clasificației bugetare;

- încălcarea dispozițiilor art. F 3.2 din Secțiunea I a Anexei Ordinul M.F.P. nr. 1012/2001 prin Actul adițional nr. 8 din 06 februarie 2004, care în art. 1 prevedea fără nicio justificare majorarea cantității de țesătură R. cu 1682 ml;

- încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (2), 4 și 5 din O.U.G. nr. 60/2001, prin actualizarea prețului de vânzare a țesăturii R. din cauza depășirii termenelor contractuale de livrare;

- încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (5) din O.U.G. nr. 60/2001, prin acceptarea de către unitatea contractantă a actualizării prețului contractului, fără justificare, atâta timp cât depășirea termenelor de livrare s-a datorat culpei exclusive a furnizorilor.

Prin același proces verbal s-au mai reținut disfuncționalități în derularea procedurii de achiziție publică prin:

- modificarea nejustificată a specificației tehnice efectuate de locțiitorul comandantului UM X București, pentru cea de a doua licitație și acceptarea unui preț exagerat propus de furnizor, în condițiile în care la prima licitație, aceeași societate, a fost descalificată întrucât prețul oferit de aceasta, mult mai mic decât cel oferit la a doua licitație, depășea fondurile alocate pentru achiziționarea țesăturii R.;

- încheierea în mod nejustificat de către autoritatea contractantă a unui număr de 10 acte adiționale prin care s-a admis întârzierea livrării produsului;

- transformarea contractului anual într-un contract multianual, deși nu existau credite de angajament aprobate cu această destinație.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul M.M. și-a încălcat cu știință atribuțiile funcționale cu privire la achiziția publică de țesătură R. și a produs Ministerului Apărării Naționale un prejudiciu total de 11.739.557,78 RON, activitatea sa infracțională privind următoarele acte: dispunerea nejustificată a schimbării P.A.P. din costume militare în țesătură R., aprobarea achiziției de țesătură fără un necesar real conform cererilor categoriilor de forță, anularea nejustificată a licitației publice din 30 iunie 2003 deși existau fonduri bugetare, acceptarea schimbării documentației de licitație cu prevederi defavorabile unității militare, demararea procedurii de licitație din 08 septembrie 2003 și semnarea angajamentului bugetar, precum și a contractului nr. X deși cunoștea că nu sunt fonduri bugetare, respingerea în mod nejustificat a contestațiilor firmelor participante la prima licitație, fără a aștepta punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice, aprobarea celor 10 acte adiționale la contract defavorabile unității militare, aprobarea demersurilor pentru transformarea contractului anual în contract multianual, inducerea în ședințele de lucru a necesității aprovizionării țesăturii R. cu o firmă germană, neluarea măsurilor de aplicare a dispozițiilor contractului deși cunoștea că livrarea întregii cantități de țesătură, și cu întârziere, se face de două firme din Turcia.

Inculpatul T.A. și-a îndeplinit defectuos atribuțiile funcționale, cu privire la derularea procedurilor de achiziții publice și a contribuit la producerea prejudiciului prin favorizarea firmei T., realizată prin schimbarea nejustificată a specificațiilor tehnice și modificarea altor prevederi din documentație, în defavoarea unității militare, cunoscând pe parcursul derulării contractului că există sub contractanți turci.

Inculpatul M.I. și-a încălcat cu știință atribuțiile funcționale, contribuind alături de ceilalți inculpați la producerea prejudiciului, prin întocmirea și avizarea tuturor documentațiilor privind licitațiile de țesătură R., aprobarea modificărilor defavorabile unității militare și semnarea actelor adiționale la contract, prin care s-a diminuat cantitatea de țesătură R. aprovizionată.

Inculpata B.M. și-a încălcat cu știință atribuțiile de serviciu și a contribuit la vicierea licitației, cu consecința producerii pagubei de 85.448.077.500 ROL, prin semnarea sau avizarea documentațiilor de licitații, introducerea unor modificări nejustificate, toate în defavoarea unității militare și determinarea celorlalți membri ai comisiei de licitație să califice firma germană și să descalifice celelalte firme participante la cea de a doua licitație, deși acestea trebuiau doar depunctate.

Prin urmare, prezumția de nevinovăție a inculpaților a fost neechivoc răsturnată de probatoriul administrat în cauză, apărările acestora fiind inapte a duce la concluzia, propusă de către aceștia, a constatării neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii.

Cu referire la concluziile expertizei contabile efectuate în cursul cercetării judecătorești (expert Barta Florin), în condițiile evaluărilor în contextul întregului material probator administrat în cauză instanța a apreciat că nu pot fi primite, fiind, în parte, eronate.

Astfel, instanța a reținut că expertul nu a avut în vedere existența a două moduri de estimare a prețurilor, precum și a unor criterii diferite de atribuire a licitațiilor, pentru fiecare situație de fapt în parte (licitația iunie 2003/ licitația septembrie 2003).

