Decizia nr. 1069/2016
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2/2009, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. Iaşi, a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 36.555,84 euro, debit aferent fondurilor Phare şi a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanţării de la bugetul de stat, sume solicitate în raport de dispoziţiile art. 17 şi 18 din Condiţiile Generale ale Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie pentru implementarea proiectului ,,Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”.
Pe rolul Curţii de Apel Iaşi a fost înregistrat Dosarul nr. x/45/2009 prin care reclamanta B. Iaşi în contradictoriu cu pârâta A. a solicitat instanţei să dispună anularea Notificării din 1 iunie 2009 emisă de pârât pentru debitul în cuantum de 117.313,09 euro.
Prin aceeaşi acţiune a solicitat şi suspendarea actului administrativ până la soluţionarea cauzei de către instanţa de fond; Declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului şi care au fost declarate neeligibile de către pârât; Includerea de către pârât a sumei de 8.870,74 euro în costurile totale eligibile ale proiectului; Recalcularea de către A. a costurilor eligibile ale proiectului şi a debitului de restituit.
Prin sentinţa civilă nr. 34 din 15 februarie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, pronunţată în Dosarul nr. x/45/2009, a fost admisă excepţia de litispendenţă, cauza fiind declinată în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care prin încheierea de şedinţă din data de 22 septembrie 2010 pronunţată în Dosarul nr. x/45/2009 a admis excepţia de conexitate şi a dispus conexarea la Dosarul nr. x/2/2009.
O cerere similară a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. x/45/2010 în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 141 din 02 iunie 2001 prin care, de asemenea, a fost admisă excepţia de litispendenţă, cauza fiind trimisă spre competenta soluţionare Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
În Dosarul nr. x/45/2010 al Curţii de Apel Iaşi, prin încheierea de şedinţă din 28 aprilie 2010, a fost admisă excepţia de litispendenţă, dosarul fiind înaintat Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în vederea conexării la Dosarul nr. x/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea acţiunilor conexe, reclamantul A. arată că B. Iaşi a fost beneficiara unui împrumut nerambursabil şi în baza Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie, perioada de implementare a Proiectului ,,Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”, fiind de 22 luni, valoarea totală a proiectului fiind de 808.080 euro.
Pârâta avea obligaţia ca prin Raportul Final să justifice modul în care au fost folosiţi banii, iar ca urmare a verificării cererii de plată finală şi a documentelor în ,,Evidenţa cheltuielilor întocmite de beneficiar şi avizate de Autoritatea de Implementare s-a constatat că pârâta trebuie să restituie suma de 113.012,12 euro.
La rândul său, B. Iaşi a solicitat anularea Notificării din 1 iunie 2009 privind debitul de 113.012,12 euro, declararea ca eligibile a cheltuielilor declarate neeligibile de A., a costului eligibil al proiectului şi suspendarea executării actului administrativ.
În motivarea cererii se arată, în esenţă, că în mod nejustificat au fost declarate ca fiind neeligibile cheltuielile în sumă de 113.013,12 euro, această sumă reprezentând:
- contravaloarea salariilor funcţionarilor publici pentru luna noiembrie-decembrie 2007;
- contravaloarea serviciilor de elaborare a studiului fizico-geografic, socio-economic şi cel de studiere a impactului asupra mediului, aferente activităţilor 2.1, 2.2, 2.3 din Anexa A a proiectului;
- contravaloareaserviciilor expertului Uniunii Europene în biodiversitate şi implicit a costurilor aferente transportului acestuia;
- contravaloarea unui număr de spoturi radio;
- contravaloarea unor salarii aferente unei părţi din personalul administrativ implicat în proiect;
- suma de 8.870,74 euro inclusă în costurile totale eligibile ale proiectului.
În cauză a fost formulată de către pârâta-reclamantă B. Iaşi o cerere de chemare în garanţie împotriva Biroului Regional pentru Cooperare Trasfrontalieră Iaşi şi Fundaţiei C.
