Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 978/2014

Ședința publică de la 27 februarie 2014

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la 6 septembrie 2011, B.C., C.R.C., C.M., C.F.T., D.G., D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T., T.I. și V.I. au chemat în judecată Guvernul României, Casa Națională de Pensii Publice București, Casa de Pensii a Municipiului București, Casa Județeană de Pensii Argeș, solicitând: anularea în tot a O.U.G. nr. 59/2011, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-lit. h) din Legea nr. 119/2010, inclusiv a anexelor acestea reprezentând metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor; anularea tuturor deciziilor de pensionare având ca titulari reclamanții persoane fizice, decizie emisă în aplicarea O.U.G. nr. 59/2011, precum și a oricărui act subsecvent emis în aplicarea ordonanței de mai sus și repunerea în plată a deciziilor de pensii emise în baza Legii nr. 223/2007; anularea normelor privind punerea în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011 din 13 iulie 2011; plata cheltuielilor de judecată.

Cererea este însoțită de excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2011.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat teoria „dreptului câștigat” și principiul neretroactivității legii în timp, arătându-se că drepturile la pensie stabilite anterior nu pot fi modificate printr-o lege ulterioară; art. 1 lit. g) din Legea nr. 119/2010 a impus recalcularea pensiilor ocupaționale (de serviciu), ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă în care se încadrează și reclamanții.

S-a mai arătat că prin legea menționată, pensiile de serviciu devin pensii pentru limita de vârstă conform Legii nr. 19/2000, recalcularea având loc prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, conform algoritmului prevăzut de Legea nr. 19/2000.

În opinia reclamanților, o asemenea manieră de reducere a pensiilor echivalează cu exproprierea bunurilor reclamanților, procedeul culminând cu emiterea O.U.G. nr. 59/2011, care dispune revizuirea din oficiu a pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-lit. h) din Legea nr. 119/2010.

Casa Națională de Pensii Publice fostă C.N.P.A.S. a formulat întâmpinare solicitând anularea cererii ca netimbrată; invocând excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Pitești în ce privește anularea deciziilor de pensie ale reclamanților; excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii Publice; excepția inadmisibilității în ce privește anularea în tot a O.U.G. nr. 59/2011; excepția inadmisibilității acțiunii privind anularea instrucțiunilor Casei Naționale de Pensii Publice nr. 1670/2011.

Guvernul României a formulat întâmpinare invocând excepția inadmisibilității cererii de anulare a O.U.G. nr. 59/2011; s-a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului cu privire la capetele doi și trei din cerere, relativ la anularea deciziilor de pensionare și a instrucțiunilor emise de Casa Națională de Pensii Publice, deoarece nu este emitentul acestora.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a formulat cerere de intervenție în interesul pârâților, solicitând respingerea cererii.

Se invocă excepția inadmisibilității acțiunii, instanțele neputând anula un act normativ cu valoare de lege în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ și excepția netimbrării acțiunii.

Prin încheierea din 7 octombrie 2011, instanța a disjuns capătul de cerere privind anularea deciziilor de pensionare, formarea unui nou dosar cu nr. 1129/46/2011 și a acordat termen pentru punerea în discuție a admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

În fața instanței s-au invocat: excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2011 integral, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-lit. h) din Legea nr. 119/2010 și anexelor acesteia; excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4 și art. 5-art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor; excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 105 și art. 106 alin. (3), coroborat cu art. 149-art. 151 din Legea nr. 263/2010.

La 21 octombrie 2011, instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, dispunând conceptarea în cauză a acesteia ca intervenient accesoriu în favoarea Guvernului României.

Prin încheierea din 21 octombrie 2011 Curtea de apel Pitești, constatând îndeplinite condițiile de sesizare a Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010, a trimis excepțiile la Curtea Constituțională, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, pentru a analiza excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4 și art. 5-art. 12 din Legea nr. 119/2010, a dispozițiilor art. 55 alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 105 din Legea nr. 263/2010 și a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011 integral și a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale în privința art. 106 alin. (3), raportat la art. 149-art. 151 din Legea nr. 263/2010.

Totodată a suspendat soluționarea cauzei potrivit art. 9 alin. (2) teza finală din Legea nr. 554/2004.

