Decizia nr. 89/2016
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată;
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta B. anularea notificării MS/FD/3160 din 01 august 2013, prin care i-au fost comunicate datele necesare în vederea stabilirii, declarării şi achitării contribuţiei clawback aferente trim. II al anului 2013.
2. Soluţia instanţei de fond;
Prin sentinţa civilă nr. 2137 din 03 iulie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea şi a anulat notificarea nr. MS/FD/3160 din 01 august 2013 transmisă reclamantei de către pârâtă, cu privire la datele necesare în vederea stabilirii, declarării şi achitării contribuţiei clawback aferente trim. II al anului 2013.
3. Cererea de recurs;
Împotriva sentinţei civile nr. 2137 din 03 iulie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâta B., criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.
În motivarea căii de atac, recurenta - pârâtă a arătat că instanţa de fond a interpretat în mod eronat prevederile O.U.G. nr. 77/2011, cu referire expresă la art. 3 şi art. 5 din ordonanţa de urgenţă, după cum urmează:
- Este nelegal considerentul potrivit căruia B. ar fi trebuit să comunice doar consumul de medicamente înregistrat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate (cantitatea), iar nu valoarea acestuia.
Faptul că art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011 menţionează doar consumul de medicamente nu are semnificaţia reţinută în sentinţă, întrucât casele judeţene de asigurări de sănătate decontează, în condiţiile contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat de furnizorii de servicii medicale din circuitul deschis (farmacii) şi din circuitul închis (spitale şi centre de dializă) şi transmit B., în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011, cât şi cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 927 din 18 noiembrie 2011 pentru aprobarea machetei de raportare de către casele de asigurări de sănătate la B. a consumului centralizat de medicamente.
- Instanţa de fond a reţinut greşit că recurenta - pârâtă B. nu a făcut aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 17/2012, în sensul că nu a atribuit valoarea fixată indicelui Bat şi nu a exclus T.V.A. din valorile indicilor Bat şi Ctt.
Sub acest aspect, recurenta - pârâtă a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 31 alin (3) din O.U.G. nr. 77/2011, privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţiile B. se rezumă doar la comunicarea valorii procentului "p", odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011.
La stabilirea procentului „p" s-a utilizat valoarea bugetului aprobat pentru trimestrul II 2013, aferent medicamentelor suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii şi consumul total trimestrial de medicamente suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Stat şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.
- Instanţa de fond a reţinut în mod greşit că notificarea nu este motivată, nefăcând posibilă verificarea consumului de medicamente şi a valorii acestuia.
- Referitor la concluziile instanţei de fond cu privire la includerea T.V.A. în valorile consumului trimestrial de medicamente, a arătat că:
Potrivit art. 11 din Anexa 30 a Ordinului comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui B. nr. 423/191/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru anul 2011, de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 - 2014, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 14 alin. (1) din acelaşi act normativ, casele de asigurări de sănătate decontează numai medicamentele cu denumirile comerciale prevăzute în Lista cu medicamente (denumiri comerciale) elaborată pe baza Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale ale medicamentelor din Nomenclatorul medicamentelor de uz uman de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală, în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, aprobată prin Hotărâre a Guvernului, al căror preţ de referinţă se calculează pornind de la preţul maxim de vânzare cu amănuntul cu T.V.A.
Excluderea acestei taxe din consumul centralizat de medicamente, având în vedere consumul de medicamente de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate înregistrat la nivelul B., ar echivala cu încălcarea prevederilor legale speciale din legislaţia naţională, întrucât mecanismul clawback presupune includerea T.V.A.-ului în consumul centralizat de medicamente înregistrat la nivelul B. care este calculat în baza preţului de referinţă suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Stat. Acest preţ include și T.V.A., şi în mod firesc şi consumul înregistrat va include şi T.V.A.
Recurenta - pârâtă a precizat că reclamanta nu a fost prejudiciată, mecanismul de colectare a taxei pe valoarea adăugată fiind reglementat de dispoziţiile Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind C. fisc., cu modificările şi completările ulterioare, norme armonizate cu prevederile imperative ale Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 112/2006/CE privind sistemul comun al T.V.A., aplicabilă la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.
A adăugat că, având în vedere că sumele plătite de deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor sunt folosite pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă (decontate în cadrul plăţii pe serviciu medical), în condiţiile neefectuării plăţii ar rezulta o pagubă pentru Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, ceea ce ar conduce la îngrădirea accesului la medicamente al asiguraţilor.