Hotărârea instanţei de fond;
Prin sentinţa civilă nr. 1348 din 13 mai 2015 Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2/2009* a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul-pârât A., pârâta-reclamantă B. Iaşi fiind obligată la plata daunelor în sumă de 36.555,84 euro, debit aferent fondurilor Phare şi a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanţării de la bugetul de stat, sumei derulate din Contractul de Grant din ianuarie 01 februarie.
A fost respinsă cererea formulată de pârâta-reclamantă B. Iaşi, având ca obiect declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului.
Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta-reclamantă B. Iaşi împotriva chematelor în garanţie Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi şi Fundaţia C.
În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut, în esenţă, în baza Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie, pârâta-reclamantă B. Iaşi a obţinut finanţare nerambursabilă din fondurile Uniunii Europene pentru realizarea Proiectului „Mutual management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation of the border the two contries”.
Potrivit clauzelor contractuale, respectiv art. 17 şi art. 18 din Condiţiile generale aplicabile contractului, cuprinse în Anexa II, rezultă că reclamanta-pârâtă avea obligaţia de a plăti pârâtei-reclamante doar cheltuielile eligibile efectuate de aceasta şi în limitele bugetului estimat iar în situaţia în care s-au plătit sume în plus faţă de valoarea finală, pârâta-reclamantă avea obligaţia de a le restitui în termen de 45 de zile de la solicitarea reclamantei-pârâte.
În urma verificării raportului final aferent contractului, reclamanta-pârâtă a considerat că totalul costurilor eligibile este de doar 601.863,23 lei din suma prezentată de pârâta reclamantă de 808.080,00 lei, iar după aplicarea procentului de suportare din fonduri publice de 89,909996 %, a rezultat că beneficiarul trebuie să restituie suma de 112.755,02 lei reprezentând diferenţa dintre suma plătită ca avans prin tranşe intermediare şi cheltuielile eligibile, la care se adaugă costuri bancare de 257,12 euro. De asemenea, la acest debit se mai adaugă suma de 4.200,92 euro stabilită prin procesul verbal de constatare din 15 decembrie 2008.
Reclamanta-pârâtă a comunicat cuantumul debitului către pârâta-reclamantă prin Notificarea din 01 iunie 2009.
Din debitul total stabilit, pârâta-reclamantă a efectuat unele plăţi, astfel că prin prezenta acţiune reclamanta-pârâtă a solicitat a-i fi restituite doar sumele de 36.555,84 euro debit aferent fondurilor Phare şi de 39.645,44 lei aferent cofinanţării de la bugetul de stat.
Curtea a reţinut că între părţi s-a derulat procedura de conciliere, însă din Procesul verbal din 17 septembrie 2009 rezultă că părţile nu au ajuns la o înţelegere amiabilă pentru a pune capăt litigiului, fiind divergenţe în ceea ce priveşte următoarele categorii de cheltuieli:
- costurile legate de subcontractarea a trei studii aferente activităţilor 2.1, 2.2 şi 2.3 din Anexa A;
- costurile salariale ale funcţionarilor publici angajaţi ca lectori consultanţi;
- costurile aferente serviciilor prestate de expertul în biodiversitate;
- costurile aferente difuzării de spoturi radio care este mai mic decât cel prevăzut în Anexa A;
- costuri privind plata salariilor unor membrii din echipa administrativă.
În ceea ce priveşte primele două categorii de cheltuieli, Curtea a reţinut că acest gen de cheltuieli au mai făcut obiectul Dosarului nr. x/99/2011* soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1574 din 19 octombrie 2011 a Tribunalului Iaşi, irevocabilă prin Decizia nr. 1142 din 04 mai 2012 a Curţii de Apel Iaşi, prin care s-a respins acţiunea B. Iaşi formulată împotriva procesului verbal de constatare din 15 decembrie 2008.
