Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

A. Judecata în primă Instanţă;

I. Prin sentinţa penală nr. 341 din 15 mai 2015 pronunţată în Dosarul nr. x/1/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a dispus următoarele:

a. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, iar în baza art. 81 C. pen. anterior a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei de 1 an închisoare pe un termen de încercare de 3 ani.

A pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen. anterior şi, în baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

b.1. Secţia de votare nr. 105 Piatra Olt;

1.1. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpata B. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale, iar în baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 86³C. pen. anterior a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate de acesta;

- să anunţe, în prealabil, Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare mai mare de 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

1.2. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

1.3. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul D. la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

1.4. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

1.5. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

1.6. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat inculpata G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceleiaşi inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior și, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

2. Secţia de votare nr. 142 Ciuperceni;

2.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata H. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

2.2. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

2.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

2.4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul K. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

2.5. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata L. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

2.6. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

2.7. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

3. Secţia de votare nr. 1 Alexandria;

3.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul O. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

3.2. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat inculpatul P. la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să anunţe, în prealabil, Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare mai mare de 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

3.3. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat inculpatul R. la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

4. Secţia de votare nr. 244 Plosca;

4.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul S. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

4.2. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata T. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

4.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul U. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

4.4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

4.5. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul X. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

4.6. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul Z. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

4.7. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul Y. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

5. Secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti;

5.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul A.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

5.2.În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul B.B. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

5.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul C.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

5.4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata D.D. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

5.5. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata D.D. (pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

5.6. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul F.F. la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

5.7. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul G.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

6. Secţia de votare nr. 112 Bragadiru;

6.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata H.H. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

6.2. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul I.I. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

6.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul J.J. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

6.4. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul K.K. pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului L.L. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

6.5. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul M.M. la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

6.6. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul N.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 254 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatul N.N. la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

6.7. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatul O.O. pedeapsa închisorii de 6 luni, iar în baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat inculpatului P.P. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În baza art. 86³ C. pen. anterior a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

7. Secţia de votare nr. 113 Bragadiru;

7.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul R.R. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

7.2. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul S.S. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

7.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata T.T. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

7.4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul U.U. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

7.5. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata V.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) Legea nr. 3/2000.

7.6. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul X.X. pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86³ C. pen. anterior a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 864 C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

7.7. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul Z.Z. pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, iar în baza art. 86¹ C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

8. Secţia de votare nr. 114 Bragadiru;

8.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata Y.Y. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

8.2. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata A.A.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

8.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul B.B.B. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

8.4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul C.C.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

8.5. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul D.D.D. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

8.6. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior raportat la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. anterior a condamnat pe inculpatul E.E.E. la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni şi în baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior.

În baza art. 81 C. pen. anterior a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare pe un termen de încercare de 3 ani şi 4 luni.

8.7. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul F.F.F. la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

8.8. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpata G.G.G. la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior.

În baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat aceleiaşi inculpate pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 242 alin. (1) C. pen. anterior a condamnat pe aceeaşi inculpată la pedeapsa închisorii de 3 luni.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. anterior a contopit pedepsele aplicate, inculpata G.G.G. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere, pentru un termen de încercare de 5 ani şi a încredinţat supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

9. Secţia de votare nr. 287 Suraia;

9.1. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 386 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului H.H.H. din complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 în infracţiunile prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen. şi art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen.

În baza art. 387 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 392 C. pen. a condamnat pe inculpatul H.H.H. la o pedeapsă de 7 luni închisoare, iar în baza art. 67 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

A făcut aplicarea art. 65 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, iar în baza art. 67 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

A făcut aplicarea art. 65 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 296 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul H.H.H. la o pedeapsă de 1 lună închisoare.

În baza art. 296 alin. (2) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele şi a aplicat inculpatului H.H.H. pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare la care adaugă un spor de 4 luni.

În baza art. 45 alin. (3) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute, alături de pedeapsa principală de 1 an şi 10 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a şi b C. pen. pe o perioadă de 2 ani, iar în baza art. 45 alin. (5) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a şi b C. pen., ca pedeapsă accesorie.

9.2. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpata I.I.I. la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 6 ani, încredinţând supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea la datele fixate de acesta;

- să anunţe, în prealabil, Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare mai mare de 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

9.3. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpata J.J.J. la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceleiaşi inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru un termen de încercare de 6 ani, încredinţând supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

9.4. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpata K.K.K. la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceleiaşi inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru un termen de încercare de 6 ani, încredinţând supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

9.5. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul L.L.L. la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 6 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

9.6. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

9.7. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpatul M.M.M. la pedeapsa închisorii de 3 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 6 ani, încredinţând supravegherea inculpatului Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatului prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

10. Secţia de votare nr. 147 Bîlteni;

10.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata N.N.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

10.2. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata O.O.O. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

10.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata P.P.P. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

10.4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul R.R.R. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

10.5. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpata S.S.S. la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceleiaşi inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;

- să anunţe, în prealabil, Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare mai mare de 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

10.6. În aplicarea art. 5 C. pen.:

În baza art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a condamnat pe inculpata T.T.T. la pedeapsa închisorii de 2 ani, iar în baza art. 65 C. pen. anterior a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. anterior a aplicat aceleiaşi inculpate pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior şi, în baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pentru un termen de încercare de 5 ani, încredinţând supravegherea inculpatei Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj.

În baza art. 86³ C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;

- să comunice şi să justifice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

A pus în vedere inculpatei prevederile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

11. Secţia de votare nr. 148 Bîlteni;

11.1. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul U.U.U. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

11.2.În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul V.V.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

11.3. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata X.X.X. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

11.4. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata Z.Z.Z. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

11.5. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul Y.Y.Y. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

11.6. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpatul A.A.A.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

11.7. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a achitat inculpata B.B.B.B. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

c. În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a dispus desfiinţarea următoarele acte:

1. Secţia de votare nr. 105 Piatra Olt;

Lista electorală permanentă: pag. 12, poziția 4, poziția 5, poziția 6, poziţia 38 - C.C.C.C. - D.D.D.D. - E.E.E.E. - F.F.F.F.; pag. 4, poziția 4, poziția 18, poziția 19, poziția 23, poziția 29, poziția 30 - G.G.G.G., H.H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J., K.K.K.K., L.L.L.L.; pag. 15, poziția 10, poziția 12, poziția 20 - M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O.; pag. 16, poziția 9, poziţia 20 - P.P.P.P., R.R.R.R.; pag. 7, poziția 13, poziția 17, poziția 19 - S.S.S.S., T.T.T.T., U.U.U.U.; pag. 9, poziția 16, poziția 26 - V.V.V.V., X.X.X.X.; pag. 13, poziția 42, poziția 43, poziția 45, poziția 46 - Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.; pag. 2, poziția 54 - C.C.C.C.C.; pag. 14, poziția 7 - D.D.D.D.D.; pag. 8, poziția 42, poziția 44, poziția 45 - E.E.E.E.E., F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.; pag. 13, poziția 51 - H.H.H.H.H.; pag. 3, poziția 103 - I.I.I.I.I.; pag. 15, poziția 16, poziția 17, poziția 22 - J.J.J.J.J., K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.; pag. 9, poziția 30 - M.M.M.M.M.

Lista electorală suplimentară: urna mobilă, pag. 1, poziția 3 - N.N.N.N.N.;

2. Secţia de Votare nr. 142 Ciuperceni;

Lista electorală permanentă: pag. 3, poziția 76 - O.O.O.O.O.; pag. 4, poziția 81, poziția 101 - P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.; pag. 6, poziția 180 - S.S.S.S.S.; pag. 7, poziția 218, poziția 225, poziția 226, poziția 235 - T.T.T.T.T., U.U.U.U.U., V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.; pag. 8, poziția 275, poziția 276 - Z.Z.Z.Z.Z. - Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 9, poziția 301 - A.A.A.A.A.A.; pag. 10, poziția 354 - B.B.B.B.B.B.; pag. 12, poziția 415, poziția 435, poziția 436 - C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.; pag. 14, poziția 486, poziția 487, poziția 508 - F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.; pag. 15, poziția 537, poziția 538 - I.I.I.I.I.I. - J.J.J.J.J.J.

3. Sectia de votare nr. 1 Alexandria;

Lista electorală suplimentară: urna mobilă (Spitalul Alexandria), pag. 25, poziția 244 - J.J.J.J.J.J.; pag. 22, poziția 212 - L.L.L.L.L.L.; pag. 21, poziția 120, poziția 202 - M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.; pag. 23, poziția 223 - O.O.O.O.O.O.; pag. 20, poziția 194 - P.P.P.P.P.P.; pag. 24, poziția 234 - R.R.R.R.R.R.; pag. 15, poziția 148 - S.S.S.S.S.S.; pag. 20, poziția 192 - T.T.T.T.T.T.; pag. 11, poziția 106 - U.U.U.U.U.U.; pag. 11, poziția 102 - V.V.V.V.V.V.; pag. 20, poziția 198 - X.X.X.X.X.X.; pag. 26, poziția 256 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 20, poziția 191 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 29, poziția 284 - A.A.A.A.A.A.A.; pag. 21, poziția 204 - B.B.B.B.B.B.B.; pag. 22, poziția 213 - C.C.C.C.C.C.C.; pag. 11, poziția 109 - D.D.D.D.D.D.D.; pag. 11, poziția 105 - E.E.E.E.E.E.E.; pag. 29, poziția 285 - F.F.F.F.F.F.F.; pag. 21, poziția 210 - G.G.G.G.G.G.G.; pag. 13, poziția 128 - H.H.H.H.H.H.H.; pag. 28, poziția 275 - I.I.I.I.I.I.I.; pag. 12, poziția 117 -J.J.J.J.J.J.J.; pag. 20, poziția 193 - K.K.K.K.K.K.K.; pag. 12, poziția 112 - I.I.I.I.I.I.; pag. 28, poziția 272 - L.L.L.L.L.L.L.; pag. 28, poziția 277 - M.M.M.M.M.M.M.; pag. 28, poziția 280 - N.N.N.N.N.N.N.; pag. 22, poziția 211 - O.O.O.O.O.O.O.

4. Secţia de votare nr. 244 Plosca;

Lista electorală permanentă: pag. 18, poziția 4, poziția 30 - P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.; pag. 1, poziția 8, unde sunt menționate datele de identificare privind pe S.S.S.S.S.S.S.; pag. 2, poziția 50, poziția 68 - T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.; pag. 19, poziția 66, poziția 76 - V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.; pag. 20, poziția 105 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 3, poziția 120, Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 22, poziția 190, poziția 193, poziția 195 - B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 5, poziția 179 - E.E.E.E.E.E.E.E.; pag. 23, poziția 210, poziția 225 - F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.; pag. 6, poziția 229, H.H.H.H.H.H.H.H.; pag. 24, poziția 265, I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 26, poziția 350, poziția 351 - J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.; pag. 29, poziția 446 - L.L.L.L.L.L.L.L.; pag. 11, poziția 422, poziția 427 - M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.; pag. 29, poziția 480 - O.O.O.O.O.O.O.O.; pag. 12, poziția 453 - P.P.P.P.P.P.P.P.; pag. 30, poziția 494, poziția 519 - R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.; pag. 31, poziția 537 - T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 32, poziția 575, poziția 604, poziția 625, poziția 626 - U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 34, poziția 652, poziția 658, poziția 660, poziția 663, poziția 679 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 35, poziția 710 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.; pag. 36, poziția 729 - unde sunt menționate datele de identificare privind pe F.F.F.F.F.F.F.F.F.; pag. 33, poziția 640 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.; pag. 16, poziția 617 - H.H.H.H.H.H.H.H.H.; pag. 37, poziția 768 - I.I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 20, poziția 116 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.; pag. 23, poziția 207 - K.K.K.K.K.K.K.K.K.;

5. Secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti;

Lista electorală suplimentară: urna mobilă, pag. 1, poziția 6 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.; pag. 2, poziția 14, poziția 20 - M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.; pag. 4, poziția 29, poziţia 31, poziția 32 - O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.; pag. 5, poziția 44, poziția 46 - S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 6, poziția 47, poziția 49, poziția 53, poziția 54 - U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 7, poziția 64 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 8, poziția 67, poziția 70 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.

Lista electorală permanentă: pag. 1, poziția 17 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.; pag. 3, poziția 108 - D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 4, poziția 151 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; pag. 8, poziția 315, poziția 316 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; pag. 9, poziția 329, poziția 347 - H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 12, poziția 465, poziția 466 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.; pag. 13, poziția 487, poziția 498, poziția 499 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; pag. 14, poziția 524, poziția 536 - O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; pag. 19, poziția 130 - R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; pag. 21, poziția 213, poziția 215 - S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 24, poziția 329, poziția 330, poziția 354, poziția 359, poziția 360 - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 25, poziția 369, poziția 373 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.; pag. 29, poziția 521 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.; pag. 33, poziția 708, poziția 709 - D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; pag. 35, poziția 796, poziția 797, poziția 798 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.; pag. 14, poziția 525 - I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.

Lista electorală suplimentară, pag. 5, poziția 43 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.

6. Secţia de votare nr. 147 Bîlteni;

Lista electorală permanentă: pag. 1, poziția 27, poziția 32, poziția 37 - K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; pag. 2, poziția 48, poziția 76, poziția 79 - N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; pag. 3, poziția 81, poziția 95, poziția 106 - R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 4, poziţia 140, poziția 149, poziția 153 - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; pag. 5, poziția 169, poziția 174, poziția 179, poziția 180, poziția 194, poziția 195 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 6, poziția 204, poziția 208, poziţia 209, poziţia 211 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.; pag. 7, poziția 255, poziția 256 - I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.; pag. 8, poziția 292, poziția 318 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; pag. 9, poziția 337, poziția 345 - N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.; pag. 10, poziția 365, poziția 368, poziția 390 - P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.; pag. 11, poziția 402, poziția 419, poziţia 432, poziția 435, - T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; pag. 12, poziţia 465, poziția 471, poziția 478 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; pag. 15, poziția 573 - B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.; pag. 16, poziția 625, poziția 631, poziția 632, poziția 633, poziția 635, poziția 636, poziția 637 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 17, poziția 648, poziția 650, poziția 651, poziția 668, poziția 674 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., U.U.U., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; pag. 19, poziția 735 - M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; pag. 20, poziția 778, poziția 1058 - N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.; pag. 27, poziția 1062, poziția 1076, poziția 1077, poziția 1078 - P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 28, poziția 1082, poziția 1098, poziția 1118, poziția 1125 - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 29, poziția 1134 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 30, poziția 1182 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; pag. 31, poziția 1218 - B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.; pag. 34, poziția 1334, poziția 1337 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 35, poziția 1382, poziția 1389 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.; pag. 36, poziția 1410, poziția 1411, poziția 1412, poziția 1414, poziția 1415, poziția 1416 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; pag. 40, poziția 1565, poziția 1567, poziția 1568, poziția 1570, poziția 1574, poziția 1575 - M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.; pag. 42 poziția 1659, poziția 1660, poziția 1661, poziția 1662, poziția 1669 - T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.

Lista electorală suplimentară: pag. 2, poziția 22 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.

7. Secţia de votare nr. 148 Bîlteni;

Lista electorală permanentă: pag. 1, poziția 28 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; pag. 3, poziția 87, poziția 88, poziția 89, poziția 94 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 4, poziția 121, poziția 123, poziția 124, poziția 127, poziția 133, poziția 145 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.; pag. 5, poziția 171, poziția 173, poziția 174, poziția 176, poziția 189 - K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.; pag. 6, poziția 223, poziția 225 - P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; pag. 7, poziția 241, poziția 242, poziția 245, poziția 249, poziția 253, poziția 254 poziția 257, poziția 258 - S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 8, poziția 286, poziția 290, poziția 295, poziția 298, poziția 302, poziția 305 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.; pag. 9, poziția 321, poziția 323, poziția 327, poziția 333, poziția 336 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.; pag. 15, poziția 569 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; pag. 16, poziția 602, poziția 618, poziția 624, poziția 628, poziția 629 - M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; pag. 24, poziția 922, poziția 925 - S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 28, poziția 1112, poziția 1113, poziția 1116, poziția 1118, poziția 1120, - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 30, poziția 1182 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; pag. 33, poziția 1290, poziția 1301 - B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.; pag. 37, poziția 1456, poziția 1457, poziția 1459, poziția 1460, poziția 1469, poziția 1479 - D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 38, poziția 1489, poziția 1491, poziția 1493, poziția 1494, poziția 1497, poziția 1499, poziția 1500, poziția 1501, poziția 1502, poziția 1503, poziția 1504, poziția 1505, poziția 1506 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; pag. 39, poziția 1551, poziția 1557 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 41, poziția 1604, poziția 1613, poziția 1614, poziția 1615, poziția 1617, poziția 1625, poziția 1632 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., S.S.S.; pag. 42, poziția 1671- G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; pag. 43, poziția 1681, poziția 1683, poziția 1684, poziția 1687- H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.

8. Secţia de votare nr. 112 Bragadiru;

Lista electorală permanentă: pag. 2, poziția 6 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; pag. 8, poziția 255, poziția 279, poziția 280 - M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.; pag. 9, poziția 297, poziția 308 - P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; pag. 11, poziția 392 - S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.; pag. 12, poziția 433 - T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 13, poziția 459 - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.; pag. 17, poziția 601 - V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.; pag. 18, poziția 676 - X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; pag. 19, poziția 703 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 20, poziția 725 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 22, poziția 828, poziția 832 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.; pag. 23, poziția 847, poziția 866, poziția 879 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; pag. 45, poziția 21 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.; pag. 47, poziția 9 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.

Lista electorală suplimentară: urna mobilă, pag. 1, poziția 7 - H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.; pag. 4, poziția 32, poziția 33 - I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.

9. Secţia de votare nr. 113 Bragadiru;

Lista electorală permanentă: pag. 1, poziția 9 - K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.; pag. 2, poziția 65, poziția 67 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.,; pag. 3, poziția 100, N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; pag. 4, poziția 127, poziția 155, J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.; pag. 5, poziția 169, poziția 195 - O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; pag. 7, poziția 252 - R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; pag. 10, poziția 376 - S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.; pag. 11, poziția 415, poziția 418, poziția 436 - T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.; pag. 15, poziția 569, poziția 570 - V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; pag. 21, poziția 816 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 26, poziția 1016 - L.L. Maria;pag. 42, poziția 16 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.

Lista electorală suplimentară: urna mobilă, pag. 2, poziția 11, poziția 17 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.

10. Secţia de votare nr. 114 Bragadiru;

Lista electorală permanentă: pag. 1, poziția 28 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., pag. 9, poziția 327 - D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 2, poziția 43, poziția 58 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F..F.F.; pag. 3, poziția 91, poziția 95, poziția 111 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 4, poziția 133, poziția 139, poziția 157, poziția 158, poziția 160, J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; pag. 5, poziția 177, poziția 180 - O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; pag. 6, poziția 54, poziția 55, poziția 59, poziția 232 - R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., M.M., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; pag. 7, poziția 241, poziția 271, poziția 275 - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; pag. 8, poziția 314 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 12, poziția 472, poziția 476, poziția 480 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.; pag. 15, poziția 591, poziția 597 - D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; pag. 17, poziția 664 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; pag. 18, poziția 692 - X.X.; pag. 25, poziția 994, poziția 999 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; pag. 35, poziția 35 - H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.; pag. 36, poziția 43 - I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 37, poziția 2, poziția 5 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.; pag. 40, poziția 3 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; pag. 45, poziția 5 - M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; pag. 55, poziția 5 - N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; pag. 60, poziția 6 - O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.;

Lista electorală suplimentară: urna mobilă, pag. 2, poziția 11, poziția 12, poziția 13, poziția 14, poziția 15, poziția 17 - P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., pag. 4, poziția 33, poziția 36 - X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; pag. 5, poziția 44 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.

11. Secţia de votare nr. 287 Suraia;

Lista electorală permanentă: pag. 2, poziția 63 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; pag. 3, poziția 87, poziția 93, poziția 97, poziția 103 - B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; pag. 4, poziția 137 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.; pag. 5, poziția 175, poziția 187, poziția 194 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; pag. 6, poziția 204, poziția 215, poziția 222, poziția 240 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; pag. 7, poziția 262, poziția 271, poziția 275 - N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; pag. 8, poziția 283, poziția 300 - R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.; pag. 9, poziția 322, poziția 323, poziția 328, poziția 330, poziția 332 - T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; pag. 10, poziția 365 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; pag. 12, poziția 458, A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; pag. 13, poziția 482, poziția 484, poziția 500, poziția 505, poziția 519 - B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.; pag. 18, poziția 707 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; pag. 21, poziția 826 - H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.; pag. 22, poziția 856, poziția 860 - I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.; pag. 23, poziția 891 - K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.; pag. 34, poziția 1340 poziția 1360 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; pag. 36, poziția 1422 - N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; pag. 39, poziția 1549, poziția 1550, poziția 1559 - O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; pag. 40, poziția 1578, poziția 1582 - S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.

Lista electorală suplimentară: urna mobilă, poziția 2 - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.; poziția 3 - V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.; poziția 4 - X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; poziția 9 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; poziția 10 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; poziția 13 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; poziția 15 - Ifrim Ionica; poziția 21 - B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.; poziția 24 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.; poziția 25 - D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; poziția 28 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E; poziția 33 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F; poziția 34 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.; poziția 35 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; poziția 36 - H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. poziția 41 - I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; poziția 42 - J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.; poziția 43 - K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.; poziția 46 - L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; poziția 55 - M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; poziția 56 - N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; poziția 60 - O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.; poziția 63 - P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; poziția 67 - R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; poziția 69 - S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.; poziția 70 - T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; poziția 73 - U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.; poziția 75 - V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.; poziția 76 - X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; poziția 77 - Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.; poziția 78 - Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.; poziția 81 - A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; poziția 82 - B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.; poziția 83 - C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.; poziția 84 - D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; poziția 85 - E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; poziția 86 - F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.; poziția 93 - G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.; poziția 92 - H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.

Cele 163 de rubrici din lista electorală suplimentară, totalizând 12 pagini, referitoare la persoanele verificate conform procesului verbal din data de 10 august 2012, vol. 33, filele 15 - 32: I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.

S-a dispus ca onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii B.B.B.B., A.A.A.A., Y.Y.Y., Z.Z.Z., X.X.X., V.V.V., U.U.U., R.R.R., P.P.P., T.T.T., N., în sumă de câte 600 lei, să fie plătite din fondul Ministerului Justiţiei.

De asemenea, s-a dispus ca onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii N.N.N., I., J., K., H., L., M., A.A., B.B., C.C., D.D., D.D., P.P., H.H., I.I., J.J., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., S., T., U., V., X., Z., Y. şi O., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 200 lei, să fie plătite din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., instanţa de fond a obligat inculpaţii A., B., C., D., E., F., G., N.N., F.F., G.G., L.L., M.M., X.X., Z.Z., P., R., F.F.F. şi G.G.G. la plata sumei de câte 1.100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, urmând a fi plătită din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii E.E.E., K.K.K., J.J.J., I.I.I., H.H.H., M.M.M., A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L., O.O.O. şi S.S.S. la plata sumei de câte 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 600 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, urmând a fi plătită din fondul Ministerului Justiţiei.

Celelalte cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea cauzei în fond au rămas în sarcina statutului.

II. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. x/P/2012 din 27 septembrie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a următorilor inculpaţi:

- A. (deputat în Parlamentul României şi vicepremier al Guvernului României) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);

- B. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 C. pen. rap. la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- C. (consilier local în cadrul Consiliului Local Piatra Olt, jud. Olt) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- D. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt), E. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt), F. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt) şi G., (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, jud. Olt) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- H. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman), I. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman), J. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman), K. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman), L. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman), M. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman) şi N., (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- P. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 1 Alexandria, jud. Teleorman), R. (membru în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 1 Alexandria, jud. Teleorman) şi O., (preşedinte în cadrul Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 1 Alexandria, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- S. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman), T. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman), U. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman), V. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman), X. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman), Z. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman) şi Y., (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 244 Plosca, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- A.A. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, jud. Teleorman), F.F. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, jud. Teleorman), B.B. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, jud. Teleorman), C.C. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, jud. Teleorman), G.G. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, jud. Teleorman), D.D. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, jud. Teleorman) şi D.D. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- P.P. (primarul com. Bragadiru, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);

- N.N. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare), art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- H.H. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman), I.I. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman), J.J. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman), L.L., (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman) şi M.M., (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- R.R. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman), S.S. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman), T.T. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman), U.U. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman), X.X. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman), Z.Z. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman) şi V.V., (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- E.E.E. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman) şi F.F.F., (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- G.G.G. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 și art. 242 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- Y.Y. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman), A.A.A. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman), B.B.B. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman), C.C.C. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman) şi D.D.D., (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, jud. Teleorman), pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- H.H.H. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea) pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, art. 250 alin. (1), (2) C. pen. şi art. 250 alin. (1), 3 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- I.I.I. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea), J.J.J. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea), K.K.K. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea), L.L.L. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea), A.A.A.A.A.A.A.A. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea) şi M.M.M. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 287 Suraia, jud. Vrancea) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- N.N.N. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj), T.T.T. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj), S.S.S. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj), O.O.O. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj), P.P.P. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj) şi R.R.R. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 147 Bâlteni, jud. Gorj) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000;

- U.U.U. (preşedinte al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj), V.V.V. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj), X.X.X. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj), Z.Z.Z. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj), Y.Y.Y., (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj), A.A.A.A. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj) şi B.B.B.B. (membru al Biroului Electoral al Secţiei de votare nr. 148 Bâlteni, jud. Gorj) pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

De asemenea, prin actul de sesizare, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) C. pen., cu referire la art. 348 C. proc. pen., s-a solicitat desfiinţarea parţială a listelor electorale permanente/suplimentare, respectiv a mențiunilor false referitoare la prezența și exercitarea dreptului la vot.

Prin rechizitoriu s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

1. Cu privire la infracţiunea de folosire de către A. a influenţei ori a autorităţii sale în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Conform rechizitoriului, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2012, publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 457 din 06 iulie 2012, în temeiul art. 95 şi art. 146 lit. g) din Constituţia României, s-a dispus suspendarea din funcţie a Preşedintelui României, iar prin Hotărârea Parlamentului României nr. 34/2012 (publicată în acelaşi Monitor Oficial) s-a stabilit ca cetăţenii României să fie chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot, în cadrul unui referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României, ce urma să se desfăşoare în data de 29 iulie 2012. Acelaşi act normativ prevedea că cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, dl. Traian Băsescu?”; de asemenea, s-a stabilit că, faţă de data fixată pentru desfăşurarea referendumului, campania electorală urma să se încheie la 28 iulie 2012, ora 7⁰⁰.

Prin Hotărârile nr. 682 - 688/2012, Guvernul României a reglementat în mod amănunţit detaliile tehnice referitoare la desfăşurarea referendumului naţional.

Totodată, Curtea Constituţională, prin Hotărârea nr. 1 din 09 iulie 2012 (publicată în M. Of. nr. 467 din 10 iulie 2012), a constatat că procedura privind suspendarea din funcţia de preşedinte al României a domnului Traian Băsescu a fost respectată, existând concomitent împrejurările care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar prin Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012 (publicată în M. Of. nr. 478 din 12 iulie 2012), aceeași instanță a stabilit că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Din coroborarea textului art. 10 din Legea nr. 3/2000 (care prevede: „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate”) cu decizia Curţii Constituţionale anterior menţionată a rezultat că pentru aprobarea demiterii preşedintelui României este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) la referendum să participe cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente;

b) propunerea de demitere a preşedintelui României să întrunească majoritatea voturilor valabil exprimate.

Ministerul Public a reţinut că unul dintre indiciile iniţiale de fraudare a votului a constat în existenţa unor procentaje ridicate de prezenţă a electoratului la vot în unele judeţe, în raport cu media naţională şi cu prezenţa la consultările similare organizate în anii anteriori: judeţul Olt (prezenţa la vot 74,7%), judeţul Teleorman (70,1%), judeţul Gorj (54,3%). Comparativ, media de prezenţă la vot la nivelul întregii ţări a fost de 46,24%, iar la referendumul organizat în cursul anului 2009 prezenţa la vot în judeţul Olt a fost de 55,2%, iar în judeţul Teleorman de 54,4%.

În acest sens, prin actul rezolutiv din 03 august 2012 s-a început urmărirea penală faţă de Autori Necunoscuți (autor neidentificat) pentru săvârșirea infracţiunilor prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare) şi art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Ulterior efectuării unor acte de investigaţie penală in rem, prin actul rezolutiv din 03 septembrie 2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de A., în calitate de secretar general al Partidului Social Democrat şi, concomitent, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (desemnat de către Biroul Permanent al Partidului Social Democrat drept coordonator al campaniei electorale din partea acestui partid pentru referendumul vizând demiterea Preşedintelui României), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare), instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.

Prin rezoluţia de începere a urmăririi penale s-a reţinut că inculpatul A. a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, în scopul fraudării rezultatelor privind participarea la vot.

Elementele esenţiale ale acestui mecanism au fost considerate a fi:

- un sistem informatic complex, constând dintr-o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real, între mii de utilizatori şi o componentă constând într-o aplicaţie internet, ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină în timp real informaţii, precum şi să introducă manual astfel de date. Scopurile esenţiale ale sistemului informatic erau comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, ceea ce permitea identificarea secţiilor de vot cu o prezenţă slabă la urne, transmiterea de mesaje coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi şi obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare, despre modul cum s-a votat în fiecare secţie;

- o reţea alcătuită din coordonatorii judeţeni şi locali ai Partidului Social Democrat şi persoane care comunicau în sistemul informatic descris anterior informaţii despre prezenţa la urne, precum şi despre modul cum s-a votat şi care recepţionau mesaje de la coordonatorul campaniei electorale.

Conform rechizitoriului, inculpatul A. şi-a folosit influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul Partidului Social Democrat asupra persoanelor implicate în mecanismul descris anterior, în scopul obţinerii de către Uniunea Social Liberală a unui folos nepatrimonial necuvenit, constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale.

S-a susţinut că inculpatul A. a emis două adrese destinate organizaţiilor judeţene ale Partidului Social Democrat, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, precum şi primarilor Partidului Social Democrat din ţară, prin care, pentru creşterea participării la vot a alegătorilor, se ordona luarea unor măsuri incriminate în Legea nr. 3/2000 (promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, totodată, se solicita să se propună prefecţilor înființarea de secţii de votare în staţiunile turistice, deşi acestea nu reprezintă unităţi administrativ - teritoriale.

Actul de sesizare a mai descris o serie de acţiuni, în sensul că inculpatul A. ar fi influenţat, în diverse moduri, autorităţile publice centrale, judeţene şi locale, precum şi activiştii aflaţi sub controlul politic al Uniunii Social Liberale şi, implicit, în sfera sa de influenţă, însă cu privire la aceste fapte s-au dispus soluţii de neîncepere a urmăririi penale de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

Astfel, la fila 402 din rechizitoriu, procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului A. în ceea ce privește acuzaţiile de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 și instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, apreciind că faptele nu există.

Ca atare, prin rechizitoriul nr. x/P/2012 s-a apreciat că vinovăţia inculpatului A. este dovedită numai sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, Parchetul menţinând doar acuzaţia privind folosirea influenţei prin emiterea a două adrese destinate organizaţiilor judeţene ale Partidului Social Democrat, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, precum şi primarilor Partidului Social Democrat din ţară, folosirea unui sistem informatic pentru comunicarea prezenţei şi felului votului alegătorilor, precum şi transmiterea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări către coordonatorii şi/sau membrii secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi.

În acest sens, rechizitoriul a reținut că prin decizia Biroului Permanent al Partidului Social Democrat, inculpatul A. a fost desemnat drept coordonator al campaniei privind demiterea Preşedintelui României. În anul 2008, inculpatul ocupase funcţia de coordonator al campaniei Partidului Social Democrat pentru alegerile parlamentare, iar în urma alegerilor din 9 decembrie 2012 a obţinut un mandat de deputat în Parlamentul României, în colegiul 3 din Teleorman, fiind ales pe listele Uniunii Social Liberale.

La momentul organizării şi desfăşurării referendumului, inculpatul A. îndeplinea funcţia publică de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, dar şi pe aceea de preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, începând cu anul 2004, fiind, conform actului de acuzare, o persoană care deţinea autoritate şi influenţă în cadrul Partidului Social Democrat.

Rechizitoriul susţine că inculpatul A. şi-a folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii pentru Uniunea Social Liberală a unui folos nepatrimonial necuvenit, constând în asigurarea, prin mijloace ilicite, a unei prezenţe a alegătorilor la votul din cadrul referendumului de 50%+1, condiţie formală care ar fi permis validarea referendumului de către Curtea Constituţională.

S-a precizat că, deoarece cercetările sociologice efectuate indicau o intenţie de vot care nu garanta validarea referendumului, inculpatul a cerut persoanelor aflate în sfera sa de influenţă şi autoritate să săvârşească o serie de acte interzise de lege cu scopul de a creşte artificial participarea alegătorilor la procesul electoral.

Parchetul a considerat că diferenţa dintre numărul de alegători care s-ar fi prezentat în condiţii obişnuite la urne şi cel urmărit a fi atins prin folosirea mijloacelor ilicite - care ar fi permis validarea referendumului şi atingerea obiectivelor asumate de Uniunii Social Liberale - are caracterul unui folos necuvenit pe care inculpatul intenţiona să îl obţină prin folosirea influenţei şi a autorităţii sale.

În concret, sub un prim aspect, în sarcina inculpatului A. s-a reţinut că, în calitate de secretar general al Partidului Social Democrat, a emis adresele din 12 iulie 2012 şi din 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene ale partidului şi, respectiv, preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, dar şi primarilor Partidului Social Democrat din ţară, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor în proporţie de 60%, s-a solicitat luarea unor măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, s-a solicitat să se propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, deşi acestea nu reprezintă unităţi administrativ-teritoriale.

Rechizitoriul reţine că cele două adrese reprezintă, în mod vădit, acte de folosire a autorităţii inculpatului, în scopul de a determina persoanele implicate în mecanismul pe care îl coordona (coordonatori judeţeni de campanie, primari ai Partidului Social Democrat, consilieri judeţeni, consilieri locali Partidului Social Democrat, militanţi Partidului Social Democrat) să folosească mijloace interzise de lege pentru a aduce alegătorii la vot, în vederea obţinerii într-un mod necuvenit a folosului urmărit.

S-a arătat că posibilitatea de a participa la tombole cu premii sau accesul gratuit la evenimente care presupun în mod obişnuit plata unei taxe, condiţionate de dovada participării la vot, constituie foloase materiale de natura celor interzise în mod expres de art. 54 din Legea nr. 3/2000, cu ajutorul cărora se urmărea atingerea obiectivului politic al formaţiunii din care face parte inculpatul.

Conform rechizitoriului, utilizarea de către inculpat a unor „mijloace legale” nu este de natură să înlăture caracterul ilicit al demersului, în condiţiile în care Legea nr. 3/2000 interzice în mod expres promisiunea oricăror foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze, astfel încât tipurile de activităţi la care face referire inculpatul sunt întotdeauna nelegale.

S-a precizat că, urmare conştientizării de către inculpat a faptului că demersul său, ajuns la cunoştinţa opiniei publice, era de natură să atragă eventuale consecinţe penale, acesta a emis adresa din 14 iulie 2012, prin care a solicitat să se anuleze orice acţiune privind organizarea de tombole sau concursuri pentru stimularea participării la vot a alegătorilor.

În opinia procurorului, emiterea acestei adrese nu a fost de natură a înlătura caracterul penal al faptelor, având în vedere că activitatea de folosire a influenţei se consumase, iar urmarea prevăzută în conţinutul infracţiunii se produsese. S-a remarcat şi că noua comunicare se referea exclusiv la organizarea tombolelor, nu şi la celelalte tipuri de foloase care urmau să fie oferite pentru a determina participarea alegătorilor la vot.

Potrivit acuzării, în perioada care a urmat, inculpatul A. a continuat activitatea de folosire a influenţei şi autorităţii asupra persoanelor pe care le coordona, pentru a obţine creşterea numărului de participanţi la vot prin folosirea de mijloace nelegale.

În acest sens, s-a arătat că a fost conceput un sistem informatic complex, cu ajutorul martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., salariat al Partidului Social Democrat în funcţia de web-designer, sistem constând dintr-o componentă IT - ce permitea schimburile de mesaje tip SMS în timp real între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat 1855 ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr -, dar şi dintr-o altă componentă, anume o aplicaţie internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii „coordonatori judeţeni” sau „coordonatori”) să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare şi să introducă manual astfel de date pe portal. Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator şi parolă, primite anterior prin canalul de comunicaţii SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secţiilor de votare şi alte persoane, acest acces era posibil prin obţinerea autorizării din partea utilizatorilor.

Conform rechizitoriului, scopul esenţial al acestui sistem informatic a constat în: comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne; comunicarea de mesaje conţinând ordine sau recomandări către coordonatorii şi/sau membrii secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege și obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23⁰⁰ ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi „Da” şi câte „Nu” au fost exprimate, rezultând un număr de circa 4.400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului.

În sensul celor mai sus arătate, percheziţia informatică dispusă de procuror a identificat comunicaţii de tip SMS, al căror furnizor a fost inculpatul A. Mesajele au fost transmise fizic, cu ştiinţa inculpatului, de către o altă persoană din cadrul Secretariatului General al Partidului Social Democrat, dar conţinutul lor ideatic a fost considerat ca aparţinând, în mod indiscutabil, lui A.

Astfel, rechizitoriul a arătat că în ziua votului - 29 iulie 2012 - au fost transmise următoarele comunicări:

- orele 15:17 - A.: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”;

- orele 15:18 - „Sistemul de raportare prin SMS vă oferă posibilitatea să vedeţi prezenţa în fiecare Secția de Votare” (prin „SV” înţelegându-se „secţie de votare”).

- Orele 15:19 -„În acest sens faceţi rapid o analiză cu cei de la Partidul Național Liberal şi interveniţi exact unde trebuie”.

- Orele 15:19:49 -„În Secția de Votare unde e scăzută prezenţa trimiteţi un membru al Partidului Social Democrat şi unul Partidul Național Liberal pentru a mobiliza organizaţiile de acolo”.

- Orele 15:20 - „Cei pe care îi trimiteţi la Secțiile de Votare slabe ca prezenţă vor sta acolo până la închiderea urnelor pentru a lua toate măsurile necesare”.

- Orele 15:20:30 - „Pentru fiecare Secție de Votare se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot”.

- Orele 15:20:49 - „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”.

- Orele 15:21:10 - „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la Partidul Național Liberal”.

- Orele 16:47:42 - „Partidului Social Democrat-Secretariatul General: Coordonatorii Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal de la fiecare secţie de votare să meargă acasă la familiile care nu au venit la vot şi să le aducă să voteze!”.

- Orele 16:51:15 - „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei acasă să îi aducă să voteze!”.

- Orele 17:37:32 - „Partidului Social Democrat-Secretariatul General: Mobilizaţi toţi membrii Partidului Social Democrat şi Partidul Național Liberal, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la Secția de Votare!”.

- Orele 18:49:12 - „A.: Ieşiţi cu caravanele şi îndemnaţi cetăţenii să iasă la vot. Difuzaţi alternativ <<Deșteaptă-te române>> cu mesajul pe care îl veți primi imediat!”.

- Orele 18:50:51 - „Premierul Ungariei a cerut maghiarilor din România să nu voteze ca să nu valideze referendumul. Vreţi ca peste români să decidă Ungaria? Veniţi la vot!”.

- Orele 19:05:19 - „Puteţi introduce manual prezenţa pentru secţiile de votare unde nu aveţi raportări prin SMS. Nu mai sunt limitate. Urgent toate secţiile să fie verzi (acest lucru însemna, potrivit depoziţiei martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., ca datele să fie actualizate într-un interval de sub 1 oră).

- Orele 19:33:22 - „SMS 1 - A.: Mai sunt 3 ore. Avem deja peste 6 milioane prezenţi. Ne mai trebuie minim 300 de voturi pe fiecare Secție de Votare. Ceea ce e foarte realizabil! (continuă în SMS 2)”.

- Orele 19:34:17 - „SMS 2 - A.: Organizaţi-vă astfel: 30 de militanţi pe fiecare secţie de votare, iar fiecare să aducă la vot minim 10 cetăţeni în următoarele ore!”

- Orele 21:53:07 - „Secretariatul General: La ora 21 aveam peste 8 mil. de voturi. Mai trebuie câte 100 de oameni la fiecare secţie de vot şi scăpăm de Băsescu! E timp suficient să-i aduceţi! Curaj!”

- Orele 22:11:10 - „Urgent! Luaţi toate măsurile necesare ca toţi oamenii care stau la coadă la secţia de vot să fie consideraţi în incinta Secției de Votare ca să poată vota” (mesaj transmis la toate secţiile de vot - mii de SMS-uri).

- Orele 22:34:24 - „Foarte important! Asiguraţi-vă că prezenţa de la ora 23 e raportată pe toate secţiile, fără excepţie. Puteţi introduce manual în baza de date unde e cazul” (n.n.: mesaj transmis doar pentru coordonatori).

- Orele 22:53:14 -„Luaţi toate măsurile ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte! Număraţi cu atenţie şi curaj!” (mesaj transmis către toate secţiile de vot - mii de SMS-uri).

Prin aceste mesaje, Parchetul a considerat că inculpatul şi-a folosit influenţa şi autoritatea asupra persoanelor implicate în mecanismul pe care îl coordona, pentru a le determina să săvârşească fapte interzise în mod expres de prevederile legale referitoare la desfăşurarea campaniei electorale, protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii votului, exercitarea liberă a votului sau modul de desfăşurare a procesului de votare, cu scopul de a obţine creşterea participării la vot.

Astfel, folosirea caravanelor electorale pentru a îndemna cetăţenii să iasă la vot (comunicările de la 18:49:12 şi 18:50:51), prin folosirea imnului României şi a unui mesaj mobilizator a fost considerată că reprezintă o formă clară a propagandei electorale, prohibită de art. 4 alin. (2) din Hotărârea Parlamentului nr. 34/2012 după momentul oficial al încheierii campaniei electorale.

Folosirea reprezentanţilor Uniunii Social Liberale din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale (comunicările de la 15:20:49 şi 16:51:15) a fost apreciată de Parchet că reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr. 3/2000 privind confidenţialitatea votului.

Solicitarea repetată ca activiştii de partid să se deplaseze la locuinţele persoanelor care nu s-au prezentat la vot pentru a-i aduce la secţiile de votare (comunicările de la 15:20:49, 15:21:10, 16:47:42, 16:51:15, 17:37:32 şi 19:34:17) a fost considerată a reprezenta încălcarea vădită a dispoziţiilor art. 4 al.4 din Legea nr. 35/2008 privind interdicţia oricăror presiuni sau constrângeri pentru a determina alegătorii să participe la alegeri.

Totodată, comunicarea de la ora 22:11:10, cuprinzând solicitarea ca persoanele aflate la rând în afara secţiei de votare la momentul încheierii votării să fie considerate în incinta secţiei pentru a-şi putea exercita dreptul de vot a constituit, în opinia Parchetului, o încălcare directă a dispoziţiilor art. 42 alin. (2)4 din Legea nr. 35/2008, care prevăd că această procedură derogatorie se aplică exclusiv persoanelor aflate în interiorul secţiei.

Referitor la îndemnul de numărare a voturilor „cu curaj” (comunicarea de la ora 22:53:14), rechizitoriul a reţinut că acesta reprezintă o formă de a reaminti persoanelor implicate în mecanismul coordonat de inculpat despre necesitatea de a folosi orice mijloace pentru a obţine rezultate care să permită atingerea obiectivului urmărit şi, totodată, constituie o garanţie implicită a susţinerii pe care urmau să o primească aceste persoane, în situaţia unor eventuale repercusiuni ulterioare. S-a apreciat că frauda extinsă la nivelul secţiilor de votare, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, nu ar fi putut avea loc în lipsa unei asemenea garanţii implicite, asumată de o persoană a cărei poziţie făcea protecţia credibilă.

Potrivit rechizitoriului, din percheziţia informatică a rezultat că inculpatul A., prin exerciţiul autorităţii şi influenţei sale, a urmărit să afle, în timp real, pe parcursul desfăşurării procesului electoral, modul cum au votat alegătorii, pentru a putea să mobilizeze activiştii de partid, în vederea aducerii cetăţenilor la vot şi atingerii normei de participare de 50%+1.

În acest sens, în rechizitoriu au fost prezentate, exemplificativ, câteva date din conţinutul percheziţiei informatice, respectiv, apeluri care au avut loc în intervalul orar 15:24:27 - 22:18:38 între numărul dedicat 1855 şi numerele de telefon interesate să raporteze situaţia exprimării votului.

S-a reținut că pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, constatând o prezenţă insuficientă la vot, inculpatul A. a uzat de autoritatea şi influenţa sa în Partidului Social Democrat și a încercat să mobilizeze persoanele apropiate (membrii de partid, primari, consilieri etc.), pentru a aduce oamenii la vot prin mijloace interzise de lege.

Prin exploatarea unor mandate de interceptare, emise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost identificate convorbiri telefonice între persoane din judeţul Teleorman şi A., care atestă săvârşirea faptelor incriminate de art. 13 din Legea nr. 78/2000. În acest sens, sunt exemplificate discuţiile purtate la data de 29 iulie 2012, orele 20:34:29, orele 20:40:47 - între D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; orele 20:38:57 - între D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi A.; orele 20:40:04 - între D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi o persoană al cărei număr telefonic era alocat Primăriei Alexandria, orele 20:42:46 - între D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., orele 20:47:31 - între D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. (deputat Partidul Național Liberal).