4. Apărările intimatei;
Intimata - reclamantă a depus la dosar întâmpinare prin care a răspuns criticilor formulate în recurs, subliniind legalitatea sentinţei din perspectiva nemotivării actului şi a aplicabilităţii Deciziei nr. 39/2013, a Curţii Constituţionale, care, constatând neconstituţionalitatea sintagmei „care include şi taxa pe valoarea adăugată” din cuprinsul art. 31 alin. (5) al O.U.G. nr. 77/2011, atrage nulitatea notificării.
De asemenea şi-a prezentat pe larg, cu argumente de fapt şi de drept, punctul de vedere asupra distincţiei dintre consumul de medicamente şi valoarea consumului, determinată greşit ca fiind egală cu valoarea de compensare.
În acest sens, a arătat, în esenţă, următoarele:
- Art. 3 şi 5 din O.U.G. nr. 77/2011 fac referire la consumul de medicamente și nu la valoarea consumului, cele două noțiuni fiind diferite;
- Consumul de medicamente suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Stat și din bugetul Ministerului Sănătății aferent vânzărilor plătitorului de contribuție, necesare pentru stabilirea contribuției, se comunică fiecărui contribuabil de către B., în conformitate cu art. 3 alin. (3) și art. 5 alin. (4), (6) și (7) din O.U.G. nr. 77/2011.
- Pe baza datelor privind consumul, deținătorii de A.P.P. au obligația să stabilească, să declare și să plătească această contribuție;
- Distincția dintre cele două noțiuni analizate rezultă şi din prevederile art. 64 lit. g) ale Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, adoptat prin H.G. nr. 117/2013.
5. Procedura de filtrare a recursului
Raportul asupra admisibilităţii recursului, întocmit în cauză potrivit art. 493 alin. (2) - (3) C. proc. civ., a fost comunicat părţilor în baza încheierii din data de 20 noiembrie 2015, conform alineatului (4) al aceluiaşi articol. Părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la raportul întocmit.
În şedinţa din data de 22 ianuarie 2016, ţinând seama de concluziile raportului, completul de filtru a constatat că recursul este admisibil şi că sunt îndeplinite condiţiile art. 493 alin. (6) pentru soluţionarea lui fără citarea părţilor, problemele de drept care se pun în calea de atac făcând obiectul unei jurisprudenţe constante a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului;
Examinând legalitatea sentinţei prin prisma motivelor invocate de recurenta - reclamantă şi a apărărilor formulate în întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, nefiind identificate motive pentru casarea sentinţei, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata - reclamantă a supus controlului instanţei de contencios administrativ şi fiscal notificarea nr. MS/FD/3160 din 01 august 2013 prin care B. i-a comunicat următoarele:
1. În conformitate cu prevederile art. 7, secţiunea a 2-a din Ordonanţa nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare „Începând cu trim. IV 2012, calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu completările ulterioare, unde Ctt şi Bat nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar Bat este de 1.515 milioane lei”.
Valoarea procentului "p" pentru trim. II 2013 este de 14.55%.
2. Consumul de medicamente pentru trim. II 2013 suportat din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii aferent vânzărilor plătitorului de contribuţie pentru medicamentele din lista depusă pentru care se datorează contribuţia trimestrială, este prevăzut în anexă şi conţine T.V.A., urmând ca acesta sa fie dedus de fiecare.
În esenţă, motivele pentru care prima instanţă a dispus anularea notificării, considerând-o nelegală, au fost următoarele:
- B. a comunicat valoarea consumului, iar nu consumul de medicamente suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Stat şi din bugetul ministerului sănătăţii;
- drept valoare a consumului aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie a fost indicată valoarea de compensare a medicamentelor, mod de determinare care nu rezultă din lege şi contravine deciziilor Curţii Constituţionale, prin includerea T.V.A;
- actul administrativ este nemotivat sub aspectul indiciilor Ctt şi Bat şi, implicit, a procentului „p”.
Cu privire la criticile formulate în recurs, Înalta Curte constată, contrar susţinerilor recurentei - pârâte, că prima instanţă a reţinut corect nemotivarea notificării, lipsa elementelor care să permită verificarea calculelor efectuate de pârâtă.