Fiind vorba de acelaşi gen de cheltuieli realizate în cadrul aceluiaşi proiect, pentru motivele pentru care s-a respins acţiunea B. Iaşi în dosarul de mai sus, instanţa a apreciat că se impune considerarea ca fiind neeligibile a acestor categorii de cheltuieli şi în dosarul de faţă.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 1574 din 19 octombrie 2011 a Tribunalului Iaşi s-a reţinut, cu putere de lucru judecată, ca nefiind eligibile costurile cu studiile prevăzute la activităţile 2.1, 2.2 şi 2.3 subcontractate, întrucât potrivit contractului, astfel de studii trebuiau efectuate de echipa de proiect sau de parteneri, şi nu de către subcontractori.
S-a reţinut ca nefiind eligibile cheltuielile cu salariile plătite funcţionarilor publici angajaţi ca lectori consultanţi, întrucât activităţile acestor nu au caracter didactic şi a fost încălcat regimul incompatibilităţilor cu privire la exercitarea funcţiei publice.
În ceea ce priveşte costurile aferente serviciilor prestate de expertul Carlo Bifulco, Curtea a apreciat că atâta timp cât în Anexa I la contract era indicat numele expertului cheie în biodiversitate care urma să susţină conferinţe/seminarii, acesta nu putea fi înlocuit, decât prin încheierea unui amendament la contract, în condiţiile art. 9.1 alin. (1) din Anexa II - Condiţii generale. Faptul că în bugetul alocat, cheltuielile cu seminariile şi conferinţele sunt distincte de cheltuielile cu resursele umane, nu face ca expertul în biodiversitate desemnat în Anexa I la contract, şi anume expertul D., să nu fie un expert cheie, atâta timp cât expertul este nominalizat expres printr-o clauză contractuală iar acest expert a fost evaluat cu ocazia încheierii contractului.
Astfel, potrivit art. 9.1 alin. (1) din Anexa II - Condiţii generale ale contractului „orice modificare la Contract, inclusiv la anexele acestuia, trebuie redactată în scris sub forma unui addendum”.
Numele expertului D. este prevăzut în Anexa I şi Anexa F la contract, astfel că pentru înlocuirea lui era necesară o modificare expresă a acestor anexe printr-un addendum la contract, ceea ce nu a fost efectuat în cauza de faţă.
În ceea ce priveşte costurile aferente spoturilor radio, s-a reţinut că şi aceste cheltuieli sunt neeligibile şi trebuie restituite de către pârâta-reclamantă întrucât numărul de spoturi prevăzut în Anexa A la contract era de 200 de spoturi, număr care prevalează faţă de cele de 120 de spoturi prevăzut în Anexa C, iar pârâta-reclamantă nu putea să-şi aleagă ce clauză să aplice, ci era obligată să respecte clauzele prevăzute în anexa privind descrierea acţiunii.
În ceea ce priveşte costurile privind plata salariilor unor membrii din echipa administrativă, s-a reţinut ca fiind întemeiate susţinerile reclamantei privind neeligibilitatea acestora, atâta timp cât pârâta-reclamantă nu a făcut dovada prestării efective de către respectivii membrii ai echipei, a orelor plătite, reclamanta-pârâtă având informaţii că aceştia au participat şi la alte proiecte, timpul lor de muncă total depăşind cu mult timpul maxim de lucru de 48 de ore pe săptămână.
Pârâta-reclamantă susţine că reclamantul consideră greşit că timpul maxim de lucru ar fi potrivit C. muncii de 48 de ore pe săptămână, însă orele de muncă pretins prestate de respectivii angajaţi într-o zi depăşesc uneori chiar durata de 24 de ore a unei zile sau activităţile sunt prestate la locuri de muncă aflate la distanţe mari unele de altele, de unde rezultă că orele pretins prestate de aceştia au fost evident supradimensionate sau chiar neefectuate, astfel că nu se justifică eligibilitatea lor.
Instanţa de fond a reţinut că nu poate fi considerată ca fiind eligibilă suma de 8.870,74 euro, întrucât nu există documente din care să rezulte că această sumă a fost efectiv plătită salariaţilor pentru munca prestată ulterior încheierii contractelor de muncă.