Parchetul arată că discuţiile prezentate în notele de redare demonstrează, fără putinţă de tăgadă, intenţia inculpatului A. de a profita de autoritatea şi influenţa sa în Partidul Social Democrat, în scopul determinării unor persoane din partid sau apropiate acestuia să-şi mobilizeze toate resursele pentru asigurarea unei prezenţe la vot care ar fi garantat validarea de către Curtea Constituţională a referendumului, inclusiv prin folosirea unor mijloace interzise de lege.

Rechizitoriul a reţinut că situaţia de fapt expusă are deplină acoperire în probatoriile administrate care, conjugate, au demonstrat că inculpatul A., secretar general al Partidului Social Democrat şi conducătorul campaniei electorale din partea aceluiaşi partid, profitând de autoritatea şi influenţa inerente funcţiei exercitate, a intenţionat să procure prin interpuşi (coordonatori judeţeni, primari, militanţi ş.a.) foloase de natură nepatrimonială, constând în voturile alegătorilor, în alte condiţii decât cele stabilite de lege, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reţinut că inculpatul a acţionat cu intenţie directă, având reprezentarea urmării produse prin faptele sale şi urmărind producerea acestui rezultat.

În cauză a fost reţinută forma simplă a infracţiunii, apreciindu-se că întreaga activitate descrisă în situaţia de fapt se circumscrie unei activităţi unice de folosire a influenţei şi autorităţii, desfășurată în baza aceleiaşi rezoluţii, iar întinderea în timp a acestei activităţi este o consecinţă naturală a modului în care a fost conceput planul infracţional, fără a fi de natură să influenţeze caracterul unitar al infracţiunii.

Inculpatul nu a dat declaraţii în faţa organelor de urmărire penală.

Rechizitoriul menționează că prezentarea materialului de urmărire penală strâns în cele 84 de volume pentru inculpatul A. a început în ziua de 18 iunie 2013 și a continuat la datele de 29 iulie 2013, 02 septembrie 2013, 03 septembrie 2013, 04 septembrie 2013, 05 septembrie 2013, 06 septembrie 2013 şi 09 septembrie 2013, neputând fi finalizată din cauza conduitei procesuale dilatorii a susnumitului.

Pentru toţi ceilalţi 72 de inculpaţi, materialul de urmărire penală a fost prezentat în decurs de aproximativ 3 săptămâni, în perioada 14 mai 2013 - 04 iunie 2013.

2. Cu privire la fraudele săvârşite la secţiile de votare;

Rechizitoriul expune modalităţile concrete în care preşedinţii şi membrii unor secţii de votare au contribuit, în diverse forme ale participaţiei penale, la denaturarea procesului electoral al referendumului, menţionându-se că numărul cel mai mare de secţii de votare supuse examinării penale au fost din judeţul Teleorman, în care, la acel moment, inculpatul A. avea calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Secţia de Votare nr. 105 oraş Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt;

Biroul electoral al acestei secţii de votare a avut următoarea componenţă: B. (preşedinte), G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., E., F. şi D. (membri).

S-a arătat că din probele administrate a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe listele electorale au fost falsificate, alegătorii fie neprezentându-se la secţia de votare, fie nesolicitând urna mobilă.

Potrivit rapoartelor de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, o mare parte din semnăturile executate pe listele electorale au fost stabilite ca fiind false şi neaparţinând persoanelor ce figurau în dreptul semnăturilor; o altă parte din semnăturile de pe listele electorale au fost considerate ca fiind structural deosebite faţă de semnăturile aparţinând titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

O altă categorie de falsuri a fost cea a semnăturilor executate pe listele electorale în dreptul unor titulari care, la data referendumului, potrivit declaraţiilor rudelor audiate ca martori, erau plecaţi în străinătate la muncă (în special în Italia sau Spania), nefiind prezenţi în ţară la data de 29 iulie 2012. Aceste persoane s-au aflat în străinătate și pe parcursul anchetei, iar domiciliul/reşedinţa ori locuinţa de fapt din străinătate nu a fost cunoscută, astfel că nu a fost posibilă prelevarea de semnături ori alte scripte de comparaţie care să facă posibile constatările tehnico - ştiinţifice criminalistice grafoscopice cu privire la semnăturile depuse pe listele electorale în dreptul numelor acestora.

Dată fiind situaţia de fapt descrisă - absenţa din ţară a persoanelor în discuţie la data referendumului, coroborată cu declaraţiile concordante ale rudelor apropiate ale acestora, s-a tras concluzia caracterului fals al semnăturilor din dreptul numelor acestor alegători.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, prezentate mai sus, situaţia falsurilor a fost expusă sub forma unui tabel - sinteză a materialului probatoriu administrat, în care au fost menţionaţi: C.C.C.C., D.D.D.D., E.E.E.E., G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., S.S.S.S., T.T.T.T., H.H.H.H., I.I.I.I., U.U.U.U., V.V.V.V., J.J.J.J., F.F.F.F., X.X.X.X., C.C.C.C.C., K.K.K.K., L.L.L.L., Y.Y.Y.Y., Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B., D.D.D.D.D., E.E.E.E.E., F.F.F.F.F., G.G.G.G.G., R.R.R.R., H.H.H.H.H., N.N.N.N.N., I.I.I.I.I., cu privire la care s-a constatat, prin rapoarte tehnico-ştiinţifice, că semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă sau că semnătura depusă la aceeaşi rubrică se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau de o altă persoană.

De asemenea, persoanele plecate din România la data referendumului și care figurează că au votat la secția de votare nr. 105 - Piatra Olt, judeţul Olt, sunt: J.J.J.J.J., K.K.K.K.K., M.M.M.M.M., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., L.L.L.L.L., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. şi R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R..

În cursul urmăririi penale, iniţial, preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare 105 oraş Piatra Olt, judeţul Olt au dat declaraţii în calitate de martori, iar ulterior, în calitate de învinuiţi.

În cauză, s-au efectuat cercetări penale şi faţă de consilierul local C., care a fost audiat în calitate de învinuit.

Parchetul a reţinut că anterior datei referendumului, cu aproximativ o săptămână, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. au fost convocaţi la o şedinţă cu caracter organizatoric a Uniunii Social Liberale, ţinută în sala de sport publică a oraşului Piatra Olt şi prezidată de primar. H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a susţinut că în această împrejurare, consilierul local C. i-a abordat şi i-a întrebat cine va face cereri pentru a-şi exercita votul prin urna mobilă. H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a enumerat mai multe persoane despre care ştia că sunt foarte înaintate în vârstă, bolnave, nedeplasabile, etc.

S-a precizat că în dimineaţa zilei referendumului, C. a fost prezent la secţia de votare, iar după ce preşedinta comisiei, B., i-a anunţat pe I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. că se vor deplasa cu urna mobilă, C. le-a cerut acestora să înscrie pe lista suplimentară - urnă mobilă şi alte persoane, despre care ştiau că sunt plecate la muncă, în străinătate, şi să contrafacă, apoi, semnăturile acestora. Concomitent, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. a primit de la B. o listă cu numele şi datele de identitate ale persoanelor despre care se ştia cu certitudine că sunt plecate din localitate şi/sau din ţară în ziua respectivă. De asemenea, inculpatul C. le-a cerut celor doi să contrafacă şi semnăturile persoanelor înscrise pe lista suplimentară - urnă mobilă pe care nu le vor găsi la domiciliu cu ocazia deplasării.

Ulterior acestui moment, inculpata B., preşedinta biroului electoral al secţiei de votare, le-a înmânat celor doi membri ai comisiei lista suplimentară - urnă mobilă, ce avea completate de aceasta numele şi datele personale ale alegătorilor care urmau să voteze în această modalitate.

H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a completat pe lista suplimentară - urnă mobilă datele personale (nume, CNP, serie şi număr act de identitate, etc.) ale alegătorilor care figurau pe lista înmânată de C., iar I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. a executat semnături, în dreptul rubricilor respective.

În tot acest timp, jandarmul însoţitor stătea pe bancheta din spate a autoturismului, însă, din cauza faptului că cei doi învinuiţi ocupau locurile din faţă şi îşi desfăşurau activitatea infracţională de o manieră discretă, fără a discuta, jandarmul nu a putut percepe ceea ce se întâmplă.

Astfel, a fost introdus în urna mobilă un număr de buletine de vot echivalent numărului de semnături contrafăcute, aferente următorilor alegători: M.M.M.M., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. Aceste nume au fost identificate prin coroborarea declaraţiei învinuitei H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. cu declaraţiile martorilor şi concluziile rapoartelor de constatare tehnico - ştiinţifice criminalistice.

În jurul orelor 15⁰⁰, H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. au revenit la secţia de votare, unde au predat toate documentele şi urna mobilă preşedintei biroului electoral al secţiei de votare, B.

La orele 23⁰⁰, în timp ce în secţia de votare se găsea doar comisia, inculpata B. le-a cerut membrilor comisiei să deschidă urnele şi să numere buletinele de vot. Cu această ocazie, s-a constatat o diferenţă între numărul total de buletine de vot şi numărul total de semnături de pe listele electorale, în sensul că primul era mai mare decât cel de-al doilea. Această împrejurare a fost apreciată a demonstra, cu certitudine, că un autor necunoscut a introdus în urne un număr de buletine de vot mai mare decât voturile efectiv exprimate, cu atât mai mult cu cât, printre aceste voturi se găseau deja voturi falsificate (de exemplu, cele falsificate de H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.).

Pentru a „corecta” această diferenţă, inculpata B. le-a cerut membrilor comisiei să mai falsifice nişte semnături pe lista permanentă, în ideea de a corespunde numărul de voturi exprimate cu numărul de buletine de vot din urne.

H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a susținut că acestei solicitări i s-au conformat toţi membrii biroului electoral al secţiei de votare, cu excepţia sa (care a simulat doar că execută semnături pe lista permanentă), a lui I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi a inculpatei G., adică inculpaţii E., F. şi D. De asemenea, a declarat că aceştia ar fi introdus în urnă şi alte buletine de vot. Cu toate acestea, afirmaţiile în sensul că E., F. şi D. ar fi falsificat, personal, semnături pe listele permanente şi ar fi introdus în urne şi alte buletine de vot după orele 23⁰⁰, au fost făcute doar de inculpata H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., nefiind confirmate, ca în cazul celorlalte afirmaţii ale acesteia, şi de o altă persoană care s-a aflat în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu ea (inculpatul I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.).

Având în vedere concordanţa declaraţiilor învinuiţilor H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. în toate aspectele, mai puţin în privinţa acestui din urmă aspect, procurorul a considerat că nu se poate reţine ca probată teza anterior enunţată, desprinsă din declaraţia inculpatei H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.

Din declaraţiile concordante ale inculpatelor B. şi G. rezultă că ele două s-au ocupat de lista suplimentară a secţiei. De lista permanentă s-au ocupat următorii membri ai biroului electoral: D., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., E. şi F. (declaraţii vol. 41, filele 8-60; vol. 42, filele 57-72, 71-75).

Cu excepţia lui I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., toţi ceilalţi, precum şi consilierul local Diţă Constantin, au negat faptele de care au fost acuzaţi şi au susţinut că procedura de vot a decurs în mod normal, fără nici un fel de ilegalităţi, astfel încât nu îşi explică prezenţa pe listele electorale a semnăturilor falsificate.

Din analiza întregului material probatoriu administrat în legătură cu secţia de votare nr. 105 oraş Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt, în rechizitoriu sunt reţinute:

- săvârşirea de către inculpaţii H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. a infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în coautorat, în sensul falsificării listei electorale suplimentare - urnă mobilă prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urnă mobilă a unui număr de 8 (opt) voturi corespunzător semnăturilor falsificate;

- săvârşirea de către Autori Necunoscuți. (probabil unul sau unii din membrii biroului electoral al secţiei de votare) a infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în contrafacerea listei electorale permanente şi suplimentare prin falsificarea unui număr total de 48 de semnături ale alegătorilor şi introducerea în urna secţiei a unui număr corespunzător de buletine de vot, în plus faţă de cele votate de alegători;

- instigarea la infracţiunea de falsificare a documentelor de la birourile electorale, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, săvârşită de inculpata B., prin aceea că după orele 23^00,aceasta le-a cerut membrilor comisiei să contrafacă semnături care să compenseze numărul de buletine de vot introduse în urnă şi, în acelaşi timp, să menţină în secţie un climat care să îndemne la săvârşirea de falsuri, în absenţa oricărei reacţii proactive de vigilenţă faţă de desfăşurarea corectă a procesului de vot;

- instigare la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, săvârşită de inculpatul C. (consilier local) asupra inculpaţilor H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., prin aceea că i-a îndemnat, furnizându-le concomitent şi o listă de persoane cu datele de identitate complete, să contrafacă lista suplimentară - urnă mobilă a secţiei de votare, prin înscrierea pe respectiva listă electorală a persoanelor indicate de el, executarea de semnături contrafăcute în dreptul numelor acestora şi introducerea în urna mobilă a unui număr corespunzător de buletine de vot, raportat la numărul de semnături contrafăcute și

- complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (reţinută în sarcina inculpaţilor H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.) săvârşită de D., E., F. şi G., prin aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere a semnăturilor de pe listele electorale permanentă şi suplimentară a secţiei (40 de semnături) şi introducerea unui număr corespunzător de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători, în urna secţiei.

În legătură cu reţinerea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, Parchetul a arătat că din probele administrate nu se poate stabili cine este scriptorul celor 40 de semnături contrafăcute de pe lista electorală permanentă şi suplimentară şi nici cine anume a introdus efectiv buletinele de vot corespunzătoare acestora în urnă. Chiar dacă a existat o împărţire, pe baza unor reguli clare, a acestor liste între membrii comisiei, cu toţii au lipsit, în mai multe rânduri, pentru diferite intervale de timp, mai mici sau mai mari (peste 3 ore în cazul inculpatei H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.), timp în care secţiunea din lista acestora a fost preluată de alţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare. Astfel, chiar dacă o semnătură falsificată a fost identificată pe porţiunea din lista electorală încredinţată unui anumit membru al secţiei de votare, nu rezultă cu certitudine că acel membru este scriptorul semnăturii falsificate.

Semnarea de către preşedintele şi membrii comisiei de votare a procesului - verbal final nu a fost considerată a avea semnificaţia falsificării acestui document deoarece, după cum indică denumirea: „proces - verbal privind rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României”, acest document nu face decât să ateste rezultatele finale ale numărătorii voturilor, indiferent dacă acestea au fost falsificate sau nu şi independent de poziţia subiectivă a personalului biroului electoral al secţiei de votare faţă de corectitudinea sau incorectitudinea modului de obţinere a voturilor respective.

Esenţială în cauză a fost apreciată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, care conturează pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de membrii comisiei, ai infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Complicitatea morală prin inacţiune reţinută în cauză constă, în opinia Parchetului, în atitudinea pasivă a membrilor biroului electoral al secţiei de votare care, în pofida falsificării unui număr însemnat de semnături pe listele electorale şi introducerii în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele efectiv votate de alegători - lucruri practic imposibil a nu fi fost observate de aceştia - nu au intervenit, în niciun fel, pentru apărarea legalităţii în procesul de votare, cu toate că puteau şi erau obligaţi să o facă.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, operaţiunile pentru desfăşurarea referendumului au loc în circumscripţiile electorale şi la secţiile de votare organizate potrivit dispoziţiilor Legii nr. 35/2008. De asemenea, Hotărârea Biroului Electoral Central privind interpretarea dispoziţiilor art. 17, 18, 31 alin. (3) şi art. 62 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea Referendumului cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că, în caz de nereglementare prin Legea referendumului, dispoziţiile Legii nr. 3/2000 se completează cu dispoziţiile Titlului I din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin urmare şi cu dispoziţiile art. 13 alin. (3) din această din urmă lege, care stabilesc că: „În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.

În rechizitoriu se arată că tolerarea falsurilor arătate, atitudinea tacită de întărire a convingerii autorului faptelor că nu va fi denunţat, venind din partea unor funcţionari care exercitau autoritatea de stat, constituie în mod indubitabil o complicitate morală, iar nu o complicitate negativă (nepedepsibilă) sau infracţiunea prevăzută de art. 263 alin. (1) şi (2) C. pen. (omisiunea sesizării organelor judiciare).

Practica judiciară şi doctrina au confirmat complicitatea morală ori de câte ori complicitatea negativă (actul de a asista pasiv la săvârşirea unei infracţiuni de către autor sau de a nu aduce, de îndată, la cunoştinţa autorităţilor fapta săvârşită, fără existenţa unei înţelegeri prealabile cu autorul) a fost însoţită de prezenţa complicelui la locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, de natură a genera caracterul de sprijin moral acordat autorului.

Faţă de imposibilitatea identificării autorilor infracţiunii (Autori Necunoscuți), ţinând seama de asigurarea principiului celerităţii în cauză, s-a dispus disjungerea faţă de Autorii Necunoscuți, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, iar disjungerea a fost declinată ratione materiae şi ratione loci în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.

Secţia de Votare nr. 142 com. Ciuperceni, sat Poiana, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din H. (preşedinte), N., K., J., M., I. şi L. (membri).

În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor executate pe listele electorale, în dreptul titularilor, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile executate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabilite ca aparţinând titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Analiza concluziilor rapoartelor de constatare tehnico - ştiinţifică este realizată de Parchet similar cu cea realizată în cazul situaţiei prezentate cu privire la secţia de votare nr. 105 Piatra Olt.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, materialul probatoriu administrat a relevat faptul că în cazul martorilor: O.O.O.O.O., R.R.R.R.R., U.U.U.U.U., V.V.V.V.V., Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B., E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I. şi J.J.J.J.J.J., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

De asemenea, următoarele persoane din com. Ciuperceni, judeţul Teleorman au fost citate, constatându-se că acestea nu se află pe teritoriul României: D.D.D.D.D.D., C.C.C.C.C.C., P.P.P.P.P., S.S.S.S.S., T.T.T.T.T., A.A.A.A.A.A., X.X.X.X.X., G.G.G.G.G.G. şi F.F.F.F.F.F.

În cazul acestei secţii de votare a fost probat un număr total de 20 de semnături contrafăcute pe lista permanentă a secţiei. Cu ocazia numărării voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul voturilor exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urna secţiei, Parchetul concluzionând că până în momentul numărătorii finale a voturilor, în urnă a fost introdus un număr suplimentar de 20 de buletine de vot faţă de numărul efectiv de alegători.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare au fost audiaţi iniţial ca martori, iar după începerea urmăririi penale împotriva lor, şi-au rezervat dreptul la tăcere, cu excepţia inculpatului N. Inculpaţii care nu au mai dorit să dea declaraţie după începerea urmăririi penale împotriva lor au precizat, totuşi, că îşi menţin integral declaraţiile date în calitate de martori în cauză (vol. 10 d.u.p., filele 4-20; 188-207 d.u.p.).

Din declaraţiile acestora se desprinde ideea că niciunul din cei susmenţionaţi nu a observat nimic referitor la falsificarea semnăturilor de pe lista permanentă a secţiei şi nu îşi explică modul în care au apărut aceste falsuri ori cine ar fi putut fi autorul lor. Totodată, potrivit aceloraşi probe, a rezultat modul de împărţire a atribuţiilor între membrii biroului electoral, respectiv activităţile concrete întreprinse de fiecare dintre ei pe parcursul zilei de 29 iulie 2012.

Astfel, de lista permanentă a secţiei s-au ocupat, în principal, inculpaţii M. şi L.; în lipsa acestora, toţi ceilalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare au operat pe lista permanentă a secţiei, împărţirea iniţială a sarcinilor în secţie modificându-se pe parcursul zilei de vot, în funcţie de necesităţi.

În aceste condiţii, nu s-a putut stabili persoana scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor de pe lista permanentă a secţiei, astfel că urmărirea penală a început faţă de A.N., ca autor al infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a falsificat lista permanentă a biroului electoral al secţiei de votare, prin contrafacerea unui număr de 20 de semnături ale alegătorilor pe această listă şi, de asemenea, a introdus în urna de votare a secţiei un număr de 20 de buletine de vot suplimentare faţă de cele votate efectiv de electori.

Faţă de imposibilitatea identificării autorului, ţinând seama de necesitatea asigurării principiului celerităţii, cauza a fost disjunsă faţă de Autorii Necunoscuți, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, având conţinutul expus mai sus, iar disjungerea a fost declinată ratione materiae şi ratione loci în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpaţilor H., N., K., J., M., I. şi L., prin rechizitoriu s-a reţinut săvârşirea de către aceştia a complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere a semnăturilor de pe lista permanentă a secţiei de votare de către Autori Necunoscuți (20 de semnături contrafăcute), precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a unui număr de 20 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Semnarea de către preşedintele şi membrii comisiei de votare a procesului - verbal final nu are semnificaţia falsificării acestui document deoarece, după cum îl indică şi numele: „proces - verbal privind rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României”, documentul nu face decât să ateste rezultatele finale ale numărătorii voturilor, indiferent dacă acestea au fost falsificate sau nu şi independent de poziţia subiectivă a personalului biroului electoral al secţiei de votare faţă de corectitudinea sau incorectitudinea modului de obţinere a voturilor respective.

Esenţială în prezenta cauză a fost considerată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, care conturează pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei, în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Rechizitoriul reia argumentele referitoare la reţinerea complicităţii morale prin inacţiune, ca formă de săvârşire a infracţiunilor, astfel cum au fost prezentate în cazul secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt.

Secţia de Votare nr. 1 municipiul Alexandria, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din O. (preşedinte), P. şi R. (membri).

În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor executate în dreptul titularilor, iar în alte cazuri concluzia a fost că semnăturile efectuate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, materialul probatoriu administrat a relevat faptul că în cazul martorilor J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N., M.M.M.M.M.M., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K., I.I.I.I.I.I., L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N. şi O.O.O.O.O.O.O., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

În cazul acestei secţii de votare au fost probate un număr de 30 de semnături contrafăcute material pe lista suplimentară - urnă mobilă. Deoarece la momentul numărătorii voturilor din urna mobilă, numărul acestora corespundea cu numărul de semnături de pe lista suplimentară - urna mobilă, s-a tras concluzia că până la momentul numărătorii finale a voturilor, în urna mobilă au fost introduse 30 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Membrii secţiei de votare au fost audiaţi în calitate de învinuiţi în cursul urmăririi penale (vol. 11, filele 4-41 d.u.p.), ocazie cu care inculpatul O. şi-a exercitat dreptul la tăcere.

Din declaraţiile date de inculpaţi a rezultat că niciunul dintre învinuiţi nu cunoaşte nimic despre falsificarea voturilor pe lista suplimentară - urnă mobilă şi nici despre introducerea în urna mobilă a unui număr de 30 de buletine de vot în plus faţă de cele votate de alegători.

Rechizitoriul a reţinut că inculpaţii P. şi R. s-au deplasat împreună cu urna mobilă a secţiei la Spitalul Judeţean Alexandria, arătându-se că inculpatul P. a transportat efectiv urna mobilă din salon în salon, iar inculpatul R. s-a ocupat de prezentarea listei electorale suplimentare - urnă mobilă alegătorilor, pentru semnare, precum şi de înmânarea buletinului de vot şi a ştampilei „Votat” şi de efectuarea altor activităţi specifice votului. Cei doi inculpaţi au plecat cu urna mobilă în jurul orelor 15⁰⁰, ulterior, fiind apelaţi telefonic de către preşedintele secţiei, O., care le-a cerut să revină la sediu şi să preia încă un tabel cu persoane care doresc să voteze prin procedura urnei mobile. Cei doi s-au reîntors, R. preluând noua listă suplimentară - urnă mobilă de la preşedintele secţiei, după care, împreună, s-au deplasat din nou la spital, de unde au revenit în jurul orelor 22³⁰.

Din declarațiile membrilor secţiei de votare rezultă că la deschiderea urnei mobile, după orele 23⁰⁰, a existat concordanţă între numărul de semnături de pe lista suplimentară - urnă mobilă şi numărul de buletine de vot din urna mobilă a secţiei.

Rechizitoriul reţine faptul că situaţia de la această secţie prezintă particularităţi faţă de alte secţii, prin următoarele aspecte:

a) la urna mobilă şi la listele aferente ei au avut acces doar trei persoane: preşedintele secţiei, inculpatul O. - care a înmânat lista suplimentară - urnă mobilă celorlalţi doi membrii - şi inculpaţii P. şi R., ultimii deplasându-se efectiv în vederea exercitării de către alegători a votului cu urna mobilă;

b) inculpaţii P. şi R. au fost rechemaţi de către O. la secţie, în cursul serii, pentru a li se înmâna o nouă listă cu alegătorii care ar fi cerut să voteze prin procedura urnei mobile.

Această din urmă situaţie a fost considerată de Parchet a avea o semnificaţie deosebită în contextul general al cauzei, legat de folosirea influenţei şi autorităţii inculpatului A. în procesul electoral.

În acest sens, rechizitoriul arată că la 29 iulie 2012, orele 20:38:57, inculpatul A. l-a apelat telefonic pe directorul de campanie al Partidului Social Democrat pe raza municipiului Alexandria şi vicepreşedinte al Organizaţiei municipale Partidului Social Democrat Alexandria, pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de prezenţa la vot a doar 38% din totalul alegătorilor din municipiul Alexandria, cerându-i să ia măsuri pentru mobilizarea la vot a alegătorilor. Ca urmare a acestei discuţii, martorul a efectuat mai multe convorbiri telefonice cu diverşi factori responsabili din campania USL pentru mobilizarea electoratului la vot în intervalul scurt de doar două ore până la închiderea urnelor).

În final, la orele 20:47:31, martorul S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. l-a contactat telefonic pe martorul K.K.K.K.K.K., preşedintele Organizaţiei judeţene a Partidului Național Liberal Teleorman şi i-a cerut acestuia sprijinul liberalilor la acţiunea în forţă de creştere a numărului de voturi exprimate în scurtul timp ce mai rămăsese până la închiderea urnelor, inclusiv pentru secţia nr. 1 Alexandria, martorul x promiţând să acorde ajutorul ce i-a fost solicitat.

Rechizitoriul arată că la scurt timp după această din urmă convorbire telefonică, urmare intervenţiei inculpatului A., a apărut brusc o nouă listă de persoane internate în Spitalul Judeţean, acesta fiind motivul pentru care inculpatul O. a solicitat telefonic reîntoarcerea la secţie a inculpaţilor P. şi R., le-a remis acestora noua listă suplimentară - urnă mobilă, iar cei doi membri ai secţiei s-au deplasat din nou la Spital.

Parchetul a apreciat că ceilalţi membri ai secţiei de votare nu au avut nicio legătură cu falsificarea voturilor alegătorilor de pe lista suplimentară - urnă mobilă a secţiei, astfel că prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitelor T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în temeiul art. 10 lit. a C. proc. pen. (fapta nu există).

În consecinţă, Parchetul a reţinut săvârşirea de către Autori Necunoscuți a infracţiunii de autorat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că autori necunoscuţi au contrafăcut pe lista electorală suplimentară - urnă mobilă a secţiei de votare nr. 1 Alexandria un număr de 30 de semnături ale unor alegători care, în realitate, nu şi-au exprimat votul şi au introdus în urna mobilă un număr de 30 de buletine de vot în plus faţă de cele efectiv votate de alegători.

Inculpaţii P. şi R. (singurele persoane care aveau asupra lor lista electorală suplimentară a secţiei, ştampila şi urna mobilă) au fost consideraţi a fi vinovaţi de complicitate materială la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, prin înlesnirea şi ajutorul dat de Autori Necunoscuți la săvârşirea acestei infracţiuni constând în punerea la dispoziţia Autorilor Necunoscuți a obiectelor absolut necesare săvârşirii infracţiunii: lista suplimentară - urnă mobilă, ştampila „Votat” a secţiei şi urna mobilă. Totodată, cei doi au fost consideraţi a fi vinovaţi şi de complicitate morală la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, constând în asigurarea confortului psihic al Autorilor Necunoscuți în săvârşirea infracţiunii şi întărirea rezoluţiei infracţionale a acestuia, derivând din atitudinea pro-activă, de punere la dispoziţie a Autorilor Necunoscuți a mijloacelor materiale de săvârşire a infracţiunii.

Cu privire la inculpatul O., preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, rechizitoriul a reţinut că acesta i-a desemnat pe P. şi R. să se ocupe de votul prin procedura urnei mobile, le-a pus la dispoziţie lista cu cei care doreau să voteze prin urna mobilă, depusă la secţie în pre-ziua referendumului de către directorul Spitalului Judeţean Alexandria, iar în cursul serii i-a rechemat pe cei doi la secţie şi le-a înmânat o nouă listă suplimentară - urnă mobilă.

Nu s-a putut stabili cine a alcătuit cea de a doua listă şi nici modul cum aceasta a parvenit preşedintelui secţiei, relevant fiind că momentul apariţiei listei a succedat imediat celui în care martorul S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. se lamenta inculpatului K.K.K.K.K.K. de prezenţa slabă la secţia de votare nr. 1 şi îi cerea sprijinul pentru aducerea de votanţi până la închiderea urnelor „la spital”.

Rechizitoriul a reţinut că această sincronizare perfectă a momentelor, conducând la apariţia de falsuri în lista electorală suplimentară - urnă mobilă, nu putea fi pur întâmplătoare.

Procedura de votare cu urna specială este descrisă la paginile 14-17 din Ghidul preşedinţilor Birourilor Electorale ale Secţiilor de Votare pentru Referendumul Naţional pentru Demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, care a fost distribuit cu ocazia instruirilor făcute tuturor preşedinţilor de birouri electorale ale secţiilor de votare din ţară, deci şi inculpatului O.

Se prevede că în privinţa persoanelor netransportabile din cauză de boală aflate în instituţii sanitare, organele de conducere ale instituţiei sanitare întocmesc un tabel centralizator al votanţilor, cu datele lor complete de identitate, tabel ce trebuie depus de organele de conducere la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua referendumului, între orele 18⁰⁰ - 20⁰⁰. Această procedură a fost respectată în privinţa celui dintâi tabel, depus de doctorul H.H., în data de 28 iulie 2012, la orele 18⁰⁰, la secţia de votare nr. 1 Alexandria.

Deşi legea nu prevede posibilitatea primirii unei noi liste de alegători din partea aceleiaşi instituţii sanitare în seara zilei referendumului, inculpatul O. i-a rechemat pe inculpaţii P. şi R. - ce se găseau la Spitalul Judeţean cu urna mobilă - să vină şi să preia o a doua listă suplimentară - urnă mobilă, remisă inculpatului O. după schimbul de convorbiri telefonice dintre inculpatul A., martorul S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. şi martorul K.K.K.K.K.K.

Parchetul a considerat că preluarea de către inculpatul O., în seara zilei de 29 iulie 2012 (la 24 de ore de la termenul limită pentru această operaţiune) a unui nou tabel cu votanţi ce solicitau urna mobilă, internaţi în Spitalul Judeţean Alexandria şi punerea la dispoziţie a acestei noi liste inculpaţilor P. şi R., urmată de falsificarea, de către Autori Necunoscuți, cu complicitatea materială şi morală a celor doi, a listei suplimentare - urnă mobilă şi introducerea în urna mobilă a secţiei a unui număr de 30 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători, constituie complicitate materială la comiterea de către Autori Necunoscuți a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cauza a fost disjunsă faţă de A.N., faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, iar disjungerea s-a declinat, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria.

Secţia de Votare nr. 244 com. Plosca, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din S. (preşedinte), T., U., V., X., Z. şi Y. (membri).

În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor executate în dreptul titularilor, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile executate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, materialul probatoriu administrat a relevat faptul că în cazul martorilor P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S., R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X., U.U.U.U.U.U.U., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T., Y., U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C., H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

Următoarele persoane din com. Plosca, judeţul Teleorman au fost citate, constatându-se că sunt plecate din România: J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi K.K.K.K.K.K.K.K.K.

În cazul acestei secţii de votare a fost probat un număr de 43 de semnături contrafăcute pe lista permanentă. Deoarece cu ocazia numărării voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul total de voturi exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urna secţiei, s-a tras concluzia că, până la acel moment au fost introduse în urnă 43 de buletine de vot în plus faţă de cele efectiv votate de alegători.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 244 din com. Plosca, judeţul Teleorman au fost audiaţi, iniţial, în calitate de martori, iar ulterior, în calitate de învinuiţi (vol. 13, filele 4-49; vol. 14, filele 1-15), din declaraţiile acestora desprinzându-se ideea că nimeni nu a observat nimic referitor la falsificarea semnăturilor de pe lista permanentă a secţiei şi nu se explică modul în care s-au produs aceste falsuri sau identitatea autorului.

Tot din aceste declaraţii a rezultat, în opinia Parchetului, că inculpatul S. (preşedintele biroului electoral al secţiei de votare) a avut în grijă lista suplimentară a secţiei, că nu a existat listă suplimentară - urnă mobilă pentru că nu au existat cereri de vot cu urna mobilă, iar lista permanentă a secţiei a fost împărţită aleatoriu între toţi membrii biroului electoral al secţiei de votare, fiecăruia revenindu-i un număr de 5-7 file.

Probele administrate nu au dus la identificarea scriptorului semnăturilor contrafăcute, urmărirea penală fiind începută în cauză faţă de Autori Necunoscuți, autor al infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, pentru falsificarea listei permanente a biroului electoral al secţiei de votare prin contrafacerea unui număr de 43 de semnături ale alegătorilor pe această listă şi introducerea în urna de votare a secţiei 43 de buletine de vot suplimentare faţă de cele votate efectiv de electori.

Cauza a fost disjunsă faţă de Autori Necunoscuți sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, având conţinutul expus mai sus, iar disjungerea s-a declinat, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiori de Vede.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpaţilor S., T., U., V., X., Z. şi Y., prin rechizitoriu s-a reţinut săvârşirea de către aceştia a complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea a Autorilor Necunoscuți de contrafacere a 43 de semnături pe lista permanentă a secţiei de votare precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 43 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către electori.

Între membrii biroului electoral al secţiei de votare a existat o împărţire aleatorie a listei permanente, iar preşedintele, cu toate că nu a operat pe lista permanentă, a fost prezent în secţia de votare pe tot parcursul zilei de vot şi a supervizat întregul proces electoral. Fiecare membru al biroului electoral al secţiei de votare a lipsit pentru diferite scurte intervale de timp din secţie, răstimp în care secţiunea din lista permanentă pe care opera era completată, de o manieră la fel de întâmplătoare, de alt membru al comisiei, neputând fi stabilită persoana scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor.

Esenţială a fost considerată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, care a conturat pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi în raport cu organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei, în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Rechizitoriul a reluat argumentele referitoare la reţinerea complicităţii morale prin inacţiune, ca formă de săvârşire a infracţiunilor, astfel cum au fost prezentate în cazul secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt.

Secţia de Votare nr. 314 com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman.

Biroul electoral al secţiei de votare nr. 314, com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman a fost alcătuit din A.A. (preşedinte), B.B., F.F., C.C., G.G., D.D. şi D.D. (membri).

În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor respective, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Următoarele persoane din com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman au fost citate, constatându-se că sunt plecate din România: S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.,Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.

În cazul acestei secţii de votare au fost probate un număr total de 47 de semnături contrafăcute pe lista permanentă şi pe cea suplimentară - urnă mobilă a secţiei, după cum urmează: 31 de semnături ale alegătorilor falsificate pe lista permanentă şi 16 semnături falsificate pe lista suplimentară - urnă mobilă. Printre semnăturile falsificate pe lista permanentă a secţiei se află şi cea a lui R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., care era decedat din data de 16 iulie 2012.

Deoarece cu ocazia numărătorii finale a voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul final al voturilor exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urnele secţiei, s-a tras concluzia că până în momentul numărătorii voturilor au fost introduse în urnă 47 de buletine de vot, în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare au dat declaraţii în calitate de învinuiţi în cursul urmăririi penale, din care rezultă că niciunul din ei nu a observat nimic referitor la falsificarea semnăturilor alegătorilor de pe listele electorale ale secţiei şi nu îşi explică modul în care au apărut aceste falsuri ori cine ar fi putut fi autorul lor (vol. 15 d.u.p., filele 6-50).

Probele administrate nu au condus la identificarea scriptorului semnăturilor contrafăcute, urmărirea penală fiind începută faţă de Autorii Necunoscuți, ca autor al infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a falsificat lista permanentă a biroului electoral al secţiei de votare prin contrafacerea unui număr de 47 de semnături ale alegătorilor pe această listă şi a introdus în urna de votare a secţiei 47 de buletine de vot suplimentare faţă de cele votate efectiv de electori.

Cauza a fost disjunsă faţă de Autorii Necunoscuți sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, având conţinutul expus mai sus, fiind declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria.

Prin rechizitoriu s-a reţinut săvârşirea de către inculpaţii A.A., B.B., F.F., C.C., G.G., D.D. şi D.D. a complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea Autorilor Necunoscuți. de contrafacere a 47 de semnături pe lista permanentă, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 47 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către electori.

Parchetul a reţinut că între membrii biroului electoral al secţiei de votare, cu excepţia inculpaţilor A.A. (preşedinte) şi F.F. (membru ce s-a ocupat exclusiv de lista suplimentară a-urna mobilă), a existat o împărţire certă a filelor din lista permanentă, iar preşedintele secţiei de vot, cu toate că nu a operat pe lista permanentă, a fost prezent în secţia de votare pe întreg parcursul zilei de vot şi a supervizat întregul proces electoral.

Cu toate că de procedura de vot cu urna mobilă s-au ocupat F.F. şi G.G., lista electorală a fost adusă în localul secţiei, la fel şi urna mobilă, astfel încât orice persoană din secţie avea posibilitatea de a executa semnături ori de a introduce buletine de vot în urna mobilă.

În pofida împărţirii sarcinilor conform celor prezentate mai sus, fiecare membru al biroului electoral a lipsit pentru diferite intervale de timp din secţie, perioadă în care secţiunea din listele electorale pe care opera era completată, de o manieră aleatorie, de un alt membru al comisiei, astfel încât nu se poate stabili în nici un fel persoana scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor.

Esenţială în cauză a fost considerată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, de natură a contura pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi (în raport cu organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei) în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Parchetul a mai reţinut că o dovadă în plus a lipsei de transparenţă în privinţa procedurii de vot din secţia de votare nr. 314, com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman o constituie şi refuzul absolut al preşedintelui secţiei, susţinut şi de ceilalţi membri, de a-l primi în secţie pe observatorul acreditat Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., întrucât pe actul acestuia de acreditare era înscris, dintr-o eroare materială, numele „D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.”, în ciuda faptului că seria şi numărul cărţii de identitate erau corect menţionate pe actul de acreditare.

Dând dovadă de un inexplicabil exces de zel în materie de legalitate, preşedintele secţiei a refuzat primirea observatorului în secţie, decizie pe care a transmis-o Biroului Electoral Judeţean şi pe care au împărtăşit-o toţi colegii săi (a se vedea declaraţia lui A.A., vol. 15 d.u.p., filele 6-8).

În acelaşi timp, în localul secţiei a fost primită observatoarea Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., căreia i s-a permis accesul permanent la listele electorale şi care a transmis telefonic, din oră în oră, date despre procesul de votare, în special numărul de votanţi prezenţi la vot, având acordul, în acest sens, al preşedintelui secţiei (declaraţia inculpaţilor A.A., vol. 15 d.u.p., filele 6-8 şi C.C., vol. 15 d.u.p., filele 26-28).

Procurorul a apreciat că refuzul preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare şi al celorlalţi membri ai secţiei de votare de a-l primi pe observatorul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. în secţie (pentru un motiv absolut neconvingător) constituie, de asemenea, o formă de înlesnire şi ajutare a A.N. în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, pentru că dovedeşte că respectiva comisie avea ceva de ascuns şi se temea că observatorul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., despre care aveau date că este imparţial, ar fi putut observa falsificarea listelor electorale şi introducerea în urnă a buletinelor de vot în plus faţă de cele efectiv votate de alegători.

Secţia de Votare nr. 112 com. Bragadiru, sat Bragadiru, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din L.L. Mihaela (preşedinte, decedată la data de 15 ianuarie 2013) şi H.H., I.I., J.J., L.L., M.M. și N.N. (membri).

În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor executate în dreptul titularilor, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile executate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

În cadrul acestei secţii de votare a fost probat un număr de 20 de semnături contrafăcute pe lista permanentă a secţiei şi un număr de 3 semnături contrafăcute pe lista suplimentară - urnă mobilă a secţiei.

Deoarece cu ocazia numărătorii voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul total de voturi (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urnele secţiei, s-a tras concluzia că până la momentul numărătorii voturilor au fost introduse în urnă 23 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Membrii biroului electoral al secţiei de votare au fost audiaţi în cauză (vol. 16 d.u.p., filele 1-4, 14-59).

Faţă de L.L. Mihaela s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii de către aceasta a infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în temeiul art. 10 lit. g) C. proc. pen., aceasta decedând la 15 ianuarie 2013, astfel cum rezultă din actul de deces eliberat de Primăria sectorului 4 București.

Rechizitoriul a considerat că declaraţiile inculpaţilor - membri ai biroului electoral al secţiei de votare sunt frapante prin caracterul lor vădit mincinos, arătându-se că inculpaţii I.I., J.J., K.K., M.M. şi N.N. au susţinut că în ziua referendumului au avut doar sarcina să vegheze la buna desfăşurare a procesului de vot, să „fluidizeze votanţii”, eventual să înmâneze acestora buletine de vot sau să lipească autocolante pe actele de identitate ale alegătorilor.

Prin urmare, deşi ar fi fost absolut necesar, niciunul din inculpaţii anterior menţionaţi nu şi-a asumat ca sarcină votul pe lista permanentă a secţiei sau deplasarea cu urna mobilă, inculpata H.H. arătând, totuşi, că în lipsa preşedintei secţiei sau vreunui membru, ea era cea care opera pe lista permanentă ori suplimentară a secţiei.

Această tăcere absolută cu privire la împărţirea sarcinilor în cadrul secţiei de votare, a fost apreciată a demonstra complicitatea şi solidaritatea infracţională a membrilor secţiei de votare.

Niciun fel de documente probatorii nu au permis identificarea scriptorului semnăturilor contrafăcute pe listele electorale ale secţiei şi nici persoana care a introdus în urna de vot a secţiei cele 23 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători. Ca atare, în cauză s-a dispus disjungerea cu privire la săvârşirea de către Autori Necunoscuți a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în cele anterior menţionate, iar competenţa a fost declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea.

Prin rechizitoriu s-a reţinut în sarcina inculpaţilor H.H., I.I., J.J., L.L., M.M. şi N.N. complicitatea la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în calitate de membri ai biroului electoral al secţiei de votare nr. 112, com. Bragadiru, judeţul Teleorman, au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 20 de semnături pe lista permanentă a secţiei, a 3 semnături pe lista suplimentară - urnă mobilă, precum şi introducerea de către Autori Necunoscuți în urnele de vot ale secţiei a 23 de buletine de vot faţă de cele votate efectiv de alegători.

Esenţială în cauză a fost considerată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei care, în opinia Parchetului, conturează pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi (în raport cu organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei) în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Rechizitoriul a mai reţinut că în dimineaţa zilei referendumului, primarul com. Bragadiru, judeţul Teleorman, inculpatul P.P., i-a dat lui N.N., reprezentantul Partidului Democrat Liberal în biroul electoral al secţiei de votare nr. 112 com. Bragadiru, suma de 100 lei, iar după închiderea procesului de votare i-a mai dat 100 lei, ambele sume fiind predate în scopul neîndeplinirii atribuţiilor specifice pe care N.N. le avea ca funcţionar în exerciţiul autorităţii de stat, anume în scopul de a nu constata fraudele electorale şi de a nu acţiona în vreun fel pentru combaterea lor. Corelativ, inculpatul N.N. a primit de la P.P. sumele de bani anterior menţionate, în condiţiile şi în scopul anterior menţionat.

În consecinţă, inculpatul N.N. a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare), iar inculpatul P.P. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare).

Săvârşirea acestor infracţiuni este dovedită, conform rechizitoriului, cu procesele-verbale de redare a convorbirilor ambientale care au avut loc între N.N. şi E.E.E. și cu declaraţiile lui E.E.E. şi Părpălea Romică.

În privinţa calităţii speciale a subiectului activ al infracţiunii de luare de mită, Parchetul a reţinut că din interpretarea dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, din perspectiva Hotărârii Biroului Electoral Central privind interpretarea dispoziţiilor art. 17, 18, etc. din Legea nr. 3/2000, devin aplicabile prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului care stabilesc că: „În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat”.

Secţia de Votare nr. 113, com. Bragadiru, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare nr. 113, com. Bragadiru, județul Teleorman a fost alcătuit din R.R. (preşedinte), S.S., T.T., U.U., Z.Z., X.X. şi V.V. (membri).

Din probele administrate a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe listele electorale au fost falsificate, alegătorii fie neprezentându-se la secţia de votare, fie nesolicitând urna mobilă. În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor respective, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, materialul probatoriu administrat a relevat faptul că în cazul martorilor R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau de către altă persoană. De asemenea, persoanele plecate din România la data referendumului și care figurează că au votat la secția de votare nr. 113 - Bragadiru, judeţul Teleorman sunt: x şi U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.

În cazul acestei secţii de votare a fost probat un număr total de 20 semnături falsificate,18 semnături pe lista permanentă şi 2 pe lista suplimentară - urnă mobilă. Deoarece cu ocazia numărătorii voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul voturilor exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urnele secţiei, s-a tras concluzia că până în momentul numărătorii finale a voturilor, în urnă au fost introduse 20 buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare au dat declaraţii în calitate de învinuiţi în cauză (vol. 18 d.u.p., filele 18- 63 d.u.p.), explicând, printre altele, împărţirea sarcinilor ce le-au revenit în ziua referendumului.