O altă constatare eronată a expertizei contabile, reținută de prima instanță, este aceea potrivit căreia documentele depuse de firma T.G. sunt suficiente pentru îndeplinirea cerințelor referitoare la capacitatea economico-financiară. Expertul a ignorat neîndeplinirea cerințelor minime de calificare referitoare la cifra medie anuală de afaceri, la capacitatea tehnică (inexistența listei cu subcontractanți și acordurile de subcontractare cu o pondere mai mare de 10% în îndeplinirea contractului; neprezentarea autorizării producătorului pentru livrarea produselor; neprezentarea buletinelor de analiză elaborate de laboratoare neutre autorizate).

Cu privire la inexistența prejudiciului cauzat M.A.N., concluziile expertului au fost apreciate, de asemenea, greșite, întrucât calificarea firmei T. în dauna firmei C., în pofida neîndeplinirii condițiilor impuse prin fișa de date a achiziției, a condus la crearea prejudiciului în valoare de 85.448.077.500 ROL.

De altfel, cu ocazia audierii în fața instanței, expertul a confirmat că dacă s-ar fi calificat toate firmele, firma T. nu ar fi câștigat licitația, întrucât avea prețul cel mai mare, ceea ce înseamnă că prin declararea acesteia ca fiind câștigătoarea licitației, M.A.N. a fost prejudiciat.

În urma probatoriului administrat, instanța de fond a constatat că, în drept: fapta inculpatului M.M. constând în aceea că, în calitate de comandant al UM X București și ordonator secundar de credite în perioada 2003-2004, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, și-a încălcat cu știință atribuțiile de serviciu cu privire la declanșarea și desfășurarea licitației publice de țesătură R. din septembrie 2003, cu consecința producerii unei pagube de 85.448.077.200 ROL și în legătură cu încheierea și derularea contractului nr. X/2003 prin care s-a produs o pagubă de 31.947.500.271 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat constând în aceea că în luna septembrie 2003, deși cunoștea că nu există fonduri bugetare aprobate, a aprobat angajamentul financiar pentru derularea contractului nr. X/2003, cu depășirea acestor limite bugetare cu suma de 83.338.527.297 iei (ROL), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de angajare de cheltuieli cu depășirea limitelor acordate, prevăzută de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002.

Potrivit art. 71 din acest act normativ, fapta prevăzută de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 se pedepsește cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă. Cu referire la această ultimă infracțiune instanța a stabilit că termenul prescripției de 3 ani, raportat la data comiterii faptei, s-a împlinit în cursul judecății.

Drept urmare, cu referire la declarația anticipată a statului de a renunța irevocabil la angajarea răspunderii penale dacă aceasta nu a avut loc într-un anumit termen și constatând că acest termen s-a împlinit, instanța a luat act de intervenirea acestui caz de împiedicare a punerii în mișcare sau exercitării acțiunii penale și, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul M.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Totodată, fapta inculpatului T.A., constând în aceea că în calitate de locțiitor al comandantului UM X București și șef al Direcției tehnico-materiale, în perioada 2003-2004, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a încălcat cu știință atribuțiile de serviciu cu privire la declanșarea și desfășurarea licitației publice de țesătură R. din septembrie 2003, cu consecința producerii unei pagube de 85.448.077.200 ROL, precum și în legătură cu încheierea și derularea contractului nr. X/2003, prin care s-a produs o pagubă de 31.947.500.271 ROL, prin coordonarea procedurii de achiziție, precum și prin modificarea documentațiilor și specificațiilor tehnice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului Marcu Ion, constând în aceea că în calitate de șef al Secției de achiziții și apoi contabil-șef al UM X București, în perioada 2003-2004, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, și-a încălcat cu știință atribuțiile de serviciu cu privire la declanșarea și desfășurarea licitației publice de țesătură R. din septembrie 2003, cauzând ministerului un prejudiciu în valoare de 85.448.077.200 ROL prin avizarea documentațiilor și încheierea contractului cu firma germană T., precum și cu privire la derularea contractului nr. X/2003 prin care s-a produs o pagubă de 31.947.500.271 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuă, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatei B.M., constând în aceea că în calitate de șef Birou Marketing la UM X București, în cursul anului 2003 și-a încălcat cu știință atribuțiile de serviciu cu privire la declanșarea și derularea licitației publice din septembrie 2003, prin întocmirea și modificarea documentațiilor, dar și prin determinarea membrilor comisiei de evaluare să descalifice firmele participante și să califice firma T., deși aceasta nu îndeplinea condițiile de calificare, cu consecința producerii unei pagube de 85.448.077.500 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 248¹ C. pen.

Față de cele arătate și, reținând vinovăția inculpaților M.M., T.A., M.I., B.M., prima instanță a dispus condamnarea acestora prin aplicarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, reținând că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 C. pen., raportat la art. 248¹ C. pen. este sancționată cu o pedeapsă de la 5 la 15 ani închisoare, prima instanță, la stabilirea cuantumului pedepsei pentru fiecare inculpat, a avut în vedere și următoarele:

- funcția exercitată în cadrul UM X, unitate care se ocupă cu achizițiile publice ale armatei, la nivel central aceasta fiind cea care, în principiu, a fost folosită în mod abuziv de fiecare inculpat: inculpatul M.M. comandantul, Comandamentul Logistic Întrunit; inculpatul T.A. era șef al Direcției Tehnico Materiale și locțiitor al comandantului, inculpatul M.I. era șef secție achiziții și contabil șefia aceeași unitate militară; inculpata B.M. era șef birou marketing);