Ca urmare, instanţa a constatat ca fiind întemeiată acţiunea reclamantului-pârât, pârâta-reclamantă B. Iaşi fiind obligată la plata către reclamantul-pârât A. a sumei de 36.555,84 euro debit aferent fondurilor Phare şi a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanţării de la bugetul de stat, sume rezultate din derularea contractului de Grant din ianuarie 01 februarie încheiat în vederea implementării Proiectului „Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”.
În ceea ce priveşte cererea conexă formulată de pârâta-reclamantă B. Iaşi, instanţa a respins ca inadmisibilă solicitarea de anulare şi suspendare a executării Notificării din 01 iunie 2009, având în vedere că această notificare nu reprezintă un act administrativ care să poată fi atacat pe calea contenciosului administrativ, nefiind producătoare de efecte juridice.
În ceea ce priveşte cererile formulate de pârâta-reclamantă B. Iaşi, având ca obiect declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului, includerea în costurile totale eligibile a sumei de 8.870,74 euro şi recalcularea de către reclamantul-pârât A. a costurilor eligibile ale proiectului şi a debitului de restituit, instanţa de fond, având în vedere motivele pentru care a admis acţiunea principală, a respins ca nefondate celelalte cererile.
Referitor la cererile de chemare în garanţie, s-a reţinut că pârâta-reclamantă nu invocă vreun temei contractual sau legal din care să rezulte obligaţiile Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi sau Fundaţiei C. de a-i achita cheltuielile neeligibile la care aceasta a fost obligată către reclamanta-pârâtă, motiv pentru care au fost respinse cererile de chemare în garanţie ca nefondate.
Recursul exercitat în cauză;
Împotriva sentinţei civile nr. 1348 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs, pârâta-reclamantă B. Iaşi prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul-pârât A. având ca obiect obligarea pârâtei-reclamante la plata sumei de 36.555,84 lei debit aferent fondurilor Phare şi a sumei de 39.645,44 lei aferent cofinanţării de la bugetul se stat, sume rezultate din derularea Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie şi, în consecinţă, admiterea cererilor formulate de pârâta-reclamantă B. Iaşi având ca obiect declararea ca eligibile a costurilor efectuate în cadrul proiectului, includerea în costurile totale eligibile a sumei de 8.870,74 euro şi recalcularea de către reclamant-pârât A. a costurilor eligibile ale proiectului şi a debitului de restituit.
Totodată, se solicită admiterea cererii de chemare în garanţie formulată împotriva chematelor în garanţie Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi şi a Fundaţiei C.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâta-reclamantă nu a arătat în ce consta nelegalitatea sentinţei pronunţate de prima instanţă reluând pe larg considerentele expuse prin întâmpinarea formulată la acţiunea reclamantei-pârâte şi prin acţiunea proprie promovată la Curtea de Apel Iaşi şi conexată la prezentul dosar.
Prin precizările făcute după expirarea termenului de recurs, recurenta arată că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit legea prin raportare la materialul probatoriu administrat.
Având în vedere că prin precizările făcute, recurenta nu a invocat motive noi de recurs, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., ci o restructurare a motivelor de recurs depuse în termenul legal, urmează ca motivele astfel structurate să fie analizate prin raportare la motivele de recurs depuse în termen.
Referitor la costurile salariale aferente unor membrii din echipa administrativă, recurenta arată că neeligibilitatea acestor cheltuieli nu este temeinic motivată şi nu sunt arătate documentele justificative în baza cărora s-a reţinut neeligibilitatea cheltuielilor.
Conform prevederilor legale, dovada prestării efective a muncii se face prin foile colective de prezenţă, întocmite la finele fiecărei luni, fără a se putea face alte dovezi.
Cu privire la suma de 8.870,74 euro, recurenta arată că instanţa a reţinut că nu au fost prezentate documente justificative, dar toate documentele doveditoare au fost depuse la Raportul final al proiectului.