Elementele probatorii nu au permis identificarea scriptorului semnăturilor contrafăcute, astfel că în cauză s-a început urmărirea penal faţă de Autorii Necunoscuți, ca autor al infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a falsificat lista permanentă a biroului electoral al secţiei de votare prin contrafacerea unui număr de 18 de semnături ale alegătorilor pe această listă, 2 semnături pe lista suplimentară - urnă mobilă şi a introdus în urna de votare a secţiei 20 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Faţă de imposibilitatea identificării Autorilor Necunoscuți şi ţinând seama de necesitatea asigurării principiului celerităţii în prezenta cauză, s-a dispus disjungerea faţă de Autorii Necunoscuți sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, având conţinutul expus mai sus, cauza fiind declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea.

Prin rechizitoriu s-a reţinut în sarcina inculpaţilor R.R., S.S., T.T., U.U., Z.Z., X.X. şi V.V. complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea Autorilor Necunoscuți de contrafacere a 18 de semnături pe lista permanentă a secţiei şi 2 semnături pe lista suplimentară - urnă mobilă, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 20 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către electori.

Potrivit probelor administrate în cauză, de lista permanentă a secţiei s-a ocupat inculpata V.V., iar de votul cu urna mobilă, doar inculpaţii Z.Z. şi X.X. În privinţa listei permanente, toţi inculpaţii au recunoscut faptul că pe timpul scurtelor pauze ale inculpatei V.V., activitatea acesteia era preluată de alţi membri ai secţiei.

Cu toate acestea, nu există nicio certitudine asupra faptului că inculpata V.V. - care s-a ocupat de lista permanentă a secţiei - sau inculpaţii Z.Z. şi X.X. - care s-au ocupat de votul cu urna mobilă - ar fi contrafăcut personal vreo semnătură pe lista permanentă sau cea a urnei mobile.

Esenţială în cauză a fost considerată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, care conturează pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi (de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei) în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Secţia de Votare nr. 114 com. Bragadiru, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din Y.Y. (preşedinte), A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., F.F.F. şi E.E.E. (membri).

Din probele administrate în cauză a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe listele electorale au fost falsificate, alegătorii fie neprezentându-se la secţia de votare, fie nesolicitând urna mobilă. În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor executate în dreptul titularilor, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile efectuate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, materialul probatoriu administrat a relevat faptul că în cazul martorilor T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., X.X., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F..F.F., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., M.M., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., semnătura efectuată la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană. Persoanele plecate din România la data referendumului, care figurează că au votat la secția de votare nr. 114 Bragadiru, judeţul Teleorman, sunt L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.

În cadrul acestei secţii de votare a fost probat un număr de 48 de semnături contrafăcute material, din care 36 falsificate pe lista permanentă şi 12 falsificate pe lista suplimentară - urnă mobilă.

Deoarece cu ocazia numărătorii voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul total de voturi exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urnele secţiei, s-a tras concluzia că, până la momentul numărătorii voturilor, în urnele secției a fost introdus un număr de 48 de buletine de vot suplimentar faţă de cele votate efectiv de alegători.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 114 com. Bragadiru, judeţul Teleorman au fost audiaţi în cauză în calitate de învinuiţi (vol. 21 d.u.p., filele 8-63).

În cadrul probatoriului administrat, un loc special îl ocupă declaraţiile inculpatului E.E.E., date în perioada 30 august 2012-11 aprilie 2013, din care rezultă implicarea sa personală, precum şi a inculpaţilor F.F.F. şi G.G.G. în falsificarea unui număr de voturi în cadrul procedurii de vot prin urna mobilă. Din conţinutul convorbirii ambientale purtată de cei trei inculpaţi la data de 04 septembrie 2012, orele 15:27:15 - 16:07:14, a rezultat că voturile de pe lista suplimentară - urnă mobilă au fost falsificate în curtea casei familiei F.F.F., în după-amiaza zilei referendumului, fiecare având rolurile arătate de E.E.E. în declaraţia sa din data de 30 august 2012.

Din cauza executării efective de acţiuni absolut necesare şi complinitoare realizării faptei de către inculpatul E.E.E. (identificarea şi citirea numelui votanţilor ale căror semnături erau apoi imediat falsificate de F.F.F., în prezenţa sa) şi de către inculpata G.G.G. (asistarea activă a soţului său la săvârşirea infracţiunii, desăvârşită prin distrugerea autocolantelor de către aceasta), procurorul a considerat că învinuiţii E.E.E., F.F.F. şi G.G.G. sunt coautori la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Având în vedere comportarea sinceră și atitudinea cooperantă manifestată pe parcursul desfășurării urmăririi penale de către inculpatul E.E.E., procurorul a solicitat aplicarea de către instanța de judecată a dispoziţiilor art. 74 lit. c) C. pen.

Faţă de starea de fapt arătată, în sarcina inculpatei G.G.G. s-a reţinut, pe lângă infracțiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, săvârșirea infracțiunii de sustragere ori distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 242 alin. (1) din C. pen., cu aplicare art. 33 lit. a) C. pen.

Rechizitoriul a reţinut că ceilalţi membri ai secţiei de votare - inculpaţii Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C. şi D.D.D. - şi-au desfăşurat activitatea în interiorul secţiei de votare, oricare din ei având acces la lista permanentă a secţiei.

S-a arătat că probatoriul administrat în cauză nu relevă cine este scriptorul celor 36 de semnături contrafăcute de pe lista electorală permanentă şi nici cine anume a introdus efectiv în urne buletinele de vot, deoarece toţi membrii comisiei au lipsit din secţie în mai multe rânduri, pentru diferite intervale de timp, perioadă în care secţiunea membrilor care lipseau a fost preluată de alţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare. Astfel, chiar dacă o semnătură falsificată a fost identificată pe secţiunea din lista electorală încredinţată unui anumit membru al secţiei de votare, nu rezultă cu certitudine că acela este şi scriptorul semnăturii falsificate.

Esenţială în cauză a fost considerată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, care a conturat complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi (de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei) în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cauza a fost disjunsă faţă de Autori Necunoscuți sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, iar disjungerea s-a declinat, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea.

Secţia de Votare nr. 287 com. Suraia, judeţul Vrancea;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din H.H.H. (preşedinte), I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J., L.L.L. și A.A.A.A.A.A.A.A. (membri).

Persoanele plecate din România la data referendumului care figurează că au votat la secția de votare nr. 287 - com. Suraia, județul Vrancea sunt următoarele: D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., și O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.

În al doilea tabel, referitor la lista electorală suplimentară - urna mobilă, au fost menţionaţi: G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E, B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F, N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., în privinţa cărora materialul probatoriu administrat a relevat faptul că semnătura executată la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

Conform rechizitoriului, în cazul secţiei de votare nr. 287 com. Suraia, judeţul Vrancea, au fost falsificate numele, datele de identitate şi semnăturile a 163 de alegători din lista electorală suplimentară a secţiei, semnăturile a 43 de alegători din lista electorală permanentă a secţiei și semnăturile a 39 de alegători din lista electorală suplimentară - urnă mobilă a secţiei.

Membrii biroului electoral al secţiei de votare au dat declaraţii în urma începerii urmăririi penale iniţiale (vol. 27 d.u.p., filele 10-92), iar inculpata K.K.K. şi-a exercitat dreptul la tăcere.

Conform rechizitoriului, din declaraţiile preşedintelui, membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi ale martorilor (jurnalişti şi observatori în secţie) a rezultat următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul H.H.H. a avut în grijă lista suplimentară a secţiei pe care a completat numele şi datele de identitate ale alegătorilor care s-au prezentat la vot (vol. 27, filele 10-12; 15-16). În momentele în care acesta a părăsit secţia, lista suplimentară a rămas în grija celorlalţi membri ai secţiei, fără a exista o evidenţă referitoare la membrii secţiei care au completat lista sau la poziţiile completate de aceste persoane.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române (vol. 27 d.u.p., filele 110-180) a rezultat că scrisul existent pe lista suplimentară a secţiei de votare (12 file) a fost executat de mai multe persoane diferite: H.H.H., J.J.J., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M. şi alte persoane, rămase neidentificate.

Inculpatul H.H.H. a declarat că au existat un număr de 94 de cereri de vot cu urna mobilă, iar pentru această procedură s-a deplasat în teren doar inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A.. H.H.H. a mai declarat că deşi l-a numit în acest scop şi pe inculpatul L.L.L., acesta a refuzat sarcina, motivând că el este singurul reprezentant în secţie din partea Partidului Democrat Liberal, iar Uniunea Social Liberală are trei reprezentanţi din care să desemneze o persoană care să însoţească urna mobilă.

Parchetul a considerat că, în realitate, inculpatul H.H.H. a încercat să îl înlăture din secţie pe reprezentantul Partidului Democrat Liberal, cel puţin pentru câteva ore.

Încălcând normele stabilite de Biroul Electoral Central şi prezentate în „Ghidul preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare - 29 iulie 2012” elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit cărora deplasarea cu urna mobilă trebuia să se facă obligatoriu de doi membri ai secţiei, inculpatul H.H.H. l-a desemnat pe A.A.A.A.A.A.A.A. pentru procedura votului prin urna mobilă şi, deşi i-a propus și lui L.L.L. să plece împreună cu A.A.A.A.A.A.A.A. cu urna mobilă, a avut reprezentarea mentală că L.L.L. va refuza (fiind unicul reprezentant Partidului Democrat Liberal din secţie şi având un interes legitim de a se asigura de desfăşurarea corectă a votului în secţia de votare).

Parchetul a considerat că în acest mod, inculpatul H.H.H. şi-a constituit pretextul de a-l trimite doar pe A.A.A.A.A.A.A.A. cu urna mobilă, aşa încât să nu existe vreo posibilitate de observare a acţiunilor acestuia.

Inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. s-a deplasat de două ori, la intervale distincte de timp, cu urna mobilă. Necesitatea unei a doua deplasări a fost explicată de cei doi inculpaţi prin aceea că nu au fost găsiţi acasă toţi cei care au făcut cerere de vot cu urna mobilă, însă Parchetul a considerat că explicaţia este absurdă, întrucât motivul ce justifica votul cu urna mobilă era tocmai caracterul nedeplasabil al alegătorului, ceea ce ar fi presupus ca toţi cei care au făcut cereri de vot cu urna mobilă să fie găsiţi la domiciliile lor cu ocazia primei deplasări a lui A.A.A.A.A.A.A.A.

S-a constatat că între declaraţiile inculpaţilor H.H.H. şi A.A.A.A.A.A.A.A. există neconcordanţe cu privire la orele la care s-au făcut cele două deplasări cu urna mobilă, Parchetul considerând că inculpatul H.H.H. a avut intenţia de a induce în eroare anchetatorii, prin minimalizarea duratei celei dintâi deplasări şi plasarea acesteia tocmai în momentul ieşirii oamenilor de la biserică, pentru a justifica lipsa aparţinătorilor alegătorilor nedeplasabili de la domicilii şi pentru a explica de ce nu a răspuns nimeni la locuinţele acestora cu ocazia primei deplasări cu urna mobilă.

Parchetul a observat că din declaraţiile inculpaţilor rezultă că lista permanentă a secţiei a fost împărţită între J.J.J., L.L.L., K.K.K., M.M.M. şi I.I.I., fiecare dintre aceştia părăsind pe rând localul secţiei de votare, răstimp în care fascicolul din lista permanentă aflat în responsabilitatea celui care lipsea era completat de ceilalţi membrii.

S-a mai stabilit că deşi alegătorii H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. - ce figurează la poziţiile 92 şi, respectiv, 93 de pe lista suplimentară - urnă mobilă - au fost tăiaţi de pe această listă de către inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A., susţinându-se că soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. votaseră la domiciliul lor, prin procedura urnei mobile, aceştia s-au prezentat să voteze la secţie, pe lista permanentă, moment în care inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. i-a tăiat de pe lista suplimentară - urnă mobilă, iar ulterior deschiderii urnelor, cu acordul întregului birou electoral al secţiei de votare, s-au anulat două buletine cu votul „Da”.

Susţinerile inculpatului A.A.A.A.A.A.A.A. sunt confirmate de cele ale inculpaţilor I.I.I., M.M.M. şi L.L.L., dar contrazise de declaraţiile inculpatei J.J.J. şi ale martorilor A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. cu privire la anularea celor două buletine de vot, toate declaraţiile fiind considerate relevante din perspectiva modului cum au funcţionat complicităţile între inculpaţi în cadrul secţiei de votare.

Conform rechizitoriului, în secţia de votare au fost prezenţi observatorii A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., prima menţionată sesizând faptul că membrii comisiei falsificau semnăturile pe lista electorală permanentă şi avertizându-l despre acest lucru pe inculpatul L.L.L.

Rechizitoriul a mai reţinut că indiciile conturate cu privire la falsificarea listelor electorale de către membrii biroului electoral al secţiei de votare şi preşedintele acestuia nu se constituie în probe indubitabile, în sensul unui coautorat al învinuiţilor la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, motiv pentru care, prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei faţă de Autorii Necunoscuți sub aspectul susmenţionatei infracţiuni, disjungerea fiind concomitent declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani.

În privinţa inculpaţilor, Parchetul a reţinut săvârşirea complicităţii la infracţiunea susmenţionată, constând în înlesnirea şi ajutorul dat Autorilor Necunoscuți pentru săvârşirea faptei.

S-a apreciat că probele administrate în cauză nu au determinat cine este scriptorul celor 163 de nume, date de identitate şi semnături falsificate pe lista suplimentară - secţie, 43 de semnături contrafăcute pe lista permanentă şi 39 de semnături contrafăcute pe lista suplimentară - urnă mobilă a secţiei şi nici cine anume a introdus efectiv buletinele de vot corespunzătoare acestora în urnă. Chiar dacă a existat o împărţire, pe baza unor reguli clare, a acestor liste între membrii comisiei, cu toţii au lipsit, în mai multe rânduri, pentru diferite intervale de timp, timp în care secţiunea lor din listă a fost preluată de alţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare. Astfel, chiar dacă o semnătură falsificată a fost identificată pe lista electorală încredinţată unui anumit membru al secţiei de votare, s-a apreciat că nu rezultă, cu certitudine, că acel membru este scriptorul semnăturii falsificate.

În afara complicităţii morale prin inacţiune a inculpaţilor, rechizitoriul reţine şi săvârşirea de acte de complicitate prin acţiune, în cazul următorilor inculpaţi:

a) H.H.H. - despre care s-a susţinut că a dat dovadă în permanenţă, pe parcursul votului, de o atitudine agresivă de respingere a oricărei forme de observare a activităţii din secţie şi care a dispus ca A.A.A.A.A.A.A.A. să se deplaseze singur cu urna mobilă, deşi normele Biroului Electoral Central prevedeau clar că deplasarea cu urna mobilă se face doar de câte doi membri ai secţiei; totodată, acest inculpat i-a permis inculpatului A.A.A.A.A.A.A.A. să se deplaseze a doua oară cu urna mobilă, tot neînsoţit de un alt membru al secţiei, cu explicaţia că alegătorii nedeplasabili nu au fost găsiţi la domiciliu cu ocazia primei deplasări;

b) inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. s-a deplasat cu urna mobilă, neînsoţit de vreun alt membru al secţiei, iar pe lista suplimentară - urna mobilă au fost constatate 39 de semnături falsificate; chiar dacă s-ar accepta că A.A.A.A.A.A.A.A. nu a contrafăcut el însuşi semnăturile respective, acesta i-a pus la dispoziţie lista respectivă A.N., care a efectuat semnăturile false.

În ce priveşte săvârşirea de către inculpatul H.H.H., preşedintele biroului electoral al secţiei de votare nr. 287, com. Suraia, judeţul Vrancea, a două infracţiuni de purtare abuzivă, rechizitoriul a reţinut că la data de 29 iulie 2012, acesta, în calitatea sa de funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a ameninţat-o cu moartea şi cu pierderea locului de muncă pe persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., din cauza faptului că aceasta nu a dat curs cererii inculpatului de a nu se implica în observarea efectivă a referendumului, ameninţare de natură a alarma victima.

S-a apreciat că fapta descrisă anterior constituie infracţiunea de purtare abuzivă şi este prevăzută de art. 250 alin. (1) C. pen.

Totodată, s-a precizat că acelaşi inculpat, aflat în exercitarea aceloraşi atribuţii de serviciu, a lovit-o şi a exercitat alte acte de violenţă asupra persoanei vătămate FF.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.-Ionelia, jurnalistă la publicaţia online „Informaţia x” şi observator cu acreditare mass-media, în scopul de a o scoate afară din sediul secţiei de votare, pentru a nu asista la numărătoarea voturilor.

Ca urmare a violenţelor fizice exercitate asupra sa de inculpatul H.H.H., persoana vătămată FF.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.-Ionelia a avut nevoie de două-trei zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 650/P din 31 iulie 2012 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Vrancea (vol. 30 d.u.p., filele 36-38). În certificat sunt constatate mai multe echimoze şi excoriații pe braţe şi pe faţă, iar în concluzii se mai arată că leziunile traumatice constatate au putut fi cauzate prin lovire-comprimare cu corpuri dure (mijloace specifice omului) şi puteau data din 29 iulie 2012.

Persoana vătămată a depus la dosar două reţete medicale, din cursul lunii octombrie 2012 (la peste două luni după incident), cu diagnosticul: „tulburare de adaptare cu simptome de anxietate şi depresie”, fiindu-i prescris tratament de specialitate (vol. 30 d.u.p., filele 36-38).

Caracterul violent al inculpatului H.H.H. rezultă şi din antecedentele sale penale. Astfel, conform fişei sale de cazier judiciar (vol. 27 d.u.p., fila 7) acesta a beneficiat de două ori de scoatere de sub urmărire penală cu aplicarea art. 18¹C. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 al. 2 C. pen. anterior şi, pentru infracţiunea de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. a)¹din Legea nr. 407/2006.

S-a considerat că fapta săvârşită împotriva persoanei vătămate Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. constituie infracţiunea de purtare abuzivă şi este prevăzută şi pedepsită de art. 250 alin. (1) şi (3) C. pen.

Secţia de Votare nr. 147 com. Bâlteni, sat Bâlteni, judeţul Gorj;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuită din N.N.N. (preşedinte), T.T.T., S.S.S., O.O.O., P.P.P., R.R.R. şi învinuitul B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. (membri).

Organele de urmărire penală au stabilit că învinuitul B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. este plecat în străinătate, probabil în Italia sau Spania, de mai multe luni, pentru o perioadă nedefinită (conform procesului - verbal și declaraţiei soţiei - vol. 34 d.u.p., fila 180), cauza fiind disjunsă faţă de acesta, iar competenţa de soluţionare a disjungerii a fost declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu.

Din probele administrate a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe listele electorale au fost falsificate, alegătorii fie neprezentându-se la secţia de votare, fie nesolicitând urna mobilă. În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor executate în dreptul titularilor, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, materialul probatoriu administrat a relevat faptul că în cazul martorilor K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., U.U.U., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

Următoarele persoane erau plecate din România la data referendumului însă figurează că au votat la secția de votare nr. 147 din com. Bîlteni, Sat Bîlteni, judeţul Gorj: K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H..

În cazul acestei secţii de votare s-a stabilit existenţa unui număr de 88 semnături contrafăcute, din care 87 pe lista permanentă şi o semnătură pe lista suplimentară a secţiei.

Cu ocazia numărătorii voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul total de voturi exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urna secţiei, concluzionându-se că până la momentul numărătorii voturilor, în urnă au fost introduse 88 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare (cu excepţia învinuitului B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.) au fost audiaţi în cauză în calitate de martori, iar apoi, în calitate de învinuiţi (vol. 34 d.u.p., filele 20-106), declaraţiile acestora relevând modul de împărţire a atribuţiilor între membrii biroului electoral şi activităţile concrete întreprinse de fiecare dintre ei pe parcursul zilei de 29 iulie 2012. A rezultat că singurele care au operat pe lista suplimentară a secţiei au fost inculpatele N.N.N. şi O.O.O., iar ceilalţi membri ai biroului electoral şi-au asumat alte activităţi organizatorice şi de supraveghere a procesului electoral. Totuşi, fiecare membru al biroului electoral a lipsit din secţie pentru diferite intervale de timp, perioadă în care secţiunea din lista permanentă pe care o completa respectivul membru era preluată, de o manieră aleatorie, de un alt membru al comisiei.

Prin urmare, nu s-a putut stabili identitatea scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor de pe listele permanentă şi suplimentară a secţiei, situaţie în raport de care s-a început urmărirea penală faţă de Autorii Necunoscuți, ca autor al infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a falsificat lista permanentă a biroului electoral al secţiei de votare prin contrafacerea unui număr de 87 de semnături ale alegătorilor pe lista permanentă, o semnătură pe lista suplimentară a secției şi a introdus în urna de votare 88 de buletine de vot suplimentare faţă de cele votate efectiv de alegători.

Cauza a fost disjunsă faţă de Autorii Necunoscuți sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, având conţinutul expus mai sus, iar disjungerea a fost declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpaţilor N.N.N., T.T.T., S.S.S., O.O.O., P.P.P. şi R.R.R., prin rechizitoriu s-a reţinut săvârşirea de către aceştia a complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea Autorilor Necunoscuți de contrafacere a 87 semnături pe lista permanentă şi o semnătură pe lista suplimentară, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 88 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către electori.

Esenţială în prezenta cauză a fost considerată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, care conturează pe deplin, în opinia Parchetului, complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi (de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei) în săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Secţia de Votare nr. 148, com. Bîlteni, sat Peşteana Jiu, judeţul Gorj;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din U.U.U. (preşedinte), V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B. (membri).

Din probele administrate a rezultat că o mare parte a semnăturilor executate pe listele electorale au fost falsificate, alegătorii fie neprezentându-se la secţia de votare, fie nesolicitând urna mobilă. În foarte multe cazuri, rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifică executate de Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au stabilit, în mod cert, caracterul fals al semnăturilor executate în dreptul titularilor, iar în alte cazuri, concluzia a fost că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Luând în considerare criteriile de stabilire a caracterului fals al semnăturilor de pe listele electorale, materialul probatoriu administrat a relevat faptul că în cazul martorilor G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., S.S.S., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. și K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” fie nu a fost executată de persoana respectivă, fie se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

O serie de persoane ce erau, în realitate, plecate din România la data referendumului figurează că au votat la secția de votare nr. 148, com. Bîlteni, sat Peştena Jiu, judeţul Gorj: K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.,Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.,O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.,H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.

Parchetul a precizat că în cazul acestei secţii de votare, un număr de 86 de semnături de pe lista permanentă a secţiei au fost contrafăcute. Deoarece cu ocazia numărătorii voturilor, după orele 23⁰⁰, s-a constatat că numărul total de voturi exprimate (incluzându-le şi pe cele falsificate) coincide cu numărul de buletine de vot introduse în urna secţiei, s-a tras concluzia că până la momentul numărătorii finale a voturilor în urnă au fost introduse 86 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Inculpaţii au declarat (vol. 37 d.u.p., filele 17-114), că nu au observat nimic referitor la falsificarea semnăturilor de pe lista permanentă a secţiei şi nu îşi explică modul în care s-au produs aceste falsuri ori cine ar fi putut fi autorul lor. Din declaraţii a rezultat că inculpaţii A.A.A., B.B.B.B., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y. şi V.V.V. s-au ocupat de lista permanentă a secţiei, în timp ce inculpatele X.X.X. şi Z.Z.Z. s-au deplasat şi cu urna mobilă, iar în perioada absenţei lor din secţie, listele permanente ce le-au fost date în grijă au fost completate de alţi membri ai secţiei. Fiecare membru al biroului electoral a lipsit din secţie pentru diferite perioade, timp în care lista permanentă rămânea în grija celorlalţi, neputând fi stabilită identitatea scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor pe listă.

În cauză a fost începută urmărirea penală faţă de Autorii Necunoscuți, ca autor al infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a falsificat lista permanentă a biroului electoral al secţiei de votare prin contrafacerea unui număr de 86 de semnături ale alegătorilor pe această listă şi a introdus în urna de votare a secţiei 86 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de alegători.

Cauza a fost disjunsă faţă de Autorii Necunoscuți sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, având conţinutul expus mai sus, iar disjungerea a fost declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu.

Rechizitoriul a reţinut în sarcina inculpaţilor U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B. complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 86 de semnături pe lista permanentă a secţiei de votare, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 86 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Esenţială în cauză a fost apreciată atitudinea subiectivă a membrilor comisiei, Parchetul considerând conturată pe deplin complicitatea morală a acestora faţă de autorul/autorii necunoscuţi (de către organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei) în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Rechizitoriul arată că faptele inculpaţilor sunt dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu din data de 3 august 2012, plângeri penale şi sesizări, declaraţii de martori, procese-verbale de percheziţie în sistem informatic, documente provenind de la Partidul Social Democrat, de la Autoritatea Electorală Permanentă, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi ambientale, procese-verbale de predare-primire întocmite cu ocazia ridicării/restituirii unor mijloace materiale de probă, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică, procese-verbale de prelevare a unor specimene de semnătură de la persoanele înscrise pe listele utilizate la secțiile de votare, fişe de evidenţă a persoanelor, fotocopia procesului-verbal privind rezultatele referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Președintelui României, situaţie centralizatoare cu persoane ce figurează cu vot multiplu, procese-verbale încheiate ca urmare a căutării unor persoane înscrise pe listele electorale, liste electorale, declaraţii de învinuit și procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.

III. Dosarul a fost înregistrat pe rolul secţiei penale a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie la data de 07 octombrie 2013, sub nr. x/1/2013.

Competenţa materială a instanţei de fond a fost atrasă de calitatea de deputat a inculpatului A., potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) raportat la art. 30 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior. După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, competența instanței de fond este prevăzută de art. 40 alin. (1) C. proc. pen.

La termenul de judecată din 15 noiembrie 2013, conform art. 302 alin. (2) raportat la art. 6 alin. (1), (3) şi (4) C. proc. pen. anterior, constatând întemeiate cererile de amânare pentru lipsă de apărare formulate de inculpaţii L.L.L., K.K.K., A.A.A.A.A.A.A.A., I.I.I., J.J.J., H.H.H., M.M.M., Y.Y.Y., T.T.T., U.U.U., P.P.P., R.R.R., S.S.S., V.V.V., A.A.A.A., O.O.O., X.X.X., Z.Z.Z., C., Y.Y., F.F.F., G.G.G., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., R.R., S.S., T.T., U.U., X.X., Z.Z., V.V., H., I., J., L., K., M., C.C., D.D., D.D., G.G., S., X., Y., V., U., Z., T., I.I., N.N., H.H., J.J., L.L., M.M., D., F., E., A.A., P.P., F.F. şi B.B., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la încuviinţarea cererilor, sens în care a dispus amânarea cauzei.

La acelaşi termen de judecată, instanţa de fond a prorogat discutarea cererii formulate de persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. privind reconsiderarea calităţii sale procesuale, din persoană vătămată în martor, pentru o dată ulterioară audierii acesteia.

La termenul de judecată din 06 decembrie 2013, prima instanţă a constatat regularitatea actului de sesizare, după ce a respins excepțiile invocate sub acest aspect de apărarea inculpatului A., pentru argumentele ce se regăsesc în încheierea de şedinţă de la data menţionată. La acelaşi termen de judecată, Înalta Curte a amânat pronunţarea cu privire la cererea de restituire a cauzei la Parchet pentru considerente legate de lipsa de apărare a inculpatului A. şi de lipsa de imparţialitate a procurorului. Totodată, a amânat pronunțarea privind cererea de disjungere a cauzei.

La termenul din data de 10 ianuarie 2014, cererile de restituire a cauzei la Parchet anterior menţionate au fost respinse de instanţa de fond.

La acelaşi termen de judecată s-a luat act de susţinerile inculpaţilor C., H., I., J., K., L., M., P., R., O., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., F.F., B.B., C.C., G.G., D.D., D.D., P.P., N.N., H.H., I.I., J.J., L.L., M.M., R.R., S.S., T.T., U.U., X.X., Z.Z., V.V., F.F.F., G.G.G., Y.Y., B.B.B., C.C.C., D.D.D., N.N.N., T.T.T., S.S.S., O.O.O., P.P.P., R.R.R., U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A., B.B.B.B. şi A., în sensul că nu invocă beneficiul dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. anterior.

Totodată, având în vedere cererile inculpaţilor H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. și I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. de a li se aplica dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., prima instanță a dispus disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar cu privire la aceşti inculpaţi.

La același termen fost prezentat actul de sesizare a instanţei, conform dispoziţiilor art. 322 C. proc. pen. anterior.

La termenul de judecată din data de 14 februarie 2014, conform dispoziţiilor art. 376 alin. (1) C. proc. pen., prima instanţă a dispus începerea cercetării judecătoreşti, audierea inculpaţilor şi a martorilor având loc în mod grupat, după criteriul secţiilor de votare în care aceştia au activat.

La termenele de judecată din datele de 14 februarie 2014, 24 aprilie 2014, 22 mai 2014, 13 iunie 2014, 03 septembrie 2014, 3 octombrie 2014, 20 noiembrie 2014, 08 ianuarie 2015, 23 ianuarie 2015 și 05 februarie 2015 au fost audiaţi inculpaţii B., D., E., F., G. şi C. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 105 oraş Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt; O., P. şi R. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 1 municipiul Alexandria, judeţul Teleorman; S., T., U., V., X., Z., Y. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 244 com. Plosca, judeţul Teleorman; D.D., D.D., G.G., C.C., F.F., B.B. şi A.A. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 314 com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman; H.H., I.I., J.J., L.L. şi M.M. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 112 Bragadiru, judeţul Teleorman; V.V., X.X., Z.Z., U.U., R.R., S.S. şi T.T.- din cadrul fostei secţii de votare nr. 113 com. Bragadiru, sat Bragadiru, judeţul Teleorman; D.D.D., C.C.C., B.B.B., Y.Y., A.A.A. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 114, com. Bragadiru, judeţul Teleorman; E.E.E., L.L.L. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 287 com. Suraia, judeţul Vrancea; N.N.N. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 147, com. Bâlteni, sat Bâlteni, judeţul Gorj, Y.Y.Y. - din cadrul fostei secţii de votare nr. 148 com. Bîlteni, sat Peștena Jiu, judeţul Gorj şi P.P., la data faptelor primar al com. Bragadiru, judeţul Teleorman.

Audierea inculpatului A. a avut loc la termenele de judecată din 05 februarie 2015 şi 06 martie 2015.

În faţa instanţei de fond, următorii inculpaţi şi-au rezervat dreptul la tăcere: H., K., J., M., I. şi L. (la termenul din 25 martie 2014), V. (la termenul din 22 mai 2014), N.N. (la termenul din 3 septembrie 2014), G.G.G., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M., T.T.T., S.S.S., O.O.O., P.P.P. şi R.R.R. (la termenul din 08 ianuarie 2015), U.U.U., X.X.X., Z.Z.Z., A.A.A.A. şi B.B.B.B. (la termenul din 23 ianuarie 2015).

În cursul cercetării judecătoreşti s-a procedat la audierea martorilor din lucrări, după cum urmează: C.C.C.C., D.D.D.D., G.G.G.G., M.M.M.M., M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., T.T.T.T., H.H.H.H., I.I.I.I., V.V.V.V., J.J.J.J., F.F.F.F., X.X.X.X., C.C.C.C.C., Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B., D.D.D.D.D., E.E.E.E.E., F.F.F.F.F., G.G.G.G.G., R.R.R.R., H.H.H.H.H., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. (la termenul din 28 februarie 2014),M.M.M.M.M.M.M., J.J.J.J.J.J.J., I.I.I.I.I.I.I., H.H.H.H.H.H.H., D.D.D.D.D.D.D., B.B.B.B.B.B.B., X.X.X.X.X.X., U.U.U.U.U.U., T.T.T.T.T.T., L.L.L.L.L.L.L., S.S.S.S.S.S., P.P.P.P.P.P., M.M.M.M.M.M., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. (la termenul din24 aprilie 2014), N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O., Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A., I.I.I.I.I.I., S.S.S.S.S.S.S., X.X.X.X.X.X.X., U.U.U.U.U.U.U., B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D., G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L., P.P.P.P.P.P.P.P., U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F., (la termenul din 22 mai 2014), N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., V.V.V.V.V.V.V.V., S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T., N.N.N.N.N.N.N.N., V.V.V.V.V.V.V., P.P.P.P.P.P.P., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., R.R.R.R.R.R.R., K.K.K.K.K.K.K., P.P.P.P.P., O.O.O.O.O., O.O.O.O.O.O.O.O., H.H.H.H.H.H.H.H., F.F.F.F.F.F.F.F., E.E.E.E.E.E.E.E., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. (la 13 iunie 2014), Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., S.S.S.S.S.S.S.S.S., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., V.V.V.V.V.V.V.V.V., V.V.V.V.V.V. şi F.F.F.F.F.F.F. (la termenul din 3 septembrie 2014), Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. (la termenul din3 octombrie 2014), M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. Ion, F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F, X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., U.U.U., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. (la termenul din 24 octombrie 2014), H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (la 5 februarie 2015), D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., K.K.K.K.K.K.).

La termenul de judecată din 25 martie 2014 apărătorul ales inculpaţilor H., K., J., M., I. şi L., a solicitat efectuarea unei expertize criminalistice a scrisului, iar instanţa a prorogat discutarea acesteia după audierea martorilor referitor la activitatea din cadrul secției de votare nr. 142 com. Ciuperceni, sat Poiana, judeţul Teleorman. Ulterior, la termenul din data de 5 februarie 2015, în temeiul art. 100 al.4 lit. b) C. proc. pen., prima instanţă a respins această cerere, apreciind ca toate celelalte probe administrate în cauză sunt îndestulătoare pentru dovedirea elementelor de fapt care constituie obiectul probei.

La aceeaşi dată (5 februarie 2015), persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a fost audiată în calitate de martor.

Instanța a dat citire declarațiilor martorilor față de care s-a constatat imposibilitatea de prezentare în vederea audierii în ședință publică, conform dispoziţiilor art. 381 alin. (7) C. proc. pen.: Y.Y.Y.Y. şi U.U.U.U. (la 28 februarie 2015), O.O.O.O.O.O.O., J.J.J.J.J.J., R.R.R.R.R.R., M.M.M.M.M.M.M.M., R.R.R.R.R.R.R.R., C.C.C.C.C.C.C. şi L.L.L.L.L.L. (la 22 mai 2014), Y.Y.Y.Y.Y.Y., E.E.E.E.E.E.E., N.N.N.N.N.N.N., P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O., Căruţă Vasile, Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., N.N.N.N.N.N.N.N.N., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi x (la 3 septembrie 2014), J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. (la 3 octombrie 2014), E.E.E.E.E.E., (secţia de votare nr. 142 Ciuperceni), U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. şi R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. (secţia de votare nr. 112 com. Bragadiru, sat Bragadiru, jud. Teleorman), B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. (secţia de votare nr. 113 com. Bragadiru, sat Bragadiru, jud. Teleorman), X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F..F.F., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. şi M.M. (secţia de votare nr. 114 com. Bragadiru, sat Bragadiru, jud. Teleorman), L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E, B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., Bacău, (secţia de votare nr. 287, com. Suraia, jud. Vrancea), K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. (secţia de votare nr. 147, com. Bâlteni, jud. Gorj), J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., (secţia de votare nr. 148, com. Bâlteni - Peşteana Jiu, jud. Gorj) (la 24 octombrie 2014) şi Petre Ion (la 24 februarie 2015).

În cursul cercetării judecătoreşti, prima instanţă a încuviințat, la termenul de judecată din data de05 februarie 2015, proba testimonială solicitată de inculpatul P.P., constând în audierea martorilor Tăgârţă Cristian şi Buzatu Vasilică (audiaţi la data de 6 martie 2015), precum şi proba testimonială solicitată de inculpatul A., constând în audierea martorilor (audiaţi la termenul din data de 11 martie 2015 și la 6 martie 2015).

La termenul de judecată din data de 06 martie 2015, instanţa de fond a încuviinţat proba cu înscrisuri constând în articole de presă, solicitată de inculpatul A. în dovedirea folosirii de către Partidul Democrat Liberal la alegerile prezidenţiale din 2009 a unei aplicaţii informatice de culegere şi centralizare a prezenţei la vot şi a rezultatului final după încheierea urnelor şi, de asemenea, proba cu un articol de presă din care rezultă că la 11 iunie 2012, inculpatul A. a făcut cunoscută opiniei publice existenţa unui sistem informatic de contorizare a rezultatelor.

La termenul de judecată din data de 11 martie 2015, în baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., prima instanţă a dispus ca proba constând în audierea martorului să nu mai fie administrată. La aceeaşi dată, Ministerul Public a depus înscrisuri privind studiile sociologice la care a făcut referire în conţinutul rechizitoriului. Totodată, prima instanţă a încuviinţat proba solicitată de inculpatul A., constând în obţinerea de date de la Autoritatea Electorală Permanentă referitoare la înregistrarea de cereri în anulare pentru fraudă electorală privind referendumul din 2012 şi de obţinere a copiilor unor asemenea cereri, dacă există. În consecinţă, la dosarul cauzei au fost transmise toate hotărârile pe care Biroul Electoral Central le-a emis cu privire la referendumul din 2012. S-a mai depus la dosar Decizia nr. 586 din 10 iulie 2012 pentru reflectarea pe posturile de radio şi televiziuni a referendumului privind demiterea preşedintelui României, publicată în M. Of. nr. 476 din 13 iulie 2012 (act normativ la care s-au făcut referiri în cursul şedinţei din data de 11 martie 2015).

La termenul de judecată din data de 19 martie 2015, instanţa de fond a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri formulată de inculpatul A., prin apărător ales, constând în înscrisuri privind cercetările sociologice efectuate în luna iulie 2012 cu privire la prezenţa la vot în ziua de 29 iulie 2012, respectiv, materiale de presă. Totodată, urmare dispoziţiei instanţei de fond, hotărârea nr. 14 din data de 18 iulie 2012 a Biroului Electoral Central a fost descărcată de pe site-ul Biroului Electoral Central şi depusă la dosarul cauzei. Parchetul a depus practică judiciară privind soluţiile pronunţate de instanţele sesizate cu judecarea cauzelor având ca obiect infracţiuni legate de fraude la referendum.

La termenul din data de 30 martie 2015, instanţa de fond, în baza art. 395 alin. (2) C. proc. pen., a reluat cercetarea judecătorească, întrucât la trei termene de judecată la care au fost administrate în mod nemijlocit probe, componenţa completului de judecată a fost parţial modificată.

Astfel, în considerarea hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 2 decembrie 2014 pronunţată în cauza Cutean vs. România, potrivit căreia toate probele trebuie administrate, în mod nemijlocit, în faţa aceluiaşi complet de judecată în compunerea în care se va lua hotărârea, instanţa de fond a pus în discuţia părţilor reaudierea inculpaţilor P., O., R. (audiaţi la data de 24 aprilie 2014), a inculpaţilor S., T., U., V., X., Z., Y. (audiaţi la data de 22 mai 2014) şi a inculpaților N.N., H.H., I.I., J.J., L.L. şi M.M. (audiaţi la data de 3 septembrie 2014). În egală măsură, instanţa de fond a pus în discuţie reaudierea martorilor audiaţi la cele trei termene de judecată arătate, în baza aceloraşi argumente.

Inculpaţii anterior menționați au arătat că nu doresc să dea declaraţii în cauză şi nu doresc reaudierea martorilor, însă prima instanţă, în raport de hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 2 decembrie 2014 pronunţată în cauza Cutean vs. România, a dispus audierea martorilor U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. şi Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., pentru termenul din 8 aprilie 2015.

Tot la termenul din 30 martie 2015, prima instanţă a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, indiferent de modalitatea de săvârşire reţinută prin rechizitoriu, în două infracţiuni prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 391 C. pen. cu referire la art. 392 C. pen., având în vedere că faptele, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu, ar putea întruni elementele constitutive ale celor două infracţiuni din N.C.P.

IV. Analizând materialul probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele;

1. Cu privire la infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii sale în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 reţinută în sarcina inculpatului A.;

i. Contextul în care s-a organizat şi desfăşurat Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României.

Prima instanţă a menţionat că la data de 6 iulie 2012, Parlamentul României, reunit în şedinţă comună, a adoptat Hotărârea nr. 33, publicată în M. Of. al României, partea I, nr. 457 din 06 iulie 2012, conform căreia domnul Traian Băsescu a fost suspendat din funcţia de Preşedinte al României, precum şi Hotărârea nr. 34, prin care a decis ca cetăţenii României să îşi exprime voinţa prin vot în cadrul unui referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României, obligatoriu şi care urma să se desfăşoare în data de 29 iulie 2012.

Instanţa de fond a arătat că procedura de organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României a fost reglementată prin Hotărârile nr. 682/2012 - 688/2012 date de Guvernul României, observând că referendumul pentru demiterea preşedintelui României era valabil dacă la această consultare participau cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Cât priveşte rezultatul acestui demers, art. 10 din Legea nr. 3/2000 prevede că: „Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.”

S-a reţinut că prin Decizia nr. 731 din 10 iulie 2012 (publicată în M. Of. nr. 478 din 12 iulie 2012) Curtea Constituţională s-a pronunţat cu referire la dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 3/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 131/2012, în sensul că Legea pentru modificarea conţinutului acestui articol este constituţională în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

În acest context, instanţa de fond a subliniat că rezultatul referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României depindea de îndeplinirea cumulativă a două condiţii, una referitoare la cvorumul legal de participare, iar cealaltă privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul demersului.

Ca atare, prima instanţă a subliniat că stabilirea cvorumului de participare a impus mobilizarea celor două tabere politice adverse pentru a convinge cetăţenii fie să participe, fie să nu participe la referendum, iar asigurarea unei prezenţe de minimum 50% + 1 dintre alegători la votul din ziua de 29 iulie 2012, situaţie care ar fi garantat validarea referendumului de către instanţa de contencios constituţional, a devenit un obiectiv esenţial pentru atingerea de către Uniunea Social Liberală a obiectivelor politice.

ii. Activitatea desfăşurată de inculpatul A. în legătură cu organizarea şi desfăşurarea Referendumului.

Instanţa de fond a reţinut că la data de 29 iulie 2012, inculpatul A. avea calitatea de secretar general al Partidului Social Democrat, fiind desemnat prin decizia Biroului Permanent al acestui partid drept coordonator al campaniei privind demiterea preşedintelui României; totodată, inculpatul îndeplinea funcţiile publice de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, fiind deputat din partea Uniunea Social Liberală în Parlamentul României, în Colegiul 3 Teleorman.

S-a arătat că aceste funcţii îi confereau inculpatului o poziţie de autoritate şi influenţă în cadrul Partidului Social Democrat.

Instanţa de fond a menţionat că în exercitarea atribuţiilor de coordonare a campaniei, inculpatul a luat o serie de măsuri menite să asigure îndeplinirea obiectivului propus, acela de validare a referendumului, ceea ce presupunea, în primul rând, realizarea cvorumului de 50% plus 1 din numărul alegătorilor înscrişi pe liste, iar în al doilea rând, obţinerea unui număr de voturi care să conducă la demiterea Preşedintelui, cu atât mai mult cu cât pe parcursul campaniei electorale, partidele politice adverse au decis să îndemne alegătorii să nu participe la vot.

Înalta Curte a reţinut că, pe de o parte, în timpul urmăririi penale nu s-a făcut nicio dovadă cu privire la existenţa unor studii de specialitate care să releve perspectiva neatingerii pragului electoral necesar pentru validarea referendumului, iar pe de altă parte, din înscrisurile depuse la dosar de inculpat (aflate la vol. 16 dosar fond, filele 2-10), precum şi cele depuse de Ministerul Public (din vol. 14 dosar fond, fila 293 şi următoarele) a reieşit contrariul, anume că intenţia de vot pentru demiterea preşedintelui, conform instituţiilor de sondaj, depăşea limita cerută de lege.

În aceste condiţii, prima instanţă a considerat că întreaga conduită adoptată de inculpatul A., coordonator al campaniei electorale, s-a subsumat prerogativelor şi obligaţiilor ce decurgeau din această funcţie, precum şi obiectivelor stabilite, fără a fi fost determinată de rezultatele sondajelor sociologice.

Prin rechizitoriu, în cap. 1 pct. 3 ”Expunerea modalităţii în care a fost săvârşită infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000” se arată că A., în realizarea prerogativelor şi obiectivelor presupuse de funcţia sa de coordonator al campaniei electorale pentru demiterea preşedintelui: a emis două adrese, comunicate organizaţiilor judeţene ale Partidului Social Democrat, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, precum şi primarilor Partidului Social Democrat din ţară, a transmis în teritoriu mesaje tip SMS, conţinând îndemnuri către coordonatorii şi/sau membrii secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru realizarea cvorumului necesar validării referendumului, a folosit un sistem informatic prin care se comunica, în fiecare oră, prezenţa la vot a cetăţenilor şi se permitea obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare, despre modul cum s-a votat în fiecare secţie, constituind în acest sens, o reţea din coordonatori judeţeni şi locali ai Partidului Social Democrat şi persoane care comunicau prin sistemul informatic date despre prezenţa la urne şi modul cum s-a votat şi a încercat să mobilizeze persoanele apropiate (membri de partid, primari, consilieri etc.) pentru a aduce oameni la vot prin mijloace interzise de lege.

Cu referire la această activitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele:

a) Cu privire la adresa din 12 iulie 2012;

Acuzaţia formulată de Parchet se referă la faptul că prin această adresă, inculpatul A. a solicitat să se propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, deşi acestea nu constituiau unităţi administrativ teritoriale distincte.

