Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată sub nr. 4254/2003, reclamanta C.D., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Cluj, a solicitat anularea hotărârii nr. 10454 din 2 iunie 2003, a pârâtei, prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea 189/2000.
Prin sentința nr. 962 din 29 august 2003, s-a admis acțiunea, s-a anulat hotărârea nr. 10454 din 2 iunie 2003, emisă de intimată pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantei, statutul de refugiat pe perioada 8 noiembrie 1942 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 aprilie 2003.
Pentru a pronunța astfel, instanța a avut în vedere:
Contestatoarea s-a născut după ce părinții acesteia s-au refugiat din teritoriul Ardealului de Nord, aflat sub ocupație străină între 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945.
- Faptul că nașterea contestatoarei a avut loc în localitatea de refugiu a părinților, nu poate conduce la ideea că un membru al familiei să aibă un regim juridic diferit, cu atât mai mult, cu cât consecințele persecuțiilor etnice privind pe părinți, au avut aceleași consecințe asupra nou născutului.
Împotriva sentinței a formulat recurs Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o astfel:
Conform H.G. nr. 127/2002, ca o persoană să dobândească statutul de refugiat, este necesar ca datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă, să își schimbe domiciliul, ori în cazul contestatoarei aceasta s-a născut în localitatea de refugiu, Timișoara și nu a suferit persecuții etnice, orașul citat aparținând statului român.
Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Este adevărat că legea stabilește categoriile care beneficiază de statutul de refugiați, însă nu-i exclude pe cei născuți în perioada refugiului.
În mod judicios, instanța de fond a apreciat că un nou născut nu poate avea un statut juridic diferit de al părinților refugiați pe criterii etnice, întrucât a suportat aceleași neajunsuri morale și materiale.
De altfel, nu se poate ignora principiul echității, statul ocrotind în mod egal pe toți cetățenii.
Constatându-se în raport cu cele menționate mai sus, că recursul este nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 962 din 29 august 2003, a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2004.