În acest sens, instanţa de control judiciar are în vedere că motivarea actului administrativ constituie o veritabilă condiţie de validitate a acestuia, o garanţie împotriva conduitei arbitrare a autorităţilor publice. Or, prin modul în care a fost întocmită, notificarea contestată în speţă nu conţine un minim de elemente de fapt şi de drept care să facă posibilă exercitarea unui control efectiv asupra modului în care a fost stabilită baza de calcul al contribuţiei clawback în raport cu conţinutul O.U.G. nr. 77/2011 în perioada analizată, în sensul celor arătate de B. în motivele de recurs.
De asemenea, în ceea ce priveşte încălcarea efectelor obligatorii, erga omnes, ale Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 39/2013 şi a raţionamentului urmat în Decizia nr. 1007/2012, concluziile instanţei de fond sunt corecte, sensul deciziilor instanţei de contencios constituţional fiind acela că elementele din formula de calcul al contribuţiei clawback nu trebuie să includă T.V.A.
Or, cu toate că la pct. 1 din notificare, B. a comunicat că elementele Ctt (consumul total trimestrial) şi Bat (bugetul aprobat trimestrial) nu conţin T.V.A., conform O.G. nr. 17/2012, totuşi la pct. 2 a indicat consumul de medicamente pentru trim. II 2013, aferent plătitorului de contribuţie, prevăzut în anexă, cu precizarea că acesta conţine T.V.A., situaţie care generează o incertitudine asupra legalităţii calculului Ctt şi, implicit, a procentului „p” din punctul de vedere al includerii sau excluderii T.V.A.
Deducerea T.V.A., la care se referă recurenta - pârâtă, vizează o instituţie juridică net diferită, reglementată în art. 145 din C. fisc.
Aceste elemente de nelegalitate care afectează notificarea contestată fac ca susţinerile referitoare la sensul noţiunilor de „consum de medicamente” şi „valoarea consumului de medicamente”, deşi întemeiate, să nu poată duce la reformarea sentinţei.
În acest sens, art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011 prevede că:
„(1) Contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente, suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie.
(2) Procentul "p" se calculează astfel:
- unde:
Ctt = consumul total trimestrial de medicamente, suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii;
Bat = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, calculat prin împărţirea la 4 a bugetului anual aprobat inițial prin legea bugetului de stat.
(3) Valoarea procentului "p" se comunica persoanelor prevăzute la art. 1 de către B., odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).
(4) Contribuţia trimestrială prevăzută la alin. (1) se calculează şi se datorează pentru valoarea consumului de medicamente realizat după data de 30 septembrie 2011.”
Într-adevăr, valoarea consumului total trimestrial de medicamente suportată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății se stabilește de către B. pe fiecare plătitor de contribuție. Această valoare se obține prin centralizarea consumului la nivel național pentru medicamentele incluse în programele naționale de sănătate, precum și pentru medicamentele cu sau fără contribuție personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescripție medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc și pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, aferente medicamentelor din lista depusă la B. de către deținătorii de autorizație de punere pe piață pentru care se datorează contribuția trimestrială, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011.
Din interpretarea acestei dispoziții normative coroborate cu cele ale art. 3 alin. (1) și (4) din aceeași ordonanță, rezultă faptul că la stabilirea, calculul și declararea contribuției clawback se are în vedere valoarea consumului de medicamente decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății.
În același timp, trebuie observat și faptul că, în formula de calcul menționată la art. 3 alin. (2) din ordonanță, legiuitorul delegat nu face deosebire între consumul de medicamente și valoarea consumului de medicamente.
În concret, unul dintre elementele formulei mai sus menționate este consumul total trimestrial de medicamente, care reprezintă de fapt valoarea consumului total trimestrial, iar nu cantitatea acestui consum.
De asemenea, instanța de control judiciar apreciază că este corectă apărarea recurentei-pârâte referitoare la faptul că, practic, casele de asigurări de sănătate decontează, în condițiile contractului-cadru, valoarea consumului de medicamente raportat la furnizorii din circuitul deschis (farmacii) și din circuitul închis (spitale și centre de dializă, în cadrul tarifului aferent serviciului medical) și transmit B., în format centralizat, valoarea acestui consum de medicamente înregistrat, în temeiul art. 5 alin. (6) din O.U.G. nr. 77/2011.
În acelaşi sens s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 3622 din 13 noiembrie 2015.
Având în vedere considerentele expuse în temeiul art. 493 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B. împotriva sentinţei civile nr. 2137 din 3 iulie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2016.