Prin Decizia nr. 601/2012, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate și a restituit dosarul Curții de Apel Pitești.

Cauza a fost repusă pe rol pentru a se analiza capetele de cerere privind anularea Normelor de punere în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011 sub nr. 1670/2011 și a O.U.G. nr. 59/2011.

2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 342/F-CONT din 28 septembrie 2012, Curtea de Apel Pitești a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și a Casei Naționale de Pensii Publice, pentru capetele 1 și 3 din cerere; a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanții B.C., C.R.C., C.M., C.F.T., D.G., D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T., T.I., V.I., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Casa Națională de Pensii Publice, Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Județeană de Pensii Argeș, și cu intervenientul accesoriu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, de anulare a O.U.G. nr. 59/2011 și de anulare a Normelor nr. 1670/2011 emise de Casa Națională de Pensii Publice.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii Publice, Curtea a constatat că aceasta este invocată generic în raport cu toate capetele de cerere formulată de reclamanți, însă față de argumentele susținute, s-a reținut că această excepție vizează practic numai capătul de cerere privind anularea deciziilor de pensionare.

Față de disjungerea acestui capăt de cerere și declinarea acestuia în favoarea Tribunalului Argeș prin încheierea din 7 octombrie 2011 și sentința din aceeași dată, Curtea a constatat că soluționarea excepției menționate, este în căderea instanței competente să soluționeze cererea de anulare a deciziilor de pensionare.

În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea Normelor de punere în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011, emise de Casa Națională de Pensii Publice sub nr. 1670/2011, Curtea a constatat că pârâta justifică cerința calității procesuale pasive, ca emitent al actului.

De asemenea, în privința excepției lipsei calității procesuale pasive a Guvernului, în raport cu anularea deciziilor de pensie, s-au reținut aceleași argumente ca și în cazul excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii Publice, iar asupra capătului 1 din cerere, s-a constatat că pârâtul are calitate procesuală pasivă, ca emitent al actului a cărui anulare se cere.

În privința excepției inadmisibilității capătului de cerere privind anularea în tot a Normelor Casei Naționale de Pensii Publice nr. 1706/2011 s-au reținut următoarele.

Instrucțiunile nr. 1760/2011 se raportează la modul de aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011, fiind adresate tuturor caselor teritoriale de pensii, cărora li se indică în finalul actului administrativ luarea măsurilor ce se impun pentru respectarea termenelor de revizuire.

Instrucțiunile menționate au ca scop lămurirea aplicării dispozițiilor normative cu consecința modificării raporturilor juridice de pensie, stabilite anterior.

Curtea a reținut că Casa Națională de Pensii Publice este autoritate publică în sensul art. 2 lit. c) teza I din Legea nr. 554/2004, actele acesteia cu caracter individual sau normativ putând fi cenzurate în fața instanței de contencios administrativ, în condițiile art. 18 din lege.

Prin urmare, în sine actul poate fi atacat în contencios administrativ, însă soluția asupra anulării Normelor Casei Naționale de Pensii Publice nr. 1760/2011, depinde de soluția care se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate față de art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmând soarta acesteia.

În ceea ce privește anularea O.U.G. nr. 59/2011, Curtea a constatat că trebuie să se pronunțe asupra excepției inadmisibilității cererii de anulare a O.U.G. nr. 59/2011, invocată de Casa Națională de Pensii Publice de Guvernul României și de intervenientul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale reținând următoarele:

În cauză, primul capăt de cerere vizează anularea unei ordonanțe a Guvernului, care nu se regăsește printre cererile enumerate la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Ca atare, instanța de contencios administrativ nu poate anula o ordonanță de urgență, astfel că, primul capăt de cerere apare inadmisibil.

În ceea ce privește cererea de anulare a normelor privind punerea în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011, față de decizia Curții Constituționale și de prevederile art. 9 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat că Normele de punere în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011, nr. 1670/2011, nu pot fi anulate.