- implicarea efectivă a fiecărui inculpat în realizarea faptelor care au făcut obiectul judecății și, mai ales, consecințele exercitării abuzive a atribuțiilor (inculpații M.M. și T.A. au fost implicați atât în inițierea procedurii achiziției, desfășurarea acesteia, cât și în încheierea, respective derularea contractului, inculpatul M.I. a fost implicat doar în procedura de încheiere, respective derulare a contractului; inculpata B.M. a fost implicată în procedura achiziției;

- durata prezentului proces, 8 ani de la data comiterii faptelor până la pronunțarea sentinței;

- datele personale ale acestora, respectiv lipsa antecedentelor penale, mediul social și profesional căruia îi aparțin, situația familială și atitudinea procesuală în cursul procesului penal (prezentarea la urmărire penală, precum și prezentarea la toate termenele de judecată - acest comportament procesual relevând conștientizarea necesității stabilirii de către justiție a tuturor împrejurărilor în care au fost săvârșite faptele care formează obiectul judecății).

În raport de durata procesului, împrejurarea prezentării inculpaților la proces și a conduitei anterioare au fost reținute în favoarea tuturor celor patru inculpați circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen.

La stabilirea cuantumului pedepsei pentru fiecare inculpat, pe lângă criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., a fost avut în vedere și scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.

În consecință, având în vedere și persoana inculpaților, cu referire Ia conduita acestora, constant bună, anterior săvârșirii infracțiunii, precum și atitudinea procesuală a acestora constând în prezentarea în fața autorității, în raport de care s-au reținut în favoarea acestora circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., cu consecința coborârii pedepsei aplicate sub limita minimă specială, Înalta Curte, secția penală, a apreciat că aplicarea unei pedepse de câte 4 ani închisoare în cazul inculpaților M.M., T.A. și M.I., precum unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatei B.M., reprezintă o replică socială adecvată gravității infracțiunii și persoanei inculpaților, aptă a realiza scopul și funcțiile acesteia, stabilite prin art. 52 C. pen.

Ținând seama de persoana inculpaților M.I. și B.M., de comportamentul acestora după săvârșirea infracțiunii, prima instanță a apreciat că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceștia și, chiar fără executarea pedepsei aceștia nu vor mai săvârși infracțiuni, așa încât va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În latura civilă a procesului penal, instanța a admis acțiunea civilă a Ministerului Apărării Naționale, constatând că au fost îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile și, în consecință, în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., i-a obligat pe inculpații M.M., T.A., M.I. și B.M., în solidar, la plata sumei de 8.544.807,75 lei în favoarea părții civile Ministerul Apărării Naționale, cu titlu de despăgubiri civile.

În baza acelorași dispoziții legale, au fost obligați în solidar inculpații M.M., T.A. și M.I., la plata sumei de 3.194.750,03 lei, cu titlu de despăgubiri civile, părții civile Ministerul Apărării Naționale.

În baza art. 353 C. proc. pen., urmare admiterii acțiunii civile, a fost menținut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților, conform Ordonanței nr. 6/P/2005 din 11 august 2006.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpații solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii de condamnare și, în rejudecare, instanța să dispună achitarea lor întrucât nu sunt vinovați de comiterea faptelor reținute în sarcina lor.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători la data de 29 noiembrie 2012, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 28 ianuarie 2013.

La primul termen de judecată, întrebați fiind de instanța de recurs dacă doresc să dea declarație inculpații M.M. și B.M. și-au manifestat dorința în acest sens, numai inculpatul T.A. și-a rezervat dreptul la tăcere conform dispozițiilor art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 25 februarie 2013 inculpatul T.A. a arătat că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, iar recurenta inculpată B.M. a revenit asupra poziției exprimate la termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2013, arătând că, față de declarațiile pe care Ie-a dat anterior în cauză și față de motivele de recurs, nu are aspecte noi de adăugat, înțelegând să se prevaleze de dreptul la tăcere, prevăzut de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

La termenul de judecată din data de 22 aprilie 2013 recurentul inculpat M.M. a precizat că în urma consilierii cu apărătorii săi aleși și a recitirii declarațiilor date anterior a observat că a atins toate punctele necesare și nu mai are alte informații în plus de arătat, astfel încât a revenit asupra poziției inițiale de audiere, în fața instanței de recurs, înțelegând a se prevala de dreptul la tăcere prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen.

Tot la acest termen de judecată a fost pusă în discuție cererea probatorie formulată de recurentul inculpat M.M., instanța încuviințând cererea de efectuare și atașare la dosar a transcrierii declarației martorului N.M., audiat în fața primei instanțe în ședința publică din data de 21 mai 2009, Dosar nr. 1478/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, restul probelor fiind respinse întrucât nu erau concludente și utile cauzei.

Examinând recursurile declarate prin prisma dispozițiilor art. 385⁶ alin. (3) și art. 385¹⁴ C. proc. pen., Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Instanța de recurs reține că inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea de infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 rap la art. 248¹ C. pen., instanța de fond, în urma probatoriului administrat în cauză, hotărând condamnarea inculpaților pentru infracțiunile deduse judecății.