Instanţa de fond a constatat că în perioada 6 iulie - 27 iulie 2012 - ora 7⁰⁰,în care s-a desfăşurat campania electorală pentru referendum - inculpatul A., în calitatea sa de secretar general al Partidului Social Democrat, a emis adresa din 13 iulie 2012 către organizaţiile judeţene ale partidului, precum şi primarilor Partidului Social Democrat, având următorul conţinut:

„Către Organizaţia Partidului Social Democrat;

În atenţia preşedintelui,

Primarilor Partidului Social Democrat;

Stimaţi colegi,

Având în vedere perioada concediilor de vară care poate afecta buna desfăşurare a Referendumului naţional din 29 iulie 2012 în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului la vot, vă rog urgent ca propunerile pe care le fac primarii pentru delimitarea secţiilor de votare în vederea emiterii ordinului Prefectului să aibă în vedere ca secţiile de votare să fie organizate şi în staţiunile turistice care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale.

Exemple:

- Primăria Mangalia să aibă în vedere să fie organizate secţiile de votare şi în staţiunile care îi aparţin administrativ - Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp.

- Primăria Constanţa să aibă în vedere să fie organizate secţii de votare în staţiunea Mamaia.

Cu prietenie,

A.,

Secretar general;

Semnătură indescifrabilă”

Audiat cu privire la emiterea acestei adrese, inculpatul A. a arătat că „În acea perioadă, dezbaterile în mass-media erau foarte intense, vorbindu-se foarte mult despre faptul că în staţiunile turistice numărul secţiilor de votare s-ar putea să fie insuficient pentru ca toţi cetăţeni aflaţi în concediu, în vacanţă, să-şi poată exercita dreptul la vot. Echipa de campanie a conceput o adresă adresată primarilor Partidului Social Democrat, prin care erau rugaţi să solicite prefecţilor să analizeze posibilitatea organizării de secţii de votare în staţiunile turistice. Discuţia s-a purtat între 10-15 membri ai echipei de campanie. Nu ştiu cui a aparţinut iniţiativa conceperii acestei adrese, dar în mod sigur eu am ştiu de ea şi am fost de acord cu ideea de a ne adresa autorităţilor competente în vederea înființării de secţii de votare în staţiunile turistice dacă aceste autorităţi consideră că au bază legală în acest sens.”

Examinând materialul probator administrat în legătură cu aspectul analizat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a reţinut următoarele:

Potrivit Legii Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001, art. 1 lit. i), semnificaţia termenului de unităţi administrativ teritoriale este aceea de comune, oraşe şi judeţe. Legea arată că unele oraşe pot fi declarate municipii şi precizează, în art. 20 alin. (1), că unităţile administrativ teritoriale sunt comunele, oraşele, municipiile şi judeţele, în care se exercită autonomia locală.

Ordonanţa nr. 58 din 21 august 1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare, defineşte în art. 2 lit. j) staţiunea turistică, ca fiind localitatea sau parte a unei localităţi cu funcţii turistice specifice, în care activităţile economice susţin exclusiv realizarea produsului turistic (funcţia turistică fiind definită ca expresia calitativă şi cantitativă a resurselor turistice şi este determinată de structura, volumul şi calităţile resurselor - art. 2 lit. k)).

De asemenea, potrivit art. 2 din H.G. nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, se poate atesta ca stațiune turistică, de interes național sau local, după caz, „localitatea ori partea unei localităţi care dispune de resurse naturale şi antropice, evidențiate în Registrul patrimoniului turistic si care îndeplinește cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevăzute în anexa nr. 1".

Conform dispoziţiilor art. 18 alin. (6) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 512/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, secţiile de votare se organizează după cum urmează: în localităţile cu o populație de peste 1.500 locuitori, câte o secţie de votare la 1.000 - 2.000 de locuitori; în localităţile cu o populaţie sub 1.500 de locuitori, o singură secţie de votare; în satele sau grupurile de sate cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa com., oraşului sau municipiului, se pot organiza secţii de votare.

Din economia acestor dispoziţii legale, prima instanţă a stabilit că staţiunile turistice sunt fie unităţi administrativ teritoriale, fie părţi componente ale unei unităţi administrativ teritoriale, astfel încât organizarea de secţii de votare în staţiunile turistice este legală, iar solicitarea inculpatului cuprinsă în adresa incriminată nu încalcă prevederile legale şi nu constituie o formă de manifestare ilicită a autorităţii sau a influenţei sale.

Ca atare, prima instanţă a înlăturat această acţiune din conţinutul laturii obiective a infracţiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Pe de altă parte, instanţa de fond s-a referit la acele probe din dosar reprezentate de documentele publice de pe site-ul Biroului Electoral Central, lucrări soluţionate, 18 iulie 2012, anexă dosar Înalta Curte de Casație și Justiție documente Biroul Electoral Central), observând că, înainte cu câteva zile de emiterea adresei analizate, la data de 09 iulie 2012, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa sesizau instituţia Prefectului judeţului Constanţa, cu privire la riscurile şi vulnerabilitățile existente în organizarea Referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, constând în „afluenţa mare de turişti care vor vota la secţiile de vot din staţiunile de pe litoral” și desfășurarea unor evenimente cu public numeros în aceeași perioadă (Stufstock, Liberty parade, etc). A mai constatat instanţa că la solicitarea Prefecturii Constanţa, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa comunica faptul că numărul turiștilor rezidenţi în România sosiţi în luna iulie 2011 în judeţul Constanţa s-a ridicat la 231.237 persoane.

Din acelaşi probatoriu s-a constatat că afluența mare de turiști în această zonă a ţării şi solicitarea de măsuri ca procesul electoral să se desfăşoare în condiţii de normalitate era semnalată Biroului Electoral Central şi de către judecătorii care au îndeplinit funcția de preşedinţi ai Birourilor Electorale de Circumscripţie în Tulcea şi Constanţa, care sesizau faptul că numărul turiștilor depăşeau în unele localităţi cu 300% numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (Biroul Electoral al Circumscripţiei Judeţene nr. 38 Tulcea), şi că, la nivelul judeţului Constanţa, numărul total al alegătorilor era de 631.400, iar numărul turiştilor sosiţi în luna iulie de 231.237.

Ca atare, prima instanţă a considerat nu doar că solicitarea inculpatului era pe deplin legală, ci era şi justificată de situaţia concretă existentă la nivelul judeţului Constanţa, dat fiind numărul mare de turiști semnalat de autorităţile locale şi prevederile legale anterior menţionate, care stabileau că pentru localităţile cu o populație de peste 1.500 locuitori, se organizează câte o secţie de votare la 1.000 - 2.000 de locuitori.

S-a arătat că la data de 6 mai 2015, după încheierea dezbaterilor în cauză,Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupție a depus o completare a concluziilor scrise ce constituia, în fapt, o completare a acuzaţiilor), precizând că în baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, secţiile de votare sunt organizate potrivit Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, aceasta statuând în art. 18 că delimitarea secţiilor de votare şi stabilirea acestora se face de către primari anual, cel târziu la data de 1 martie. Parchetul a menţionat că prin H.G. nr. 638/2012 a fost stabilit programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, care prevedea că delimitarea, numerotarea şi aducerea la cunoştinţa publică a secţiilor de votare se putea realiza până cel târziu la data de 13 iulie 2012, susţinând că solicitarea inculpatului privind înfiinţarea de noi secţii de vot s-a situat în afara procedurii legale şi reprezintă o conduită ilicită.

În legătură cu această susţinere, prima instanţă a reţinut, sub un prim aspect, că nu a făcut obiectul acuzaţiei şi, ca atare, excede limitelor învestirii sale.

Sub un al doilea aspect, prima instanţă a constatat că adresa analizată a fost emisă şi transmisă în conformitate cu cerinţele legii. S-a referit la faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 15¹ alin. 3 din Legea nr. 3/2000, a fost emisă H.G. nr. 673 din 7 iulie 2012 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare desfăşurării referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, care, la punctul 16, stabilea că ”delimitarea, numerotarea şi aducerea la cunoştinţa publică a secţiilor de votare şi al localurilor de vot se face în termen de cel mult 48 de ore de la îndeplinirea termenului prevăzut la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, cel mai târziu 13 iulie 2012”. Totodată, s-a menţionat că potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000, „reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992, respectiv ale Legii nr. 70/1991, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului”. Arătând că data referendumului a fost stabilită prin Hotărârea Parlamentului României nr. 34 din 06 iulie 2012, publicată în M. Of. Partea I nr. 457 din 06 iulie 2012, prima instanţă a conchis că termenul de 5 zile în care se putea face reactualizarea listelor electorale permanente expira la 11 iulie 2012, iar de la această dată începea să curgă termenul prevăzut la pct. 16 din H.G. nr. 673 din 7 iulie 2012 pentru delimitarea, numerotarea şi aducerea la cunoştinţă a secţiilor de votare şi a localurilor de vot - cel mult 48 de ore, dar cel mai târziu la 13 iulie 2012.

Observând că pentru realizarea activităţilor de delimitare a secţiilor de votare au existat doar 24 de ore, respectiv ziua de 13 iulie 2012, instanţa de fond a subliniat că această dată reprezenta singura zi în care, conform legii, primarii puteau face propunerile la care s-a referit inculpatul A. prin adresa din 13 iulie 2012.

Potrivit dispozițiilor art. 95 alin. (3) din Constituţia României, referendumul trebuie organizat în cel mult 30 de zile de la data la care propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui României este aprobată, instanţa de fond apreciind că, spre deosebire de situaţia tuturor celorlalte scrutine electorale, termenele în care activităţile prevăzute de lege se desfășoară sunt mult mai scurte, întreaga procedură fiind comprimată în aşa fel încât să fie respectate exigenţele constituţionale.

Ca atare, contrar susţinerilor Parchetului, Înalta Curte a concluzionat că solicitarea inculpatului cuprinsă în adresa din 13 iulie 2012 a fost formulată în interiorul termenului prevăzut de lege.

a) Cu privire la adresa din 13 iulie 2012;

Acuzaţia formulată de Parchet se referă la faptul că prin această adresă, inculpatul A. a îndemnat la iniţierea unor acţiuni de tipul tombolei cu premii sau accesului gratuit la evenimente care presupun, în mod obişnuit, plata unei taxe, condiţionat de dovedirea prezenţei lor la vot în ziua referendumului.

Prima instanţă a constatat că la data de 13 iulie 2012, inculpatul A., în calitatea sa de secretar general al Partidului Social Democrat, a transmis organizaţiilor judeţene ale partidului, în atenţia preşedinţilor acestor organizaţii şi a directorilor de campanie, adresa cu următorul conţinut:

„Către Organizaţia Judeţeană a Partidului Social Democrat;

În atenţia preşedintelui

Directorului de Campanie

Stimaţi colegi,

Participarea alegătorilor într-o proporţie covârşitoare (min. 60%) la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu reprezintă obiectivul major al campaniei electorale.

În acest scop, folosind toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie, vă solicit:

Organizarea în fiecare localitate, cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale, a unei tombole cu premii la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012. Vă recomandăm ca premiile oferite să nu fie mari ca valoare, dar în număr cât mai mare. Atenţie: Participarea la tombolă nu va fi condiţionată de opţiunea alegătorilor cu privire la votul de la referendum, ci numai de participarea lor. Tombola va fi una singură la nivel de judeţ, cu un singur model de talon de participare dar cu premii specifice pentru fiecare localitate. Taloanele de participare vor fi distribuite în fiecare localitate prin intermediul propriilor reprezentanţi! Stabilirea câştigătorilor tombolei se va face la nivelul fiecărei localităţi, în urma extragerii din taloanele completate de alegătorii din localitatea respectivă.

În anexă găsiţi un model de regulament pentru organizarea tombolei. Acest regulament va trebui completat, iar apoi înregistrat obligatoriu la un notar public. De asemenea, conform prevederilor Legii nr. 677/2001, organizatorii tombolei vor trebui să adreseze o notificare către Oficiul pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal, cu privire la datele ce vor fi colectate de la participanţi.

Încheierea unor acorduri cu ziare şi posturi radio-TV locale pentru organizarea unor tombole şi concursuri prin care să promoveze prezenţa la vot. Acestea pot oferi, de exemplu, bilete la concerte, filme, cărţi, vacanţe, cartele de telefon etc.

Tragerea la sorţi se face în ziua referendumului, imediat după închiderea urnelor, iar acordarea premiilor va fi condiţionată de prezentarea dovezii participării la referendum.

Organizarea de evenimente în ziua votului, unde accesul va fi condiţionat de dovada participării la vot (timbrul de pe cartea de identitate) de genul:

- Intrare liberă la ştrand/club etc.

- Un post local/regional/naţional de radio sau TV organizează în toate municipiile mari un „Summer party” pentru cei care au votat.

- Organizarea în apropierea unor secţii de votare a unor spectacole sau locuri de joacă (evenimente cu clowni, baloane, zâne, biciclete etc.) pentru copiii ai căror însoţitori fac dovada participării la vot.

Având în vedere temperaturile ridicate din ziua votului şi pentru evitarea unor eventuale incidente neplăcute cauzate de aglomeraţia din faţa secţiilor de votare, vă propunem amenajarea, cu sprijinul unor O.N.G.-uri şi în colaborare cu administraţia publică locală, a unor corturi unde se va oferi apă rece pentru alegătorii care se prezintă la vot.

Instruirea reprezentanţilor din secţiile de votare să asigure un flux continuu în secţiile de votare, astfel încât alegătorii să nu fie nevoiţi să aştepte mult pentru exercitarea dreptului de vot.

Cer ca în cel mai scurt timp să ne comunicaţi măsurile pe care le-aţi dispus în acest sens.

Cu prietenie,

A.,

Secretar general,

Semnătură indescifrabilă”.

Constatând că prin adresa anterior redată se adresează un îndemn clar de organizare a unor tombole cu premii pentru cetăţenii care vor dovedi prezenţa lor la vot în ziua referendumului şi/sau de asigurare a accesului gratuit a acestor cetăţeni la evenimente ce presupun o taxă de participare, prima instanţă a precizat că o asemenea conduită, ce a presupus folosirea influenţei şi a autorităţii în partid a inculpatului, a încălcat dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 3/2000, care incriminează acţiunile constând în „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului”, pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

S-a apreciat că adresa analizată are un caracter de autoritate, care reiese din modul de concepere al frazei de debut şi a celei finale, fiind folosită forma verbală imperativă: „vă solicit”,„cer ca în cel mai scurt timp să ne comunicaţi măsurile pe care le-aţi dispus în acest sens”.

Deşi prin declaraţiile date în faţa instanţei de fond, martorii (vol. 15, fila 28 verso), x (vol. 15, fila 13 verso) şi x (vol. 15, fila 24 verso), coordonatori ai campaniei electorale ai Partidului Social Democrat la nivel judeţean, au susținut că adresele care le parveneau de la conducerea partidului aveau un caracter de recomandare, prima instanţă a considerat că infracțiunea de folosire a influenței poate privi și o recomandare transmisă de o persoană cu o funcție importantă în partid, desemnată să coordoneze anumite activități, persoană pe care partidul se bazează pentru punerea în aplicare a strategiei de obținere a succesului demersului respectiv.

În continuare, instanţa de fond s-a referit la împrejurarea că pe data de 14 iulie 2012, inculpatul a transmis aceloraşi destinatari adresa, realizând că prin conţinutul adresei din 13 iulie 2012 se contravine dispoziţiilor legii.

Adresa din 14 iulie 2012 avea următorul conţinut:

„Referitor la adresa din 13 iulie 2012 vă rog să nu puneţi în practică măsurile referitoare la organizarea de tombole, întrucât există riscul interpretării forţate a legislaţiei în vigoare prin care aţi putea fi expuşi unor atacuri în justiţie din partea adversarilor politici.

Prin urmare, pentru a evita aceste riscuri, vă rog să anulaţi orice acţiuni privind organizarea de tombole sau concursuri pentru stimularea participării la vot a alegătorilor.

Cu prietenie,

A., Secretar general”.

Prima instanţă a constatat (contrar rechizitoriului, care susţine că mesajul transmis prin adresa din 13 iulie 2012 ajunsese la cunoştinţa opiniei publice, fapt ce l-ar fi determinat pe A. să o emită pe cea de a doua) că în presă au apărut informaţii despre adresa în litigiu doar la data de 16 iulie 2012, Biroul Electoral Central fiind sesizat de TVR la 17 iulie 2012 lucrări soluţionate din 18 iulie 2012, anexă dosar Înalta Curte de Casație și Justiție documente Biroul Electoral Central).

Înalta Curte a considerat că momentul la care s-a consumat infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 a coincis cu transmiterea adresei din 13 iulie 2012, când destinatarii ei au luat cunoştinţă de conţinut, nefiind relevantă împrejurarea că prin cea de a doua adresă, emisă la 13 iulie 2012, s-a dispus revenirea la măsurile dispuse prin prima adresă; totodată, instanţa de fond a apreciat că această a doua adresă nu constituie o desistare, în sensul art. 22 C. pen. anterior, deoarece desistarea nu poate interveni atunci când actul de conduită a ajuns deja la cunoștința martorilor, ci presupune o abandonare din proprie iniţiativă a executării infracţiunii, nu o renunţare impusă de anumite împrejurări exterioare. Mai mult, s-a subliniat că desistarea presupune ca autorul să se afle în faza actelor de executare a infracţiunii, nemaiputând interveni atunci când executarea s-a terminat (fără să se producă rezultatul) ori după ce infracţiunea s-a consumat.

Prima instanţă a considerat că sensul adresei din 14 iulie 2012 este de renunţare integrală asupra tuturor activităţilor care intrau în contradicţie cu dispoziţiile legale, chiar dacă textul nu se referea la anularea integrală a activităţilor dispuse prin adresa din 13 iulie 2012.

Sub aspectul infracţiunii analizate, instanţa de fond a arătat că nu este relevant dacă acţiunile propuse prin adresa din 13 iulie 2012 s-au realizat efectiv, întrucât cel care şi-a folosit influența răspunde pentru fapta proprie, şi nu pentru eventualele fapte ale destinatarilor adresei.

Reţinând că fapta analizată face parte din conţinutul elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte a constatat, totodată, că datorită timpului extrem de scurt în care prima adresă a avut valabilitate şi în care a produs efecte juridice, pericolului social prezentat de întocmirea şi transmiterea adresei din 13 iulie 2012 este unul redus, prin atingerea minimă adusă valorilor sociale afectate.

În declaraţia dată în faţa instanţei de fond la data de 5 februarie 2015 (vol. 13 dosar fond, filele 23-24 verso), inculpatul A. nu a recunoscut conceperea şi/sau transmiterea adresei din 13 iulie 2012: „Adresele transmise de la secretariatul general al Partidului Social Democrat aveau o formulare colegială; începeau cu „stimate coleg” şi se terminau „Cu prietenie”. Adresele se transmiteau prin e-mail, semnătura mea fiind scanată şi aplicată pe ele. Unele adrese au fost transmise fără ştirea mea. În acest sens mă refer la adresa privind organizarea de tombole în ziua referendumului. Această adresă a fost transmisă fără ştirea mea. Nu ştiu cine a transmis-o şi nici cine a avut iniţiativa întocmirii ei. Arăt că funcţia de secretar general este o funcţie politică, nu înseamnă să fi prezent în fiecare zi la sediul partidului; nu e ca şi cum ai avea contract de muncă acolo. În absenţa secretarului general, secretariatul general este cel care ţine legătura cu organizaţiile teritoriale, gestionând comunicarea şi folosind această comunicare prin adrese care se transmit în mod uzual către aceste organizaţii teritoriale. Când ajungeam la sediu mi se prezenta o listă cu adresele comunicate în ziua sau în zilele precedente. În acest mod am aflat despre adresa referitoare la organizarea de tombole, chiar a doua zi după ce a fost transmisă.

Am intervenit imediat şi am transmis o altă adresă, cerând ca prima să nu fie luată în calcul întrucât din punctul meu de vedere putea fi interpretată ca o iniţiativă care încălca prevederile legale.

Cu privire la modalitatea în care am luat la cunoştinţă de existenţa acestei adrese, arăt că la secretariatul general exista un registru de adrese transmise, registru care mi se arăta în ziua în care mă prezentam la sediu. În registru se consemnează numărul de înregistrare, titlul adresei şi la ce anume se referă aceasta. Am cerut de îndată explicaţii, când am văzut că titlul adresei se referă la organizarea unei tombole; explicaţiile le-am cerut doamnelor x și y. Cele două aveau ca principale atribuţii, gestionarea comunicării, deci întocmirea de adrese, primirea adreselor din teritoriu, consemnarea în registru şi prezentarea către mine a acestui registru. Doamnele M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. nu mi-au dat explicaţii în legătură cu întocmirea şi trimiterea acestor adrese, întrucât am fost foarte nervos la momentul la care am luat cunoştinţă despre existenţa adreselor şi le-am certat.

După cunoştinţa mea, nu s-a organizat nicio tombolă în teritoriu.

Mass-media a luat poziţie faţă de prima adresă dar la acel moment, cea de-a doua adresă care o revocase pe prima, era deja transmisă în teritoriu.”

Martorele au declarat în faţa primei instanţe, în esenţă, că nu cunosc cine a conceput şi cine a transmis adresa în discuţie.

Astfel, în faţa instanţei, martora a declarat: „În legătură cu adresa referitoare la organizarea de tombole, arăt că nu ştiu cine a conceput-o, cine a elaborat-o, cine a transmis-o. Nici ca atribuţii în acest sens nu pot să numesc o persoană responsabilă pentru conceperea şi transmiterea adresei. În campania electorală, la sediul central era foarte multă lume care avea acces la singurul cont de email. În mod cert este vorba despre o neglijenţă a secretariatului general în legătură cu conceperea şi transmiterea acestei adrese. În mod normal pentru a se lua o astfel de decizie de organizare a unei tombole, era nevoie să se întrunească forul colectiv de conducere al Partidului Social Democrat, respectiv Biroul Permanent Naţional sau Comitetul Executiv Naţional.

La e-mailul secretariatului general aveam acces eu, dar şi alţi colegi care făcea parte din colectivul pentru activităţile de campanie electorală, membri ai organizaţiilor de tineret, voluntari.

La secretariatul general există un registrul de intrări-ieşiri a corespondenţei pentru care nu există nicio persoană responsabilă care să-l completeze. În registru s-a consemnat cu creionul, în dreptul numărului acestei adrese, conţinutul ei, respectiv organizarea de tombole şi concursuri. Eu i-am prezentat registrul domnului A. cred că a doua zi după ce a fost trimisă adresa şi aşa a luat cunoştinţă despre existenţa ei. Nu am putut identifica nici până astăzi cine este autorul consemnării din registru, dar nici nu am efectuat verificări serioase în acest sens, doar mi-am întrebat colegii în legătură cu cine a completat rubrica respectivă.

Domnul A. ne-a cerut explicaţii cu privire la cine a putut să transmită în teritoriu o astfel de adresă dar nu am fost în măsură să-i dăm un răspuns. S-a supărat, m-a mustrat public şi a dispus ca de îndată să se transmită o adresă prin care se revenea asupra dispoziţiilor din prima adresă.

Nu pot să precizez cu exactitate când a avut loc discuţia cu domnul A., este posibil pe la prânz. Ulterior, au apărut şi date în presă despre existenţa adresei. Domnul A. a ţinut şi o conferinţă de presă în care a oferit explicaţii în legătură cu existenţa adresei.” (vol. 14 dosar fond, filele 104 verso).

La rândul său, martora a susţinut: „Eu nu cunosc cine a iniţiat şi transmis adresa referitoare la organizarea de tombole. Pe unele dintre calculatoarele din sediul central, respectiv pe cele folosite de mine, exista un document cu semnătura scanată a domnului A., ca o poză într-un document, care poate fi scoasă foarte uşor prin decupare de pe orice document.

Aveam permisiunea domnului A. să-i folosim semnătura pe adrese concepute de noi şi pe care i le aduceam la cunoştinţă înainte de a le transmite.

Am văzut adresa şi în presă şi la Direcția Națională Anticorupție, şi am observat în mod clar că semnătura era aplicată, se vede pătratul de decupare a acesteia. Domnul A. a luat cunoştinţă de existenţa acestei adrese, din câte ştiu eu, la momentul la care eu şi Iulia M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. i-am prezentat registrul de intrări-ieşiri al Secretariatului general. Ne-a cerut explicaţii în legătură cu această adresă, i-am scos-o de pe adresa de e-mail, folosind calculatorul meu. Eu am luat cunoştinţă despre existenţa acelei adrese la acest moment, despre care relatez şi mi s-a părut că şi Iulia M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. este surprinsă de existenţa acestei adrese. De doi ani şi jumătate mă întreb cine a putut să trimită această adresă şi nu am niciun răspuns.

Tot ce pot să spun este că nu ştiu nici cine a întocmit adresa, nici cine a conceput-o, nici cine a transmis-o. La sediul central, în acea perioadă, era o fluctuaţie foarte mare de persoane din alianţa politică în care funcţiona Partidul Social Democrat, alături de Partidul Conservator şi Partidul Național Liberal, mult tineret, voluntari. Accesul lor nu era controlat şi oricare dintre ei putea să folosească orice calculator şi să-şi printeze, să-şi scoată materiale.

Când i-am prezentat adresa, prima reacţie a domnului A. a fost de blocaj în faţa conţinutului acestuia, după care s-a supărat foarte tare, a ridicat vocea la noi şi ne-a cerut să remediem problema. Nimeni nu a fost sancţionat în urma acestei constatări.” (vol. 14 dosar fond, fila 102).

Cu toate că prin declarațiile martorilor s-a încercat exonerarea de răspundere a oricărei persoane şi s-a conturat imaginea unei activităţi dezordonate, haotice, necontrolate ierarhic a staff-ului de campanie al Partidului Social Democrat (sugerându-se ideea că orice persoană care deţinea parola şi username-ul ar fi putut interveni în procesul de luare a unor măsuri importante în cadrul campaniei electorale), prima instanţă a reţinut că răspunderea asupra conceperii şi transmiterii adresei din 13 iulie 2012 revine inculpatului.

A apreciat că luarea măsurilor propuse prin adresa anterior menţionată reprezenta o iniţiativă ce privea strategia naţională de campanie electorală care, în mod logic, nu putea aparţine decât coordonatorului campaniei, adică însuşi inculpatului A. şi care nu puteau fi luate decât cu cunoştinţa acestuia, fiind exclus ca un astfel de document, prin care se trasează sarcini amănunţite pentru activele de partid de la nivelul întregii ţări, să fi fost iniţiat şi transmis de către o persoană necunoscută, un voluntar sau un simplu membru de partid, aflat în secretariat, cu acces nelimitat la calculator şi fără informarea inculpatului. Această concluzie a fost întărită de lipsa oricărui interes în efectuarea de demersuri pentru identificarea persoanei despre care se susţine că ar fi conceput şi transmis adresa, deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru această faptă.

b) Transmiterea de SMS-uri. Sistemul informatic;

Acuzaţia adusă inculpatului prin rechizitoriu este că, în scopul de a obţine creşterea numărului de participanţi la vot prin folosirea de mijloace nelegale, cu ajutorul martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., salariat al Partidului Social Democrat în funcţia de web designer, a conceput un sistem informatic complex, constând dintr-o componentă IT ce permitea schimburile de mesaje tip SMS în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat 1855 ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr, dar şi dintr-o aplicaţie pe internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare.

Actul de acuzare a susţinut că scopul esenţial al acestui sistem informatic a fost: comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne; comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare, prin folosirea de mijloace interzise de lege şi obţinerea de informaţii precise, obținute în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23⁰⁰ ale zilei de 29 iulie 2012, când votarea se închidea) referitor modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi „Da” şi câte „Nu” au fost exprimate.

Analizând, sub acest aspect, materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte a reţinut, în primul rând, că aplicaţia informatică folosită pentru centralizarea prezenţei la vot şi a rezultatelor finale (numărătoare paralelă ce era efectuată de către toate partidele politice) nu a fost special creată pentru referendum, ci a fost realizată în perioada februarie - martie 2012 şi a funcţionat şi în cazul alegerilor locale din luna iunie 2012.

În acest sens, instanţa a avut în vedere depoziţiile martorilor și ale, ale inculpatului A., concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, dar şi înscrisurile depuse de către inculpat, urmare a încuviințării acestei probe.

Astfel, martorul a arătat: „în anul 2012 am discutat cu acesta, despre iniţierea unui proiect pe internet prin care să uşurăm procedura de colectare a datelor referitoare la prezenţa la vot în timpul zilei, precum şi a celor referitoare la numărătoarea paralelă de la sfârşitul procesului de votare.

Arăt că aceste date se colectau printr-un proces dificil care presupunea comunicarea cu oamenii din judeţe, respectiv aceştia trebuiau să sune la reprezentanţii Partidului Social Democrat din secţiile de votare, apoi datele erau puse într-o aplicaţie Excel sau într-un fişier, şi mai apoi erau trimise pe e-mail la centru, la Bucureşti.

Cu Ionuţ Ciubotariu am discutat să iniţiem o aplicaţie on-line pe internet care, pe de-o parte, să colecteze datele din teritoriu, iar pe de altă parte, să permită transmiterea de SMS-uri de la secţii la centru. Am vrut să evităm faza intermediară în care datele se transmiteau la judeţ, găsind o formulă de transmitere a datelor de la secţiile de votare direct la centru.

Eu sunt cel care i-am prezentat această idee domnului A. şi acesta a fost de acord ca ea să fie implementată. Acesta fiind cel care urma să realizeze partea de programare. (…). Aplicaţia a fost prezentată în comitetul executiv al Partidului Social Democrat, cred că în luna februarie sau martie 2012, respectiv când am finalizat-o. Tot cu această ocazie am făcut şi o simulare, astfel că s-a ştiut ce presupune această aplicaţie şi cum funcţionează ea. Cred că cu o zi înainte de alegerile locale din 2012, aplicaţia a fost prezentată şi presei. A fost o conferinţă de presă susţinută de secretarul general Partidului Social Democrat A. în care a prezentat această aplicaţie” (vol. 14 dosar fond, filele 93-97, în acelaşi sens fiind şi declaraţia dată în cursul urmăririi penale).

Martorul, angajat în calitate de web designer la Partidul Social Democrat, sub aspectul momentului la care a fost realizată aplicaţia de centralizare a prezenţei la vot şi rezultatele acesteia, a arătat următoarele: „În 2009, Partidul Social Democrat folosea un program de centralizare greoi, în timp ce Partidul Democrat Liberal folosea un sistem on-line. Împreună cu x am căutat o soluţie de calculare a datelor într-un mod mai simplu. Am căutat pe internet o firmă care să fie în măsură să centralizeze un număr mare de SMS-uri. Colegul meu a luat legătura cu firma x iar domnul x mi-a prezentat o documentaţie tehnică. Am căutat să dezvolt o primă variantă a aplicaţiei. x i-a spus domnului A. ce încercăm să facem şi acesta a acceptat să dezvoltăm acea aplicaţie. Când am finalizat-o, aplicaţia a fost prezentată Comitetului executiv iar mai apoi folosită în alegerile locale din primăvara anului 2012. C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. este cel care i-a explicat domnului A. în Comitetul executiv cum funcţionează aplicaţia, pentru că domnul A. nu se pricepe la calculatoare şi mai apoi s-a făcut o simulare cu toţi membrii Comitetului executiv. Am avut o aplicaţie cu toţi membrii Comitetului executiv şi ei au văzut cum funcţionează efectiv aplicaţia; era înainte de alegerile locale din 2012” (vol. 14 dosar fond, fila 98-100).

Martora a precizat, de asemenea, că aplicaţia a fost realizată în perioada februarie-martie 2012, prima dată fiind folosită la alegerile locale din 2012 (vol. 14 dosar fond, filele 101-103).

Instanţa de fond a remarcat că susţinerile martorilor coincid cu cele ale inculpatului A. și sunt confirmate de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul Direcției Naționale Anticorupție care, la obiectivul n) stabilit de procuror (să se arate dacă sistemul a funcţionat şi în afara perioadei referendumului), a concluzionat că „cea mai veche înregistrare se regăseşte în sistem la data de 05 aprilie 2012 la ora aproximativă 08:23” (fila 414 vol. 7 d.u.p., fila 379 raport de constatare). Din acelaşi raport de constatare tehnico-ştiinţifică a rezultat că sistemul informatic a fost testat şi folosit pentru comunicarea prezenţei la vot şi transmiterea rezultatelor finale la alegerile locale din iunie 2012, o primă simulare fiind realizată pe data de 30 mai 2012, ora 18⁰⁰, când s-au trimis 4 mesaje (rezultatul pentru prezenţa la vot, rezultatul pentru preşedinte al Consiliului Județean, rezultatul pentru Consiliul Judeţean, rezultatul pentru primar), iar cea de-a doua pe data de 5 iunie, în intervalul orar 18⁰⁰-19⁰⁰ (fila 73 vol. 7 d.u.p., fila 3 raport de constatare).

Potrivit înscrisurilor administrate la termenul din 6 martie 2015, în faţa primei instanţe, a rezultat că site-ul de ştiri Hotnews a difuzat informaţia că „A. a menţionat că Partidul Social Democrat are un sistem informatic propriu prin care contorizează rezultatele, care contoriza SMS-uri trimise din secţiile de votare, şi au servere în ţară şi străinătate şi speră ca până la ora 2⁰⁰ să se prezinte toate rezultatele” încă din data de pe 11 iunie 2012, ora 21⁵⁶ (vol. 14 dosar fond, fila 252).

Ca atare, prima instanţă a apreciat că susţinerea din rechizitoriu privind realizarea acestui program pentru referendumul de demitere a preşedintelui nu este confirmată de nicio probă.

În al doilea rând, referitor la modul de funcţionare a acestei aplicaţii informatice, Înalta Curte a reţinut că sistemul permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real, între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat 1855 sau prin recepţionarea de mesaje de la acest număr. Numărul 1855 era un număr public, pus la dispoziţie de firma x care a fost providerul acestui serviciu, în baza unui contract încheiat cu Partidul Social Democrat.

S-a constatat că numărul de telefon personal, aparţinând reprezentantului Partidului Social Democrat/Uniunea Social Liberală din fiecare dintre cele peste 18.000 de secţii de votare existente la nivelul întregii țări, era autorizat, în prealabil, de către coordonatorul de la nivel judeţean, pentru a putea primi şi trimite mesaje în sistem. În situaţia în care numărul nu era autorizat, se comunica automat un mesaj de eroare ”Eroare: Nu aveţi acces de raportare în sistem! Vă rugăm luaţi legătura cu coordonatorul județean pentru a vă introduce numărul în sistem!”

Referitor la formatul mesajelor, Înalta Curte a constatat că prezenţa la vot la momentul raportării era exprimată printr-un număr, iar pentru rezultate, se utiliza „Da” pentru numărul de voturi pentru demiterea preşedintelui, şi „Nu”, pentru numărul de voturi împotriva demiterii preşedintelui.

Pentru comunicările privind prezenţa la vot exista un mesaj automat de confirmare: „Confirmare: pentru ora număr a fost salvată prezenţa număr” sau „Prezenţa număr a fost salvată”, dar şi mesaje automate de eroare (existând chei de verificare a comunicărilor): „Atenţie: prezenţa raportată e mai mică decât cea din intervalul orar anterior! Retransmiteţi prezenţa corectă!”; ”Prezenţa raportată este mult prea mare! Luaţi legătura cu coordonatorul judeţean!”; ”Eroare: prezenţa raportată este 0”;„Prezenţa raportată este mai mare decât numărul de alegători”.”Eroare: mesajul transmis este gol”.

Acelaşi gen de mesaje automate de confirmare şi de eroare existau şi în ceea ce priveşte numărul voturilor „Da” şi „Nu”: „Eroare: Nu aţi raportat voturile Da!”;„Eroare: Nu aţi raportat voturile Nu”;„Eroare: Suma voturilor este 0!”;”Eroare: Suma voturilor este mai mare decât prezenţa”;”Eroare: Raportaţi Da o singură dată”;”Eroare: Raportaţi Nu o singură dată” (filele 63, 64, 416, 417 vol. 7 d.u.p., filele 28-29, 381-382 raport de constatare tehnico-ştiinţifică).

S-a stabilit că în zilele premergătoare referendumului au existat simulări organizate la nivelul întregii ţări, pentru perioada de testare fiind identificate mai multe mesaje informative: „Având în vedere confuziile unora dintre dvs. precizam că la toate simulările se vor transmite două SMS-uri: unul cu prezenţa şi unul cu rezultatul”(fila 65 vol. 7 d.u.p., fila 30 raport de constatare); „Se vor da două mesaje la 1855. Primul mesaj va fi doar un număr Ex:500, al doilea mesaj va fi. Da 400 Nu 100” (fila 72 vol. 7 d.u.p., fila 37 raport de constatare); ”La simulare se vor trimite 2 SMS după cum urmează: primul SMS care conţine prezenţa va avea forma 456, iar cel de-al doilea SMS: da 280 Nu 121. SMS-ul va fi trimis la 1855. Cele două mesaje trebuie trimise astăzi în intervalul orar 18:00-19:00”(fila 75 vol. 7 d.u.p., fila 40 raport de constatare).

Referindu-se la răspunsul dat de specialistul Direcției Naționale Anticorupție obiectivului de la punctul m) din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică,instanţa de fond a reţinut că în perioada 25 iulie 2012-29 iulie 2012,ora 7⁰⁰,au fost transmise un număr de 130.019 mesaje (în această perioadă fiind realizată testarea aplicaţiei, la nivelul ţării), astfel cum a rezultat din interogarea bazei de date realizată de respectivul specialist.

Reţinând că aplicaţia informatică a fost folosită pentru monitorizarea procesului electoral, respectiv, pentru comunicarea, la intervale de o oră, a prezenţei la vot în timpul zilei de 29 iulie 2012 şi a rezultatelor finale ale votului, menţionate în procesele verbale ale secţiilor de votare, prima instanţă a constatat că nu se poate reţine vreo ilegalitate în utilizarea unui atare sistem informatic, cu atât mai mult cu cât acest sistem nu interfera, în nici un mod, cu programul informatic ce asigura numărătoarea oficială a voturilor la nivel local sau naţional.

Instanţa de fond a stabilit că datele privind prezenţa populaţiei la vot constituiau informaţii publice, pe care le comunica la interval de 3 ore şi Biroului Electoral Central, conform art. 1 alin. (2) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 14 din 18 iulie 2012, iar conform art. 20 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 35/2008, birourile electorale ale secţiilor de votare aveau ca atribuţie, între altele, eliberarea fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din componenţa biroului câte o copie după fiecare proces-verbal, certificată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare; totodată, a subliniat că art. 45 alin. (1)⁸ din Legea nr. 35/2008 (aplicabilă şi în cazul referendumului) stabileşte dreptul fiecărui membru al biroului electoral al secției de votare, reprezentat al unui partid politic, de a obține o copie a procesului verbal, semnată de către preşedintele secţiei de votare sau de către locțiitorul acestuia, după caz, şi de către ceilalți membri ai biroului, fiind de notorietate faptul că partidele reprezentative implicate în procesul electoral realizează o numărătoare paralelă a voturilor.

Astfel, instanţa de fond a constatat că utilizarea, în sine, a unui asemenea program nu încalcă dispoziţiile legale.

În al treilea rând, Înalta Curte a apreciat că nu poate fi reținută susţinerea Parchetului, în sensul că sistemul informatic permitea obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului electoral, despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării.

S-a reţinut că deşi pe parcursul zilei de 29 iulie 2012 au fost înregistrate, în intervalul orar 07⁰⁰-23⁰⁰, un număr de 3.816 SMS-uri (mai multe provenind de la același număr) care corespund mesajului „Da urmat de un număr, Nu urmat de un număr”, materialul probator administrat nu a stabilit că aceste SMS-uri ar fi reprezentat date privind modul în care s-a votat.

Potrivit declaraţiei martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.: „după instruirile efectuate de coordonatorii judeţeni au fost organizate câteva simulări naţionale. Acestea presupuneau ca la aceeaşi oră toţi reprezentanţii desemnaţi de Partidul Social Democrat în secţiile de votare să trimită la numărul 1855 un SMS de tipul prezenţei şi un SMS de tipul rezultatelor da şi nu. Acelaşi simulări au avut loc şi la alegerile locale şi la alte tipuri de alegeri. Fiecare reprezentant al Partidului Social Democrat care participa la simulare trimitea aceleaşi date, adică acelaşi conţinut. Constatam unde erau deficienţe, după care membrii care nu înţeleseră corect erau reinstruiţi. La simulare conţinutul SMS-ului a fost acela pentru toată ţara şi a conţinut un număr de răspunsuri „da - nu” sugerate cu titlu de exemplu, de la centru, pentru testul respectiv. Am constatat că în ziua votului au fost situaţii în care formula folosită la simulare a fost trimisă la centru la fiecare oră, deşi în mod evident nu reprezenta realitatea. . . . Când am constatat transmiterea unor astfel de mesaje, în jurul orei 07²⁰ dimineaţa, am intervenit şi am trimis un SMS la toţi reprezentaţii Partidului Social Democrat din secţiile de votare în care le-am cerut să nu mai facă teste şi să transmită doar prezenţa oficială din oră în oră. Nu ne-au interesat în niciun moment aceste mesaje cu da sau nu. De altfel, în jurul orei 22³⁰, am şters toate aceste mesaje cu da-nu primite în timpul zilei pentru a nu altera numărătoarea paralelă care urma să aibă loc la sfârşitul zilei. Deşi datele au fost şterse din tabele, ele rămân stocate în sistem, ca orice operaţiune care se realizează printr-o astfel de aplicaţie şi astfel am putut să intru în posesia lor pentru a le prezenta instanţei. Deşi am făcut simulări anterior zilei votului, nu am putut anticipa modul în care se vor comporta toţi utilizatorii aplicaţiei. Cu toate că am transmis SMS-ul arătat mai sus, unii utilizatori au continuat să ne transmită date eronate până la ora 23⁰⁰. Îmi explic acest lucru prin faptul că unii dintre ei nu au înţeles cum să folosească aplicaţia. Am învăţat din această experienţă, astfel încât la alegerile parlamentare din acelaşi an am introdus un mecanism care genera un răspuns automat de refuz al sintaxei reprezentând rezultatele comunicate înainte de finalizarea votării. Era un mesaj de genul „Procesul de votare nu s-a încheiat. Vă rugăm raportaţi rezultatele după ora 21⁰⁰”. (vol. 14 dosar fond, filele 93-97).

În cursul urmăririi penale, cu privire la mesajele Da-Nu apărute în timpul zilei, martorul a arătat: „Precizez că la simulări nu putea să apară o asemenea problemă pentru că ele erau făcute la o anumită oră prestabilită (18⁰⁰) şi se transmitea o singură dată. Pur si simplu nu am luat în calcul ca cei din teritoriu să transmită astfel de mesaje în timpul desfăşurării votului. Pe parcursul procesului de vot am observat, împreună cu Ciubotariu Ionuţ că apar astfel de mesaje, situaţie care ne-a luat prin surprindere şi, singura idee pe care am avut-o pentru a corecta ceea ce s-a întâmplat a fost să resetăm baza de date cu puţin înainte de ora 23⁰⁰. Dacă nu am fi procedat astfel, mesajele de formatul „Da”- „Nu” din timpul votului ar fi alterat rezultatele numărătorii paralele. Prin urmare, resetarea bazei de date a avut loc şi acest lucru se poate verifica” (vol. 3 d.u.p. filele 21-22).

Martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. a confirmat cele arătate de martorul x: „Pentru ca aplicaţia să devină efectivă era nevoie de existenţa unor coordonatori judeţeni care să-i înveţe pe cei din teritoriu cum să o utilizeze. De la centru s-a transmis o adresă prin care organizaţiile judeţene au desemnat aceşti coordonatori care au fost convocaţi la sediul central pentru a fi instruiţi. Instruirea a făcut-o x, eu asigurând partea tehnică. S-a făcut o simulare cu aceşti coordonatori judeţeni.

Au fost instruiţi să transmită prezenţa la vot şi rezultatele votului după încheierea referendumului. S-a exersat inclusiv formula de mesaj cu da şi nu.

Pentru ca mesajul să fie valid, după fiecare menţiune trebuia comunicat şi un număr. Coordonatorilor judeţeni li s-a transmis în mod categoric că această formulă de mesaj da/nu trebuie folosită numai după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, deci la finalul votului. La rândul lor, coordonatori judeţeni au făcut simulări în judeţe, învăţându-i pe cei din teritoriu cum să folosească aplicaţia.

În timpul zilei, de la secţiile de votare trebuia să se transmită numai prezenţa la vot, respectiv doar un număr neînsoţit de vreun cuvânt. Mi-a fost clar din modul în care s-au transmis SMS-urile că nu se înţelesese foarte clar modul în care trebuia folosită aplicaţia pentru că am primit şi mesaje de tipul „prezenţa 50 voturi”, cuvintele prezenţă şi voturi neavând ce să caute în mesaj. De aceea eu trebuia să intervin şi să le şterg din programare.

Am făcut două simulări naţionale la care au participat toţi reprezentanţi din secţiile de votare, cei 18.000, pentru a vedea cum i-a instruit coordonatori judeţeni. Au participat efectiv 10.000, şi am apreciat că în proporţie de 60% ştiau să trimită corect un mesaj. Am constatat însă că existau numeroşi utilizatori care nu înţeleseseră sintaxa mesajului şi nu făceau altceva decât să copieze datele din instruirea făcută.