Această sumă, ce reprezintă suma recuperată de la personalul echipei administrative şi a unei singure persoane din echipa tehnică a proiectului, la care se adaugă contribuţia asupra fondului de salarii ale angajatorului şi cele ale angajatului recuperate prin compensare, trebuie cuprins în costurile totale eligibile, având în vedere că B. Iaşi a făcut toate demersurile necesare pentru recuperarea sumei.
Greşit au fost declarate neeligibile costurile pentru expertul Uniunii Europene în materie de biodiversitate având în vedere că implicarea expertului în realizarea proiectului s-a efectuat în cadrul unei singure subactivităţi, timp de 5 zile, fapt ce rezultă că expertul Uniunii Europene nu este un expert cheie şi nu era necesară încheierea unui act adiţional la Contractul de Grant.
Referitor la costurile declarate neeligibile ca urmare a difuzării unui număr mai mic de spoturi radio decât cele prevăzute în Anexa A, în opinia recurentei este,,surprinzător” modul de evaluare a raportului final de către Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi în condiţiile în care a avizat numărul spoturilor difuzate ca fiind cel din matricea cadru logic (120), dar în evaluarea raportului final nu a mai ţinut cont de propriul aviz.
Pentru costurile salariale aferente unor membrii din echipa administrativă a proiectului, în mod eronat, instanţa de fond a reţinut caracterul neeligibil al acestor costuri având în vedere că dovada prestării efective a muncii se face prin foile colective de prezenţă.
În ceea ce priveşte neeligibilitatea costurilor lagate de subcontractarea celor trei studii aferente activităţilor 2.1, 2.2 şi 2.3 din Anexa A din cererea de finanţare, trebuie avut în vedere că la încheierea contractului de grant nu s-a cerut clarificarea din partea autorităţii contractante asupra neconcordanţei existente între Anexa A, Anexa III şi Anexa XVII, Autoritatea putând să solicite Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi să facă clarificările necesare în vederea corelării prevederilor Anexei A.
În aceste condiţii B. Iaşi a iniţiat procedura de achiziţie publică şi a solicitat Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi verificarea şi aprobarea documentaţiei conform Actului adiţional din 10 iulie 2007 la contractul de grant.
Având avizele necesare prin care nu a fost atenţionată că nu respectă prevederile Contractului de Grant, nu a existat niciun motiv pentru subcontractare, considerând că sunt îndeplinite regulile de implementare prevăzute în contract.
De asemenea, în mod greşit au fost respinse de către instanţa de fond, cererile de chemare în garanţie fără a ţine cont de rolul celor două instituţii în monitorizarea, asistenţa tehnică şi avizarea documentelor şi procedurilor pe parcursul derulării proiectului.
În ceea ce priveşte Fundaţia C., ca şi parteneră de proiect, aceasta trebuia să dea davadă de responsabilitate, transparenţă şi deschidere pentru respectarea regulilor şi a legislaţiei în vigoare, astfel încât să se evite situaţii de genul celei din speţă.
Intimatul A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat, pentru aceleaşi motive expuse în primul ciclu procesual atât prin cererea de chemare în judecată cât şi prin întâmpinarea la acţiunile conexe.
Hotărârea instanţei de recurs;
Analizând recursul declarat de recurenta B. Iaşi, în limitele criticilor formulate, ţinând cont şi de apărările intimatului, probatoriul administrat în cauză şi dispoziţiile legale incidente, se constată că în cauză nu subzistă motive de modificare sau casare a sentinţei recurate.
Fără a relua argumentele de fapt şi de drept amplu expuse prin sentinţa recurată printr-o analiză completă şi detaliată a probelor, pe care instanţa de recurs şi-o însuşeşte, se reţine că recurenta B. Iaşi a beneficiat de un împrumut nerambursabil în baza Contractului de Grant din ianuarie 01 februarie, pentru implementarea Proiectului „Mutual Management România - Republic of Moldova for biodiversity conservation on the border between the two contries”, valoarea totală a proiectului fiind de 808.080 euro, din care Autoritatea Contractantă a contribuit, conform art. 3 alin. (2) din Condiţiile Speciale ale Contractului de Grant, cu 89,1% din costurile totale eligibile, restul reprezentând contribuţie proprie a beneficiarului B. Iaşi.