Inculpații M.M. și M.I., prin apărătorii lor, au solicitat în esență, în motivele de recurs în principal, achitarea pentru inexistența faptei potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, apreciindu-se că latura subiectivă nu este conturată, în principal și, în secundar, prejudiciul.

Astfel, în ceea ce privește temeiul achitării pentru inexistența faptei, inculpatul M.M. a apreciat că se impune a fi reținut, întrucât faptele pentru care a fost dedus judecății nu sunt acte materiale care să se circumscrie elementelor materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu și, întrucât nu a avut nicio contribuție la crearea vreunui prejudiciu faptele ce i se impută în legătură cu încălcarea atribuțiilor de serviciu nu există.

În ce-l privește pe inculpatul M.I., acesta a apreciat că se impune achitarea pentru inexistența faptei, întrucât în perioada semnării celor 10 acte adiționale la contractul de achiziție acesta se afla în concediu de odihnă.

Inculpații T.A., B.M. au solicitat, în esență, achitarea, întrucât faptei reținute în sarcina fiecăruia îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv, în principal, vinovăția, iar în secundar, prejudiciul.

Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că fiecare dintre recurenții inculpați a solicitat achitarea, întrucât au apreciat că acțiunile lor se situează în afara ilicitului penal.

Verificând actele și lucrările dosarului se constată că starea de fapt și vinovăția inculpaților a fost corect reținută de instanța de fond care, constatând întrunite condițiile legale pentru tragerea la răspundere penală a dispus condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoarea, stabilind, în raport cu contribuția fiecăruia la activitatea infracțională, modalități diferențiate de executare a sancțiunii aplicate.

Potrivit art. 248 C. pen. constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice „Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia”.

În consecință, înainte de a se analiza existența realizării urmării imediate a acțiunii ori inacțiunii incriminate, trebuie să se examineze dacă funcționarul public, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu a îndeplinit un act ori l-a îndeplinit în mod defectuos.

Noțiunea de act cuprinsă în textul legal evocat presupune o operațiune care trebuie îndeplinită de către funcționatul public în virtutea îndatoririlor de serviciu, potrivit normelor legale sau funcționale ce reglementează activitatea acestuia.

Sintagma cu știință folosită de legiuitor indică cunoașterea de către funcționar a faptului că acțiunea sau inacțiunea sa reprezintă un rezultat al competenței sale de serviciu, pe care o exercită însă necorespunzător, iar printr-o asemenea atitudine acceptă sau urmărește producerea rezultatului prevăzut de art. 248 C. pen.

Prima instanță corect a apreciat că inculpații, în raport de atribuțiile de serviciu ale fiecăruia în parte, în mod abuziv au aprobat, în funcție de domeniul lor de competență în care aveau un rol decizional, modificarea unor proceduri care au condus la producerea unui prejudiciu în patrimoniul M.A.N.

La această concluzie instanța de fond a ajuns în urma unei analize complexe și coroborate a probatoriului administrat în cauză, analiză pe care instanța de control judiciar și-o însușește în totalitate, prin raportare la dispozițiile regulamentelor militare, principiile subordonării și controlului ierarhic specifice relațiilor de serviciu caracterizate ca administrative, precum și principiile generale ale disciplinei profesiei de militar, care însă, nu sunt de natură a schimba caracterul fondat al acuzațiilor. În consecință, instanța de fond în mod corect și judicios a stabilit că inculpații și-au încălcat atribuțiile funcționale pentru achizițiile de materiale.

Apărarea inculpaților a susținut că, în virtutea atribuțiilor de serviciu, inserate în fișele de post (vol. I dosar u.p.), în realizarea subprogramului de echipare a trupelor terestre, au organizat și desfășurat licitația din iunie 2003, anulată pentru lipsa fondurilor și reluată în data de 8 septembrie 2003, în urma căreia a fost declarată câștigătoare firma T.

Instanța de control judiciar, fără a relua starea de fapt amplu prezentată, atât în rechizitoriu, cât și de instanța fondului, reține, în esență, că urmare cererilor categoriilor de forțe armate care au înaintat Comandamentului Logistic necesarul de echipare a trupelor, în raportul înregistrat sub nr. G 2303 din 14 februarie 2003, erau prevăzute a fi achiziționate:

- 20.000 buc. șapcă mozaic pentru instrucție R., la un preț unitar de 190.000 ROL/ buc, în valoare totală de 3,8 mld ROL, fără TVA;

- 13.500 buc. mănuși mozaic R., în valoare totală de 1,35 mld. ROL,

- 20.000 buc. scurtă mozaic R., cu prețul unitar de 2.010.000 ROL, în valoare totală de 40,2 mld. ROL;

- 60.000 buc. cămașă-bluză pentru instrucție R., în valoare totală de 33 mld. ROL, corespunzător unui preț unitar de 550.000 ROL;

- 20.000 buc. costume instrucție cu 2 pantaloni R., cu prețul unitar de 3.820.000 ROL, în valoare totală de 76,4 mld. ROL.

Ulterior au avut loc două actualizări ale subprogramului ambele întocmite de inculpatul T.A. și aprobate de inculpatul M.M.