A existat şi situaţia în care din lipsa semnalului, datele nu au fost colectate prin aplicaţie, ci prin telefon voce. Un alt exemplu pe care îl dau este acela că în ziua votului, la deschiderea secţiei, s-a comunicat numărul de 1.000 persoane prezente, ceea ce era imposibil pentru ora 07¹⁰. În legătură cu sintaxa da/nu, primite în timpul zilei, până la ora 23⁰⁰, constatând că se persistă în eroarea interpretării sintaxei, s-a transmis către utilizatori apelul de a nu mai face simulări; apelul l-a transmis C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., dar nu îmi amintesc când anume. Am făcut o evaluare şi am constatat că au existat aproximativ 1.000 mesaje care conţineau sintaxa da şi nu primite până la ora 23⁰⁰, însă unele dintre ele erau de tipul „Da sunt prezent la secţia de vot”. Sistemul înregistra automat un astfel de mesaj întrucât începea cu sintagma da. Eu eram nevoit să le şterg dar urma lor a rămas în sistem. Au fost cazuri în care s-au transmis în mod repetat, mesajul utilizat în timpul simulării.” (vol. 14 dosar fond, filele 98-100).

Înalta Curte a constatat că o simplă analiză a mesajelor care cuprind numărul voturilor „Da” şi a celor „Nu”, conducea la concluzia că cele afirmate de către martori, încă din faza de urmărire penală, sunt reale, în mod obiectiv fiind imposibil să se înregistreze cifre de ordinul sutelor de votanţi în primele minute de la deschiderea urmelor, chiar şi pentru ipoteza în care alegătorii nu ar fi introdus buletinele de vot în urnă, ci le-ar fi înmânat reprezentantului Partidului Social Democrat pentru a le număra. Astfel, s-a precizat că:

- la ora 07:01:40, la nici 2 minute de la deschiderea secţiei, numărul de telefon x raporta 280 voturi Da şi 121 Nu;

- la ora 07:01:52, numărul de telefon x raporta un număr de 891 votanţi, din care Da 65 şi Nu 826;

- la ora 07:06:39, numărul de telefon x raporta 300 voturi Da şi 156 Nu;

- la ora 7:23, numărul de telefon x raporta 100 voturi Da şi 800 Nu;

- la 7:40:39, numărul de telefon x raporta 835 voturi Da şi 324 Nu;

- la 7:56:42 - numărul de telefon x raporta voturi 40 Da şi 1248 Nu;

- la 7:57:45 - numărul de telefon x raporta voturi Da 33 şi 1513 Nu, etc.(fila 191 şi următoarele vol. 7 d.u.p., pag. 156 raport de constatare).

Prima instanţă a observat că în unele situaţii, cifrele raportate la primele ore erau sensibil egale cu numărul persoanelor înscrise în listele electorale, având în vedere că o secţie de votare se înfiinţa la o populaţie de 1.500-2000 de locuitori şi, de asemenea, au existat şi situaţii în care numărul voturilor comunicat era mai mic decât cel transmis anterior de la acelaşi număr. S-a exemplificat astfel: numărul de telefon x, în interval de 7 minute a trimis 4 mesaje (filele 196-197 vol. 7 d.u.p.): la 09:02 - Da 32, Nu 3, la 09:07 - Da 18, Nu 3, la 09.08 - Da 15, Nu 3, la 09.09 - Da 12, Nu 3; numărul de telefon x, în interval de jumătate de oră a transmis 7 mesaje cu următorul conţinut (filele 198-199 vol. 7 d.u.p.): la 09:49 - Da 70, Nu 10, la 09:50 - Da 70, Nu 10, la 9:53 - Da 60, - Nu 10, la 9:56 - Da 70, - Nu 10, la 10:08 - Da 75, - Nu 11, la 10:19 - Da 130, - Nu 0; numărul de telefon x (filele 198-199 vol. 7 d.u.p.): la 9:33 - Da 24, - Nu 1672, la 9:58 - Da 24, - Nu 1518; numărul de telefon x (fila 194 vol. 7 d.u.p.): la 8:18 Da 6, - Nu 446, la 8:21 Da 3, Nu 446; numărul de telefon x (fila 195 vol. 7 d.u.p.): la 8:39 - Da 15, - Nu 795, la 8,43 - Da 23, - Nu 787; numărul de telefon x (fila 200 vol. 7 d.u.p.): la 10:43 - Da 130, - Nu 20, pentru ca în interval de două minute, la 10:45 numărul voturilor Da să crească la 160, nu 20; numărul de telefon x (fila 200 vol. 7 d.u.p.): la 10:44 Da 113, Nu 519, la 10:51 Da 98, - Nu 534.

Au fost identificate cazuri în care mesaje transmise la ore diferite aveau acelaşi conţinut (de la numărul de telefon x se comunică 434 voturi Da şi 89 voturi Nu la orele 07:34, dar şi la orele 10:51; 11:37; 12:56; 15:45; 16:19; şi17:11), cazuri în care mesaje cu un conţinut identic, referitoare la numărul de voturi - 434 voturi Da şi 89 voturi Nu - au fost transmise de la mai multe numere de telefon (x, la ora 07:24; x, la ora 07:34; x, la ora 07:51; x, la ora 8:29; x, la ora 9:37, etc) şi cazuri în care numărul voturilor Nu era întotdeauna 0 (de exemplu numărul de telefon x - la orele 9:06; 10:05; 10:58; 11:58; 13:02; 14:24; 15:08; 15:45; 16:58; 17:29; 18:23; 19:34; numărul de telefon x - orele 14:24; 15:00; 18:58).

Precizând că aceste verificări nu au constituit obiective ale raportului de constatare, ci au rezultat din examinarea primelor pagini ale tabelului cu mesajele identificate, prin corelare cu aspectele învederate de către martorii C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., prima instanţă s-a referit la răspunsul primit de obiectivul de la punctul l) al raportului de constatare, respectiv, „identificarea eventualelor mesaje pentru care s-au primit invalidări cu motivaţia că nu se mai fac teste”, în raport cu susţinerile martorilor menţionaţi, în sensul că trimiterea mesajelor test cuprinzând numărul de voturi Da şi Nu au continuat şi pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, ceea ce a determinat conceperea şi transmiterea unui mesaj pentru încetarea acestora.

Astfel, prima instanţă a arătat că răspunsul la obiectivul anterior menţionat a identificat un singur tip de mesaj care cuprindea cuvântul test, care a fost trimis de sistem de 17.702 de ori, începând cu ora 07¹⁶şi cuprindea textul: „Din acest moment transmiteţi doar prezenţa oficială, începând cu ora 8⁰⁰, din oră în oră. Nu mai faceţi teste!!”(fila 413 vol. 7 d.u.p., fila 378 raport de constatare). S-a constatat şi existenţa unui alt mesaj cu conţinut similar: ”Vă rog ca după ora 8⁰⁰ să nu mai faceţi teste pe aplicaţia de SMS. După această oră se transmit doar date oficiale din secţia de votare” (fila 58 vol. 7 d.u.p., fila 23 raport de constatare).

Instanţa de fond a făcut referire şi la aspecte menţionate de raportul de constatare, care au explicat situaţiile anterior expuse privind mesajele în a căror sintaxă apăreau termenii Da-Nu astfel: „notabil este că nu există în aplicaţie o condiţie de restricţionare (respingere) a mesajelor de tip Da număr 1 Nu număr 2, înainte de închiderea urnelor, ceea ce a făcut posibilă primirea acestor mesaje şi înainte de închiderea urnelor. Această omisiune poate fi explicată şi de o oarecare necunoaștere a specialistului dezvoltator al Partidului Social Democrat a unor limbaje de programare evoluate, orientate spre mediul entreprise, care i-ar fi făcut munca mult mai uşoară”(fila 417 vol. 7 d.u.p., fila 382 raport de constatare).

Înalta Curte a observat că Parchetul nu a făcut nicio referire la împrejurarea că probele anterior expuse, atât constatările raportului de constatare tehnico-ştiinţifică pe care l-a dispus, cât şi declaraţiile martorilor, infirmă acuzaţia formulată, în sensul că sistemul informatic analizat ar fi fost folosit pentru obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare, despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi „Da” şi câte „Nu” au fost exprimate.

De asemenea, instanţa de fond a subliniat că Parchetul nu a prezentat argumentele ce ar fi putut conduce la înlăturarea probelor anterior expuse şi care a determinat acuzarea să reţină o situaţie de fapt contrară probelor administrate în cursul urmăririi penale. Totodată, instanţa s-a referit la faptul că Parchetul nu a audiat nicio persoană dintre semnatarii mesajelor şi nu a investigat acuzaţia analizată, deşi aceasta este una foarte gravă, presupunând cu necesitate fie desigilarea urnelor de mai multe ori pe parcursul zilei pentru numărarea voturilor (faptă ce constituie infracţiunea prev. de art. 57 din Legea nr. 3/2000), fie nedepunerea buletinelor de vot în urne.

Dimpotrivă, prima instanţă a considerat că probele administrate confirmă faptul că aceste mesaje au reprezentat teste realizate de reprezentanţii Partidului Social Democrat/Uniunea Social Liberală în cele 18.000 de secţii de votare, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, mesajele nefiind respinse/restricţionate de către programul informatic din cauză că nu s-au folosit limbaje de programare evoluate (de altfel, martorul x a şi recunoscut în faţa Înaltei Curţi că nu are studii în domeniul informatic şi că lucrează din pasiune).

În susţinerea acestei concluzii instanţa de fond a subliniat că, dacă în ceea ce priveşte prezenţa la vot, raportul de constatare a identificat mesajele de eroare trimise automat de sistem, prin care persoana din secţia de votare era atenţionată asupra faptului că prezenţa raportată era mai mică decât cea din intervalul orar anterior („Atenţie: prezenţa raportată e mai mică decât cea din intervalul orar anterior! Retransmiteţi prezenţa corectă!”), prin contrast, referitor la numărul de voturi Da-Nu nu a existat niciun mesaj de atenţionare cu privire la rezultatele transmise anterior, nici generat automat de către sistem, nici transmis manual, sistemul nefiind conceput să facă şi o numărătoare a voturilor Da - Nu pe parcursul zilei, astfel cum susţine acuzarea. Dimpotrivă, s-a arătat că singurul mesaj trimis la primirea acestor informaţii, transmis de 17.702 ori, a fost următorul: „Din acest moment transmiteţi doar prezenţa oficială, începând cu ora 8⁰⁰, din oră în oră. Nu mai faceţi teste!!” (fila 413 vol. 7 d.u.p., fila 378 raport de constatare).

Prima instanţă a constatat că raportul de constatare a stabilit doar numărul total al acestor mesaje (3816 mesaje ce figurează primite în sistemul 1855 între ora 07⁰⁰ şi 23⁰⁰ la 29 iulie 2012), nu şi câţi utilizatori le-au trimis, astfel că, la o simplă verificare, au putut fi identificate şi 7 SMS-uri transmise în interval de 30 de minute sau 12 SMS-uri provenind de la acelaşi număr de telefon (filele 191- 322 vol. 7 d.u.p.). Din listele mesajelor reiese că marea majoritate (peste 3.300, menţionate de la fila 207 la fila 322 vol. 7 d.u.p.) au fost expediate între orele 20⁰⁰ şi 23⁰⁰, deci spre finalul procesului electoral, când se apropia momentul la care informaţiile oficiale trebuiau transmise, fiind astfel şi total plauzibilă varianta testelor făcute de reprezentanţii din secţiile de votare, mai ales că din declaraţiile martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. rezultă că la simularea anterioară votului participaseră doar 10.000 de persoane (din totalul de 18.000).

Ca atare, instanţa de fond a considerat că susţinerea Ministerului Public este contrazisă de probele administrate încă din cursul urmăririi penale, dar este şi neverosimilă, întrucât cunoaşterea modului în care s-a votat implica desigilarea urnelor şi numărarea buletinelor de vot, activităţi ce conduceau obligatoriu închiderea secţiei pe această perioada, fiind de neacceptat ipoteza ca toate aceste fapte să se fi petrecut la nivelul a peste 1000 de secţii fără ca vreo persoană (observator independent, votant, jandarmul ce asigura paza, reprezentant al presei, reprezentant al altui partid politic, etc.) să nu fi sesizat autorităţile sau Biroul Electoral Central.

Totodată, Înalta Curte a subliniat lipsa unui minim de interes al Partidului Social Democrat/Uniunea Social Liberală pentru demararea, în intervalul de timp 20⁰⁰ - 23⁰⁰ a unor astfel de activităţi ce ar fi condus la blocarea temporară a accesului în secţiile de votare a persoanelor pe care le chemau insistent la vot, fiind de notorietate că miza scrutinului o reprezenta îndeplinirea pragului minim necesar pentru validare, în condiţiile în care electoratul ce îl susţinea pe preşedinte boicota referendumul, iar partidele politice adversare formulau îndemnuri clare în sensul participării la vot.

Concluzionând, instanţa de fond a reţinut că programul informatic nu a fost folosit pentru aflarea datelor privind modul în care s-a votat pe parcursul zilei, ci numai pentru comunicarea rezultatelor oficiale finale înregistrate la nivelul fiecărei secţii.

Cu referire la solicitarea de excludere a probei cu raportul de constatare tehnico-ştiinţifică formulată de inculpatul A., prin apărătorul ales, cu ocazia dezbaterilor, Înalta Curte a constatat, pe de o parte, că dispoziţiile legale în vigoare la momentul la care proba a fost administrată (art. 112 C. proc. pen. anterior) au fost respectate, iar pe de altă parte, inculpatul nu a solicitat efectuarea unei expertize în cursul cercetării judecătoreşti. Instanța de fond a subliniat, în plus, că raportul de constatare confirmă apărările pe care inculpatul le-a formulat în cauză, astfel cum rezultă din aspectele anterior prezentate.

c) Cu privire la mobilizarea membrilor de partid, primari, consilieri etc. pentru a spori participarea la vot prin mijloace nelegale.

Referindu-se la aplicaţia dezvoltată distinct de sistemul informatic analizat anterior, ce punea la dispoziţie o interfaţă concepută de către martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi era găzduită pe serverele de la x, instanţa de fond a precizat că aceasta putea fi accesată folosind un username şi o parolă şi permitea transmiterea de mesaje, primite de destinatari sub forma unui SMS din partea numărului 1855.

S-a constatat că aplicaţia era folosită în mod curent de către Partidul Social Democrat pentru comunicarea în teritoriu, către membrii săi, de mesaje din cele mai diverse (ex.: împrejurarea că un lider era invitatul unei emisiuni TV, atenționări privind anumite fenomene meteorologice, etc. - filele 67 şi următoarele, vol. 7 d.u.p.), nefiind utilizată exclusiv în perioada campaniei electorale.

Percheziţia informatică dispusă de procuror a identificat un număr de 20 de mesaje tip SMS transmise în ziua de 29 iulie 2012 către coordonatorii din teritoriu ai campaniei electorale a Partidului Social Democrat, având următorul conţinut:

- orele 15:17 - A.: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”;

- orele 15:18: „Sistemul de raportare prin SMS vă oferă posibilitatea să vedeţi prezenţa în fiecare SV”;

- Orele 15:19: „În acest sens faceţi rapid o analiză cu cei de la Partidul Național Liberal şi interveniţi exact unde trebuie”.

- Orele 15:19:49: „În Secția de Votare unde e scăzută prezenţa trimiteţi un membru al Partidului Social Democrat şi un al Partidului Național Liberal pentru a mobiliza organizaţiile de acolo”.

- Orele 15:20: „Cei pe care îi trimiteţi la Secțiile de Votare slabe ca prezenţă vor sta acolo până la închiderea urnelor pentru a lua toate măsurile necesare”.

- Orele 15:20:30: „Pentru fiecare SV se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot”.

- Orele 15:20:49: „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”.

- Orele 15:21:10: „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la Partidului Național Liberal”.

- Orele 16:47:42: „Partidul Social Democrat-Secretariatul General: Coordonatorii Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberală de la fiecare secţie de votare să meargă acasă la familiile care nu au venit la vot şi să le aducă să voteze!”.

- Orele 16:51:15: „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei acasă să îi aducă să voteze!”.

- Orele 17:37:32: „Partidul Social Democrat-Secretariatul General: Mobilizaţi toţi membrii Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la Secția de Votare!”.

- Orele 18:49:12: „A.: Ieşiţi cu caravanele şi îndemnaţi cetăţenii să iasă la vot. Difuzaţi alternativ <<Deșteaptă-te române>> cu mesajul pe care îl veți primi imediat!”.

- Orele 18:50:51: „Premierul Ungariei a cerut maghiarilor din România să nu voteze ca să nu valideze referendumul. Vreţi ca peste români să decidă Ungaria? Veniţi la vot!”.

- Orele 19:05:19: „Puteţi introduce manual prezenţa pentru secţiile de votare unde nu aveţi raportări prin SMS. Nu mai sunt limitate. Urgent toate secţiile să fie verzi.

- Orele 19:33:22: „SMS 1 - A.: Mai sunt 3 ore. Avem deja peste 6 milioane prezenţi. Ne mai trebuie minim 300 de voturi pe fiecare SV. Ceea ce e foarte realizabil! (continuă în SMS 2)”.

- Orele 19:34:17: „SMS 2 - A.: Organizaţi-vă astfel: 30 de militanţi pe fiecare secţie de votare, iar fiecare să aducă la vot minim 10 cetăţeni în următoarele ore!”

- Orele 21:53:07: „SG: La ora 21 aveam peste 8 mil. de voturi. Mai trebuie câte 100 de oameni la fiecare secţie de vot şi scăpăm de Băsescu! E timp suficient să-i aduceţi! Curaj!”

- Orele 22:11:10: „Urgent! Luaţi toate măsurile necesare ca toţi oamenii care stau la coadă la secţia de vot să fie consideraţi în incinta Secției de Votare ca să poată vota” (mesaj transmis la toate secţiile de vot - mii de SMS-uri);

- Orele 22:34:24: „Foarte important! Asiguraţi-vă că prezenţa de la ora 23 e raportată pe toate secţiile, fără excepţie. Puteţi introduce manual în baza de date unde e cazul” (mesaj transmis doar pentru coordonatori).

- Orele 22:53:14: „Luaţi toate măsurile ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte! Număraţi cu atenţie şi curaj!” (mesaj ce a fost transmis către toate secţiile de vot - mii de SMS-uri).

Înalta Curte a reţinut că din totalul celor 20 de mesaje transmise în ziua de 29 iulie 2012, 12 sunt semnate A., 2 sunt semnate Partidul Social Democrat - Secretariatul General, unul este semnat SG, iar celelalte sunt nesemnate.

S-a stabilit că mesajele transmise la orele 15:21:10 şi, respectiv, la 16:47:42 sunt, în mod neechivoc, semnate de A.

Cât priveşte autorul mesajelor din ziua de 29 iulie 2012 şi arătate mai sus, inculpatul A. s-a apărat, în mod constant, susținând că nu a avut cunoştinţă de conţinutul şi transmiterea lor, astfel cum a declarat în faţa instanţei de fond la data de 5 februarie 2015: „Nu am avut cunoştinţă despre aceste mesaje. Nu le-am conceput, nu le-am transmis, nu am cerut să se transmită, nu am avut cunoştinţă de ele atunci când s-au transmis. Nici mesajele în care se menţionează numele meu ca semnatar nu mi-au fost aduse la cunoştinţă şi nu ştiu cine le-a conceput. De altfel, în opinia mea, aceste mesaje erau fără finalitate întrucât ele se adresau unor persoane care nu puteau părăsi secţiile de votare, fiind membre ale comisiilor secţiilor în care aveau atribuţii. Cred că aceste mesaje sunt concepute de oameni care nu au experienţă de campanie. Din punctul de vedere al structurii echipei de campanie arăt că aceasta era alcătuită din oameni tineri, cu idei, dar cu puţină experienţă în această materie. La dosar există declaraţiile martorilor, din care rezultă că aceştia au discutat împreună cu mai mulţi tineri, cu care au conceput şi au transmis aceste mesaje, fără să-mi aducă la cunoştinţă iniţiativa şi activitatea lor. Atât după ce s-a început urmărirea penală cât şi după ce am aflat acuzaţia care mi se aduce în legătură cu aceste mesaje nu am făcut niciun fel de verificări în rândul personalului echipei de campanie în legătură cu aceste lucruri.”

Martorii au declarat că mesajele erau transmise de ei înşişi, dar că nu cunosc persoana care le-a conceput.

Astfel, martora x a arătat: „În ziua referendumului eu personal nu am transmis niciun mesaj în teritoriu. (...) Prin formula „Secretariatul General - Partidul Social Democrat” înţeleg întotdeauna Secretariatul General al Partidului Social Democrat. Avem şi o adresă de e-mail ro care cuprinde aceeaşi abreviere. Referitor la cei care puteau să folosească aplicaţia, arăt că nu era suficient să folosească doar calculatorul din sediul Partidului Social Democrat, era necesar să deţină şi o parolă şi un username. Eu deţineam parola şi username. Nu ştiu cine a trimis mesaje în ziua referendumului. Sunt absolut sigură că domnul A. nu a deţinut informaţii despre parolă şi username. Ştiu acest lucru pentru că inclusiv calculatorul îl deschideam noi, personalul din secretariat”. (vol. 14 dosar fond, filele 101 -102).

Martorul x a susţinut, în cursul urmăririi penale, că nu îşi aminteşte nimic despre conţinutul mesajelor pe care le-a transmis, dar ştie că formulele „Partidul Social Democrat - Secretariatul General”, „A.”, „Secretariat General” erau folosite pentru a da acestor mesaje mai multă autoritate (vol. 3 fila 22 d.u.p.). În faţa instanţei de judecată, martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. a declarat „Şi eu am avut acces la cea de-a doua aplicaţie şi am transmis 1, 2 mesaje. Mesajele mele conţineau îndemnuri electorale de mobilizare a activiştilor Partidului Social Democrat; nu erau trimise către alegători. Nu ştiu cine a conceput aceste mesaje, mie mi-au parvenit pe format hârtie şi doar le-am tastat şi le-am expediat la numerele indicate ca fiind ale şefilor de campanie, de exemplu. Existau liste separate cu numere de telefon pentru şefii de campanie, pentru cei de la tineret, etc. Mesajele mi-au parvenit scrise pe hârtie, de mână, cu majuscule şi având la final menţiunea „secretariatul general” sau „secretarul general”, nu ţin minte exact formula folosită, sau „A.” Nu mi-am dat seama cui aparţine scrisul de pe aceste hârtii.

Eu mă aflam situat la etajul clădirii sediului central, iar aceste mesaje îmi parveneau de la parter, unde se aflau implicaţi cei din echipa de campanie. Şi la parter erau calculatoare care puteau fi folosite pentru cea de-a doua aplicaţie; presupun că mie mi-au parvenit aceste mesaje întrucât calculatoarele de la parter erau folosite pentru alte mesaje.

Nu îmi amintesc nici cine mi-a adus efectiv hârtiile, eram mare vânzoleală în sediul central, dar în mod sigur a fost cineva despre care ştiam că lucrează în echipa de campanie. Eu am tehnoredactat şi am transmis cele două mesaje cu semnătură, astfel cum mi-au fost remise.

În ziua referendumului, am vorbit de câteva ori cu domnul A. Iniţial, i-am deschis un browser pe calculatorul din biroul său ca să poată urmări datele centralizate, însă apoi am constatat că a închis calculatorul şi eu am fost cel care i-a comunicat de câteva ori datele centralizate. Domnul A. şi-a închis calculatorul în cursul dimineţii, întrucât ştiu că a fost să voteze şi cred că atunci s-a întâmplat. După aceea eu nu i-am mai redeschis aplicaţia. Pentru a intra în cea de-a doua aplicaţie, trebuie folosit un username şi o parolă. Din câte ştiu eu domnul A. nu a folosit aşa ceva şi nici nu cred că ar fi putut să o facă pentru că nu avea cunoştinţele necesare”(vol. 14 dosar fond, filele 95-96).

La rândul său, martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. a susţinut în faţa organelor de urmărire penală următoarele: „mesajele din ziua votului care începeau cu formulări de genul: „Secretar General”, Partidul Social Democrat”, „A.” şi alte formule din care rezulta că emitentul mesajului ar fi A. au fost introduse de x” (vol. 3 d.u.p., fila 12). În faţa instanţei de fond, martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. a nuanţat această declaraţie, susţinând că: ”La cea de-a doua aplicaţie s-a folosit acelaşi număr 1855 şi am creat o interfaţă. Aplicaţia urma să fie folosită pentru transmiterea de SMS-uri privind trimiterea unor adrese de pe e-mail. Ulterior, am aflat că a mai fost folosit pentru transmiterea unor mesaje care avea conţinut legat de numele A., lucru pe care l-am aflat din presă. Eu nu am folosit această aplicaţie, doar am transmis datele de acces la prima aplicaţie. Ştiu că cea de-a doua aplicaţie a fost folosită de colegul meu. Această aplicaţie a fost folosită pe aproximativ 10 calculatoare instalate în sediul central din Kiseleff, la etajul 2. Aici era instalat şi un call-center unde cei din judeţe puteau să raporteze diferite probleme pe care le întâmpinau. La cele 10 calculatoare aveau acces voluntarii din campania electorală, folosind o unică parolă de autentificare. Aplicaţia nu putea fi folosită decât din interiorul partidului iar eu am fost cel care le-a dictat parola sau le-am deschis aplicaţia pe unele dintre calculatoare. Eu şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. ne-am aflat în aceeaşi încăpere pe parcursul întregii zile a referendumului, de la ora 06⁰⁰ până la 05⁰⁰, a doua zi. Eu am urmărit prezenţa la vot şi am şters mesajele eronate cu sintaxa da/nu. Eu l-am văzut pe x transmiţând mesaje în teritoriu de pe această aplicaţie dar nu le cunosc conţinutul. Nu am văzut cine i-a adus aceste mesaje. L-am văzut la un moment dat coborând în secretariat, la domnul A. pentru ai comunica prezenţa la vot. Aceasta se întâmpla în timpul zilei. Pe x l-am văzut transmiţând mesaje seara, după ora 18⁰⁰. Nu am afirmat că l-aş fi văzut pe x transmiţând mesaje după ce s-a întors la domnul A. Afirm cu toată certitudinea că domnul A. nu a folosit a doua aplicaţie. De câte ori a avut nevoie de date centralizate îl chema pe x sau pe mine. Prima aplicaţie am deschis-o pentru domnul A. atât eu cât şi x. Domnul A. nu are niciun fel de cunoştinţe despre folosirea calculatorului în general şi a celor două aplicaţii, în special. Ştiu în mod clar că mesajele transmise în teritoriu şi care conţineau formula Secretariatul General - Partidul Social Democrat au fost transmise de L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. pentru că eu i-am dat parola. Aceste mesaje s-au transmis prin SMS. Eu am văzut-o pe L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. în alte împrejurări transmiţând SMS-uri în teritoriu pe care le semna Secretariatul General - Partidul Social Democrat. Celelalte formule gen „secretar general”, „A.” nu ştiu cine le-a folosit. Retractez afirmaţia făcută în cursul urmăririi penale în sensul că aceste mesaje ar fi fost transmise de C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.. Am declarat aşa pentru că am presupus că el este autorul acestor mesaje, pentru că l-am văzut pe C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. că merge la domnul A. şi am crezut că transmite mesaje în numele lui. (vol. 14 dosar fond, filele 99-100).

Martorul nu a motivat revenirile asupra declaraţiei date iniţial, la urmărirea penală, astfel că prima instanţă a considerat că susţinerea sa iniţială, potrivit căreia l-a văzut pe C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. expediind mesaje, nu poate fi înlăturată, cu atât mai mult cu cât şi cel din urmă a recunoscut această activitate.

S-a apreciat că din declaraţiile martorilor rezultă că mesajele au fost doar tehnoredactate de către C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., pe baza unor concepte pe care le primea, iar ipoteza avansată de martor, în sensul că nu ar fi cunoscut autorul mesajelor, a fost respinsă, fiind considerată drept lipsită de orice credibilitate.

Prima instanţă a remarcat că martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. îl informa periodic pe inculpatul A. cu privire la prezenţa la vot la nivel naţional, astfel cum rezultă din centralizarea SMS-urilor trimise de reprezentanţii Partidului Social Democrat din secţiile de votare, observând că între datele referitoare la prezenţa la vot şi conţinutul mesajelor anterior redate există o strânsă legătură, în sensul că acestea din urmă reprezintă măsuri menite să conducă la creşterea numărului de alegători, unele reprezentând activităţi interzise de lege.

S-a subliniat că mesajele în discuţie au fost expediate în a doua jumătate a zilei de 29 iulie 2012, începând cu ora 15.17, când se cunoştea faptul că participarea populaţiei la referendum se situa mult sub nivelul dorit, iar pe măsura trecerii timpului şi apropierii finalului scrutinului, dispoziţiile au devenit mult mai ferme, mai concrete, în legătură neechivocă cu datele privind prezenţa la vot care era centralizată din oră în oră.

Orele 19:05:19: „Puteţi introduce manual prezenţa pentru secţiile de votare unde nu aveţi raportări prin SMS. Nu mai sunt limitate. Urgent toate secţiile să fie verzi (ceea ce însemna ca raportările să se facă din oră în oră)

Orele 19:33:22: „SMS 1 - A.: Mai sunt 3 ore. Avem deja peste 6 milioane prezenţi. Ne mai trebuie minim 300 de voturi pe fiecare Secție de Votare. Ceea ce e foarte realizabil! (continuă în SMS 2)”.

Orele 19:34:17: „SMS 2 - A.: Organizaţi-vă astfel: 30 de militanţi pe fiecare secţie de votare, iar fiecare să aducă la vot minim 10 cetăţeni în următoarele ore!”

Orele 21:53:07: „SG: La ora 21 aveam peste 8 mil. de voturi. Mai trebuie câte 100 de oameni la fiecare secţie de vot şi scăpăm de Băsescu! E timp suficient să-i aduceţi! Curaj!”

Prima instanţă a stabilit că inculpatul A. a fost prezent pe tot parcursul zilei de 29 iulie 2012 la sediul de campanie al Partidului Social Democrat (lipsind doar o oră în timpul dimineţii, când şi-a exercitat dreptul la vot), unde a solicitat şi primit informaţii referitoare la prezenţa la vot, astfel că a fost considerată neplauzibilă ipoteza că o altă persoană, necunoscută, ar fi luat decizii şi ar fi dat dispoziţii imperative coordonatorilor judeţeni („Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”), în timp ce C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., unul dintre pionii centrali ai activităţii de primire şi transmitere de SMS-uri, ar fi acceptat să le comunice la nivelul întregii ţări, fără a-l informa măcar pe inculpat, coordonatorul întregii activităţi şi cu care se afla într-un contact direct şi permanent în acea zi.

S-a remarcat că inculpatul A. folosea același tip de mesaj, astfel cum a reieşit din discuţia din cursul serii de 29 iulie 2012, când, la orele 20:38:57, inculpatul l-a contactat pe D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., între cei doi având loc următoarea discuţie:

„D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.: Da, să trăiţi!

A.: Băi . x, văd că y are telefonul închis, aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria.

D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.:Ştiu, şefu’! Din casă în casă, uite, acum sunt prin zona asta pe la Agricol, pe aici . din casă în casă o iau.

A.: Aşa!

D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.: Dar au început să vină, acuma au început să vină. Au fost la ţară.

A.:Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe.

D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.: Asta le facem, batem din uşă în uşă! Din uşă în uşă am luat-o pe toate străzile!

A.: Luaţi-i, mă, rugaţi-i frumos. Dar e toată lumea împânzită în oraş?

D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.: Da, şefu’, toți îi am peste tot.

A.: Liberalii?

D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.: Aicea . îi certai niţel, asta făceam când m-aţi sunat dumneavoastră, că ei au dus pe la ţară şi le-am zis să-i adune pe toţi de la ţară că acolo s-au cam terminat, hai să îi aducem pe toţi încoace, în oraş.

A.:Zi, mă, să îi aducă în oraş, mă!

D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.: Păi, asta . şi că zise că îi aduce pe toţi în oraş acuma.

A.: Bine, bine!”

Instanţa de fond a respins varianta că autorul mesajelor ar fost „un tânăr voluntar lipsit de experiență” în campania electorală, neputând primi apărarea că „aceste mesaje erau fără finalitate, întrucât ele se adresau unor persoane care nu puteau părăsi secţiile de votare, fiind membre ale comisiilor secţiilor în care aveau atribuţii”, întrucât destinatarii acestor SMS-uri erau coordonatorii campaniilor electorale la nivel judeţean, şi nu reprezentanţii partidului din secţiile de votare (această împrejurare rezultă atât din declaraţiile martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., dar şi din conţinutul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, care arată că aceste mesaje au fost transmise unui număr redus de destinatari, respectiv 81 (fila 69 vol. 7 d.u.p., pag. 34 raport de constatare).

S-a arătat că în cursul cercetării judecătoreşti, din probatoriu a rezultat existenţa unei „echipe de creaţie”, care a conceput mesajele electorale şi discursul public pe tot parcursul campaniei, însă ipoteza că această echipă a realizat şi conţinutul SMS-urilor transmise pe parcursul zilei de vot a fost exclusă de inculpatul A., care a arătat că activitatea consultanților s-a limitat la „crearea mesajelor publice, precum şi concepţii grafice pentru afişe, pliante, alte materiale electorale, slogane electorale”.

Concluzia logică desprinsă de instanţă din întregul material probator, a fost aceea că cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, reprezentând solicitări de acţiuni efective, de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot a fost inculpatul A., în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, modul imperativ de formulare a mesajelor excluzând varianta provenienţei de la o altă persoană: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”.Totodată, împrejurarea că unele dintre mesaje au fost semnate „Partidul Social Democrat - Secretariatul General” sau „Secretariatul General” nu a fost considerată relevantă, în condiţiile în care acestea reiau conţinutul celor semnate „A.”

Având în vedere concluzia menţionată cu privire la trimiterea SMS-urilor, Înalta Curte a analizat în ce măsură acestea constituiau activităţi interzise de lege.

În acest sens, s-a constatat că mesajele: orele 15:20:30: „Pentru fiecare Secție de Votare se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot”, orele 15:20:49: „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”, orele 15:21:10: „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la Partidul Național Liberal”, orele 16:47:42: „Partidul Social Democrat - Secretariatul General: Coordonatorii Partidului Social Democrat şi Partidul Național Liberal de la fiecare secţie de votare să meargă acasă la familiile care nu au venit la vot şi să le aducă să voteze!”, orele 16:51:15: „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei acasă să îi aducă să voteze!”şi orele 17:37:32: „Partidul Social Democrat - Secretariatul General: Mobilizaţi toţi membrii Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la SV!” conţin solicitarea neechivocă ca reprezentanţii din birourile electorale ale secţiilor de votare să întocmească liste cu persoanele care nu îşi exercitaseră dreptul la vot până la aceste momente, pe care trebuiau să le comunice militanţilor Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal, care urmau să se deplaseze acasă la cetăţeni pentru a-i determina să participe la vot.

S-a arătat că această activitate presupunea prelucrarea datelor cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele electorale, activitate care, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimțământul în mod expres pentru acea prelucrare.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. a) din aceeaşi lege, prin „date cu caracter personal” se înţeleg „orice informaţii referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”.

Înţelesul termenului de „prelucrare a datelor cu caracter personal” este definit în conţinutul art. 3 lit. b) ca fiind „orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terți prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea sau distrugerea”.

În contextul dat, instanţa de fond a considerat că solicitarea adresată de inculpat, de a se colecta, extrage, utiliza şi dezvălui către terţi, în mod ilegal, datele cu caracter personal ale cetăţenilor înscrişi pe listele de votare care nu-şi exercitaseră dreptul la vot, a constituit un mod de exercitare a influenţei şi autorităţii acestuia, în scopul de a se obţine participarea la procesul electoral a alegătorilor care nu votaseră până atunci.

Îndemnul adresat de inculpat a fost apreciat ca încălcând garanția pe care legea o instituie cu privire la protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal, iar folosirea unor astfel de liste pentru identificarea persoanelor şi adreselor acestora, pentru a fi vizitaţi la domiciliu de activiştii de partid Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal în scopul aducerii lor la vot a fost considerată, implicit, o formă de presiune asupra cetăţeanului, care a avut astfel înţelegerea că terţe persoane îi cunosc conduita avută până la acel moment, în legătură cu procesul electoral. S-a menţionat că în comunităţile mici, în special în cele din mediul rural, legătura dintre autorităţi şi cetăţeni este mult mai strânsă, iar o astfel de imixtiune în viaţa privată a membrilor comunităţii este resimţită mult mai puternic şi este de natură să inducă o formă de presiune psihică.

Cum participarea la alegeri se face pe baza liberului consimţământ, potrivit art. 4 din Legea nr. 35/2008, instanţa a subliniat că nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

Înalta Curte a constatat că rezultatul infracţiunii de folosire a influenţei sau a autorităţii în vederea obţinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul s-a produs în momentul transmiterii acestor mesaje, nefiind necesară şi întocmirea efectivă a listelor cu date personale, nicidecum a deplasării în teren, la domiciliul cetăţenilor, pentru a se constata consumarea efectivă a infracţiunii.

Înalta Curte a considerat ca nefondată acuzaţia adusă inculpatului, în sensul că acesta ar fi influenţat rezultatul votului în cadrul Secţiei de votare nr. 1 din municipiul Alexandria, urmare a discuţiei purtate cu martorul M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.NM., probatoriul administrat în cauză şi analizat mai jos, în cadrul secţiunii Fraudele din secţiile de votare, Secţia de votare nr. 1 Alexandria demonstrând că activitatea membrilor acestui birou electoral nu a avut nici un fel de legătură cu activitatea infracţională a inculpatului A..

Reţinând că doar faptele anterior descrise cu privire la transmiterea mesajelor tip SMS fac parte din latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte a răspuns şi apărărilor inculpatului, potrivit cărora promovarea unor astfel de acţiuni face parte din conduita licită a activistului de partid aflat în campanie electorală.

Inculpatul a declarat că „indiferent de eficienţa sau ineficienţa electorală a acestor mesaje, (…) stimularea cetăţenilor în a merge la vot nu constituie ceva ilegal. Este o obligaţie a partidelor politice, pe de o parte, stabilită prin Legea Partidelor Politice, Legea nr. 14/2003, art. 2 de a stimula participarea la vot a cetăţenilor. Există şi decizii ale Curţii Constituţionale în care se arată că este obligaţia civică să stimuleze cetăţenii să vină la vot pentru ca procesul electoral să aibă o legitimitate cât mai mare”.

În acest sens, Înalta Curte a reţinut că, într-adevăr, nu există nicio dispoziţie legală care să interzică îndemnarea cetăţenilor să meargă la vot chiar şi în ziua referendumului, aceste activităţi nereprezentând o formă de campanie electorală după expirarea perioadei permise de lege.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 35/2008 „campania electorală” este perioada în care competitorii electorali desfăşoară activităţi de propagandă, cu scopul de a-i determina pe alegători să-şi exprime voturile în favoarea lor. De asemenea, dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 prevăd că „în campania pentru referendum, partidele politice şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber, fără nicio discriminare”.

În aplicarea dispoziţiilor art. 8 şi art. 30 din Legea nr. 3/2000, Consiliul Naţional al Audiovizualului a emis Decizia nr. 586 din 10 iulie 2012 privind reflectarea pe posturile radio şi de televiziune a referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, publicată în M. Of. nr. 476 din 13 iulie 2012, care, în art. 8, stabilea activităţile interzise de la închiderea campaniei pentru referendum şi până la ora închiderii urnelor, constând în îndemnuri de a vota pentru sau împotriva demiterii preşedintelui (art. 8 lit. c)).

Înalta Curte a constatat că adresarea, în ziua referendumului din 29 iulie 2012, a mesajelor de a merge sau nu la vot, nu constituie, sub nicio formă, campanie electorală, fiind aşadar permisă folosirea acestora.

A remarcat că în orice societate democratică îndemnarea cetăţenilor să-şi exercite un drept constituţional nu poate fi considerată o acţiune ilicită. Mai mult, art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 prevede expres că prin activitatea lor, partidele politice stimulează participarea cetăţenilor la vot.

A menţionat ca fiind de notorietate (şi dovedită de înscrisurile depuse la dosar) împrejurarea că pe tot parcursul zilei de 29 iulie 2012, mijloacele mass-media au difuzat emisiuni prin care s-a transmis mesajul/îndemnul de a se vota, respectiv de a nu se vota la referendum.

A precizat că ceea ce legea interzice este adresarea de îndemnuri referitoare la cum anume să se voteze, exercitarea de presiuni directe sau indirecte pentru a participa la vot sau nu, folosirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanei vizate.

Aşa fiind, Înalta Curte a subliniat că prin reţinerea vinovăţiei inculpatului A. pentru transmiterea mesajelor anterior arătate nu a sancţionat promovarea îndemnului la vot şi nici nu a îngrădit activitatea partidelor politice cu privire la stimularea participării electoratului la vot, ci doar folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii.

Cu privire la celelalte mesaje transmise de către inculpat, Înalta Curte a constatat că acestea nu încalcă dispoziţiile legale, manifestarea autorităţii şi influenţei inculpatului rămânând în limitele permise de legiuitor şi impuse de funcţia sa de coordonator al campaniei electorale din partea Partidului Social Democrat.

Referirile din aceste mesaje la: folosirea caravanelor electorale pentru a îndemna cetăţenii să iasă la vot; difuzarea mesajului potrivit căruia premierul Ungariei a cerut cetăţenilor români de origine maghiară să nu valideze referendumul, alternativ cu difuzarea imnului naţional „Deşteaptă-te române”; luarea de măsuri ca toţi alegătorii care stăteau la coadă la secţiile de vot să fie consideraţi ca aflându-se în incinta acestora, pentru a putea vota la ora 21⁰⁰, la închiderea urnelor; luarea de măsuri ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte şi îndemnul de a număra „cu curaj” voturile, la închiderea urnelor, au fost considerate manifestări ale unei conduite normale, situate în limitele legalităţii, proprii persoanei care conduce campania electorală.

S-a apreciat ca lipsită de suport probator susţinerea din rechizitoriu potrivit căreia „referirea la numărarea voturilor „cu curaj” (comunicarea de la ora 22:53:14) reprezintă o formă de a reaminti persoanelor implicate în mecanismul coordonat de învinuit nevoia de a folosi orice mijloace pentru a obţine rezultate care să permită atingerea obiectivului urmărit şi o garanţie implicită a susţinerii pe care urmau să o primească aceste persoane în situaţia unor eventuale repercusiuni ulterioare. Frauda extinsă la nivelul secţiilor de votare, descrisă în capitolul următor, nu ar fi putut avea loc în lipsa unei asemenea garanţii implicite, asumată de o persoană a cărei poziţie făcea protecţia credibilă” (fila31 alin. ultim din rechizitoriu).

În acest sens, instanţa de fond a observat că Parchetul se referă doar la partea finală a mesajului, căruia i-a dat o interpretare proprie, ignorând întregul conţinut al acestuia (Luaţi toate măsurile ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte! Număraţi cu atenţie şi curaj!).

Înalta Curte a constatat că nu se poate reţine o legătură între acest mesaj, transmis la ora 22⁵³şi fraudele din cele 11 secţii de votare (analizate mai jos), în condiţiile în care chiar Ministerul Public a exclus momentul închiderii urnelor de vot (ora 23⁰⁰) ca fiind cel al comiterii infracţiunilor electorale.

A precizat că raţionamentul Parchetului a pornit de la premisa că nu era necesar ca inculpatul să cunoască activităţile infracţionale săvârşite în cadrul secţiilor de votare, pornind de la o situaţie de fapt diferită, reţinută în sentinţa penală nr. 176 din 30 ianuarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, definitivă prin Decizia nr. 160 din 20 iunie 2012 a Completului de 5 judecători (prin care s-a statuat că pentru existenţa infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 nu este necesar ca persoana ce îşi exercită influenţa să cunoască modul nelegal în care urmau să îi fie procurate foloasele care erau interzise de lege).

Or, în cauză, prima instanţă a arătat că inculpatul şi-a exercitat influența asupra persoanelor din sfera sa de autoritate, formulând indicaţii clare cu privire la felul în care acestea trebuiau să acţioneze pentru atingerea unui scop legitim constând în mobilizarea cetăţenilor de a participa la vot. A mai arătat instanţa că acest scop a devenit unul ilicit, prin solicitarea inculpatului de a fi folosite mijloace interzise de lege în vederea realizării lui, ceea ce a avut drept consecinţă transformarea folosului în unul necuvenit.

Cu toate acestea, în condiţiile în care dispoziţiile inculpatului nu au avut un caracter general, care să lase loc oricăror interpretări, ci au fost imperative şi neechivoce asupra modului în care coordonatorii din judeţe trebuie să acţioneze pentru creşterea prezenţei la vot, prima instanţă a apreciat că activitatea sa infracţională nu poate fi legată de fraudele din secţiile de votare, neputând fi stabilită o legătură între telefonul dat de inculpat martorului D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., la ora 20:38:57 şi aceste fraude.

S-a reţinut că, potrivit rechizitoriului, la verificarea secţiilor de votare din judeţul Teleorman s-a dovedit existenta unui total de 231 de voturi în cele 7 secţii în care s-au constatat nereguli, astfel că majorarea cu 14% a procentului de prezenţă la vot în oraşul Alexandria (faţă de procentul existent la momentul intervenției telefonice a inculpatului) nu putea proveni din aceste fraude.

În ceea ce privește situaţia de la secţia 1 Alexandria, judeţul Teleorman, s-a constatat că nu există absolut nicio legătură între telefonul dat de inculpat martorului Boboc şi întocmirea celei de-a doua liste electorale suplimentare, care, aşa cum se va arăta mai jos, a fost întocmită în condiţii de legalitate şi nu conţine semnături falsificate.