Durata de implementare a proiectului a fost de 22 de luni, conform art. 2.2 din Condiţiile Speciale ale Contractului de Grant, cu obligaţia beneficiarului de a justifica prin Raportul
Final modul în care au fost folosiţi banii alocaţi finanţării.
Ca urmare a verificării cererii de plată finală în raport de documentele contabile şi tehnice, intimatul, în calitate de Autoritate Contractantă - parte a Contractului de Grant - a constatat că reclamanta, în calitate de beneficiară a Contractului, trebuie să restituie suma de 113.012,12 euro, apreciată ca fiind neeligibilă.
O parte din suma menţionată şi comunicată recurentei prin Notificarea din 1 iunie 2003, a fost achitată, rămânând un debit de 42.717,69 euro şi 51.848,90 lei.
Cheltuielile neeligibile vizează: costurile legate de subcontractarea a trei studii aferente activităţilor 2.1, 2.2 şi 2.3 din Anexa A; costurile salariale ale fucţionarilor publici angajaţi ca lectori consultanţi; costurile aferente serviciilor prestate de expertul în biodiversitate; costurile aferente difuzării de spoturi radio al căror număr este mai mic decât cel prevăzut în Anexa A şi costurile privind plata salariilor unor membrii din echipa administrativă.
În ceea ce priveşte costurile legate de subcontractarea a trei studii aferente activităţilor 2.1, 2.2 şi 2.3 din Anexa A şi costurile salariilor funcţionarilor publici angajaţi ca lectori consultanţi, instanţa de fond a reţinut puterea lucrului judecat în raport de sentinţa civilă nr. 1571 din 15 octombrie 2011 a Tribunalului Iaşi definitivă prin Decizia nr. 1142/2012 a Curţii de Apel Iaşi, iar recurenta nu aduce critici în raport de reţinerea instanţei.
Este evident că subcontractarea celor trei studii aferente activităţilor 2.1, 2.2 şi 2.3 din Anexa A - a fost făcută fără ca în Anexa A la descrierea activităţilor să fie prevăzută această posibilitate, recurenta în calitate de beneficiar, asumându-şi obligaţiile stabilite la art. 1 pct. 1.1, 1.2 şi 1.3 din Dispoziţiile generale şi administrative ale Contractului de Grant.
Faptul că Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi nu a atenţionat pe beneficiar că nu respectă prevederile contractului, nu exonerează de răspundere pe beneficiar în calitate de parte contractantă, beneficiarul şi Autoritatea Contractantă fiind singurele părţi ale contractului conform art. 1 pct. 14 din Dispoziţiile generale şi administrative aplicabile contractelor de grant finanţate de către Comunitatea Europeană - Anexa 11.
Cu privire la plăţile făcute funcţionarilor publici angajaţi ca lectori consultanţi, se reţine că activitatea concretă desfăşurată nu constituie activitate cu caracter didactic şi nici activitate complementară procesului de învăţământ.
Susţinerile recurentei, în sensul că Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi a dat avizele pentru activităţile desfăşurate în cadrul proiectului, nu înlătură răspunderea contractuală a recurentei, iar culpa Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi nu poate fi analizată în acest cadru procesual, instanţa de judecată fiind învestită să verifice legalitatea acţiunilor şi inacţiunilor autorităţilor implicate cu executarea Contractului de Grant ianuarie-01 februarie
Pentru funcţionarii publici angajaţi ca lectori consultanţi, recurenta în calitate de beneficiar, nu a respectat dispoziţiile legale cu privire la personalul didactic şi activităţile didactice, conform art. 5, 6, 9, alin. (1), (2), art. 11 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Nu pot fi reţinute nici criticile vizând costurile aferente serviciilor prestate de expertul în biodiversitate având în vedere că prin contractul de grant a fost nominalizat ca expert cheie Petre Daniel Wagna, iar activitatea a fost desfăşurată de expertul Carlo Bifulco, schimbarea experţilor cheie putând fi făcută doar prin acte adiţionale, conform art. 91 alin. (1) din Anexa II - Condiţii generale.