În aprilie 2003, fără să existe o justificare fundamentată pe nevoile armatei, inculpații T.A. și M.I. au aprobat achiziția de țesătură R., însă, în programul anual de achiziție nu se prevedea, cel puțin la începutul anului, posibilitatea unității militare de a achiziționa această țesătură, ci doar articole de îmbrăcăminte.

În luna iunie 2003, a avut loc prima licitație, anulată pentru lipsa fondurilor, dar la care a participat și firma T., aceasta fiind descalificată pentru că nu a prezentat buletine de analiză făcute de un laborator autorizat.

Cu referire la cea de a doua licitație, cea din 8 septembrie 2003 se reține că fișa de date a achiziției a fost vizată de col. M.I. și g-l brigadă T.A., iar Caietul de sarcini a fost vizat de mr. B.M.

Specificațiile tehnice nr. 1349-03 pentru țesătură R. pentru costum și nr. 1356-03 pentru țesătură R. cămașă, au fost întocmite de UM X București, avizate de g-l brigadă T.A., aprobate de g-l. mr. M.M. și incluse în caietul de sarcini.

Între parametrii tehnici au fost incluse și valorile privind reflexia în infraroșu a țesăturii R. și, în lipsa unui standard național, s-a apelat la UM X - Centrul de cercetare științifică pentru apărare N.B.C. și ecologie, pentru efectuarea analizei unor mostre și comunicarea parametrilor tehnici corespunzători.

Instanța de control judiciar constată că probatoriul administrat relevă, fără dubii, eforturile concertate ale inculpaților în declararea ca și câștigătoare a firmei T.

Astfel, pentru licitație programată inițial pe 28 august 3002, decalată apoi la 08 septembrie 2003, s-a hotărât achiziționarea unei cantități totale de 665.000 ml țesătura R., din care 590.000 ml mozaic culori pădure și 75.000 ml culoare neagră.

Raportul pentru declanșarea acestei proceduri a fost întocmit de mr. B.M., vizat de șeful Secției achiziții, col (rezervă) M.I. și aprobat pentru comandant de gl. brigadă (rezervă) T.A.

Inculpații B.M. și M.I. au semnat o notă anexă la Raportul G. 12520 din 1 august 2003 întocmită la nivelul Biroului marketing, iar inculpatul T.M. a aprobat nota. S-a estimat prețul de 415.000 ROL/ ml pentru țesătura R. mozaic culori pădure și 390.000 ROL/ ml pentru țesătură R. culoarea neagră, ambele fără TVA conform prețurilor practicate pe piața internațională

Procedura de achiziție publică s-a derulat, deși nu existau în buget fonduri necesare, contrar dispozițiilor art. 23 alin. (1) lit. c din H.G. nr. 461/2003 pentru aprobarea Normelor privind finanțele publice și art. 1 din Ordinul M.F.P. nr. 1792/2002. La momentul procedurii de achiziție publică deschisă din 8 septembrie 2003, U.M. X București nu avea fonduri suplimentare față de licitația anterioară de țesătură R.. Procedura a fost declanșată, deși prețul estimat pe metru liniar era mai mare, respectiv 425.000 ROL fată de 250.000 ROL.

Caietul de sarcini a fost întocmit de inculpata B.M. Unica specificație tehnică, respectiv 1349-03 a fost propusă și aprobată de inculpatul T.A., deși nu avea competență în acest domeniu.

D.E.P.O. pentru cea de a doua licitație, dispusă cu modificări nejustificate în condițiile în care nu interveniseră probleme față de licitația precedentă, a fost întocmită de Biroul marketing și înregistrată la unitate sub nr. G. 12656 din 05 august 2003.

Modelul de contract propus pentru această licitație a fost modificat, cu referire la contractul pentru prima licitație, de inculpata B.M.

Totodată, instanța de control judiciar reține și împrejurarea legată de derularea contractului de achiziție publică încheiat cu firma T. în sensul că au fost semnate un număr de 10 acte adiționale deși noua Lege nu permitea acest lucru.

Inculpații au arătat că pe parcursul derulării procedurilor de achiziții publice au avut loc mai multe controale din partea audit-ului intern care, în situația constatării de nereguli, avea dreptul să oprească procedurile de achiziții. Cum acest lucru nu s-a întâmplat aceștia au avut deplina credință că acționează conform dispozițiilor legale.

Analizând probele dosarului instanța de control judiciar constată că această apărare nu poate fi primită. Din declarația martorei P.M.A., ofițer activ în cadrul Direcției Audit Intern din cadrul M.A.N., dată la data de 16 octombrie 2009 în fața instanței de fond rezultă că „audit-ul pe care l-am efectuat avea ca obiectiv doar observarea respectării pașilor procedurali în întocmirea documentației pentru elaborarea și prezentarea ofertei și nu aspectele strict de specialitatea referitoare la specificații tehnice, estimări de preț și altele.” Aceleași aspecte au fost relevate și de martorul V.M. dată la aceeași dată în fața instanței de fond( fila 264) care a menționat că „ în cadrul auditării comisia verifică existența documentelor cerute de reglementările în vigoare, însă nu se substituie, pe de o parte, controlului financiar preventiv și atribuțiilor comisiei de evaluare, iar pe de altă parte nu verifică realitatea conținutului înscrisurilor și celorlalte documente depuse.”