Înalta Curte a reţinut, în plus, că însuşi procurorul a dispus, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului A. pentru instigare la săvârşirea infracţiunilor electorale prevăzute de Legea nr. 3/2000.

iii. În drept, prima instanţă a stabilit că fapta inculpatului A. care, cu ocazia campaniei electorale pentru demiterea preşedintelui pe care o coordona, precum şi în ziua votului, şi-a exercitat influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul Partidului Social Democrat, în scopul de a obţine succesul demersului electoral (validarea referendumului) prin utilizarea de mijloace interzise de lege, astfel cum acestea au fost anterior prezentate (solicitarea adresată reprezentanţilor Partidului Social Democrat din teritoriu de a organiza, în ziua votului, tombole şi concursuri cu premii condiţionate de dovada prezentării alegătorilor la vot, solicitarea adresată reprezentanţilor Partidului Social Democrat din secţiile de votare de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot, pentru ca pe baza acestora militanţii de partid să se deplaseze la domiciliile lor şi să-i determine să participe le referendum) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

S-a arătat că subiectul activ al infracţiunii este calificat, anume persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, condiţia fiind îndeplinită în cauză, în persoana inculpatului, care ocupa funcţia de secretar general al Partidului Social Democrat şi era coordonatorul campaniei electorale, având o poziție de autoritate ce presupunea conducerea tuturor activităţilor desfăşurate în această perioadă.

Instanţa de fond a precizat că elementul material al laturii obiective constă în folosirea influenței ori autorității derivate din funcţia exercitată, în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. A reţinut, astfel, că inculpatul A. şi-a folosit influența şi autoritatea impusă de funcţia deţinută, solicitând în diverse forme (adresă, mesaje SMS) luarea unor măsuri interzise de lege, în scopul mobilizării cetăţenilor la vot pentru asigurarea succesului demersului inițiat de USL (din care partidul său făcea parte), constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale.

S-a subliniat caracterul necuvenit, injust, al folosului, arătând că atingerea scopului urmărit s-a bazat și pe mijloace interzise de lege (solicitarea de a fi întocmite și puse la dispoziția partidului liste cu numele și adresa persoanelor care nu au votat, solicitarea de a fi organizate tombole), iar orice rezultat obţinut prin metode care contravin legii reprezintă întotdeauna un folos necuvenit, în sensul art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Prima instanţă a precizat că infracţiunea analizată face parte din categoria infracţiunilor formale, astfel că urmarea imediată reprezintă o stare de pericol; fapta pune în pericol valorile sociale protejate de norma penală referitoare la încrederea publică în activitatea desfăşurată de partide care presupune lipsa oricăror acte de folosire a influenţei pentru obţinerea de foloase necuvenite.

S-a arătat că, în cauză, starea de pericol se deduce din însăşi săvârşirea faptei.

Înalta Curte a indicat momentul consumării infracţiunii ca fiind momentul în care persoana acuzată și-a folosit influenţa şi autoritatea în scopul de obţine un folos necuvenit, fapta constituind infracţiune indiferent dacă foloasele au fost sau nu obținute. În acest sens, s-a subliniat că orice activitate ulterioară acestui moment nu are influență asupra existenței infracţiunii analizate, astfel că nu s-a acordat relevanţă adresei numărul din 14 iulie 2012, prin care se revenea asupra măsurilor solicitate în ziua anterioară.

Întrucât inculpatul a dat indicații precise asupra modului în care persoanele aflate în sfera sa de influență şi autoritate trebuiau să procedeze pentru atingerea scopului urmărit, s-a apreciat că fapta a fost comisă cu intenţie directă.

2. Fraudele din secţiile de votare

Rechizitoriul a avut în vedere falsificarea unui număr total de 695 voturi, din care 421 voturi pe listele permanente, 163 voturi pe listele suplimentare şi un număr de 103 voturi pe lista suplimentară urnă mobilă, în cadrul a 11 secţii de votare de pe teritoriul judeţelor Olt (45 voturi - o secţie), Teleorman (231 voturi - 7 secţii), Vrancea (245 voturi - o secţie) şi Gorj (174 voturi - 2 secţii) din totalul celor 18.242 de secţii de votare organizate pe teritoriul naţional.

2.1. Secţia de Votare nr. 105 oraş Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt.

Biroul electoral al secţiei de votare a avut următoarea componenţă: B. (preşedinte), D., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., E., F. şi G. (membri).

Prima instanţă a reţinut că prin sentinţa penală nr. 72 din 27 ianuarie 2014 pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/1/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 76 din 30 iunie 2014 a Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi, pronunţată în Dosarul nr. x/1/2014, inculpaţii I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. au fost condamnaţi, fiecare, în baza art. 55 alin. (1)din Legea nr. 3/2000 raportat la art. 320¹alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, în sarcina acestora reţinându-se că au falsificat lista electorală - urna mobilă prin adăugarea de persoane care nu au făcut cereri de vot, contrafacerea semnăturilor şi introducerea în urna mobilă a unui număr de 8 voturi, corespunzător semnăturilor falsificate.

Referitor la activitatea celorlalţi inculpaţi, respectiv B., D., E., F. şi G., instanţa de fond a arătat că, potrivit propriilor declaraţii, D. a fost reprezentantul Partidului Democrat Liberal în biroul electoral, fiind membru al acestui partid, E. a fost reprezentantul Partidului Social Democrat, G. a fost, la acea dată, membru Uniunii Naționale pentru Progres din România, iar F. a reprezentat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

Din probele administrate pe parcursul întregului proces penal, Înalta Curte a stabilit că în dimineaţa zilei de 29 iulie 2012, martorii I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. - desemnaţi să se deplaseze cu urna mobilă - au fost abordaţi de către inculpatul C., consilierul local, care le-a cerut să înscrie pe lista suplimentară - urnă mobilă şi alte persoane, despre care ştiau că sunt plecate la muncă, în străinătate şi să contrafacă semnăturile acestora. În acest sens, inculpatul C. a pus la dispoziţia lui I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. o listă cu numele acestor persoane şi datele lor de identitate şi, în plus, le-a cerut celor doi martori să contrafacă semnăturile persoanelor înscrise pe lista suplimentară - urnă mobilă ce nu vor fi găsite la domiciliu, cu ocazia deplasării.

Lista menţionată le-a fost înmânată celor doi martori de preşedinta biroului electoral al secţiei de votare, inculpata B., care a şi completat personal numele şi datele personale ale alegătorilor ce urmau să voteze în această modalitate. Pe aceeaşi listă, martora H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a completat datele personale (nume, CNP, serie şi număr act de identitate, etc.) ale alegătorilor care figurau pe lista înmânată de B., iar I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. a executat semnături, în dreptul rubricilor respective, introducând, totodată, în urna mobilă, numărul de buletine de vot echivalent numărului de semnături contrafăcute pentru următorii alegători: M.M.M.M., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. La revenirea în localul secţiei de votare, martorii I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. au predat urna mobilă şi documentele electorale inculpatei B..

La ora 23⁰⁰, după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, s-a constatat că numărul buletinelor de vot era mai mare decât numărul semnăturilor de pe listele electorale. În această situaţie, urmărind să remedieze neconcordanţa, inculpata B. le-a cerut membrilor comisiei să falsifice nişte semnături pe lista permanentă, astfel ca numărul de voturi exprimate să corespundă numărului de buletine de vot din urne.

Deşi martora H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a susţinut că inculpaţii E., F. şi D. au introdus în urnă buletine de vot, după ce ar fi falsificat semnături pe listele permanente, instanţa de fond a constatat că această declaraţie este singulară, fiind înlăturată chiar de către procuror, în cauză neexistând alte probe pe baza cărora să se poată stabili autorul ori autorii falsificării semnăturilor pe documentele electorale, fiind însă evident că acesta ori aceştia nu poate/pot fi decât unul dintre membrii biroului electoral prezenţi la această discuţie.

Instanţa de fond a reţinut ca cert un număr de 37 semnături falsificate, confirmate de discuţia purtată de preşedintele secţiei de votare în prezenţa tuturor membrilor biroului şi adresarea îndemnului de a înlătura existenţa diferenţei constatate de aceştia între numărul buletinelor de vot din urnă şi numărul efectiv al votanţilor.

Astfel, martora H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a declarat: „la ora 23⁰⁰ ne aflam în secţia de vot doar preşedinta şi membrii comisiei, preşedinta ne-a cerut să deschidem urnele şi să numărăm buletinele de vot pe cele două categorii „Da” şi „Nu”. S-a efectuat această operaţiune şi s-a constatat o diferenţă între numărul de buletine de voturi şi numărul de semnături de pe liste, ocazie cu care unii membri ai comisiei au mai falsificat nişte semnături pe lista permanentă, în ideea de a corespunde numărul de buletine de vot cu numărul de semnături.” (vol. 41 d.u.p., fila 20); „La orele 23, după închiderea secţiei, moment în care nu ne mai aflam în secţie decât membrii comisiei, preşedinta B. ne-a cerut să numărăm semnăturile de pe liste şi să facem totalul. Nu-mi mai amintesc acest total, dar ştiu sigur că după această numărare, preşedinta ne-a zis să mai semnăm pe liste şi pentru alte persoane care nu veniseră la vot”. (vol. 42 d.u.p., fila 63); martora a declarat în faţa instanţei de fond că B. „este cea care a sugerat să se semneze listele electorale pentru a realiza identitatea între acestea şi voturile exprimate” (declaraţie dosar fond H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., din data de 28 februarie 2014).

În acelaşi sens a declarat şi martorul I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.: „La închiderea secţiei (23⁰⁰), preşedinta le-a spus celor care aveau liste să mai semneze şi pentru alte persoane” (vol. 42 dup, fila 57 verso).

În raport de aceste probe, instanţa de fond a reţinut că inculpata B. se face vinovată de instigare la săvârşirea infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

S-a arătat că urmărirea penală şi cercetarea judecătorească nu au putut identifica persoana care a falsificat cele 37 de semnături pe listele electorale permanente, dar, potrivit probatoriului administrat în cauză, această activitate infracţională s-a desfăşurat în localul secţiei de votare, după ora 23⁰⁰, în prezenţa tuturor membrilor biroului electoral şi la solicitarea directă şi expresă adresată acestora de către inculpata B..

Întrucât probele anterior enumerate au demonstrat că inculpaţii D., E., F. şi G., cu intenţie, au înlesnit săvârşirea de către o persoană neidentificată a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători, instanţa de fond a reţinut în sarcina acestora săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000. În acest sens, s-a precizat că probele administrate în cauză au stabilit, dincolo de orice îndoială că aceşti inculpaţi s-au aflat, cu toţii, în acelaşi timp şi în acelaşi loc în momentul săvârşirii infracţiunii de falsificare a documentelor electorale şi de introducere în urnă a buletinelor de vot, altele decât cele votate de alegători, sprijinind prin atitudinea lor pasivă, fapta autorului.

Inculpaţii au negat săvârşirea vreunei fapte penale însă nu au oferit nicio explicaţie pentru existenţa unui număr de 37 de semnături falsificate pe listele electorale permanente.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză a stabilit că semnăturile aflate pe listele electorale în dreptul numelor C.C.C.C., D.D.D.D., E.E.E.E., F.F.F.F., G.G.G.G., H.H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J., K.K.K.K., L.L.L.L., M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., R.R.R.R., S.S.S.S., T.T.T.T., U.U.U.U., V.V.V.V., X.X.X.X., Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B., C.C.C.C.C., D.D.D.D.D., E.E.E.E.E., F.F.F.F.F., G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.,I.I.I.I.I., J.J.J.J.J., K.K.K.K.K., L.L.L.L.L., M.M.M.M.M. nu au fost executate de titulari, iar P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. şi Moşmonea Marius Iliuţă nu au votat (vol. 42 d.u.p., filele 98-99, 115).

Martorii audiaţi atât în faza de urmărire penală, cât şi de către instanţă au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, astfel că instanţa de fond a reţinut concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, stabilind că acestea se coroborează cu întreg materialul probator administrat sub acest aspect.

S-a stabilit că fapta săvârşită de inculpatul C., de a-i îndemna pe martorii I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. să falsifice semnături pe lista electorală suplimentară-urnă mobilă, punându-le la dispoziţie o listă cu numele persoanelor plecate din localitate şi ale căror semnături urmau a fi falsificate, constituie instigare la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Audiat de instanţa de judecată la data de 14 februarie 2014 (filele 66-67, vol. III dosar fond), inculpatul nu a recunoscut fapta, însă instanţa de fond a remarcat că poziţia sa procesuală este contrazisă de declaraţiile date de I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., care au arătat că „ B. mi-a predat mie şi lui Preduț Simona un dosar în care se regăseau numele mai multor persoane ce erau plecate în străinătate şi care cuprindeau şi datele acestora, respectiv C.N.P.-ul şi datele din cartea de identitate. Era o listă scrisă la calculator. x ne-a spus că pentru persoanele care nu le găsim la domiciliu să trecem noi CNP-ul şi să semnăm. Ne-am deplasat cu urna mobilă la persoanele de pe listă. Cei care au fost găsiţi acasă şi-au exercitat dreptul la vot, iar pentru ceilalţi am semnat noi în locul lor. Arăt că cei pe care nu i-am găsit acasă erau de fapt cei care erau plecaţi în străinătate.” (declaraţie dosar fond, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. din 28 februarie 2014); „înainte de Referendum, x doar ne-a prezentat o lista cu persoane care sunt plecate din ţară şi ne-a cerut informaţii în vederea completării ei. Această listă, cuprinzând numele, CNP-ul şi celelalte date ale persoanelor respective i-a fost înmânată de x lui I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. în dimineaţa Referendumului. Nu sunt sigură dar cred că lista a fost înmânată în afara secţiei de votare, eu fiind prezentă. x ne-a spus că pentru persoanele pe care nu le vom găsi acasă să semnăm pentru ele şi să completăm CNP-ul. Eu personal nu am introdus buletine de vot în urnă pentru aceste persoane şi nu ştiu daca I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. a făcut-o” (declaraţie dosar fond, H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., din data de 28 februarie 2014).

În drept, prima instanţă a stabilit că fapta inculpatei B. care, în seara zilei de 29 iulie 2012, după închiderea procesului electoral şi numărarea voturilor, constatând diferenţe între numărul alegătorilor şi cel al voturilor exprimate, i-a determinat pe ceilalţi membri ai biroului electoral să falsifice buletine de vot întruneşte elementele constitutive ale instigării la săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

A mai constatat că fapta inculpatului C. care, în ziua de 29 iulie 2012, le-a cerut soţilor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. să înscrie pe lista suplimentară - urnă mobilă şi alte persoane, despre care se ştia că sunt plecate la muncă, în străinătate sau pe care, din alte motive, nu le vor găsi la domiciliu, să contrafacă apoi semnăturile acestora, iar buletinele de vot astfel falsificate să le introducă în urna mobilă, constituie instigare la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

În plus, pasivitatea totală a inculpaţilor D., E., F. şi G., care nu au intervenit în nici un fel pentru a stopa demersul ilicit de falsificare a semnăturilor de pe listele electorale permanente, activitate care, în mod cert, s-a desfăşurat în prezenţa lor, a fost apreciată a întruni elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, participaţia penală fiind reţinută sub forma unui ajutor moral prin inacţiune.

2.2. Secţia de Votare nr. 142 com. Ciuperceni, sat Poiana, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din H. (preşedinte), N., K., J., M., I. şi L. (membri).

Potrivit propriilor declaraţii, I. a fost reprezentantul Partidului Social Democrat, M. al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, J. a reprezentat Partidul Național Liberal, iar K. - Partidul Conservator.

Instanţa de fond a reţinut că din actele administrate în cauză a rezultat că au fost falsificate 20 semnături executate pe listele electorale permanente.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a 14 semnături, în alte 6 cazuri stabilindu-se că semnăturile efectuate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

Astfel, s-a stabilit că în cazul martorilor O.O.O.O.O., R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B., I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J., semnătura efectuată la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de titular, iar în cazul martorilor U.U.U.U.U., V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H. semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

De asemenea, instanţa de fond a stabilit că din cercetări rezultă că următoarele persoane nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012: D.D.D.D.D.D., C.C.C.C.C.C., P.P.P.P.P., S.S.S.S.S., T.T.T.T.T., A.A.A.A.A.A., X.X.X.X.X., G.G.G.G.G.G. şi F.F.F.F.F.F. în dreptul numelor acestora figurând semnături pe lista electorală permanentă.

Martorii audiaţi atât în faza de urmărire penală, cât şi de instanţă, au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, instanţa de fond stabilind că rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică exprimă concluzii ce se coroborează cu materialul probator administrat sub acest aspect.

Cu excepţia inculpatului N., preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, audiaţi iniţial ca martori, şi-au exercitat dreptul la tăcere după începerea urmăririi penale împotriva lor. Deşi inculpaţii care nu au mai dorit să dea declaraţie după începerea urmăririi penale împotriva lor au precizat că îşi menţin integral declaraţiile date în calitate de martori în cauză (vol. 10 dup, filele 4-20; 188-207), instanţa de fond a stabilit că aceste declaraţii nu pot fi folosite împotriva intereselor acestora.

Din declaraţiile date în calitate de martori se desprinde ideea că niciunul dintre membrii biroului electoral nu a observat nimic referitor la falsificarea semnăturilor de pe lista permanentă a secţiei şi nu îşi explică modul în care au apărut aceste falsuri ori cine ar fi putut fi autorul lor. Inculpatul N. a afirmat (vol. 10 dup, filele 8-10) că o bănuieşte pe preşedinta biroului electoral al secţiei de votare, inculpata H., ca fiind autoarea falsurilor de pe lista permanentă a secţiei, însă această suspiciune nu a putut fi în vreun fel demonstrată; însuşi inculpatul N. arată că nu a văzut vreo persoană falsificând semnăturile alegătorilor.

În faţa instanţei de judecată, inculpaţii nu au dat declaraţii, invocând dreptul la tăcere, potrivit art. 374 alin. (2) raportat la art. 83 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Potrivit probatoriul administrat în faza de urmărire penală, de lista permanentă a secţiei s-au ocupat, în principal, M. şi L., iar în lipsa celor două, toţi ceilalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, inclusiv preşedinta, au operat pe lista permanentă a secţiei.

Instanţa de fond a reţinut că referitor la acest aspect, inculpatul I., în declaraţia dată la urmărire penală, arată că „doamna x a gestionat buletinele de vot, în sensul că le înmâna persoanelor care veneau la vot. În lipsa doamnei H. şi noi, ceilalţi membri preluam această atribuţie. Doamnelor M. şi L. le-a fost împărţită, jumătate-jumătate, lista electorală permanentă (…) precizez faptul că, în lipsa celor două, această sarcină era preluată de ceilalţi membri, inclusiv de doamna H.. Domnul J. s-a ocupat de întocmirea listei electorale suplimentare. Şi în acest caz, această sarcină, în lipsa doamnei H., a fost preluată de către ceilalţi membri, inclusiv de către mine”. (vol. 10 d.u.p., filele 200 verso-201).

S-a arătat că din declaraţiile date de H., L., I., M., J. şi N. a rezultat că împărţirea iniţială a sarcinilor în secţie s-a modificat pe parcursul zilei de vot, în funcţie de necesităţi. Inculpata H. a declarat că „persoanele care au ţinut evidenţa listelor electorale permanente şi suplimentare s-au înlocuit unele pe altele atunci când aveau nevoi urgente sau doreau să ia o pauză. Nu-mi mai amintesc cum s-au suplinit unii pe alţii în momentele anterior menţionate” (vol. 10 d.u.p., fila 192); inculpata L. a arătat că „lista electorală permanentă, pe parcursul desfăşurării procesului de vot, a fost preluată de toţi membrii secţiei de votare, atunci când unul dintre aceştia avea nevoi urgente sau pur şi simplu dorea să ia o pauză. Completarea listei electorale suplimentare a fost repartizată numitului J., însă aşa cum am precizat mai sus, pe parcursul desfăşurării procesului de vot, aceasta a fost preluată şi de ceilalţi membri ai secţiei de votare, inclusiv de mine şi de preşedinta secţiei de votare” (vol. 10 d.u.p., fila 197); inculpata M., a precizat că „sarcinile repartizate iniţial s-au schimbat pe parcursul zilei, în funcţie de cum unul sau altul dintre membrii biroului electoral părăseau incinta secţiei de votare, de exemplu, când domnii x şi y au plecat cu urna mobilă sau când unul dintre membri ieşea la toaletă, etc. (…) Atunci când eu părăseam secţia de votare îi lăsam partea mea din lista electorală permanentă doamnei L., însă nu exclud faptul ca şi alt membru al biroului electoral să fi procedat la identificarea persoanelor atunci când doamna L. era ocupată. Practic, ne suplineam între noi” (vol. 10 d.u.p., fila 203); inculpatul J. a precizat: „atunci când părăseam secţia de votare, două sau trei poziţii în lista electorală suplimentară au fost completate fie de doamna L., fie de domnul N., aceştia aflându-se lângă mine, la masă” (vol. 10 dup, fila 204 verso); inculpatul N. a arătat că a lipsit din localul secţiei pentru pauza de masă, de aproximativ 40 de minute, în jurul orelor 18⁰⁰, dar că a avut şi alte absenţe „de maximum 10 minute, pentru a bea apă şi a merge la toaletă” (vol. 10 d.u.p., fila 9).

Prima instanţă a arătat că nu s-a putut stabili persoana scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor pe lista permanentă a secţiei, nici momentul/momentele săvârşirii faptelor, cauza fiind disjunsă în vederea identificării autorului necunoscut care a săvârşit aceste fapte.

Referindu-se la actul de sesizare, care a arătat: „chiar dacă a existat o împărţire, pe baza unor reguli clare, a acestor liste, între membrii comisiei, cu toţii au lipsit, în mai multe rânduri, pentru diferite intervale de timp, mai mici sau mai mari, timp în care secţiunea acestora a fost preluată de alţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare. Astfel, chiar dacă o semnătură falsificată a fost identificată pe porţiunea din lista electorală încredinţată unui anumit membru al secţiei de votare, nu rezultă cu certitudine că acel membru este scriptorul semnăturii falsificate” (rechizitoriu fila 266), instanţa de fond a apreciat că argumentele procurorului (care au constituit temeiul disjungerii cauzei faţă de autori necunoscuţi şi al reţinerii, în sarcina membrilor biroului electoral, a formei de participație a complicităţii), reprezintă, în realitate, motive care conduc la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât ele pornesc de la premisa că faptele s-au petrecut cel puţin în lipsa unuia dintre inculpaţi, oricare dintre aceştia, care însă nu a putut fi identificat.

Astfel, prima instanţă a arătat că în sarcina inculpaţilor H., N., K., J., M., I. şi L. s-a reţinut, prin rechizitoriu, săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 20 de semnături pe lista permanentă a secţiei de votare, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 20 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Instanţa de fond a constatat că nu există nici un fel de dovezi care să confere certitudini cu privire la momentul în care s-au comis faptele şi la persoanele care au fost de faţă, în condiţiile în care fiecare dintre membrii secţiei a părăsit sala de câteva ori, pe parcursul desfăşurării procesului electoral.

Cum însuşi Parchetul a exclus, ca moment al săvârşirii infracţiunii, pe acela al deschiderii urnelor, după ora 23⁰⁰, când prezenţa în secţie a tuturor membrilor biroului electoral era obligatorie, prima instanţă a observat că, în condiţiile în care procesul electoral s-a desfăşurat pe parcursul a 14 ore, iar probatoriul a indicat lipsa inevitabilă din localul secţiei, pentru perioade scurte de câte 5-10 minute, a fiecăruia dintre membrii biroului, falsificarea unei/unor sau chiar a tuturor semnăturilor şi introducerea în urnă a buletinului/buletinelor de vot constituie o chestiune de minute sau chiar de secunde, ca timp de executare şi acţionare, rezultând că faptele puteau fi comise atât în prezenţa tuturor membrilor, cât şi în absenţa oricăruia/oricărora dintre ei.

Această concluzie a fost apreciată de prima instanţă ca fiind valabilă atât pentru ipoteza în care toate cele 20 de semnături au fost falsificate şi buletinele de vot introduse în urnă în aceeaşi împrejurare, cât şi pentru situaţia în care aceste operaţiuni s-au desfăşurat în mai multe rânduri, pe tot parcursul zilei.

Ca atare, având în vedere că nu se pot stabili persoanele prezente sau absente la momentul/momentele săvârșirii faptelor, instanţa de fond a considerat că fiecare dintre inculpaţi, deopotrivă, poate fi considerat vinovat sau nevinovat.

S-a apreciat că raţionamentul dezvoltat de Parchet al unei complicităţi morale prin inacţiune ar fi fost corect doar în situaţia în care s-ar fi putut stabili, cu certitudine, momentul falsificării semnăturilor şi al introducerii în urnă a buletinelor de vot aferente acestora, precum şi persoanele prezente (astfel cum s-a reuşit a se proba în cazul secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt). Prin contrast, s-a arătat că însuşi rechizitoriul induce ideea de incertitudine cu privire la posibilitatea stabilirii acestui moment şi a cunoaşterii autorului/autorilor, din afirmaţia că aceştia sunt „necunoscuţi de organele judiciare, dar probabil cunoscuţi de ei” (de complici) rezultând o totală nesiguranţă, o îndoială asupra vinovăţiei fiecăruia dintre inculpaţi, ceea ce face imposibilă acuzarea in corpore a membrilor biroului electoral.

Instanţa de fond a menţionat că în doctrină, complicitatea concomitentă imaterială este denumită şi „asistenţă în timpul executării”, înţelegându-se prin asistenţă crearea de condiţii care să dea celui care săvârşeşte nemijlocit fapta siguranţa că alţii veghează ca el să nu fie surprins în timpul executării sau să fie prins imediat după executare (Vintilă Dongoroz, Explicaţii teoretice ale Codului penal român,vol. I, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1969). Ca atare, de esenţa complicităţii morale prin inacţiune este tocmai concomitenţa prezenţei fizice a autorului şi a complicelui, la momentul săvârşirii faptei.

Or, prima instanţă a considerat că exact această formă a participaţiei penale nu poate fi reţinută, nefiind identificate persoanele care se aflau în localul secţiei de votare la momentul comiterii infracţiunii de către autor şi care nu au intervenit pentru apărarea legalităţii.

Arătând că aprecierea probelor în materie penală se raportează la standardul in dubio pro reo, ceea ce implică condiţia certitudinii, a convingerii dincolo de orice îndoială privind existenţa vinovăţiei, Înalta Curte a precizat că prezumţia de nevinovăţie constituie elementul central al raţionamentului ce trebuie să guverneze procesul penal, instanţa fiind obligată să dispună o soluţie de achitare în cazul în care din probele administrate nu rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, vinovăţia inculpaţilor.

Constatând că în cauză, probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat, prima instanţă a dispus, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor H., N., K., J., M., I. şi L., apreciind că în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

2.3.Secţia de Votare nr. 1 municipiul Alexandria, judeţul Teleorman

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din O., P., R., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X..

S-a menţionat că potrivit propriilor declaraţii, P. a reprezentat Partidul Național Liberal, R. a reprezentat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. - Partidul Conservator, T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. - Partidul Democrat Liberal, V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. - Partidul Social Democrat şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. - Uniunea Națională a Progresului din România.

Activitatea infracţională s-a circumscris doar procedurii de votare desfăşurate prin intermediul urnei mobile, astfel că actul de sesizare a instanţei se referă doar la inculpaţii O., P. şi R.

Din probele administrate în cauză a rezultat că 30 de semnături pe lista suplimentară-urna mobilă au fost falsificate.

Din concluziile constatării tehnico - ştiinţifice grafoscopice efectuate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a 14 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă, iar în alte 16 cazuri s-a stabilit că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe aceeaşi listă se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

S-a stabilit că în cazul martorilor J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A., F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.,I.I.I.I.I.I. şi N.N.N.N.N.N.N., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de titular, în timp ce în cazul martorilor M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M. şi O.O.O.O.O.O.O., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

Martorii audiaţi în faza de urmărire penală şi în faţa instanţei de judecată au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin (vol. 11 d.u.p., filele 402, 404-504), astfel că prima instanţă a reţinut concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, arătând că acestea se coroborează cu materialul probator administrat sub acest aspect.

R. şi P. au fost audiaţi în calitate de învinuiţi (vol. 11 d.u.p., filele 20-22, 25-27), în timp ce inculpatul O. şi-a rezervat dreptul la tăcere. În faţa instanţei de judecată, toţi cei trei inculpaţi au dat declaraţii, negând săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

Instanţa de fond a stabilit că din probele administrate pe parcursul procesului penal, în ziua de 29 iulie 2012 inculpatul O., în calitatea sa de preşedinte al biroului electoral, a înmânat lista suplimentară - urna mobilă celorlalţi doi inculpaţi, R. şi P., care s-au deplasat efectiv la Spitalul Judeţean Alexandria pentru ca persoanele internate (care solicitaseră să voteze prin intermediul urnei mobile) să-şi exercite acest drept.

Cererile pentru urna mobilă fuseseră depuse la biroul electoral al secţiei de votare nr. 1 încă din data de 28 iulie 2012, de către directorul spitalului, doctorul x (după cum a declarat martora T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. vol. 11 d.u.p., fila 80, declaraţia dată la data de 24 aprilie 2014 - vol. 4 dosar fond, fila 230 şi vol. 17 dosar fond, fila 41 verso).

Prima instanţă a reţinut că în timpul procesului de votare cu urna mobilă, au solicitat să-şi exercite dreptul la vot şi persoane netransportabile, internate în spital, care nu formulaseră cereri până la acel moment, astfel că inculpatul P. l-a sunat pe preşedintele secţiei de votare şi i-a cerut îndrumări.

În declaraţia dată în faţa instanţei de fond, inculpatul P. a arătat că discuţia s-a purtat în jurul orelor 18-18³⁰, iar inculpatul O., după ce s-a informat asupra procedurii legale, le-a transmis un model de cerere de solicitare a urmei mobile. După ce aceste cereri au fost completate de către persoanele netransportabile, internate în spital,„în jurul orelor 19³⁰-20⁰⁰ am mers înapoi la secţie. Eu am rămas în maşină cu urna şi colegul R. a mers la preşedinte, O. Nu ştiu ce a făcut înăuntru, a dus cererile acelea de vot. A venit cu un tabel, cu care am mers înapoi la spital la cei care făcuseră cereri de vot. Aceştia au votat. La orele 22³⁰ ne-am întors la secţia de votare fiindcă se apropia de terminare. Am votat şi eu, cu toate că aparţineam de altă secţie. Când am ajuns, a fost sigilată urna.” (vol. 4 dosar fond, fila 209 verso).

Inculpatul O. a confirmat această situaţie: „Mi-a comunicat că mai multe persoane, internate în spital doresc să voteze dar nu sunt trecute pe listă. I-am comunicat să continue procesul de votare cu persoanele trecute deja pe lista suplimentară, urmând să-l sun să-i spun cum să procedeze după ce studiez legislaţia. Am citit art. 52 din Legea nr. 3/2000 care specifică împiedicare prin orice mijloace a dreptului de a participa la Referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Apoi am studiat Hotărârea Biroului Electoral Central din 13 iulie 2012, care la art. 3 alin. (1) prevede că persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate aflate în ţară pot solicita, în scris, preşedintelui biroului secţiei de votare cea mai apropiată, inclusiv în ziua votării, să voteze cu urna mobilă. L-am sunat ulterior pe P., i-am spus telefonic, nu i-am trimis nici un model de cerere, conţinutul cererii pentru că era un model foarte simplu şi i-am spus să pună persoanele respective să întocmească cerere de votare pentru urna mobilă şi să mi le adusă la secţie. După ce am primit aproximativ 40-50 de cereri, în jurul orelor 19-19⁴⁵, în baza acelor cereri am completat lista electorală suplimentară pentru urna mobilă. De la poziţia 300 până la 350. Le-am restituit lista electorală suplimentară pentru urna mobilă şi i-am trimis înapoi la Spitalul Alexandria pentru a continua procesul de votare. La orele 22³⁰, aproximativ, au fost aduşi la secţie de către echipajul de poliţie P. şi R., mi-au predat urna specială, căreia i-am sigilat fanta. Imediat cum au venit, am sigilat fanta. Celelalte materiale folosite în procesul de votare cu urna specială le-am introdus în fişet şi am încuiat fişetul” (vol. 4 dosar fond, fila 214).

Prima instanţă a reţinut că din probatoriu rezultă că, într-adevăr, în cursul serii de 29 iulie 2012, inculpatul O. Ion i-a rechemat la secţia de votare pe P. şi R. pentru a le înmâna o nouă listă de alegători ce au cerut să voteze prin intermediul urnei mobile, rechemare determinată de formularea de noi cereri de votare cu urna specială. Cei doi inculpaţi s-au conformat şi, în intervalul orar cuprins între 18⁰⁰şi 19⁰⁰, s-au deplasat din nou la Spitalul Judeţean Alexandria, de unde au revenit la secţie înaintea închiderii votului.

Instanţa de fond a analizat susţinerea Parchetului, în sensul că ar fi existat o legătură evidentă între convorbirile telefonice purtate între A. - M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.NM. - K.K.K.K.K.K. şi momentul celei de a doua deplasări în teren cu urna mobilă a inculpaţilor P. şi R., urmare rechemării la secţie, întemeindu-şi afirmaţia pe convorbirile telefonice interceptate ce au fost redate mai sus, în cadrul secţiunii privind activitatea infracţională a inculpatului A..

S-a reţinut că pe 29 iulie 2012, orele 20:38:57, A. l-a apelat telefonic pe S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. - director de campanie al Partidului Social Democrat pe raza Municipiului Alexandria şi vicepreşedinte al Organizaţiei Municipale Partidul Social Democrat Alexandria, manifestându-şi nemulţumirea faţă de prezenţa la vot de doar 38% în Municipiul Alexandria şi cerându-i martorului S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. să ia măsuri pentru mobilizarea la vot a alegătorilor. Urmare a acestei convorbiri telefonice purtate cu directorul de campanie al Partidului Social Democrat la nivel naţional, martorul S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. a avut mai multe convorbiri cu diverşi factori responsabili din campania Uniunii Social Liberale pentru a realiza mobilizarea electoratului la vot, într-un timp scurt, de doar două ore până la închiderea urnelor.

Astfel, la orele 20:47:31, martorul S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. l-a contactat telefonic pe martorul K.K.K.K.K.K., preşedintele Organizaţiei Judeţene Partidul Național Liberal Teleorman şi i-a cerut sprijinul liberalilor la acţiunea de creştere a numărului participanţilor la vot inclusiv pentru secţia nr. 1 Alexandria: „Am câteva secţii la care stau prost de tot, unde nici nu i-am văzut aici deloc. Secţia 1, la spital aici, la Peco. (…) Secţia 1 - n-am avut liberali deloc aici, la spital.” Martorul K.K.K.K.K.K. a promis să acorde ajutorul ce i-a fost solicitat, rechizitoriul susţinând că noua listă de persoane internate în Spitalul Judeţean, precum şi acţiunile celor trei inculpaţi O., P. şi R., anterior expuse - ar fi apărut la scurt timp după această din urmă convorbire telefonică determinată de intervenţia inculpatului A.

Înalta Curte a stabilit că este nefondată acuzaţia adusă inculpatului O. de săvârşire a infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a întocmit ce-a de-a doua listă suplimentară pentru urna mobilă chiar în ziua scrutinului, împrejurare interzisă de lege.

S-a apreciat că întocmirea, în ziua referendumului, a unei a doua liste suplimentare - urnă mobilă pe baza cererilor formulate de persoanele internate în Spitalul Judeţean şi punerea acestei liste la dispoziţia inculpaţilor P. şi R. este în totală concordanţă cu dispoziţiile legale care reglementează această procedură.

Prin Hotărârea nr. 7 din 13 iulie 2012 a Biroului Electoral Central privind unele măsuri pentru buna desfăşurare a procedurii de votare şi consemnare a rezultatelor votării la referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 s-a stabilit, în art. 3 alin. (1), că persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate aflate în ţară pot cere în scris, preşedintelui biroului electoral al celei mai apropiate secţii de votare, inclusiv în ziua votării, să voteze prin intermediul urnei speciale. Potrivit al.8 al aceluiaşi articol, în aceste cazuri, votarea se face numai pe baza unui extras de pe copia listei electorale permanente sau pe baza listei electorale suplimentare, după caz.

În consecinţă, instanţa de fond a constatat că inculpatul O. a procedat în deplină legalitate întocmind o nouă listă suplimentară pentru urna mobilă şi dispunând deplasarea celor doi membri ai biroului electoral, pentru a doua oară, la Spitalul Judeţean, atâta timp cât au existat noi cereri pentru exercitarea dreptului de vot, împrejurare asupra veridicităţii căreia Parchetul nu a avut nicio acuză.

Susţinerea Parchetului a fost că în Ghidul Preşedinţilor Birourilor Electorale ale Secţiilor de Votare pentru Referendumul Naţional pentru Demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 se prezintă procedura pentru urna specială (mobilă), prin trimitere la dispoziţiile art. 40 din Legea nr. 3/2000, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Biroului Electoral Central din 11 iulie 2012 și Hotărârea Biroului Electoral Central din 16 iulie 2012:

- art. 40 din Legea nr. 3/2000 prevede că: „Pentru persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în această situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află cel în cauză, pentru a se efectua votarea”;

- Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 5/H din 11 iulie 2012 priveşte exercitarea dreptului de vot de către persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, respectiv de către persoanele aflate în arest preventiv la referendumul naţional din 29 iulie 2012, iar;

- Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 11/H din 16 iulie 2012 privind utilizarea urnei speciale la referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012, art. 2 alin. (1) arată că:”persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială şi care doresc să voteze prin intermediul urnei speciale, întocmesc o cerere al cărui model este prevăzut în Anexa 2 la prezenta hotărâre”; art. 2 alin. (2) prevede că; „Cererile persoanelor netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială, vor fi depuse la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare”, iar art. 2 alin. (3) stabileşte că:„Cererile persoanelor netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială, pot fi depuse de orice persoană, inclusiv în ziua votării”.

Din analiza textelor de mai sus, instanţa de fond a concluzionat, contrar susţinerilor Parchetului, că dispoziţiile din Ghidul preşedinţilor Birourilor Electorale ale Secţiilor de Votare pentru Referendumul Naţional pentru Demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 invocate de Parchet nu reglementează în nici un mod situaţia persoanelor netransportabile internate în instituţii sanitare, ci această situaţie este reglementată de Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 7H/13 iulie 2012 care, prin art. 3 alin. (1), permite ca solicitarea urnei mobile să se facă inclusiv în ziua referendumului.

Prin urmare, instanţa de fond a stabilit că rechemarea din teren a inculpaţilor R. şi P. de către preşedintele O., precum şi înmânarea către aceştia a celei de a doua liste suplimentare - urna mobilă s-a circumscris pe deplin procedurii stabilite de Biroul Electoral Central.

În plus, contrar susţinerilor din rechizitoriu, prima instanţă a constatat că din probele administrate rezultă că niciuna din semnăturile de pe cea de a doua listă suplimentară - urnă mobilă (de la numărul 300 la 350) nu a fost falsificată, cele 30 de semnături stabilite ca fiind false regăsindu-se numai între poziţiile 102 şi 285 de pe lista suplimentară urna mobilă (rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică criminalistică, vol. 11 d.u.p. filele 46-383).

S-a arătat şi că din probatoriul administrat a rezultat că în cadrul secţiei de votare s-a aflat un observator, care nu a semnalat nereguli în legătură cu procedura urnei speciale (vol. 11 d.u.p., fila 32).

Înalta Curte a mai stabilit că discuţia telefonică dintre inculpatul A. şi martorul M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.NM. s-a purtat la ora 20:38:57, mult ulterior perioadei în care inculpatul O. a dispus ca R. şi P. să se deplaseze pentru a doua oară în teritoriu cu urna mobilă, activitate care s-a desfăşurat în intervalul orar 18⁰⁰- 19⁰⁰, astfel cum s-a stabilit în urma cercetării judecătoreşti.

S-a precizat că în declaraţia dată în faţa instanţei de fond la data de 24 aprilie 2014, inculpatul P. a arătat următoarele: „În jurul orelor 18⁰⁰-18³⁰ am dat telefon domnului O. şi am întrebat ce se poate face cu acei oameni care vor să voteze şi nu apar nicăieri. I s-a răspuns că va verifica, să vadă ce spune legea. (…) Domnul R. a strâns acele cereri, eu am mers cu poliţiştii şi cu urna mobilă şi R. a mers cu cererile la domnul preşedinte O. A stat 10-25 minute, maxim 30 minute şi am plecat înapoi către spital unde au votat şi cei de pe acea listă”; inculpatul R. a declarat că: „Am mers de două ori la spital. A doua oară am mers deoarece am primit o listă suplimentară. A doua oară am mers în jurul orelor 18-19. Lista suplimentară am primit-o de la O.. Cu această listă am mers înapoi la spital la cei care făcuseră declaraţiile că vor să voteze” (vol. 4 dosar fond, fila 211 verso); inculpatul O. indică aceleaşi interval orar, arătând că: „după ce am primit aproximativ 40-50 de cereri, în jurul orelor 19-19⁴⁵, în baza acelor cereri am completat lista electorală suplimentară pentru urna mobilă. De la poziţia 300 până la 350. Le-am restituit lista electorală suplimentară pentru urna mobilă şi i-am trimis înapoi la Spitalul Alexandria pentru a continua procesul de votare” (vol. 4 dosar fond, fila 214); martora V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. a confirmat că, în jurul orei 20⁰⁰, preşedintele secţiei de votare, O., le-a cerut să se întoarcă: „îmi amintesc că preşedintele secţiei de votare, domnul O., le-a spus să se întoarcă de pe teren în jurul orelor 20, pentru a putea fi prezenţi în secţie la numărarea voturilor”(vol. 17 dosar fond, filele 29-30); martora T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. arată că nu poate preciza ora la care cei doi au plecat în teren, dar îşi aminteşte că „în după amiaza zilei respective au revenit în secţie având asupra lor cereri scrise de mână din partea celor care doreau să voteze cu urna mobilă. Au plecat din nou în teren” (vol. 17 dosar fond, fila 41 verso).

În consecinţă, instanţa de fond a considerat că probele administrate nu dovedesc pretinsa influenţă exercitată de inculpatul A. asupra inculpatului O., de a lua măsuri de creştere a numărului participanţilor la vot.

Constatând că în cauză nu există probe că inculpatul O. a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, Înalta Curte a dispus achitarea acestuia, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Cât priveşte activitatea desfăşurată de inculpaţii R. şi P., care s-au deplasat cu urna mobilă la Spitalul Judeţean Alexandria, având în vedere că pe lista suplimentară aferentă s-a dovedit falsificarea a 30 semnături, Înalta Curte a reţinut că în declaraţiile date, inculpatul R. a arătat: “Am primit de la preşedintele O. buletinele de vot, ştampila, tuşiera şi cu un tabel, care am înţeles că a fost adus de la spital. Am plecat cu maşina poliţiei, în prezenţa a doi poliţişti şi a presei, împreună cu P.. Am intrat în fiecare salon al spitalului, am căutat pacienţii care erau trecuţi pe liste. Au votat, i-am pus să semneze unde erau trecuţi pe tabel. Le-am verificat buletinele de identitate. Erau condiţii improprii pentru semnare, s-a întâmplat să semneze în locul altor persoane. Când au semnat în locul altor persoane, am lăsat aşa. Nu am ştiut cum să procedez în această situaţie. După ce au semnat în locul altor persoane, am observat imediat ce s-a întâmplat. Este vorba de una sau două semnături.” (vol. 4 dosar fond, fila 211 verso). De asemenea, inculpatul P. a menţionat: „S-a votat că trebuie să merg cu urna mobilă. Am dus-o din salon în salon, în prezenţa poliţiştilor. În permanenţă uşile au fost deschise, urna era sigilată, s-a şi filmat. Mi-au mai rămas 70-80 de buletine, pe care le-am dus înapoi. (…). Declar că eu m-am ocupat exclusiv de transportul la propriu al urnei mobile, mutând-o în saloanele în care persoanele înscrise pe tabel şi-au exercitat dreptul la vot, iar colegul meu R. s-a ocupat de toate celelalte aspecte, respectiv: prezentarea listei suplimentare pentru urna mobilă electorilor pentru a semna, înmânarea buletinelor de vot şi a ştampilei şi alte activităţi specifice exercitării dreptului de vot. Menţionez că în urna mobilă au fost introduse doar buletinele de vot aferente persoanelor care efectiv şi-au exercitat dreptul de vot. Au fost mai multe cazuri când persoanele înscrise pe lista suplimentară pentru urna mobilă de către preşedintele secţiei de votare nu au fost găsite în spital şi, ca atare, în dreptul numelor acestora nu au fost efectuate semnături, iar buletinele de vot au fost restituite preşedintelui secţiei de votare. (…). Declar că am fost tot timpul însoţiţi de către un echipaj de poliţie şi presă. Am plecat iniţial în jurul orei 15⁰⁰ cu urna mobilă, iar înainte de a reveni am fost anunţaţi telefonic de către preşedintele secţiei de votare să revenim pentru a mai lua un tabel cu alte persoane care doreau să voteze la urna mobilă. Când am revenit la secţia de votare, eu am rămas în maşină cu urna mobilă, însoţit de cei doi poliţişti şi de unii ziarişti, iar colegul meu s-a dus în secţie pentru a lua lista respectivă. La un moment dat, reprezentanta Partidului Democrat Liberal din comisie a ieşit afară pentru a vedea unde se afla urna mobilă” (vol. 11 d.u.p., filele 21-22).

Prima instanţă a remarcat că activitatea privind votul cu urna mobilă s-a circumscris participaţiei celor doi inculpaţi, care au fost tot timpul împreună, în fiecare moment presupus de procesul electoral (inclusiv cel al semnării listei şi al introducerii buletinelor de vot în urnă), astfel că aceştia au fost în măsură ca, pe tot acest parcurs, să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

A stabilit că inculpaţii P. şi R. au avut urna mobilă tot timpul asupra lor şi, în condiţiile în care o altă persoană decât cea îndreptăţită a semnat în fals pe lista electorală şi a introdus buletinul de vot în urnă, ei au realizat şi au acceptat consecinţele acestor fapte.