În ceea privește faptul că prin Decizia nr. 601/2012 Curtea Constituțională nu ar fi soluționat excepția de neconstituționalitate a art. 5-art. 11 din Legea nr. 119/2010, conform sesizării, Curtea a constatat că într-adevăr în dispozitivul deciziei nu s-au menționat aceste texte, însă în considerente se arată că prin Decizia nr. 1481/2011, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4 și art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

A concluzionat Curtea că, respingându-se excepția de neconstituționalitate prin Decizia nr. 601/2012 și cererea de anulare a actelor subsecvente se respinge ca inadmisibilă, instanța putând soluționa fondul numai prin prisma unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate.

3. Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel București au declarat recurs B.C., C.R.C., C.M., C.F.T., D.G., D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T., T.I. și V.I.

S-au invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4, pct. 5, pct. 7, pct. 9 teza a II-a și art. 3041 C. proc. civ., cu referire numai la soluția de respingere ca inadmisibile a capetelor unu și trei de cerere, atacarea O.U.G. nr. 59/2011 și anularea Normelor nr. 1670/2011 emise de Casa Națională de Pensii Publice.

Se arată că în fața instanței de fond s-a invocat excepția de neconstituționalitate privind întreaga O.U.G. nr. 59/2011, întreaga Lege nr. 119/2010 și unele prevederi ale Legii nr. 263/2010.

Prin încheiere, instanța de fond a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4, art. 5-art. 12 din Legea nr. 119/2010, art. 55 alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 105 din Legea nr. 263/2010 și a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011.

La termenul de judecată din 28 septembrie 2012, reclamanții au invocat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 601/2012, nu s-a analizat și nu s-a pronunțat o decizie cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 5-art. 11 din Legea nr. 119/2010.

Cu alte cuvinte, reclamanții au invocat doar o soluționare parțială a excepțiilor de neconstituționalitate și resesizarea Curții Constituționale.

Odată ce instanța de fond s-a pronunțat cu privire la admisibilitatea excepțiilor de neconstituționalitate, în lipsa unei decizii a Curții Constituționale, Curtea de Apel Pitești nu putea să se pronunțe pe fondul pricinii, în caz contrar, substituindu-se atribuțiilor instanței de contencios constituțional.

În subsidiar, recurenții consideră că punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010 a echivalat cu o adevărată expropriere, ingerința statului este disproporționată și încalcă justul echilibru, în condițiile în care nici prin dispozițiile O.U.G. nr. 59/2011 nu se prevăd despăgubiri în urma pierderii pensiilor de serviciu.

4. Apărările formulate de intimații-pârâți Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Casa Națională de Pensii Publice.

Prin întâmpinările depuse la dosar, intimații solicită respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale consideră și că nu are calitate procesuală pasivă în litigiu, nefiind emitentul actelor atacate.

Intimata-pârâtă Casa Națională de Pensii Publice apreciază că a fost soluționată în întregime excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 119/2000, inclusiv prevederile art. 5-art. 11 din acest act normativ.

II. Considerentele Înaltei Curți, instanța competentă să se pronunțe cu privire la calea de atac extraordinară exercitată

1. Recursul este fondat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Prin încheierea de ședință din 21 octombrie 2011, Curtea de Apel Pitești a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4, art. 5-art. 12 din Legea nr. 119/2010, art. 55 alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 105 din Legea nr. 263/2010 și a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011 integral.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 601/2011 s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4, art. 12 din Legea nr. 119/2010, art. 55 alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 105 din Legea nr. 263/2010 și ale O.U.G. nr. 59/2011.

Curtea Constituțională nu a explicat motivul nepronunțării asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5-art. 11 din Legea nr. 119/2010, deși a fost sesizată în acest sens.

Prima instanță avea obligația să clarifice împrejurarea ivită și să sesizeze din nou Curtea Constituțională pe acest aspect ori să ceară lămuriri.

Având în vedere că obiectul acțiunii este întemeiat pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, judecătorul fondului nu putea să se pronunțe în mod legal și să respingă acțiunea ca inadmisibilă în lipsa soluționării în întregime a excepțiilor de neconstituționalitate.

2. Față de acestea, constatând îndeplinite prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmează a se admite recursul și a se casa sentința recurată.

Se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, fără a fi necesar să se mai analizeze și celelalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de B.C., C.R.C., C.M., C.F.T., D.G., D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T., T.I. și V.I. împotriva sentinței nr. 342/F-CONT din 28 septembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2014.