Cu privire la viza de control financiar preventiv martora N.V., cea care a acordat viza de control preventiv, la data de 11 decembrie 2009, audiată de instanța de fond a declarat că ordonatorul principal de credite nu este exonerat pentru semnătura pentru care își asumă conținutul contractului, ca de altfel niciunul dintre semnatari. Pe de altă parte, controlul financiar preventiv vizează doar verificarea existenței obiectivului în planul anual de achiziții și existența creditelor bugetare necesare.

Din probele administrate în faza de urmărire penală și completate în faza de cercetare judecătorească, se constată că este întemeiată concluzia instanței de fond în sensul că:

- inculpatul M.M. și-a încălcat cu știință atribuțiile funcționale cu privire la achiziția publică de țesătură R. și a produs M.A.N. un prejudiciu total de 11.739.557,78 RON, activitatea sa infracțională privind următoarele acte: dispunerea nejustificată a schimbării P.A.P. din costume militare în țesătură R., aprobarea achiziției de țesătură fără un necesar real conform cererilor categoriilor de forță, anularea nejustificată a licitației publice din 30 iunie 2003 deși existau fonduri bugetare, acceptarea schimbării documentației de licitație cu prevederi defavorabile unității militare, demararea procedurii de licitație din 08 septembrie 2003 și semnarea angajamentului bugetar, precum și a contractului nr. X deși cunoștea că nu sunt fonduri bugetare, respingerea, în mod nejustificat, a contestațiilor firmelor participante la prima licitație, fără a aștepta punctul de vedere al M.F.P., aprobarea celor 10 acte adiționale la contract defavorabile unității militare, aprobarea demersurilor pentru transformarea contractului anual în contract multianual, inducerea în ședințele de lucru a necesității aprovizionării țesăturii R. cu o firmă germană, neluarea măsurilor de aplicare a dispozițiilor contractului deși cunoștea că livrarea întregii cantități de țesătură, și cu întârziere, se face de două firme din Turcia;

- inculpatul T.A. și-a îndeplinit defectuos atribuțiile funcționale, cu privire la derularea procedurilor de achiziții publice și a contribuit la producerea prejudiciului prin favorizarea firmei T., realizată prin schimbarea nejustificată a specificațiilor tehnice și modificarea altor prevederi din documentație, în defavoarea unității militare, cunoscând pe parcursul derulării contractului că există subcontractanți turci;

- inculpatul M.I. și-a încălcat cu știință atribuțiile funcționale, contribuind alături de ceilalți inculpați la producerea prejudiciului, prin întocmirea și avizarea tuturor documentațiilor privind licitațiile de țesătură R., aprobarea modificărilor defavorabile unității militare și semnarea actelor adiționale la contract, prin care s-a diminuat cantitatea de țesătură R. aprovizionată.

- inculpata B.M. și-a încălcat cu știință atribuțiile de serviciu și a contribuit la vicierea licitației, cu consecința producerii pagubei de 85.448.077.500 ROL, prin semnarea sau avizarea documentațiilor de licitații, introducerea unor modificări nejustificate, toate în defavoarea unității militare și determinarea celorlalți membri ai comisiei de licitație să califice firma germană și să descalifice celelalte firme participante la cea de a doua licitație, deși acestea trebuiau doar depunctate.

Prin întreaga activitate infracțională s-a cauzat un prejudiciu material părții civile constând în diferența de preț dintre ofertele firmelor T. și C., astfel cum a concluzionat expertiza efectuată de specialistul D.N.A. în faza de urmărire penală, singura edificatoare în cauză.

În faza cercetării judecătorești instanța de fond a încuviințat efectuarea unei expertize de specialitate, ale cărei concluzii au fost, însă, cenzurate de instanță.

Apărarea inculpaților a apreciat că instanța de fond trebuia să procedeze la efectuarea unei noi expertize în condițiile în care constatase că raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătorești conține concluzii eronate.

Instanța de control judiciar constată această critică neîntemeiată, întrucât în virtutea rolului său activ, instanța este obligată să administreze toate probatoriile în vederea aflării adevărului și justei soluționări a cauzei iar aprecierea fiecărei probe se face de către instanță care are posibilitatea înlăturării acelor probe ce nu exprimă adevărul.

Potrivit doctrinei și practicii judiciare pentru a fi reținută infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice este necesar să existe legătura de cauzalitate între activitatea infracțională și urmarea produsă.

Urmarea imediată în cazul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice constă într-o tulburare însemnată a bunului mers al unei persoane juridice ori o pagubă pricinuită patrimoniului acesteia.

Examinând conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art. 248 C. pen., se reține că urmarea imediată a producerii unei pagube patrimoniului unui organ sau unei instituții de stat ori unei alte unități din cele la care se referă art. 145 C. pen., presupune producerea unui prejudiciu material, efectiv, de o anumită însemnătate. Una din condițiile esențiale a prejudiciului infracțional este ca el să fie cert, real. Pentru a se putea vorbi despre existența unui prejudiciu trebuie ca acesta să se reflecte în patrimoniul părții civile cu certitudine, iar dovada certitudinii acestuia să se materializeze într-o sumă de bani.

