Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, la 6 mai 2014 C.M.L. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei civile nr. 37 din 10 martie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători.
În motivarea contestaţiei a arătat că a luat cunoştinţă de decizia atacată la 29 aprilie 2014, când i-a fost comunicată la locul de muncă, că după ce a înaintat recursul către C.S.M., prin e-mail, singurul act procedural ce i-a fost comunicat a fost întâmpinarea intimatei Inspecţia Judiciară, că diligenţele sale de a afla termenul stabilit pentru soluţionarea recursului au constat în urmărirea constantă a site-ului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că deşi încuietoarea căsuţei sale poştale este defectă, este convinsă că nu a fost niciodată citată nici la adresa de domiciliu şi nici prin e-mail (modalitatea în care a declarat recursul) şi că un indiciu asupra faptului că însăşi Înalta Curte este conştientă de lipsa citării sale, este faptul că decizia irevocabilă nu a fost pusă în executare, deşi au trecut aproape două luni de la pronunţare.
Prin aceeaşi cerere a solicitat şi suspendarea executării deciziei atacate, respectiv comunicarea cuantumului cauţiunii stabilită de instanţă.
La 16 mai 2014, contestatoarea a depus o cerere completatoare, prin care a arătat că sunt întrunite condiţiile art. 503 C. proc. civ., având în vedere că, deşi textul face vorbire despre „citare”, acestei noţiuni îi este asimilată şi înştiinţarea părţii despre stadiul soluţionării procedurilor judiciare, că măsura anulării recursului pentru lipsa semnăturii este nelegală câtă vreme la dosar existau datele privind adresa sa de e-mail, prin care i se puteau comunica eventualele obligaţii privind suplinirea condiţiilor de formă şi că în aceeaşi modalitate a declarat anterior recurs la Completul de 5 Judecători, fără a se ridica vreo obiecţiune de formă. Imposibilitatea de a lua la cunoştinţă despre raportul ce a stabilit lipsa condiţiei de formă a semnăturii s-a datorat circumstanţelor concrete ale cauzei constând în presiuni permanente asupra sa, că la data pronunţării deciziei atacate a declarat public greva foamei ca semn de protest faţă de persecuţiile îndelungate şi insistente ale autorităţilor judiciare împotriva sa, prin care s-a încercat îndepărtarea sa din instanţă.
Prin încheierea din 19 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1842/1/2014/a1 cererea de suspendare a executării Deciziei civile nr. 37 din 10 martie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a fost respinsă, pentru neplata cauţiunii în cuantum de 1.000 lei, stabilită de instanţă.
Intimata Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare, cu respectarea termenului prevăzut de art. 508 alin. (2) C. proc. civ., prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a contestaţiei în anulare, cu motivarea că hotărârea atacată a fost pronunţată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care prevede în mod expres că în această procedură părţile nu vor fi citate.
Analizând contestaţia în anulare de faţă, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce succed:
Prin Decizia nr. 37 din 10 martie 2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a anulat recursul declarat de C.M.L. împotriva Hotărârii nr. 15/J din 18 septembrie 2013 a C.S.M., secţia pentru judecători, reţinând că nu cuprinde semnătura recurentei, obligatorie potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ. şi că recurenta nu a complinit această lipsă, ce i-a fost pusă în vedere prin rezoluţia din 13 noiembrie 2013 şi prin raportul din 10 ianuarie 2014.
Decizia menţionată a fost pronunţată în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., potrivit căruia „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează, sau după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.”
Din analiza textului de lege, redactat fără echivoc, rezultă că împotriva hotărârii pronunţate în aceste condiţii de completul de recurs nu se poate exercita nicio cale de atac, ordinară ori extraordinară.
Că este aşa, reiese şi din interpretarea coroborată a dispoziţiilor alin. (5) şi (6) art. 493 C. proc. civ. Astfel, în alin. (6) al art. 493 C. proc. civ. se prevede posibilitatea instanţei de a se pronunţa asupra fondului recursului, fără citarea părţilor, printr-o decizie definitivă. Aşadar, legiuitorul a înţeles să facă diferenţa între deciziile definitive, care, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiţii legale, sunt susceptibile a fi atacate cu contestaţie în anulare ori revizuire şi deciziile nesupuse niciunei căi de atac, aşa cum este cazul în speţă.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României, neobservarea acestora fiind sancţionată cu nulitatea hotărârii judecătoreşti pronunţate cu nesocotirea lor.
Pentru toate aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 248 alin. (1) cu referire la art. 493 alin. (5) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de petenta C.M.L. împotriva Deciziei civile nr. 37 din 10 martie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2014.