Trecerea costurilor aferente expertului Uniunii Europene de la linia 1.a - Salarii la linia 5.7 - costuri aferente conferinţelor/seminariilor, nu înlătură calitatea de expert cheie nominalizat, ţinând cont şi de dispoziţiile art. 6.2 din Condiţiile Speciale care stabilesc că în cazul unui conflict între reglementările din Anexa II şi cele din alte Anexe, reglementările din Anexa II vor avea prioritate.
Costurile aferente difuzării de spoturi radio, încadrate la linia bugetară 5.8 - Acţiuni de vizibilitate - au fost declarate neeligibile, având în vedere că au fost difuzate un număr mai mic de spoturi radio decât cel prevăzut în Anexa A.
Faptul că Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi a avizat numărul de spoturi solicitate de beneficiar nu exonerează pe beneficiar de obligaţiile stabilite prin Anexa A, recurenta fiind obligată să respecte clauzele prevăzute în Anexa II, respectiv 200 de spoturi radio, faţă de cele 120 spoturi prevăzute în Anexa C.
Nu pot fi reţinute nici criticile vizând costurile salariale ale unor membrii din echipa administrativă a proiectului, personal al Fundaţiei Corora, având în vedere că nu s-a făcut dovada efectivă a muncii prestate ţinând cont de faptul că persoanele ce au fost plătite în cadrul proiectului au desfăşurat în aceiaşi perioadă contracte individuale de muncă cu normă întreagă sau parţială aferente altor contracte Phare C.B.C., proiecte ce au fost implementate în localităţi diferite la care se adaugă în unele situaţii şi funcţia de bază, durata timpului de muncă desfăşurată în proiectele desfăşurate depăşind 24 de ore.
Faptul că au fost întocmite foi de prezenţă la finele fiecărei luni, nu face davada muncii efective, în condiţiile în care unii membrii ai echipei administrative au fost implicaţi în activităţi ce depăşesc 24 ore, respectiv 46 ore/zi, 32 ore/zi, 24 ore/zi, 20 ore/zi.
Faţă de considerentele expuse, se constată că în mod corect instanţa a admis acţiunea reclamantei-pârâte pentru cele cinci categorii de cheltuieli declarate neeligibile.
Cu privire la suma de 8.870,74 euro, ce a făcut obiectul acţiunii conexe, în mod corect a fost apreciată de instanţa de fond ca neeligibilă în raport de probatoriu administrat.
Actele anexate în recurs, Anexele 37-39 filele 152-159, nu dovedesc susţinerile recurentei în sensul plăţii efective, a muncii prestate şi a recuperării efective a sumelor ce au fost declarate neeligibile.
De altfel, chiar din Nota justificativă - Anexa 37 pct. 2, încheiată la data de 23 noiembrie 2008, se arată că ,,Pentru sumele plătite pe perioada noiembrie-decembrie 2007, urmează să se acţioneze în funcţie de decizia finală a Direcţiei de Control şi Antifraudă Fonduri Comunitare din cadrul A., după parcurgerea tuturor etapelor procedurale”, dar din probatoriul administrat nu rezultă care a fost Decizia finală, sumele recuperate şi compensate, de care face vorbire recurenta.
Ultima critică a recurentei vizează respingerea cererilor de chemare în garanţie pentru chemaţii în garanţie Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iaşi şi Fundaţia C., dar instanţa de fond în mod corect a respins aceste cereri având în vedere obiectul acţiunii principale şi faptul că prin Contractul de Grant din ianuarie, au fost stabilite raporturi contractuale între părţile contractante, chematele în garanţie nefiind părţi ala Contractului de Grant.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta-reclamantă B. Iaşi împotriva sentinţei nr. 1348 din 13 mai 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta-reclamantă B. Iaşi împotriva sentinţei nr. 1348 din 13 mai 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2016.