În cauză a fost efectuat, în faza de urmărire penală, un raport de constatare tehnico-științifică ce a concluzionat existența unui prejudiciu cert, constând în diferența de preț dintre ofertele firmelor T. și C., iar în faza de cercetare judecătorească instanța de fond a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Cu referire la concluziile expertizei contabile efectuate în cursul cercetării judecătorești de expert B.F., instanța de fond a reținut următoarele aspecte:

- expertul nu a avut în vedere existența a două moduri de estimare a prețurilor, precum și a unor criterii diferite de atribuire a licitațiilor, pentru fiecare situație de fapt în parte (licitația iunie 2003/ licitația septembrie 2003);

- expertul a ignorat neîndeplinirea cerințelor minime de calificare referitoare la cifra medie anuală de afaceri, la capacitatea tehnică, apreciind greșit că documentația depuse de firma T.G. sunt suficiente pentru îndeplinirea cerințelor referitoare la capacitatea economico-financiară.

- expertul a concluzionat că nu s-a cauzat M.A.N. niciun prejudiciu deși firma T. nu îndeplinea condițiile impuse prin fișa de date a achiziției, fapt ce a condus la crearea prejudiciului în valoare de 85.448.077.500 ROL.

Înaltă Curte, completul de 5 judecători, verificând probatoriul cauzei constată faptul că instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, făcând o judicioasă coroborare a mijloacelor de probă administrate în cursul procesului penal, evaluându-le în mod unitar și evidențiind aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpaților.

Instanța de control judiciar reține că principiul liberei aprecieri a probelor, prevăzut în art. 63 alin. (2) C. proc. pen., lasă la aprecierea instanței de judecată, concludența tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, iar principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C. proc. pen., impune instanței de judecată să dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.

De altfel, cu ocazia audierii în fața instanței, expertul a confirmat că dacă s-ar fi calificat toate firmele, firma T. nu ar fi câștigat licitația, întrucât avea prețul cel mai mare, ceea ce înseamnă că prin declararea acesteia ca fiind câștigătoarea licitației, M.A.N. a fost prejudiciat.

Din această perspectivă, critica referitoare la înlăturarea de către instanța de fond a concluziilor expertizei tehnice, efectuată în cursul cercetării judecătorești, este nefondată.

Având în vedere că această expertiză nu a lămurit aspectele ce se impuneau a fi clarificate, conținând concluzii eronate și care nu se coroborau cu celelalte probe administrate în cauză, instanța de fond, în mod justificat și argumentat, a înlăturat concluziile acestei expertize.

Apărarea recurentului inculpat M.M. a susținut că instanța de fond a făcut o gravă eroare de fapt prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare, impunându-se reinterpretarea probatoriului administrat în prima etapă procesuală.

Potrivit art. 1 C. proc. pen., procesul penal are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspunderea penală.

Potrivit art. 62 C. pen., în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, iar art. 65 C. proc. pen. stabilește că sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată.

În examinarea hotărârii recurate atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei, potrivit dispozițiilor art. 385⁶ alin. (3) C. proc. pen., instanța de control judiciar, la fel ca instanța de fond, are în vedere aceleași probe, astfel că nu poate fi reținută o altă situație de fapt, care să conducă la pronunțarea unei hotărâri diametral opuse celei date de prima instanță, în condițiile în care niciunul dintre inculpați nu au produs probe care să dovedească o altă stare de fapt.

Potrivit dispozițiilor art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când s-a produs o gravă eroare de fapt cu consecința pronunțării unei soluții greșite de achitare sau respectiv de condamnare.

În literatura de specialitate s-a statuat că grava eroare de fapt poate exista numai dacă se constată că situația reținută de instanța de fond este în contradicție evidentă cu ceea ce rezultă din probele administrate. Pentru a constitui caz de casare eroarea trebuie să prezinte două atribute, în absența cărora nu poate fi socotită gravă, și anume să fie evidentă, adică starea de fapt reținută să fie vădit și necontroversat contrară probelor existente la dosar și, să fie esențială, adică să aibă o influență bine precizată asupra soluției. Existența erorii de fapt, ca motiv de reformare a unei hotărâri, nu poate rezulta dintr-o reapreciere a probelor administrate ci numai dintr-o discordanță evidentă dintre situația de fapt reținută și conținutul real al probelor.

În prezenta cauză, Înalta Curte, completul de 5 judecători, nu a identificat, în cadrul situației de fapt, reținută de prima instanță, niciun aspect esențial care să vină în contradicție evidentă cu ceea ce relevă probele de la dosar.

Prin urmare, în acord cu instanța de fond, instanța de control judiciar constată că în cauză prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpații a fost răsturnată în cursul activității de probațiune, ansamblul material al probelor administrate în cauză fiind cert în sensul stabilirii vinovăției acestora, prin apărările lor inculpații nefăcând dovada netemeiniciei acuzațiilor.

Totodată Înalta Curte-completul de 5 Judecători constată că recurenții inculpați au solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinței penale și, rejudecând, achitarea întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, precizându-se că, în principal lipsește prejudiciul, iar în secundar, vinovăția.

În ce privește existența prejudiciului, anterior s-a arătat că acesta există, este cert, actual astfel că, sub acest aspect, instanța nu va mai relua argumentele expuse, criticile inculpaților fiind nefondate.

Sub aspectul laturii subiective, în literatura de specialitate s-a arătat că expresia folosită de legiuitor „cu știință” indică caracterul intenționat al infracțiunii prevăzute de art. 248 C. pen.

Constatarea absenței unuia din elementele constitutive ale infracțiunii implică, în mod necesar, existența faptei, ca realitate materială.

Întregul probatoriu administrat demonstrează că în cauză s-a produs vicierea intenționată a licitației din 8 septembrie 2003, prin schimbarea D.E.P.O, modificările aduse documentației de inculpații B.M., M.I. și T.A., operate cu acordul inculpaților M.M. și T.A., precum și prin inducerea de către inculpata B.M. a întregii proceduri de evaluare a ofertelor în favoarea firmei T., cu referire la întocmirea proiectului de hotărâre de către aceasta, în condițiile neîntrunirii în plen a comisiei de evaluare în vederea stabilirii rezultatului licitației,respingerea contestațiilor și motivarea rezoluțiilor de respingere de către inculpații M.I. și B.M., semnate de inculpatul M.M., persoane implicate în procedura de achiziție publică, în scopul favorizării firmei germane T.

Din acest punct de vedere instanța de control judiciar constată că latura subiectivă este conturată în cauza de față, inculpații acționând cu vinovăție sub forma intenției, astfel că nici această critică nu este întemeiată.

Sub aspectul individualizării pedepselor principale aplicate, Înalta Curte, completul de 5 judecători, apreciază că prima instanță a făcută o corectă adecvare a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținând cont de gradul de pericol social în concret la faptelor comise de către fiecare inculpat, de circumstanțele reale, dar și de profilul moral și de personalitate al acestora.

Astfel, în cazul inculpaților M.M., T.A., M.I. și B.M. în stabilirea cuantumului pedepsei principale aplicate, prima instanță a dat relevanță distinctă circumstanțelor judiciare prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și regimului sancționator corespunzător, acesta fiind sub minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, primii trei fiind condamnați la pedepse cu închisoarea de câte 4 ani iar, în cazul inculpatei B.M., apreciindu-se ca suficientă o pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Totodată, sub aspectul modalităților de executare a pedepselor principale aplicate, prima instanță a făcut o judicioasă diferențiere, în raport cu gradul de pericol social concret, circumstanțele reale și personale ale inculpaților, așa încât, în cazul inculpaților M.M. și T.A. a dispus ca pedepsele să fie executate în regim de detenție, iar în ceea ce-i privește pe inculpații M.I. și B.M., executarea pedepselor aplicate de instanță să fie suspendată sub supraveghere potrivit dispozițiilor art. 86¹ C. pen. . În considerentele sentinței pronunțate, instanța de fond a făcut referiri punctuale la cuantumurile pedepselor stabilite și modalitățile de executare diferite aplicate inculpaților.

Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că nu se impune reducerea pedepselor aplicate inculpaților și nici schimbarea modalităților de executare stabilite de prima instanță, în raport cu critica formulată de către apărătorii inculpaților prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., întrucât pedepsele și modalitățile de executare aplicate acestora, reflectă gradul de pericol social concret al infracțiunilor comise, prin valorile sociale atinse, gravitatea faptelor comise, față de contribuțiile efective ale fiecărui inculpat, consecințele produse, respectiv prejudiciul, întru-un cuantum ridicat, ce a avut loc în urma unei proceduri de licitație cu produse livrate în sectorul armatei, dar și circumstanțele personale ale inculpaților, infractori primari, conduita procesuală a acestora.

Astfel, numai prin aplicarea pedepselor stabilite inculpaților M.M. și T.A., cu executare în regim de detenție, se pot asigura funcțiile preventive - educative, dar și de exemplaritate ale acestora, dându-le posibilitatea unei îndreptări a atitudinii față de comiterea de infracțiuni și reinserția lor pozitivă în societate.

Altfel spus, prima instanță, în procesul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaților și modalităților de executare diferite dispuse, le-a conferit semnificații distincte, ținând cont de toate particularitățile ce personalizează și pedepsele, în vederea unei reacții sociale adecvate și atingerii finalităților sancțiunii pedepselor aplicate, considerându-le avertismente pentru cazuri similare. Prin cuantumurile pedepselor aplicate tuturor inculpaților, precum și prin modalitățile de executare dispuse, prima instanță a dat eficiență și principiului proporționalității, între gravitatea faptelor comise și profilul moral și de personalitate al inculpaților.

În raport cu cele arătate, se constată că prima instanță a făcut o corectă și justă individualizare a pedepselor și modalităților de executare dispuse pentru cei patru inculpați, astfel că nici sub acest aspect nu se impune reformarea hotărârii recurate.

Așa fiind, Înalta Curte, completul de 5 judecători, în temeiul art. 385⁶ alin. (3) rap. la art. 385¹⁵ alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.M., T.A., M.I. și B.M. împotriva sentinței penale nr. 732 din 7 mai 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1478/1/2007.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenții inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.M., T.A., M.I. și B.M. împotriva sentinței penale nr. 732 din 7 mai 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 1478/1/2007.

Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 mai 2013.