Înalta Curte a constatat că este exclusă varianta ca alţi membri ai biroului electoral să fi intervenit asupra conţinutului urnei mobile şi a listei suplimentare aferente acesteia, deoarece urna mobilă era verificată la plecarea în teritoriu, iar la înapoiere fanta era sigilată şi deschisă doar la momentul finalizării procesului electoral, lista electorală fiind, de asemenea, securizată.

Pentru aceste motive, întrucât inculpaţii P. şi R., cu intenţie, au înlesnit comiterea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători, Înalta Curte a reţinut în sarcina acestora săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

2.4. Secţia de Votare nr. 244 com. Plosca, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din preşedintele S. şi membrii T., U., V., X., Z. şi Y..

Potrivit propriilor declaraţii, T. a reprezentat Uniunii Naționale pentru Progres din România, U. a fost reprezentantul Partidul Democrat Liberal, X. a reprezentat Partidul Național Liberal, Z. - Partidul Conservator, iar Y. - Partidului Social Democrat.

Prima instanţă a stabilit că din probele administrate în cauză a rezultat că 43 de semnături executate pe listele electorale permanente au fost falsificate.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice efectuate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a 21 de semnături, iar în alte 22 de cazuri s-a stabilit că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

Astfel, s-a stabilit că în cazul martorilor P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., B.B.B.B.B.B.B.B., E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K., M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O., T.T.T.T.T.T.T.T., Y., E.E.E.E.E.E.E.E.E., G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi B.B.B.B.B.B.B.B.B. semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă, iar în cazul martorilor R.R.R.R.R.R.R., X.X.X.X.X.X.X., U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L., P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R., U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F., C.C.C.C.C.C.C.C.C., H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularilor, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

De asemenea, cercetările penale efectuate au stabilit că următoarele persoane nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012: J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi K.K.K.K.K.K.K.K.K., în dreptul numelor acestora figurând semnături pe lista electorală permanentă.

În faza de urmărire penală şi în faţa instanţei de fond, martorii au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, instanţa reţinând concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, ce se coroborează cu întreg materialul probator administrat sub acest aspect.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 244 com. Plosca, judeţul Teleorman au fost audiaţi în cursul urmăririi penale, iniţial, în calitate de martori, iar ulterior, în calitate de învinuiţi (vol. 13 d.u.p., filele 4-49; vol. 14 d.u.p., filele 1-15), dar şi în faţa instanţei de fond, cu excepţia inculpatului V., care şi-a rezervat dreptul la tăcere. În declaraţiile date, inculpaţii audiaţi au negat săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

Potrivit declaraţiei de la urmărire penală dată de inculpatul S., lista permanentă a secţiei a fost împărţită, iniţial, tuturor membrilor biroului electoral, cu excepţia sa (vol. 13 d.u.p., fila 8).

Din declaraţiile inculpaţilor T., V., S.S.S.S.S.S.S.S. şi Z. a rezultat că, într-adevăr, aceştia au avut această atribuţie pe parcursul zilei referendumului, inculpatului X. fiindu-i retrasă secţiunea din lista electorală permanentă ce i-a fost repartizată iniţial, astfel cum reiese din declaraţia acestuia dată în faţa instanţei de fond. Cu toate acestea, în scurtele perioade în care au părăsit localul secţiei, atribuţiile le-au fost preluate de ceilalţi membri ai biroului electoral, fără a se putea stabili identitatea înlocuitorului şi în ce a constat, efectiv, prestaţia acestuia.

Astfel, inculpatul Z. a arătat că atunci când a lipsit din secţie: „Listele rămâneau pe masă, sub supravegherea celorlalţi membri ai secţiei. Nu am de unde să ştiu dacă în urma mea venea cineva să voteze. Nu mi s-a comunicat dacă a venit cineva în lipsa mea să voteze. Am lipsit cam câte 5 minute de 2, 3 ori” (vol. 13 d.u.p., fila 19, fila 27, fila 42, vol. 5 dosar fond, fila 116).

Din probatoriul administrat a rezultat că pe parcursul zilei de votare, în secţie s-au aflat 2-3 observatori care, la rândul lor, au supravegheat procesul electoral şi nu au semnalat existenţa vreunei nereguli în desfăşurarea acestuia (vol. 13 d.u.p., filele 8, 13 şi vol. 5 dosar fond, filele 106-107, 109 verso - declaraţii S. şi T.).

Referindu-se la actul de sesizare, care a arătat: „chiar dacă a existat o împărţire, pe baza unor reguli clare, a acestor liste, între membrii comisiei, cu toţii au lipsit, în mai multe rânduri, pentru diferite intervale de timp, mai mici sau mai mari, timp în care secţiunea acestora a fost preluată de alţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare. Astfel, chiar dacă o semnătură falsificată a fost identificată pe porţiunea din lista electorală încredinţată unui anumit membru al secţiei de votare, nu rezultă cu certitudine că acel membru este scriptorul semnăturii falsificate” (rechizitoriu, fila 266), instanţa de fond a apreciat că aceste argumente al procurorului (care au constituit temeiul disjungerii cauzei faţă de autori necunoscuţi şi al reţinerii, în sarcina membrilor biroului electoral, a formei de participație a complicităţii), reprezintă, în realitate, motive care conduc la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât ele pornesc de la premisa că faptele s-au petrecut cel puţin în lipsa unuia dintre inculpaţi, care însă nu a putut fi identificat.

Astfel, prima instanţă a arătat că în sarcina inculpaţilor S., T., U., V., X., Z. şi Y. s-a reţinut prin rechizitoriu săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 43 de semnături pe lista permanentă a secţiei de votare, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 43 de buletine de vot, în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Înalta Curte a constatat că situaţia de fapt reţinută în cazul acestei secţii de votare este similară celei de la secţia de votare nr. 142 Ciuperceni, iar argumentele de drept care au stat la baza pronunţării soluţiei de achitare a acelor inculpaţi sunt pe deplin incidente, motiv pentru care le-a reluat.

Ca atare, constatând că în cauză, probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat, prima instanţă a dispus, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor S., T., U., V., X., Z. şi Y., întrucât în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

2.5. Secţia de Votare nr. 314 com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman.

Biroul electoral al secţiei de votare nr. 314, com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman a fost alcătuit din A.A. (preşedinte), B.B., F.F., C.C., G.G., D.D. şi D.D. (membri).

Potrivit propriilor declaraţii, D.D. a reprezentat PDL în cadrul biroului electoral, D.D. a reprezentat Partidul Național Liberal, G.G. - Partidul Social Democrat, C.C. - Partidul Conservator, F.F. a reprezentat Uniunea Democrată a Maghiarilor României, iar B.B. - Uniunii Naționale pentru Progres din România.

Prima instanţă a reţinut că din probele administrate în cauză a rezultat că 47 de semnături executate pe listele electorale au fost falsificate, din care 31 de semnături pe lista permanentă a secţiei, iar 16 pe lista suplimentară - urna mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a 9 semnături pe lista permanentă şi a 15 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă, iar în alte 8 cazuri (7 pe lista permanentă şi 1 pe lista suplimentară - urna mobilă) s-a stabilit că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

Astfel, s-a stabilit că în cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă, E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., precum şi a celor înscrişi pe lista suplimentară - urnă mobilă, V.V.V.V.V.V.V.V.V., P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., N.N.N.N.N.N.N.N.N., U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L.L.L., X.X.X.X.X.X.X.X.X., R.R.R.R.R.R.R.R.R., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., S.S.S.S.S.S.S.S.S. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă.

În cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., precum şi a martorului înscris pe lista suplimentară - urnă mobilă, M.M.M.M.M.M.M.M.M., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

Martorii audiaţi în faza de urmărire penală şi în faţa instanţei de fond au confirmat că semnăturile nu le aparţin, instanţa reţinând concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, ce se coroborează cu întreg materialul probator administrat sub acest aspect.

Cercetările penale efectuate au stabilit că următoarele persoane nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012: S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., în dreptul numelor acestora figurând semnături pe lista electorală permanentă.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 314 com. Ţigăneşti, judeţul Teleorman au fost audiaţi în calitate de învinuiţi (vol. 15 d.u.p., filele 6-49) şi, totodată, au dat declaraţii în faţa instanţei de fond, negând săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

Instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat a relevat că parcursul zilei de 29 iulie 2012, cu excepţia preşedintelui biroului electoral A.A. şi a lui G.G. (acesta din urmă ocupându-se de lista suplimentară a secţiei), toţi ceilalţi membri s-au ocupat de completarea listelor electorale permanente, iar deplasarea cu urna mobilă a fost efectuată de inculpaţii F.F. şi G.G.

În legătură cu faptul că pe lista suplimentară - urna mobilă s-a dovedit falsificarea a 16 semnături aparţinând martorilor V.V.V.V.V.V.V.V.V., P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., N.N.N.N.N.N.N.N.N., U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L.L.L., X.X.X.X.X.X.X.X.X., R.R.R.R.R.R.R.R.R., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.,S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T. şi M.M.M.M.M.M.M.M.M., în declaraţiile date, inculpatul G.G. a arătat că: “Am avut (…) urna mobilă împreună cu dl F.F. între orele 14⁰⁰ şi 14³⁰. (…). Am mers cu dl F.F. Eu aveam urna mobilă, unde spunea dl. acolo mergeam. Nu au fost situaţii în care să fi fost introduse voturi în urne fără să fi votat. Mergeam cu acea urnă după dl. F.F. şi se introducea buletinul de vot în urnă. Am văzut când a fost sigilată urna mobilă. Era goală. Listele au fost ţinute de dl. F.F. Când ne-am întors la secţie, urna mobilă a fost pusă într-un colţ separat unde avea toată lumea vedere la ea. A fost sigilată” (vol. 7 dosar fond, filele 35 -36); inculpatul F.F. a declarat în faţa instanţei de fond: „În cadrul secţiei m-am ocupat de înregistrarea cererilor pentru, urma mobilă şi de lista suplimentară. În cazul urnei mobile voturile s-au exercitat în conformitate cu cererile pe care le-am primit. Nu a mai înregistrat cereri referitoare la urma mobilă nicio altă persoană. Am mers cu urna mobilă împreună cu altcineva. Nu îmi explic de unde apar semnăturile pe urna mobilă. M-am întors cu urna mobilă la 20³⁰. Preşedintele secţiei a sigilat urna mobilă şi am aşteptat până la numărarea voturilor. Urna mobilă a fost în permanenţă în prezenţa mea. Nu mai putea avea altcineva acces la urna mobilă. Nu m-am ocupat decât de lista specială. Nu mai putea avea altcineva acces nici la listele suplimentare de la urna mobilă”.(vol. 7 dosar fond, fila 39 verso).

Prima instanţă a remarcat că activitatea privind votul cu urna mobilă s-a circumscris participaţiei celor doi inculpaţi, care au fost tot timpul împreună, în fiecare moment presupus de procesul electoral (inclusiv cel al semnării listei şi al introducerii buletinelor de vot în urnă), astfel că aceştia au fost în măsură ca pe tot acest parcurs să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

A stabilit că inculpaţii F.F. şi G.G. au avut urna mobilă tot timpul asupra lor şi, în condiţiile în care o altă persoană decât cea îndreptăţită a semnat în fals pe lista electorală şi a introdus buletinul de vot în urnă, ei au realizat şi au acceptat consecinţele acestor fapte.

Pentru aceste motive, s-a apreciat că inculpaţii F.F. şi G.G., cu intenţie, au înlesnit comiterea de către o persoană neidentificată a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de 16 buletine de vot, Înalta Curte a reţinut în sarcina acestora săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cât priveşte activitatea fiecărui membru al biroului electoral, instanţa de fond a reţinut că aceştia şi-au executat sarcinile repartizate, îndeplinind, totodată, şi activităţile care reveneau colegilor lor, când aceştia părăseau, pentru scurt timp, localul secţiei de votare.

Astfel, în faţa instanţei de fond, inculpata D.D. a arătat: „Mă ocupam de listele colegilor când aceştia lipseau, D.D. şi Trifu. Oricine era liber se ocupa de acele liste (…)” (vol. 7 dosar fond, fila 33 verso). Aspectele sunt confirmate de inculpata D.D. care relatează că s-a „ocupat de listele permanente ale colegilor x şi y, atunci când aceştia erau plecaţi. Mai ieşeam din sală fiind foarte cald. De listele mele tot vecinii de lângă mine se ocupat, x şi y” (vol. 7 Înalta Curte de Casație și Justiție, fila 34 verso). De asemenea, inculpatul G.G. a declarat: “am mai ieşit pe afară fiind cald. Colegii se ocupau de listă în lipsa mea, respectiv D.D. Nu am dat lista unei persoane anume, am lăsat-o pe masă şi cred că s-au ocupat mai mulţi colegi. Nu se putea ocupa o singură persoană de listă” (vol. 7 dosar fond, fila 33 verso). La fel, inculpatul C.C. a arătat: “Dacă aveam nevoie să ies afară şi venea o persoană să voteze şi era pe lista mea, iar ceilalţi colegi erau ocupaţi se ocupa cine era liber. În speţă, vecinii, B.B. şi D.D. La rândul meu, m-am ocupat de listele colegilor când aceştia lipseau. În ziua respectivă era foarte cald şi ieşeam des afară”.(vol. 7 dosar fond, fila 37 verso).

Instanţa de fond a precizat că cercetarea efectuată în cauză nu a putut stabili cu certitudine identitatea înlocuitorului şi în ce a constat, efectiv, prestaţia acestuia, în scurtele perioade de timp în care inculpaţii au părăsit localul secţiei, iar atribuţiile le-au fost preluate de ceilalţi membri ai biroului electoral.

S-a stabilit însă că pe parcursul zilei de votare, în secţie s-a aflat Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., în calitate de observator care, la rândul său, a supravegheat procesul electoral şi nu a constatat existenţa vreunei nereguli în desfăşurarea acestuia, martora declarând, la 8 aprilie 2014, în faţa instanţei de fond, că a stat toată ziua în secţie, dar nu a observat niciun fel de nereguli în legătură cu procesul de votare, cunoscând faptul că avea obligaţia ca în cazul în care ar fi constatat orice nereguli să le semnaleze preşedintelui secţiei de votare. Martora a precizat că: „Atât eu, cât şi membrii secţiei de votare am părăsit pentru scurt timp secţia de câte ori am avut nevoie să folosim toaleta”.

A apreciat că argumentele pentru care procurorul a disjuns cauza faţă de autori necunoscuţi reprezintă, în realitate, motive care conduc la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât ele pornesc de la premisa că faptele s-au petrecut cel puţin în lipsa unuia dintre inculpaţi, care însă nu a putut fi identificat.

Astfel, prima instanţă a arătat că în sarcina inculpaţilor A.A., B.B., C.C., D.D. şi D.D. s-a reţinut, prin rechizitoriu, săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 31 de semnături pe lista permanentă a secţiei de votare, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 31 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

S-a considerat că argumentele ce au stat la baza soluţiilor de achitare pronunţate în cazul secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni sunt pe deplin incidente, constatându-se că nu există nici un fel de dovezi care să confere certitudini cu privire la momentul în care s-au comis faptele şi la persoanele care au fost de faţă, în condiţiile în care fiecare dintre membrii secţiei a părăsit sala de câteva ori, pe parcursul desfăşurării procesului electoral.

Reluând raţionamentul descris în cazul achitărilor inculpaţilor din cadrul secţiei de votare nr. 142 Ciuperceni, instanţa de fond a constatat că în cauză, probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat, motiv pentru care, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaţilor A.A., B.B., C.C., D.D. şi D.D., întrucât în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

Pentru a ajunge la această concluzie, instanţa a analizat şi a respins, ca nedovedită, susţinerea din rechizitoriu că „o dovadă în plus a lipsei de transparenţă în privinţa procedurii de vot din secţia de votare nr. 314, com. Ţigăneşti” ar fi constituit-o şi refuzul preşedintelui secţiei, susţinut şi de ceilalţi membri, de a-l primi în secţie pe observatorul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.

S-a arătat că deşi martorul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. nu a fost audiat în cursul urmăririi penale, acesta a fost audiat de către prima instanţă, care a constatat că îndepărtarea observatorului a avut justificare legală, existând probleme legate de acreditarea acestuia şi, mai mult, a fost adusă la cunoştinţa Biroului Electoral Județean Teleorman, care a lăsat la latitudinea preşedintelui secţiei de votare modul de rezolvare a incidentului.

Prima instanţă a considerat că susţinerile din rechizitoriu, în sensul că refuzul primirii observatorului în secţie ar fi fost cauzat de opţiunile sale politice, care l-ar fi făcut indezirabil sub aspectul posibilităţii de a observa neregulile în procedura electorală, reprezintă simple supoziţii care, nefiind susţinute de probe, nu pot fundamenta acuzaţia de înlesnire şi ajutare a autorului necunoscut în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Din declaraţiile martorilor observatori Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. şi Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., date în faţa primei instanţe, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor, a rezultat că îndepărtarea observatorului Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. din localul secţiei de votare a constituit un simplu incident, fără nicio conotaţie electorală şi infracţională.

Astfel, martora Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. a arătat: “Domnul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. s-a prezentat la secţia de vot în jurul orei 7. A.A. l-a invitat să ia loc lângă mine în sală, la acel moment fiind ocupat cu alte activităţi organizatorice, respectiv împărţirea buletinelor de vot. După aceea, A.A. i s-a adresat domnului Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. spunându-i că i-a verificat acreditarea şi aceasta nu corespunde cu privire la consemnarea numelui său; l-a rugat să-şi remedieze această neconcordanţă îndrumându-l să se adreseze organizaţiei care i-a dat acreditarea şi Biroul Electoral Județean. Domnul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. a plecat şi nu a mai revenit în secţie. El i-a spus lui A.A. că a ştiut de existenţa neconcordanţei privind consemnarea numelui său în acreditare, dar nu a dat nicio importanţă acestui fapt” (vol. 17 dosar fond, fila 35 verso).

Martorul Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. a declarat: “În ziua referendumului m-am prezentat la secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti, eu având acreditare de observator din partea unei organizaţii al cărei nume nu mi-l amintesc integral probabil Asociaţia Tineretului Român pentru Naţiunile Unite. I-am dat preşedintelui secţiei de votare buletinul de identitate iar acesta m-a poftit în sala secţiei de votare unde am stat aproximativ 15-20 de minute. Preşedintele m-a anunţat că a constatat faptul că modul în care este scris numele meu pe acreditare nu corespunde cu cel din buletinul de identitate, dar celelalte date referitoare la serie şi număr erau corecte. Pentru acest motiv, preşedintele secţiei mi-a cerut să părăsesc secţia de votare şi mi-a spus că dacă vreau pot să mă adresez celor de la Biroul Electoral Judeţean cărora să le aduc la cunoştinţă situaţia mea. M-am dus la Alexandria şi le-am spus celor din Biroul Electoral Judeţean despre cele întâmplate. M-au ascultat şi mi-au spus să mă duc înapoi la secţia de votare fără să-mi dea însă nici un act care să-mi permită accesul în sală. Nu m-am mai dus la secţia de votare pentru că nu mi s-a părut normal modul în care a procedat Biroul Electoral Județean; chiar m-am supărat pentru situaţia creată de Biroul Electoral Județean şi nici nu am mai votat în acea zi. Pe preşedintele secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti l-am cunoscut în această împrejurare. Discuţia cu acesta a decurs în termeni civilizaţi. De faţă a mai fost o doamnă care avea statut de observator al cărui nume nu mi-l amintesc, probabil D.D. Încă o dată precizez că eu şi preşedintele secţiei de votare A.A. nu ne-am cunoscut până în ziua referendumului.(…). La întrebarea Curţii, precizez încă o dată că pe domnul A.A. l-am văzut pentru prima dată în data de 29 iulie 2012. Eu nu am candidat niciodată pentru nicio funcţie în cadrul com. şi nici nu m-am manifestat activ politic, nefiind membru al niciunui partid politic. Am o simpatie politică înspre Partidul Democrat Liberal pe care însă nu mi-am manifestat-o în mod public în cadrul niciunui tip de alegeri, nici locale, nici de alt gen” (vol. 17 dosar fond, filele 33 verso-34).

Cu privire la acelaşi incident, inculpatul A.A. a precizat: „Unul din observatori, Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., s-a prezentat cu actul de identitate şi actul de acreditare pe care era numit D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. Faţă de dispoziţiile legale, art. 38 alin. (2) Legea nr. 3/2000, l-am chemat şi i-am spus să-şi rezolve problema, lucru care se putea rezolva prin fax-ul de la Primărie dacă observatorul ar fi dat un telefon la cel care i-au repartizat documentul de acreditare şi să facă modificările conform actului de identitate. Îl cunoşteam pe Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. E o persoană mai dificilă. I-am spus că dacă nu îşi rezolvă situaţia să părăsească secţia. Singura soluţie pe care a găsit-o a fost să se ducă la Biroul Electoral Județean Teleorman. Am primit telefon de la doamna judecător de la Biroul Electoral Județean Teleorman şi i-am explicaţia situaţia cu privire la cel în cauză. I-am solicitat ca dumneaei fiind şi judecător să semneze pe actul de acreditare ca să-l primesc în secţia de votare. Dânsa mi-a spus că măsura o iau eu ca preşedinte de secţie. Nu a mai venit înapoi” (vol. 7 dosar fond, fila 44).

2.6. Secţia de Votare nr. 112, com. Bragadiru, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare nr. 112, com. Bragadiru, județul Teleorman a fost alcătuit din L.L. Mihaela (preşedinte, decedată la data de 15 ianuarie 2013) şi H.H., I.I., J.J., L.L., M.M. și N.N. (membri).

Din probele administrate în cauză a rezultat că 23 de semnături executate pe listele electorale au fost falsificate, din care 20 de semnături pe lista permanentă a secţiei, iar 3 pe lista suplimentară - urna mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a 10 semnături pe lista permanentă şi a 2 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă, iar în alte 10 cazuri (9 pe lista permanentă şi 1 pe lista suplimentară - urna mobilă) s-a stabilit că semnăturile depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

S-a stabilit că în cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă, N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. şi Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., precum şi a celor înscrişi pe lista suplimentară - urnă mobilă, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă.

În cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., precum şi a martorului înscris pe lista suplimentară - urnă mobilă H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., s-a stabilit că semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

Cercetările penale efectuate au stabilit că deşi martora S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. nu s-a aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012, în dreptul numelui acesteia figurează o semnătură pe lista electorală permanentă.

Martorii audiaţi în faza de urmărire penală şi de către prima instanţă au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, instanţa reţinând concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, ce se coroborează cu întreg materialul probator administrat sub acest aspect.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 112 com. Bragadiru, judeţul Teleorman au fost audiaţi în calitate de învinuiţi (vol. 15 d.u.p., filele 6-49), în cursul urmăririi penale şi, totodată, au dat declaraţii în faţa instanţei de judecată, negând săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, cu excepţia inculpatului N.N. care şi-a rezervat dreptul la tăcere.

Cercetarea penală a evidenţiat tendinţa inculpaţilor de a identifica, în persoana preşedintei biroului electoral, x, decedată, singurul responsabil de listele electorale permanente şi suplimentare ale secţiei, însă din declaraţiile inculpatului J.J. rezultă că şi aceştia s-au ocupat de listele electorale.

Deşi în faza de urmărire penală cercetarea nu a identificat persoanele care s-au deplasat în localitate cu urna mobilă, în urma audierii inculpaţilor de către instanţa de fond s-a stabilit că această activitate a fost desfăşurată de către inculpaţii L.L. şi M.M.

Pe lista suplimentară - urna mobilă s-a dovedit falsificarea a 3 semnături aparţinând martorilor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., iar aceştia, în calitate de martori, au declarat că nu au formulat cereri pentru a vota prin intermediul urnei mobile şi nici nu au semnat pe lista suplimentară. (vol. 16 d.u.p., filele 79, 120, 141).

În declaraţiile date, inculpatul M.M. a arătat că “doamna preşedintă a stabilit ca eu şi L.L. să plecăm cu urna mobilă la cei care solicitaseră să voteze la domiciliu. Nu-mi amintesc câte cereri au fost pentru folosirea urnei mobile. Eu îmi amintesc că s-a întocmit un proces-verbal cu privire la numărul buletinelor de vot cu care eu şi L.L. am plecat asupra noastră. Am verificat starea urnei mobile şi am constatat nemijlocit că aceasta era goală. Deplasarea am efectuat-o cu maşina mea personală pe care eu o conduceam. L.L. a stat uneori pe locul din dreapta faţă, alteori pe bancheta din spate. Îmi amintesc că urna nu a avut o poziţie fixă în timpul deplasării. Nici nu avea cum să se întâmple acest lucru pentru că am parcurs aproape o treime din sat şi L.L. cobora când pe partea dreapta, când pe partea stângă, după împrejurări. Buletinele de vot şi ştampila nu au stat asupra mea în tot timpul acestei deplasări. Nu-mi amintesc numărul buletinelor de vot avute asupra noastră însă ştiu că acesta coincidea cu numărul solicitanţilor. Nu îi cunoşteam pe toţi solicitanţii pentru că eu nu locuiesc în raza secţiei de votare. Cât ştia L.L., cât am aflat de la vecini, cât i-am identificat după poreclă, până la urmă i-am identificat pe cei mai mulţi dintre ei. Îmi amintesc că i-am găsit pe solicitanţi acasă. Au fost situaţii în care unii dintre ei pentru că erau bolnavi sau neştiutori de carte nu au semnat personal ci a semnat un membru al familiei pentru ei. Îmi amintesc de cazul doamnei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. care, ieşind din casă cu buletinul de vot, ne-a spus că a votat ea în locul soacrei ei şi a şi semnat în liste. Nu mai reţin dacă a semnat chiar în prezenţa mea. Acest lucru este permis şi în cabina de vot pentru persoanele cu handicap sau neştiutori de carte. Numele de J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. nu-mi spune nimic. Nu pot asocia aceste nume unor persoane, probabil aş putea să o fac după porecle dacă le-aş cunoaşte. Nu l-am văzut pe L.L. să fi introdus buletine de vot în urna mobilă. Dacă ar fi făcut aşa ceva nu am certitudinea că aş fi putut să-l şi văd. Când ne-am întors, am predat urna, buletinele de vot nefolosite şi ştampila. Nu ştiu dacă s-a consemnat în procesul-verbal acest lucru. Nu ştiu dacă urna a fost sigilată. Urna a rămas pe masă lângă preşedinta secţiei de votare. Nu pot să ofer nicio explicaţie în legătură cu faptul că tocmai în procesul electoral de folosire al urnei mobile există acuzaţia de falsificare a unor semnături” (vol. 7 dosar fond, filele 184-185).

Aceleaşi aspecte au fost relatate şi de inculpatul L.L. în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată: „Am plecat având la noi un număr de buletine egal cu cel al cererilor de a se vota la domiciliu şi o ştampilă pentru vot. Doamna preşedintă a şi verificat numărul cererilor şi numărul buletinelor pe care le-am luat asupra noastră. Nu-mi amintesc exact câte cereri am avut pentru urna mobilă; cred că au fost în jur de 10. Sunt localnic, aşa că îi cunosc pe cei la care m-am dus cu urna mobilă. Numele de J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. nu îmi spune nimic; poate după poreclă aş identifica aceste persoane. Nu am nicio explicaţie pentru faptul că organele judiciare susţin că la secţia de votare nr. 112 au fost identificate semnături falsificate tocmai pe lista celor care au votat în urna mobilă. Eu îmi amintesc că nu am folosit toate buletinele de vot cu care am plecat de la secţie pentru că cei care făcuseră cererile nu au răspuns atunci când i-am strigat la poartă. Buletinele care mi-au rămas le-am predat doamnei preşedintă împreună cu lista. Nu sunt sigur dar cred că s-a întocmit un proces-verbal în care s-a consemnat cu câte buletine de vot am plecat cu urna mobilă şi cu câte ne-am întors. După ce ne-am întors cu urna mobilă la secţie, doamna preşedintă a sigilat-o în prezenţa tuturor membrilor secţiei de votare inclusiv în prezenţa mea şi a lui M.M. Până la momentul numărării votului eu nu am văzut ca cineva să fi umblat la urna mobilă. Când am plecat, am verificat personal conţinutul urnei mobile şi am constatat că era goală. Eu şi M.M. nu ne-am despărţit nici un moment unul de celălalt cât timp am avut urna mobilă asupra noastră. Deplasarea am făcut-o cu o maşină care cred că îi aparţinea lui M.M. şi pe care acesta o conducea. Eu stăteam pe bancheta din spate având asupra mea urna, listele şi ştampila. Când cetăţeanul solicitant a răspuns apelului nostru, am procedat în felul următor: M.M. ţinea urna mobilă iar eu căutam numele alegătorului în liste iar acesta semna. Buletinul de vot şi ştampila le dădea unul dintre noi. Cetăţeanul intra în casă, vota şi ne restituia ştampila introducând buletinul în urnă. Cred că toată activitatea legată de urna mobilă a durat aproximativ o oră”(vol. 7 dosar fond, filele 182-183).

Prima instanţă a remarcat că activitatea privind votul cu urna mobilă s-a circumscris participaţiei celor doi inculpaţi, care au fost tot timpul împreună, în fiecare moment presupus de procesul electoral (inclusiv cel al semnării listei şi al introducerii buletinelor de vot în urnă), astfel că aceştia au fost în măsură ca pe tot acest parcurs să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

A stabilit că inculpaţii M.M. şi L.L. au avut urna mobilă tot timpul asupra lor şi, în condiţiile în care o altă persoană decât cea îndreptăţită a semnat în fals pe lista electorală şi a introdus buletinul de vot în urnă, ei au realizat şi au acceptat consecinţele acestor fapte.

Pentru aceste motive, întrucât inculpaţii M.M. şi L.L., cu intenţie, au înlesnit comiterea de către o persoană neidentificată a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de 3 buletine de vot, Înalta Curte a reţinut în sarcina acestora săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cât priveşte activitatea fiecărui membru al biroului electoral, instanţa a reţinut că aceştia şi-au executat sarcinile repartizate, îndeplinind, totodată, şi activităţile care reveneau colegilor lor, când aceştia părăseau, pentru scurt timp, localul secţiei de votare.

Astfel, în faţa instanţei, inculpatul I.I. a declarat: „Nu am avut atribuţii legate de completarea datelor în lista electorală permanentă dar am făcut acest lucru înlocuindu-mi colegii în măsura în care aceştia lipseau. Absenţele lor erau legate de mersul la toaletă, de fumatul unei ţigări. Eu nu am completat nimic în lista electorală suplimentară întrucât aceasta se afla în grija doamnei preşedinte a secţiei de votare. Din câte ştiu eu, numai dânsa a completat această listă. La rândul meu, şi eu am părăsit masa de lucru atunci când a trebuit să merg la toaletă sau am vrut să fumez o ţigară. La acea dată, eram fumător dar nu mai fac acest lucru de aproximativ 1 an şi jumătate. Nu aş putea să spun cine îmi prelua atribuţiile în absenţa mea”(vol. 7 dosar fond, fila 178 verso); inculpatul J.J. a relatat: “Eu am lipsit pe parcursul procesului electoral de vreo 3-4 ori dar nu mai mult de 5 minute de fiecare dată. Mi-a ţinut locul domnul I.I. Îmi amintesc că au fost la votare aproximativ 1.000 de votanţi şi că a fost aglomeraţie. (…). De completarea listelor electorale - suplimentară şi permanentă - se ocupa preşedinta secţiei de votare. Listele se aflau în faţa dânsei, la masa de lucru. Alături se afla doamna H.H. care o ajuta la completarea acestor liste. Domnul I.I. supraveghea urna” (vol. 7 dosar fond, fila 180 verso); inculpata H.H. a arătat că a avut ca atribuție „lipirea autocolantelor pe buletinele de identitate. M-am conformat şi am lipit autocolante pe buletinele celor care s-au prezentat la vot. (…). Pe lângă această sarcină am îndeplinit-o şi pe aceea de a face consemnări în listele electorale în împrejurările în care ceilalţi membri ai Biroului electoral lipseau temporar (de exemplu, se duceau la toaletă) sau în situaţia în care s-a aglomerat prezenţa la vot şi a fost nevoie să dau o mână de ajutor. Absenţa celor care lipseau era foarte scurtă, maxim 5 minute.” (vol. 7 dosar fond, fila 176).

A considerat că nu s-a putut stabili persoana scriptorului care a contrafăcut semnăturile alegătorilor pe lista permanentă a secţiei, nici momentul/momentele săvârşirii faptelor, cauza fiind disjunsă în vederea identificării autorului necunoscut care a săvârşit aceste fapte.

Prima instanţă a arătat că în sarcina inculpaţilor H.H., I.I. şi J.J. s-a reţinut, prin rechizitoriu, săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 20 de semnături pe lista permanentă a secţiei de votare, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 20 de buletine de vot, în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Apreciind că argumentele pentru care procurorul a dispus disjungerea cauzei faţă de autori necunoscuţi reprezintă, în realitate, motive care conduc la pronunţarea unei soluţii de achitare, instanţa a considerat că şi în cazul acestei secţii de votare, raţionamentul ce a stat la baza soluţiilor de achitare anterior descrise sunt pe deplin incidente, probatoriul administrat lăsând loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat.

Ca atare, prima instanţă a dispus, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor H.H., I.I. şi J.J., întrucât în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

Prima instanţă a reţinut că inculpatul N.N., membru al biroului electoral al secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, ambele infracţiuni fiind comise în concurs real.

În ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită, instanţa de fond a arătat că în ziua referendumului, inculpatul N.N. a primit, atât dimineaţa, cât şi seara, suma de câte 100 lei de la primarul com. Bragadiru, inculpatul P.P., în scopul de a nu constata fraudele electorale şi de a nu acţiona în vreun fel pentru combaterea acestora.

Inculpatul şi-a rezervat dreptul la tăcere, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de judecată.

Instanţa de fond a apreciat că probatoriul administrat în faza de urmărire penală şi completat în cursul cercetării judecătoreşti a confirmat învinuirea adusă acestui inculpat, din întreg contextul factual rezultând că scopul primirii banilor a fost acela de a nu îşi îndeplini îndatoririle avute în calitate de membru al biroului electoral.

Astfel, în declaraţia dată în faza de urmărire penală, inculpatul E.E.E. a menţionat: „N.N. mi-a recunoscut că a primit o sumă de bani în dimineaţa zilei de 29 iulie 2012, respectiv un milion de lei vechi şi seara, după votare, altă sumă de un milion lei vechi de la primarul P.P..(.) Cu privire la suma de un milion de lei vechi, primită de N.N. de la P.P. în dimineaţa zilei referendumului, acesta mi-a spus că a fost dată chiar de primar în maşina lui x, care ştie despre acest lucru, alături de x (...). Ţin să mai menţionez faptul că N.N., a afirmat faţă de mine că, aşa cum i-a cerut primarul P.P., nu s-a implicat pentru o desfăşurare corectă a procesului de vot în secţia 112, ba, mai mult, a părăsit sediul secţiei de votare pentru o bună perioadă de timp când a stat în barul numitului x, nu a mers nici cu urna mobilă, etc. (…)” (vol. 20 d.u.p., fila 152); în declaraţia dată în faţa instanţei de fond, la data de 8 ianuarie 2015: a precizat: „Suma de 100 lei la care s-a făcut referire în interceptări privea banii primiţi de N.N. care a spus că a primit un milion dimineaţa, un milion seara. L-am întrebat pe N.N. dacă a primit ceva şi mi-a spus că de dimineaţa a primit de la primarul P.P. un milion dimineaţa, un milion seara” (vol. 12 dosar fond, filele 89 verso-90).

Cu toate că apărarea inculpaţilor N.N. şi P.P. a încercat să demonstreze existenţa unei duşmănii între cei doi, pe de o parte, şi între inculpaţi şi inculpatul E.E.E., pe de altă parte, fapt pentru care cei trei nu-şi vorbeau, înregistrarea convorbirii ambientale din data de 04 septembrie 2012 a demonstrează instanţei de fond contrariul, anume disponibilitatea pentru comunicare pe care au manifestat-o N.N. şi E.E.E.

“E.E.E.: .El atunci seara, când a intrat în secţie, ţie câţi bani ţi-a dat în secţie? În primărie?

N.N.: Nu. Mi-a dat în primărie”.

Prima instanţă a considerat că starea de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei este confirmată de probele administrate, iar fapta inculpatului N.N. care, în ziua de 29 iulie 2012, a primit bani de la inculpatul P.P. pentru ca să nu-şi îndeplinească atribuţiile pe care le avea în calitate de membru al biroului electoral, anume de a constata şi combate fraudele electorale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiuni de luare de mită.

Instanţa de fond a menţionat că subiect activ al acestei infracţiuni nu poate fi decât un funcţionar, adică o persoană ce exercită, temporar sau permanent, o însărcinare de orice natură, retribuită, în serviciul unei autorităţi/instituţii publice, persoane juridice.

Potrivit art. 147 C. pen. anterior, prin funcţionar public se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 alin. (2) C. pen. anterior.

Instanţa de fond s-a referit la art. 1 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor şi oficiilor electorale constituite la referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 20121, aprobat prin Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 1H din data de 10 iulie 2012, care prevede că „în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor şi oficiilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat.”

Totodată, a precizat că potrivit art. 13 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, „în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat.”

Din coroborarea acestor dispoziţii s-a stabilit că membrii birourilor şi oficiilor electorale sunt funcţionari publici, întrucât exercită funcţii ce implică autoritatea de stat.

În consecinţă, prima instanţă a constatat că inculpatul N.N., reprezentantul Partidului Democrat Liberal în biroul electoral al secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, este subiect activ al infracţiunii de luare de mită, calitatea de funcţionar public păstrându-se şi în condiţiile Codului penal în vigoare, în baza dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II a (funcţie publică de orice natură).

A precizat că atribuţiile de serviciu care revin unui membru al biroului electoral sunt stabilite prin Regulamentul menţionat anterior care, în cuprinsul art. 1 alin. (2) stabileşte că „Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului sau oficiului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.”

În legătură cu acuzaţia adusă inculpatului N.N. privind săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, Înalta Curte a considerat că soluţia de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită nu influenţează decizia în ceea ce priveşte această a doua acuzaţie, în lipsa probelor certe cu privire la vinovăţia inculpatului.

A arătat că primirea banilor nu constituie o dovadă irefutabilă a participaţiei inculpatului N.N. la comiterea infracţiunii electorale, iar o hotărâre de condamnare nu se poate dispune pe baza unor presupuneri nesusţinute de probe.

Ca atare, în lipsa probelor, prima instanţă nu a putut stabili vinovăția inculpatului dincolo de orice îndoială rezonabilă şi, în baza argumentelor expuse anterior în analiza activităţii coinculpaţilor H.H., I.I., J.J., prima instanţă l-a achitat pe inculpatului N.N. potrivit art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Corelativ, prima instanţă a analizat acuzaţia reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului P.P., constând din împrejurarea că în dimineaţa zilei referendumului, inculpatul P.P. i-a dat inculpatului N.N., reprezentantul Partidului Democrat Liberal în biroul electoral al secţiei de votare nr. 112, com. Bragadiru, suma de 100 lei, iar seara, după închiderea votului, încă 100 lei, în scopul ca acesta să nu îşi îndeplinească atribuţiile specifice pe care le avea ca funcţionar în exerciţiul autorităţii de stat, respectiv să se abţină de la constatarea fraudelor electorale şi să nu acţioneze în vreun fel pentru combaterea acestora, faptă ce realizează conţinutul infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare).

Inculpatul P.P., audiat de instanţa de fond, nu a recunoscut comiterea acestei fapte, precizând că “în ziua de 29 iulie 2012 nici măcar nu m-am întâlnit cu N.N.. Nici personal, nici prin altă persoană nu i-am dat acestuia o sumă de bani. Nu aş defini relaţiile pe care le am cu N.N. ca fiind de duşmănie, dar fiecare dintre noi este membru al altui partid politic şi ne-am situat în tabere adverse aşa cum suntem şi astăzi” (vol. 13 dosar fond, filele 28-29).

Deşi martorii, audiaţi de prima instanţă, au susţinut că inculpatul N.N. a petrecut ziua referendumului împreună cu aceştia, Înalta Curte a înlăturat această apărare considerând-o ca fiind pro causa şi în totală neconcordanţă cu celelalte probe administrate, din care rezultă săvârşirea infracţiunii de corupţie.

Astfel, conţinutul înregistrărilor convorbirilor ambientale purtate între N.N. şi E.E.E. după declanşarea cercetărilor penale şi emiterea citaţiilor de către organele de cercetare penală au confirmat darea şi, respectiv, primirea sumelor de bani.

“E.E.E.: Problema e că, uite, mi-o trimis altă de-aia.

N.N.: Aha!

E.E.E.: Şi (…) hai, aşa cum eşti, să-l prind şi eu pe x. Pân’ la primărie mă duci şi mă laşi acolo. Două minute! Să vedem ce dracu’ zice acesta, să ştiu ce spun acolo, dracului!

N.N.: Păi, i-acolo x?

E.E.E.: Păi, ar trebui să fie pîn’ la cinci acolo, dă-l în (…) că eu-ţi mai spun altă chestie.

N.N.: Îm!?

E.E.E.: Mie mi-e (…). Mă gândesc aşa ca chestie, după mintea mea proastă. El atunci seara, când a intrat în secţie, ţie câţi bani ţi-a dat în secţie? În primărie?

N.N.: Nu. Mi-a dat în primărie.

E.E.E.: Da’ nu ți-a (…)? Pe drum?

N.N.: Nu pe drum, în maşină.

E.E.E.: O fi văzut, dracu, cineva, când ţi-o dat?

N.N.: N-o avut cine.

E.E.E.: Adică, dacă te cheamă, să şti ce spui acolo, dracului! Dacă, Doamne fereşte, te cheamă şi pe tine. Că pe mine m-o întrebat atunci. Zic: <Dom-le (…) > Da’ dacă n-a văzut nimeni când ți i-a dat, tot e bine. Dar dacă l-a văzut cineva?

N.N.: Păi, n-a avut cine.

E.E.E.: x, consilieru’? Păi, x, dacă-l ia la ture, nu spune? Dacă a văzut Cristi, ăla e fricos de piuie! Cât ţi-a dat, două milioane?

N.N.: Nu! Un milion. Era cu x şi, pe urmă, mi-a dat seara un milion.

E.E.E.: Păi, vezi! Ştiam eu că îţi dă seara! x! Dacă-l ia la prefect, spune. Îţi spun, el a altu’, dacă-ţi spun!?

N.N.: El nici n-a văzut, nici nu ştie, x.

E.E.E.: Da’ a fost și cu x în mașină?

N.N.: Eram la x în maşină.

E.E.E.: Păi, vezi? Acum (…). Ce-o fi, o fi!”

Instanţa de fond a mai reţinut că în legătură cu acest dialog, inculpatul E.E.E. a arătat că „în discuţia de la domiciliul lui N.N. din data de 04 septembrie 2012 eu l-am întrebat pe acesta ce o să declare dacă va fi întrebat de către procurori în legătură cu sumele de bani primite de la primarul P.P., iar acesta mi-a spus că nu va recunoaşte, întrucât despre acest lucru ştie doar x şi y care nu-l vor da în vileag”(vol. 20 d.u.p., fila 153).

S-a constatat că înregistrarea convorbirii ambientale purtate de E.E.E. şi N.N. la data de 6 septembrie 2012 confirmă, încă o dată, darea şi primirea sumei de câte 100 lei.

E.E.E.: După? Când ţi-a dat, ţi-a dat decât un milion şi a zis: „Restu’ mâine seară!”

Interlocutor: Da!

E.E.E.: Păi, da, păi, vezi?

Interlocutor: Păi, da, nici n-a văzut acela ce mi-a dat atunci.

Interlocutor: Îhî! Zice: „Ia, colea şi restu’ mâine seară!”

E.E.E.: Şi mâine seară (…)?

Interlocutor: Şi mâine după votare!

E.E.E.: Şi mâine după votare când ţi i-a dat?

Interlocutor: După votare am venit şi el vorbea cu x şi a întins mâna la mine şi … (…). N-a zis nimic, n-am vorbit nimic.

E.E.E.: Pe muteşte ţi i-a dat.”

Aceste aspecte au fost reiterate de inculpatul E.E.E. în faţa instanţei de judecată, la termenul din data de 8 aprilie 2015, când, reaudiat, acesta a susţinut că ”De la N.N. ştiu că a primit bani de la P.P., respectiv, 1 milion de lei în cursul zilei şi cel de-al doilea milion în seara zilei referendumului. Nu ştiu să spun acum care a fost motivul pentru care s-au dat şi s-au primit aceste sume de bani, dar precizez că îmi menţin integral declaraţiile date” (vol. 17 dosar fond, fila 37).

Aşadar, constatând că probatoriul confirmă comiterea infracţiunii de dare de mită de către inculpatul P.P., faptă prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în ziua de 29 iulie 2012, a dat suma totală de 200 lei inculpatului N.N., membru al biroului electoral al secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de a constata şi combate fraudele electorale, prima instanţă a dispus condamnarea acestuia.

2.7. Secţia de Votare nr. 113, com. Bragadiru, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare nr. 113, com. Bragadiru, județul Teleorman a fost alcătuit din R.R., S.S., T.T., U.U., Z.Z., X.X. şi V.V.. Conform propriilor declaraţii, S.S. a reprezentat Partidul Democrat Liberal în cadrul biroului electoral, U.U. - Partidul Social Democrat, X.X. - Partidul Conservator, V.V. a reprezentat Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, iar Z.Z. - Uniunea Națională pentru Progres din România.

Din actele administrate în cauză a rezultat că 20 de semnături executate pe listele electorale au fost falsificate, din care 18 semnături pe lista permanentă a secţiei, iar 2 pe lista suplimentară - urna mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice efectuate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a două semnături pe lista permanentă şi a două semnături pe lista suplimentară - urna mobilă, iar în alte 14 cazuri s-a stabilit că semnăturile de pe lista permanentă depuse la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

Astfel, s-a stabilit că în cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă, O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. şi Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., precum şi a celor înscrişi pe lista suplimentară - urnă mobilă, B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă.

În cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., L.L. Maria semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului”se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană. De asemenea, cercetările penale efectuate au stabilit că deşi martorii Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012, în dreptul numelor acestora figurează semnături pe lista electorală permanentă.

Martorii audiaţi în faza de urmărire penală şi de prima instanţă au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, astfel că instanţa de fond a reţinut concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, ce se coroborează cu întreg materialul probator administrat sub acest aspect.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 113 com. Bragadiru, judeţul Teleorman au fost audiaţi în calitate de învinuiţi (vol. 18 d.u.p., filele 14-63) şi, totodată, au dat declaraţii în faţa instanţei de judecată, negând săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

În faţa primei instanţe, inculpata V.V. a declarat: „La secţia de votare mă ocupam de listele permanente. Sarcinile nu erau impuse, ni le-am împărţit între noi. Eu m-am oferit să mă ocup de listele permanente. În momentul în care plecam nu erau votanţi în secţie. Ştiu că în stânga mea era doamna T.T. care se ocupa de listele suplimentare iar în dreapta era domnul U.U. care se ocupa de ştampile” (vol. 8 dosar fond, fila 35).

Inculpatul S.S. a arătat: „De listele electorale se ocupau V.V. şi T.T. De urna mobilă se ocupau Z.Z. şi X.X. ”(vol. 8 dosar fond, fila 44 verso), iar U.U., conform propriei declaraţii date în faţa instanţei de judecată la data de 3 octombrie 2014, distribuia ştampile pentru buletinele de vot şi aplica autocolante pe cărţile de identitate.

Pe lista suplimentară pentru urna mobilă s-a dovedit falsificarea a 2 semnături aparţinând martorilor B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., deplasarea cu urna mobilă fiind efectuată de inculpaţii Z.Z. şi X.X.

Deşi instanţa a dispus citarea cu mandat de aducere a celor doi martori în vederea audierii lor nemijlocite, aceştia nu s-au putut prezenta din motive de sănătate (potrivit celor menţionate în încheierea de şedinţă din data de 24 octombrie 2014). În aceste condiţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 381 al.7 C. proc. pen., s-a dispus citirea depoziţiilor date de martori în cursul urmăririi penale, urmând să ţină seama de acestea la judecarea cauzei.

Cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul secţiei, inculpatul Z.Z. a arătat: „Domnul preşedinte al secţiei a verificat urna mobilă şi a sigilat-o. Nu ştiu cine a făcut listele pe baza cărora noi am plecat cu urna mobilă. Probabil s-a întocmit pe baza unor adeverinţe. Nu am nicio explicaţie pentru cele două voturi care s-au găsit în urma mobilă şi pentru care persoanele nu au votat. Nu am nicio explicaţie nici cu privire la buletinele de vot suplimentare faţă de numărul real al votanţilor. Cu urna mobilă am fost cu X.X. şi cu un agent de pază al secţiei. Nu am lipsit nicio perioadă de lângă urna mobilă. (…). Am fost şi la B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. Am fost şi la A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.. (…). Urna mobilă a fost sigilată de noi când ne-am întors, i-am dat-o preşedintelui care a băgat-o în fişet împreună cu listele. Nu a mai avut nimeni acces la fişet”(vol. 8 dosar fond, fila 38 verso ). La rândul său inculpatul X.X. a susţinut: „Lista nu era semnată în dreptul nimănui atunci când am primit-o. Urna mobilă a fost verificată de preşedintele secţiei când am luat-o în primire. Am făcut toate procesele verbale aferente. Am fost la toate persoanele de pe liste. I-am găsit pe toţi. Cred că şi pe doamna Y.Y. şi domnul x i-am găsit. (….). Am fost în permanenţă alături de Z.Z. şi de jandarm alături de urna mobilă. Nu am nicio explicaţie pentru faptul că cei doi nu au votat. (...) Ştampila aferentă urnei mobile a fost când la mine, când la Lungu” (vol. 8 dosar fond, fila 37 verso).

Prima instanţă a remarcat că activitatea privind votul cu urna mobilă s-a circumscris participaţiei celor doi inculpaţi, care au fost tot timpul împreună, în fiecare moment presupus de procesul electoral (inclusiv cel al semnării listei şi al introducerii buletinelor de vot în urnă), astfel că aceştia au fost în măsură ca pe tot acest parcurs să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

A stabilit că inculpaţii Z.Z. şi X.X. au avut urna mobilă tot timpul asupra lor şi, în condiţiile în care o altă persoană decât cea îndreptăţită a semnat în fals pe lista electorală şi a introdus buletinul de vot în urnă, ei au realizat şi au acceptat consecinţele acestor fapte.

Înalta Curte a constatat că este exclusă varianta ca alţi membri ai biroului electoral să fi intervenit asupra conţinutului urnei mobile şi a listei suplimentare aferente acesteia, deoarece toţi ceilalţi membri ai biroului electoral au arătat că, după ce cei doi inculpaţi au revenit în secţie, urna mobilă şi listele aferente au fost încuiate în dulap şi nu a mai existat, în mod obiectiv, posibilitatea de a se interveni asupra lor.

Pentru aceste motive, întrucât inculpaţii Z.Z. şi X.X., cu intenţie, au înlesnit comiterea de către o persoană neidentificată a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot, Înalta Curte a reţinut în sarcina acestora săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Astfel, în faţa instanţei, inculpata V.V. a arătat că: „Am lipsit maxim 10-15 minute, de trei, patru ori. Nu am nicio explicaţie cu privire la diferenţele dintre numărul persoanelor care au votat în realitate şi buletinele de vot. Nu ştiu cine dădea efectiv buletinele de vot” (vol. 8 dosar fond, fila 35); inculpatul S.S. a declarat: “Nu am lipsit mai mult de 5, 10 minute din secţie. Atunci când plecau în afara secţiei una din cele două doamne, V.V. şi T.T., nu le lua nimeni locul pentru că poate nu era nimeni prezent în secţie dintre cei care trebuiau să voteze” (vol. 8 dosar fond, fila 44 verso), iar inculpatul U.U. a declarat că „În momentul în care nu era aglomeraţie în secţie am lipsit 5, 10 minute la o oră jumătate, două. Atunci când lipseam doar preşedintele de secţie se ocupa de ştampilă.” (vol. 8 dosar fond, fila 40 verso).

S-a arătat că în privinţa inculpaţilor R.R., S.S., T.T., U.U. şi V.V., rechizitoriul a reţinut săvârşirea de către aceştia a complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 18 de semnături pe lista permanentă, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 18 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Instanţa de fond a constatat că deşi starea de fapt reţinută în cazul acestei secţii de votare prezintă unele particularităţi, având în vedere faptul că din probatoriul administrat (declaraţiile inculpaţilor) a reieşit că numai V.V. s-ar fi ocupat de lista electorală permanentă, această împrejurare nu este de natură să conducă la un alt raţionament decât cel descris anterior, în analiza activităţii celorlalte secţii de vot.

S-a apreciat că inculpata V.V. se află într-o situaţie identică cu ceilalţi membri ai biroului electoral, pentru fiecare dintre aceştia fiind la fel de valabilă ipoteza ca faptele să se fi petrecut în prezenţa lor, sau, dimpotrivă, în lipsă. Pornind de la ipoteza că faptele s-ar fi comis în timpul absenţelor sale repetate din secţie (justificate de motive obiective), numărul redus al semnăturilor falsificate pe lista electorală permanentă, de numai 18 pe parcursul a 14 ore, nu îi permitea însă să sesizeze existenţa acestora, pentru a i se putea imputa inculpatei faptul că ar fi tolerat asemenea activităţi ilegale.

Ca atare, s-a considerat că şi în cazul acestei secţii de votare, argumentele ce au stat la baza soluţiilor de achitare anterior descrise sunt pe deplin incidente.

Constatând că în cauză, probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat, prima instanţă a dispus, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor R.R., S.S., T.T., U.U. şi V.V., întrucât în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

2.8. Secţia de Votare nr. 114 com. Bragadiru, judeţul Teleorman;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., F.F.F. şi E.E.E.. Conform propriilor declaraţii A.A.A. a reprezentat PC în biroul electoral al secţiei de votare, B.B.B. - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, C.C.C. - PPS, D.D.D. - Partidul Social Democrat, F.F.F. - Partidul Național Liberal şi E.E.E. - Partidul Democrat Liberal.

Din probele administrate în cauză a rezultat că 48 de semnături executate pe listele electorale au fost falsificate, din care 36 de semnături pe lista permanentă a secţiei, iar 12 pe lista suplimentară - urna mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice efectuate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a 18 semnături (11 pe lista permanentă şi 7 pe lista suplimentară - urna mobilă), iar în alte 28 cazuri (23 pe lista permanentă şi 5 pe lista suplimentară - urna mobilă) s-a stabilit că semnăturile efectuate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

Astfel, s-a stabilit că în cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă, D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F..F.F., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., precum şi a celor înscrişi pe lista suplimentară - urnă mobilă, T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., M.M., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., semnătura efectuată la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă.

În cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă X.X., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., precum şi a martorilor înscrişi pe lista suplimentară - urnă mobilă U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. şi Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., semnătura efectuată la rubrica „semnătura alegătorului”se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană. De asemenea, cercetările penale efectuate au stabilit că martorii X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. şi L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012, în dreptul numelor acestora figurând semnături pe lista electorală permanentă.

Martorii audiaţi în faza de urmărire penală şi de către instanţa de fond au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, instanţa reţinând concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, ce se coroborează cu întreg materialul probator administrat sub acest aspect.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 114 com. Bragadiru, judeţul Teleorman au fost audiaţi în calitate de învinuiţi (vol. 15 d.u.p., filele 6-49). Inculpaţii Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D. au dat declaraţii şi în faţa instanţei de judecată, negând săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, iar inculpatul F.F.F. şi-a rezervat dreptul al tăcere. Inculpatul E.E.E., fiind audiat atât la urmărirea penală, cât şi în faţa instanţei de judecată, a recunoscut în mod constant fapta reţinută în sarcina sa.

Pe lângă infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii ce au făcut parte din biroul electoral al secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, rechizitoriul a mai reţinut în sarcina inculpatei G.G.G. săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 şi art. 242 alin. (1) C. pen. anterior. Inculpata menţionată a dat declaraţii de învinuit în faza de urmărire penală, iar în faza de cercetare judecătorească şi-a rezervat dreptul la tăcere.

Inculpata Y.Y. a arătat că a întocmit lista suplimentară pentru urna mobilă, iar F.F.F. şi E.E.E. au plecat în localitate cu urna mobilă. ”B.B.B. şi A.A.A. se ocupau de listele permanente, C.C.C. lipea autocolantele iar Cristea se ocupa de ştampilele de vot. Eu mă mai ocupam cu listele suplimentare, ştampilam, mă mai ocupam şi cu listele permanente, de toate, în general”(vol. 12 dosar fond, fila 41 verso); inculpatul D.D.D. a relatat că „m-am ocupat de ştampile. Când plecam eu, de ştampilă se ocupa B.B.B., C.C.C.” (vol. 12 dosar fond, fila 37 verso); inculpatul C.C.C. a declarat că a lipit autocolantele pe actele de identitate ale alegătorilor (vol. 12 dosar fond, fila 38 verso), activitate pe care a desfăşurat-o şi inculpatul B.B.B., acesta ocupându-se însă, în principal, de listele permanente (vol. 12 dosar fond, fila 39 verso), iar inculpata A.A.A. a susţinut în faţa instanţei „Mă ocupam de listele permanente (…). Toate listele permanente se aflau la mine (…). B.B.B. mai lipea autocolante, dădea ştampile. Nădrag lipea autocolante. D.D.D. se ocupa de ştampile.”(vol. 12 dosar fond, fila 43 verso).

Din declaraţiile tuturor inculpaţilor a rezultat că au existat perioade de timp în care au părăsit localul secţiei de vot, pentru motive obiective. Cercetarea efectuată de prima instanţă nu a putut stabili cu certitudine identitatea înlocuitorului şi în ce a constat, efectiv, prestaţia acestuia, în scurtele perioade de timp în care inculpaţii nu s-au aflat în secţie, iar atribuţiile le-au fost preluate de ceilalţi membri ai biroului electoral.

Astfel, potrivit declaraţiei inculpatei Y.Y., membrii biroului electoral se mai roteau între ei, „pentru că era foarte cald, ne mai duceam la toaletă, la o ţigară” (vol. 12 dosar fond, fila 41 verso). Inculpatul C.C.C. a arătat că „în momentul când pleca B.B.B. din secţie îmi lăsa listele permanente şi mă ocupam de acestea. Ieşirile acestuia erau de maxim 5 minute” (vol. 12, dosar fond, fila 38 verso), iar inculpatul B.B.B. a declarat că: „În cadrul secţiei mă ocupam de listele permanente şi mă mai schimbam cu A.A.A.. Şi ceilalţi membri interveneau când eu mai ieşeam afară. … În momentul când era aglomeraţie şi lista cu străzi nu o folosea colega din secţie, luam lista şi căutam votanţii, pe străzi (…). Când lipsea A.A.A. o înlocuiam. (…) Au fost perioade când am ieşit şi două persoane afară, la o ţigară, la aer”(vol. 12 dosar fond, fila 39 verso).

Probatoriul administrat a relevat faptul că, pe parcursul zilei de votare, în secţie s-a aflat un observator care, la rândul său, a supravegheat procesul electoral şi nu a semnalat existenţa vreunei nereguli în desfăşurarea acestuia (vol. 20 d.u.p., fila 100).

Instanţa de fond a apreciat că argumentele în baza cărora procurorul a dispus disjungerea cauzei faţă de autori necunoscuţi reprezintă, în realitate, motive care conduc la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât ele pornesc de la premisa că faptele s-au petrecut cel puţin în lipsa unuia dintre inculpaţi, care însă nu a putut fi identificat.

Astfel, prima instanţă a arătat că în sarcina inculpaţilor Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C. şi D.D.D. s-a reţinut, prin rechizitoriu, săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 36 de semnături pe lista permanentă a secţiei de votare, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a 36 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Ca atare, s-a considerat că argumentele ce au stat la baza soluţiilor de achitare anterior descrise sunt pe deplin incidente.

Constatând că în cauză, probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat, prima instanţă a dispus, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C. şi D.D.D., întrucât în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

Cât priveşte activitatea desfăşurată de inculpaţii E.E.E. şi F.F.F. care s-au deplasat cu urna mobilă, Înalta Curte a reţinut că pe lista suplimentară aferentă s-a dovedit falsificarea a 12 semnături.

S-a stabilit că activitatea de falsificare a acestor semnături a fost efectuată de cei doi inculpaţi, precum şi de inculpata G.G.G. şi s-a realizat la domiciliul soţilor F.F.F., buletinele falsificate fiind introduse în urna mobilă de către inculpaţi. Pentru a justifica folosirea acestora, inculpata G.G.G. a distrus autocolantele care ar fi trebuit aplicate pe cărţile de identitate ale alegătorilor reali.

În faza de urmărire penală, inculpaţii F.F.F. şi G.G.G., audiaţi, nu au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor (vol. 12 d.u.p., filele 17-19, 22-25), iar în faţa instanţei s-au prevalat de dreptul la tăcere.

Înalta Curte a constatat că probatoriul administrat în cauză confirmă învinuirile aduse. Astfel, explicând modul în care s-a derulat activitatea infracţională, pe care a recunoscut-o în întregime, inculpatul E.E.E. a arătat: “am fost delegat atât eu cât şi F.F.F. să mergem cu urna mobilă. Am plecat cu urna mobilă, am mers la câţiva cetăţeni fiind transportaţi cu maşina domnului x (acesta conducând maşina), consilierul primarului. După ce am mers la câţiva cetăţeni, am mers acasă la F.F.F. pentru că domnul x ne-a spus că are defecţiuni la maşină. A luat urna mobilă din autoturism, am intrat la domnul F.F.F. unde am desfăcut buletinele de vot şi împreună cu F.F.F. şi G.G.G. am semnat buletinele de vot pe lista electorală şi le-am introdus în urnă. După acest moment, a venit domnul x, am mers la secţie unde am predat buletinele de vot iar la ora încheierii votului am semnat procesul-verbal împreună cu ceilalţi membri din comisie. (…) În curte la F.F.F. am hotărât cum anume să aplicăm ştampila de vot, la această discuţie fiind prezentă şi soţia lui F.F.F.” (vol. 12 dosar fond, filele 89-90).

Aspectele au fost reluate în cuprinsul declaraţiei din 8 aprilie 2015, când inculpatul a arătat că „în curte am intrat eu, F.F.F. şi am găsit-o acasă pe G.G.G.. F.F.F. avea urna mobilă, iar eu aveam lista suplimentară. Eu citeam numele de pe lista suplimentară, iar soţii F.F.F. şi G.G.G. semnau în numele acelor persoane. La acel moment nu am ştiut ce s-a întâmplat cu timbrele autocolante. A doua zi ne-a spus G.G.G. că le-a distrus chiar ea”.

De asemenea, inculpatul E.E.E. a susţinut că iniţiativa săvârşirii acestor fapte i-a aparţinut celui ce-i transporta cu maşina, care le-a sugerat că în felul acesta vor termina mai repede şi nu vor mai trebui să meargă la cei 30-40 de votanţi (vol. 12 dosar fond, fila 89 verso).

Prima instanţă a constatat că aceste declaraţii se coroborează cu conţinutul convorbirilor ambientale purtate la data de 04 septembrie 2012, orele 15:27:15 - 16:07:14 între inculpatul E.E.E. şi inculpaţii F.F.F. şi G.G.G., în contextul primirii citaţiilor, prin care erau invitaţi să dea explicaţii cu privire la evenimentele din ziua referendumului (vol. 24 d.u.p. filele 164-188), care confirmă realitatea celor susţinute de E.E.E.:

E.E.E.: (…) Da’ tu când ai luat alea de le-ai… aia, unde ai dat cu el? Ai dat pe drum cu el?

G.G.G.: Nu! M-am dus și le-am dat foc.

E.E.E.: Le-ai dat foc?

G.G.G.: Da.

E.E.E.: Mă gândeam că le-a văzut (…) (neinteligibil)… și la urmă.

G.G.G.: Nu. N-ai ce să vază! N-a văzut nimica. Da’ eu nu spusei că are camerele alea, nu trebuia scoasă urna. Făceam noi ce făceam cu sacoșa și le băgați în mașină, nu trebuia să (…).

E.E.E.: Eu mă gândeam că tu ai dat cu alea pe drum când le-ai luat și le-ai cocoloșit.

G.G.G.: Ei pe dracu’! Nu, le-am băgat la buzunar și le-am dat foc. Cum (…) în cazan când le dăm la gunoi, pe hârtie.

E.E.E.: Îhî.

G.G.G.: Le dăm foc la cazan special, că nu-i de joacă.

E.E.E.: Păi, mie mi-a venit pentru joi.

G.G.G.: Păi (…) (neinteligibil) (…) la tine?

E.E.E.: Vouă nu v-a adus până acuma? V-o chema, eu de aia, ca să știu de ce veni-i să văd. Spune, mă, clar! Adică, clar, cum a zis!

G.G.G.: Păi, de aia și eu am zis: „Măi, vorbește, mă, cu nea Ilie să vă potriviți la vorbe! Ziceți amândoi la fel măcar. S-o țineți amândoi cum (…). Să știi ce-a zis, barem să zici și tu la fel.”

E.E.E.: Păi (…).

G.G.G.: Acolo ce-ai zis? Ai zis c-ai (…)?

E.E.E.: Eu le-am zis: „Dom’le, ne-am dus acolo, uite așa, am intrat cu urna și (…).” Au rămas, zice, hai (…). Acum (…) cum (…)?! M-a întrebat de alea, de auto (…) drăciile alea.

G.G.G.: Autocolante?

E.E.E.: Eu nu i-am spus că le-ai luat tu și alea… Normal că nu i-am spus. A întrebat dacă am pus (…) cine a pus ștampila pe (…) (neinteligibil) (…) da’ eu știu cum m-o luat poimâine la ture?! Da’ dacă U. (…). Că eu vroiam la U. să ne spună: „Da, mă, vedeți că am vorbit eu cu voi.” De aia am crezut că v-a spus U. cum să facem și de ce-a zis U. așa. Am zis că nu ne caută pe niciunul. Că nici n-aveam pretenții, că știi că nu le am cu el, d-apăi (…).

E.E.E.: No, și eu ce-i spun?

F.F.F.: Ce-i spui?!

E.E.E.: Ce-i spun?!

F.F.F.: C-a fost băut, eu am venit de la Cârtari. Am fost băuți, mort.

E.E.E.: Ai fost băut și ai intrat și ai pus ștampila pe alea?

F.F.F.: Da. Păi, alt (…) altfel n-ai cum să sune.

E.E.E.: Eu m-am gândit, s-o întrebăm și pe Angelica, m-am gândit că autocolantele alea, când le-au luat ei de la …[neinteligibil]… am gândit că le-au aruncat pe drum de le-a văzut ăsta.

G.G.G.: N-a văzut, păi ce naiba, eu eram copil să (…)?!

F.F.F.: Ce mă, ești nebun?! Cine le-a aruncat acolo? Mă, da’ cine a (…) (neinteligibil) (…) și s-a băgat? Ce, o băgă pe asta, nici n-am fost la secție cu Angelica!

F.F.F.: Ă, am fost beat ce, care-i problema? Şi aşa a fost, n-am fost beţi, ă? O să, uite, tu întreabă! N-am fost, mă, băut? Am fost băut, mă, ce (…) (foloseşte un cuvânt obscen) (…) mea!

E.E.E.: Păi, am şi spus că am luat o bere, că am băut.

F.F.F.: Ce o bere, am luat cinşpe, nu mai poţi spune omu’, ce, lasă, dracu’, mă, cu votarea, ne-a. Ai dracu’, mai mergem pe la ăştia pe acasă la ce, i să. Şi aşa, zic, ăla cu maşina i s-a fiert motoru’ nu ştiu ce, că i se turase. Zicea: „Bă, unde dracu’ să mergem?” Nu ştii, nu-ţi aduci aminte, că era căldurile alea. Şi: „Bă, eu nu mai iau maşina, dă-o, luaţi-vă.” Eu: „(…) (…) (foloseşte un cuvânt obscen) (…) în voturile voastre, ia, mă, dracu’, să ne vedem de treaba noastră, fir-aţi ai dracu’ cu voturile. Care am vrut a votat, care nu, le-am lăsat pe acolo şi am pus acolo şi na (…) Treizeci de voturi, că nu cădea ţara asta de treizeci de voturi ale noastre la (…) (neinteligibil) (…)!”

În drept, prima instanţă a considerat că faptele inculpaţilor E.E.E., F.F.F. şi G.G.G. de falsificare a 12 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă şi de introducere în urnă a unui număr corespunzător de buletine de vot, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Totodată, a apreciat că fapta inculpatei G.G.G. de distrugere a autocolantelor aferente buletinelor de vot suplimentar introduse în urnă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere de înscrisuri prevăzută de art. 242 alin. (1) C. pen. anterior, precizând că aceleaşi argumente ca cele prezentate în cazul inculpatului N.N., referitoare la natura activităţii desfăşurate de membrii biroului electoral (care sunt funcţionari publici, exercitând o funcţie de autoritate publică), conduc la concluzia îndeplinirii cerinţei esenţiale prevăzute de art. 242 alin. (1) C. pen. anterior (cu privire la apartenenţa înscrisului unei unităţi din cele prevăzute la art. 145 din acelaşi cod).

2.9. Secţia de Votare nr. 287 com. Suraia, judeţul Vrancea;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din H.H.H., I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J., L.L.L. și A.A.A.A.A.A.A.A.. Conform propriilor declaraţii L.L.L. a reprezentat PDL, A.A.A.A.A.A.A.A. a reprezentat Partidul Social Democrat, iar M.M.M. - Partidul Conservator.

Din probele administrate a rezultat că 245 de semnături executate pe listele electorale au fost falsificate, din care 163 de semnături pe lista suplimentară a secţiei, 43 de semnături pe lista permanentă a secţiei, iar 39 pe lista suplimentară - urna mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice efectuate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals a 175 semnături (1 pe lista permanentă, 163 pe lista suplimentară a secţiei şi 11 pe lista suplimentară - urna mobilă), iar în alte 51 de cazuri (23 pe lista permanentă şi 28 pe lista suplimentară - urna mobilă) s-a stabilit că semnăturile efectuate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor.

Astfel, s-a stabilit că în cazul martorului înscris pe lista electorală permanentă C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi a celor înscrişi pe lista suplimentară - urnă mobilă, A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., Ifrim Ionica, K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F, M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă.

S-a constatat că în cazul martorilor înscrişi pe lista electorală permanentă A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. şi R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi a martorilor înscrişi pe lista suplimentară - urnă mobilă G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E, P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., semnătura executată la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau de către altă persoană.

De asemenea, s-a constatat că cele 163 de rubrici din lista electorală suplimentară, totalizând 12 pagini, referitoare la persoanele verificate conform procesului verbal din data de 10 august 2012, vol. 33, filele 15 - 32: I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.,X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B, C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L, M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., cuprind date de identificare fictive (CNP, seria şi nr. CI).

Cercetările penale efectuate au mai stabilit că deşi martorii D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. şi B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012, în dreptul numelor acestora figurează semnături pe lista electorală permanentă.

Martorii audiaţi în faza de urmărire penală şi de către prima instanţă au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, prima instanţă reţinând concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică, care se coroborează cu întreg materialul probator administrat sub acest aspect.

În ce priveşte lista suplimentară a secţiei, unde au fost constatate a fi falsificate 163 de semnături, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică din subordinea Inspectoratului General a Poliției Române (vol. 27 d.u.p. filele 110-180), scrisul depus pe această listă (12 file), a fost executat de cel puţin 5 persoane diferite: H.H.H., J.J.J., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M. şi alte persoane rămase neidentificate, cu excepţia celor antemenţionaţi.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 287 com. Suraia, judeţul Vrancea au fost audiaţi în calitate de învinuiţi (vol. 27, d.u.p., filele 10-92), iar în faţa primei instanţe, inculpaţii H.H.H., I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J. și A.A.A.A.A.A.A.A. şi-au rezervat dreptul la tăcere, în timp ce L.L.L. a dat declaraţie, negând săvârşirea vreunei infracţiuni.

Din probatoriul administrat a rezultat că H.H.H., preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, s-a ocupat de lista suplimentară a secţiei pe care a completat numele şi datele de identitate ale alegătorilor care s-au prezentat pentru a vota pe această listă. „Lista permanentă a secţiei a fost împărţită în ordine alfabetică între membrii secţiei de votare, cu excepţia lui A.A.A.A.A.A.A.A. şi a mea, fiecare dintre membri primind câteva file din lista respectivă” (vol. 27 d.u.p., filele 10-12; 15-16).

Inculpata I.I.I. a arătat că s-a ocupat „exclusiv de o parte din listele electorale permanente, respectiv cele conţinând numele persoanelor, începând cu literele R şi P… A.A.A.A.A.A.A.A. a fost cel care s-a deplasat cu urna mobilă” (vol. 27 d.u.p., fila 49), iar inculpatul M.M.M. s-a ocupat de listele electorale permanente care conţineau numele persoanelor care încep cu literele de la S până la Z (vol. 27 d.u.p., fila 57). De asemenea, s-a stabilit că inculpata J.J.J. s-a ocupat de listele permanente care conţineau numele persoanelor care începeau cu literele A, B şi o parte din C (vol. 27 d.u.p., fila 76).

Inculpatul E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. declarat: “Aveam ca şi atribuţii listele de la litera M la S. Am mai lipsit din secţie, iar în lipsa mea de liste se ocupau colegii mei, I.I.I. şi M.M.M. (…) M.M.M. se ocupa de listele de la litera S la litera V. Ştampila de control era la preşedintele secţiei în permanenţă. Erau 5 ştampile de vot la membrii biroului. Buletinele de vot erau înmânate de către o altă persoană decât cea care înmâna ştampila de vot. (…). Eu am fost delegat primul să merg cu urna mobilă însă am refuzat, având în vedere că eram singurul reprezentant al Partidului Democrat Liberal” (vol. 12 dosar fond, filele 96-97). Cu privire la acest din urmă aspect, prima instanţă a notat că în faza de urmărire penală, inculpatul L.L.L. a arătat că refuzul său a fost justificat de împrejurarea că el era singurul reprezentant în secţie din partea Partidului Democrat Liberal, în timp ce Uniunea Social Liberale avea trei reprezentanţi, motiv pentru care a considerat că persoanele desemnate să se deplaseze cu urna mobilă puteau fi din partea acestei alianţe (vol. 27 d.u.p., fila 83).

Cu privire la activitatea desfăşurată de membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 287 Suraia, cu excepţia celei a inculpatului H.H.H., care a făcut obiectul unei analize separate, Înalta Curte a reţinut că cercetarea penală efectuată în cauză nu a putut stabili cu certitudine identitatea înlocuitorului fiecărei persoane care a lipsit din secţie şi în ce a constat, efectiv, prestaţia acestuia, în scurtele perioade de timp în care inculpaţii au părăsit localul secţiei, iar atribuţiile le-au fost preluate de ceilalţi membri ai biroului electoral.

Astfel, M.M.M. a declarat că „a lipsit din incinta secţiei pentru scurte perioade de timp aferente pauzei de masă şi deplasării la toaletă”(vol. 27 d.u.p., fila 57), cercetarea penală neputând să identifice care au fost persoanele care i-au preluat atribuţiile, în ce perioade şi în ce anume a constat activitatea acestora. La rândul său, inculpata J.J.J. a declarat că a completat lista electorală suplimentară atunci când preşedintele H.H.H. pleca la masă sau la toaletă. „Menţionez că din câte îmi amintesc, au fost 10-15 astfel de cazuri”(vol. 27 d.u.p., fila 76). În declaraţia dată la urmărire penală, inculpatul H.H.H. a arătat că „lista suplimentară am avut-o eu personal în grijă şi am completat personal pe aceasta, cu excepţia momentelor când am ieşit din secţia de votare, când lista suplimentară a fost completată de alţi membri ai comisiei, fără a putea preciza care anume din aceştia şi în care împrejurare” (vol. 27 d.u.p., fila 11) .

În legătură cu incidentul legat de deplasarea cu urna mobilă, prima instanţă a constatat că, întâmpinând refuzul lui E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., inculpatul H.H.H. l-a trimis în teren doar pe inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A.: „Cu urna mobilă a plecat inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. care era însoţit de şeful de post”(vol. 12 dosar fond, fila 96 verso). “A.A.A.A.A.A.A.A. s-a deplasat în teren cu urna mobilă de două ori: odată în jurul orei 13,00 şi o dată în jurul orei 17,00. Cea de a doua deplasare a fost motivată de faptul că nu i-a găsit acasă, în totalitate, pe cei care au făcut cereri pentru urna mobilă” (vol. 27 d.u.p., fila 11 verso).

Prima instanţă a precizat că în activitatea acestei secţii de votare s-a conturat un alt mod de desfăşurare a activităţii biroului electoral, care prezintă particularităţi ce o deosebesc de toate celelalte secţii de votare analizate anterior.

S-a arătat că, încă din debutul zilei de 29 iulie 2012, la secţia de votare Suraia s-au prezentat observatorii A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.. La ora 08⁰⁰, martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a remarcat prezenţa, în secţia de votare, a viceprimarului com. Suraia, Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., „care a discutat cu membrii comisiei după care a ieşit, fiind urmat de H.H.H., preşedintele comisiei”. La revenirea în localul secţiei, inculpatul H.H.H. i-a cerut martorei, pe un ton imperativ, schimbarea locului pe care-l ocupase anterior, lângă masa comisiei şi cabinele de vot (vol. 30 d.u.p., fila 4). Martora a afirmat că i-a văzut pe membrii biroului electoral semnând pe listele electorale permanente pe care fiecare le avea în primire (vol. 13 dosar fond, fila 15 verso). Toate aceste lucruri au determinat-o să le adreseze reproşul „Să vă fie ruşine pentru ceea ce urmează să faceţi”. Atitudinea martorei A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., care a relatat colegului său, H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., ca şi inculpatului L.L.L., cele sesizate în legătură cu semnarea pe listele permanente şi interesul manifestat de martoră cu privire la acţiunile întreprinse de H.H.H., pe care aceasta l-a observat ieşind frecvent din secţia de votare şi făcându-şi de lucru cu o sacoşă pe care o avea sub masa de lucru, au atras atenţia membrilor biroului electoral. Inculpatul H.H.H. i-a cerut acreditarea şi buletinul pentru a le verifica, i-a reproşat că numele este notat greşit şi i-a cerut „să stea în banca ei” şi să nu facă nici un comentariu cu privire la ce observă. (vol. 30 d.u.p., fila 5). În acest context martora a mai relatat că viceprimarul Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. i-a spus „să o lase mai moale”, iar inculpatul H.H.H. i-a adresat mai multe ameninţări, în sensul că va avea probleme, va fi dată afară de la serviciu, martora înţelegând că aceste lucruri se vor întâmpla dacă va continua să sesizeze tot ce se întâmplă în secţia de votare (vol. 30 d.u.p., fila 5).

Martora a arătat: „şi domnul L.L.L. mi-a spus la un moment dat „Otilia ăştia ne lasă din toamnă fără serviciu”, replică din care mi-am dat seama că îi este frică de ceea ce se întâmpla în ziua respectivă şi de ceea ce urma. Domnul L.L.L. era şi este poştaş în comună, iar eu eram la acel moment profesor în învăţământul preşcolar în Suraia, în prezent fiind profesor în Focşani”. A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a continuat însă, să observe cu atenţie procesul electoral, să întocmească o numărătoare paralelă a prezenţei la vot şi, împreună cu L.L.L., a întocmit o sesizare cu privire la cele constatate în activitatea biroului, care a rămas asupra acestuia din urmă şi care nu a fost trimisă organelor competente.

Din probatoriu a mai rezultat că în după amiaza zilei de 29 iulie 2012, la secţia de votare s-au prezentat ziaristele FF.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. şi Creţu Iulia, care primiseră informaţii de la Biroul Electoral Judeţean în sensul existenţei unor nereguli, constând în faptul că persoane în vârstă, în momentul în care s-au prezentat la secţia de votare, au găsit în dreptul numelui lor semnături deja efectuate.

Existenţa unui incident de acest gen la nivelul secţiei este confirmată de declaraţiile martorilor G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (vol. 28 d.u.p. filele 331- 341), precum şi de declaraţiile inculpatului E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.. Astfel, soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. figurau că au votat pe lista suplimentară - urna mobilă şi, întrucât au protestat, negând faptul că solicitaseră urna mobilă şi că votaseră, li s-a permis să voteze pe lista permanentă.

Din declaraţiile inculpatului E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. a rezultat că la sfârşitul zilei, „când am numărat voturile erau aproximativ 2-3 neconcordanţe referitoare la semnături. Nu mai ştiu dacă în plus sau în minus însă cred că erau cele două persoane, soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., care rămăsese pe listă iar buletinele fusese anulate. La sfârşit, după ce s-a terminat procesul de votare, am anulat cele două buletine de vot, în acest sens întocmindu-se un proces-verbal. De exemplu dacă au fost 520 de voturi, în procesul-verbal am trecut 518 voturi”.

Incidentul provocat de soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. nu a fost însă singular; din declaraţia martorei P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., audiată nemijlocit de către prima instanţă, a rezultat că la prezentarea la secţia de vot, inculpatul M.M.M. a întrebat-o pe aceasta dacă nu a votat deja pe listele electorale suplimentare; la răspunsul negativ al martorei, inculpatul i-a permis să voteze, însă pe lista suplimentară a secţiei, la poziţia 63, numele martorei este menţionat în dreptul unei semnături care a fost dovedită că nu-i aparţine (vol. 28 d.u.p., filele 188-197).

La plecarea celor două ziariste, martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. le-a însoţit până la maşină, le-a adus la cunoştinţă constatările sale, precum şi faptul că a fost bruscată şi ameninţată de inculpatul H.H.H., cerându-le sprijinul de a rămâne în localul secţiei, alături de ea. Persoana vătămată F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a dat curs acestei solicitări şi, în după amiaza zilei, a revenit în secţie unde a rămas până la sfârşitul procesului electoral.

În jurul orelor 22³⁰, F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. şi-a exercitat dreptul la vot, reţinând că a semnat ultima pe lista electorală suplimentară „pentru că după mine în secţie nu a mai votat nimeni” (vol. 14 dosar fond, fila 110 verso). Martora a arătat că „i-am spus preşedintelui H.H.H. că doresc să votez (…) moment în care acesta a luat hârtiile pe care le ţinea pe genunchi şi mi-a scris numele şi datele din CI, iar eu am semnat. Am luat buletinul de vot şi ştampila şi, în mod intenţionat am intrat în cea mai apropiată cabină de vot de locul lui H.H.H. După ce am intrat în cabina de vot, m-am uitat printre perdea şi perete către acesta şi am observat că aceeaşi listă în care am fost înscrisă pentru a vota împreună cu toate celelalte hârtii care erau sub ea au fost luate de H.H.H. şi puse pe genunchi, acesta continuând să efectueze semnături sau să scrie pe acele liste, însă convingerea mea este că efectua semnături. Văzând aceasta, l-am întrebat pe H.H.H. ce face, acesta mi-a răspuns pe un ton imperativ că nu este treaba mea cu ce se ocupă el în cadrul secţiei” (vol. 30 d.u.p., filele 31-32).

Susţinerile acestei martore au fost confirmate de martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., care a observat momentul în care inculpatul H.H.H. a scos de sub masa de lucru mai multe foi de hârtie format A4, despre care a bănuit că sunt liste electorale.

În fapt, prima instanţă a constatat că în cadrul secţiei au existat două liste electorale suplimentare: una în care au fost numerotate persoanele care şi-au exercitat dreptul la vot, nefiind arondate acestei secţii de votare - pe aceasta fiind menţionată, la ultima poziţie, 99, persoana vătămată F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. - şi o a doua listă, compusă din 12 file, pe care a fost identificat, din totalul de 252 de înregistrări (nenumerotate) un număr de 163 de alegători ale căror nume, date de identitate şi semnături au fost falsificate.

Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române (vol. 27 d.u.p., filele 110-180) s-a concluzionat că menţiunile de completare înscrise în dreptul alegătorilor de pe paginile cu numerele 9, 10, 11, 12 ale Listei electorale suplimentare, au fost executate de H.H.H.

Având în vedere împrejurarea că persoana vătămatăF.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. semnase ultima pe lista suplimentară a secţiei, la poziţia nr. 99 şi la finalul procesului electoral aceasta putea sesiza existenţa celei de-a doua liste, inculpatul H.H.H. i-a solicitat să părăsească sala, „motivând că el este președintele secției și așa a hotărât el”. Persoana vătămată s-a opus, împrejurare în care „inculpatul m-a smuls practic de pe scaun. (…) m-a lovit cu palma peste obrazul drept” (vol. 14 dosar fond, fila 110 verso). Pentru că persoana vătămată F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. refuza să plece, s-a declanşat o stare de agitaţie între membrii biroului electoral, existând şi o reacţie agresivă a inculpatului H.H.H. care, ajutat de K.K.K., au scos-o pe persoana vătămată F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. cu forţa din localul secţiei, cu motivarea că nu poate rămâne la procesul de numărare a voturilor. Martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a sunat la serviciul de urgenţă 112 şi a reclamat incidentul, primind îndrumarea să ia legătura cu poliţiştii arondaţi secţiei.

Şi victimaF.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a anunţat incidentul la Biroul Electoral Judeţean şi organelor de poliţie, ulterior prezentându-se la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Vrancea, unde i s-a eliberat certificatul din 31 iulie 2012 prin care s-a constatat că prezintă leziuni traumatice ce au putut fi produse posibil prin lovire-comprimare cu corpuri dure (mijloace specifice omului), ce pot data din 29 iulie 2012 şi necesită 2-3 zile de îngrijiri medicale (vol. 30 d.u.p., fila 36).

Imediat după acest incident, a avut loc numărarea voturilor, ocazie cu care martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a constatat că există un număr de aproximativ 350 de buletine mai mare faţă de numărul persoanelor care se prezentaseră la vot, potrivit propriei numărători, solicitând şi primind acceptul de a fotografia listele suplimentare. Fiind surprinsă de numărul de buletine găsite în urnă, faţă de numărul de votanţi pe care şi-l notase, „de aproximativ 602”, martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. l-a întrebat pe inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. cum s-a ajuns la acest rezultat, primind răspunsul „că o să-mi explice altădată”(vol. 13 dosar fond, fila 17 verso).

Relatările acestei martore sunt confirmate de cel de al doilea observator prezent în secţie, martorul H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., care a remarcat, la un moment dat, absenţa ştampilei de vot şi împrejurarea că inculpatul H.H.H. a părăsit localul secţiei, având asupra sa un pachet. Martorul M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. declară că „Personal nu am văzut ca vreun membru al comisiei să semneze pe listele electorale în locul alegătorilor. A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. mi-a spus că este posibil ca acest lucru să se fi întâmplat.”

Niciunul dintre cei doi observatori nu au sesizat cine şi când anume a introdus buletine de vot în urnă, suplimentar numărului alegătorilor prezenţi la vot. Încercând să-şi explice cum s-a putut întâmpla acest fapt, martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a considerat că este posibil ca introducerea buletinelor de vot în urnă să fi avut loc în absenţa sa sau la momentul răsturnării urnei, dacă buletinele ar fi fost ascunse sub haine, chestiune foarte puţin probabilă în condiţiile în care canicula zilei de 29 iulie 2012 nu a permis decât purtarea unor ţinute lejere.

În ceea ce priveşte deplasarea cu urna mobilă, aceasta a fost efectuată exclusiv de inculpatul R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., instanţa reţinând că pe lista suplimentară aferentă s-a dovedit falsificarea a 39 semnături.

În declaraţiile date în faza de urmărire penală, inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A., arată că “am plecat cu urna mobilă în jurul orei 9³⁰ şi m-am întors în incinta secţiei de votare în jurul orei 13⁰⁰. (…) Am mai fost plecat cu urna mobile şi între orele 18⁰⁰-20⁰⁰, întrucât în prima parte a zilei nu am găsit toate persoanele acasă, din cele care făcuseră cereri. (…) Am fost însoţit de fiecare dată când am plecat cu urna mobilă de către şeful de post, domnul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. şi de către conducătorul auto H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., care a mers cu autoturismul personal. Declar că de fiecare dată când am intrat în locuinţele persoanelor care au votat cu urna specială mobilă am fost însoţit şi de şeful de post. Despre H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., înscrişi în listă la poziţia 92, respectiv 93, ale căror nume le-am tăiat de pe listă cu o linie, arăt că aceştia au votat când am fost la domiciliul lor, însă ulterior, au venit la secţia de votare unde au votat iarăşi şi, ca atare, le-am tăiat numele din lista electorală suplimentară cu care am fost eu la ei, iar la desigilarea urnei mobile am anulat două buletine de vot cu ştampila „Votat” aplicată pe rubrica „Da”. Precizeze că am ştiut ce voturi să anulez pentru că am văzut cum au votat cei doi când am fost la domiciliul lor” (vol. 27 d.u.p., filele 66-68).

Întrucât inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. este singurul care s-a ocupat de votul cu urna mobilă, prima instanţă a reţinut că acesta a fost şi singurul în măsură să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000. Inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. a avut urna mobilă tot timpul asupra lui şi, în condiţiile în care o persoană a semnat în fals pe lista electorală şi a introdus buletinul de vot în urnă, el a fost în măsură să realizeze şi să accepte consecinţele acestor fapte.

Urna mobilă a fost sigilată, iar desigilarea ei s-a făcut în prezenţa membrilor biroului electoral şi a observatorilor (a se vedea declaraţia martorului H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., vol. 13 dosar fond, filele 20-21), fiind exclusă varianta ca alţi membri ai biroului electoral să fi intervenit asupra conţinutului urnei mobile şi a listei suplimentare aferente acesteia.

Pentru aceste motive, întrucât inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A., cu intenţie, a înlesnit comiterea infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători, în sarcina acestuia instanţa de fond a reţinut săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cu privire la inculpatul H.H.H., prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriu acesta a fost trimis în judecată, printre altele, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) Legea nr. 3/2000, dar la termenul din data de 22 aprilie 2015, cu ocazia dezbaterilor, procurorul de şedinţă a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap la art. 55 din Legea nr. 3/2000 în infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Prima instanţă a constatat cererea întemeiată, în raport de probele administrate în cauză, reţinând declaraţiile martorei A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.n, ale persoanei vătămate F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., precum şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 129132/10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române (vol. 27 d.u.p., filele 110-180) care a concluzionat că menţiunile de completare înscrise în dreptul alegătorilor de pe paginile cu numerele 9, 10, 11, 12 ale Listei electorale suplimentare, au fost executate de H.H.H.

De asemenea, Înalta Curte a avut în vedere şi procesul verbal de verificare a datelor de identificare ale tuturor acestor persoane din lista electorală suplimentară (vol. 27 d.u.p., filele 163 şi următoarele, vol. 33 d.u.p., filele 15 şi următoarele) din care a rezultă caracterul lor nereal.

Ca urmare, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice, din complicitate la săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în autorat la două infracţiuni aflate în concurs real, prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen. şi, respectiv, de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen., ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile, analiză care face obiectul unui capitol distinct.

Împrejurarea că nu s-a putut stabili modalitatea în care inculpatul a introdus în urnă buletinele de vot aferente falsurilor comise nu a fost considerată de natură să conducă la înlăturarea răspunderii inculpatului H.H.H. sub aspectul infracţiunii prevăzută de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen., deoarece numărătoarea buletinelor de vot din urnă a confirmat numărul votanţilor din liste (cu excepţia a două buletine de vot, corespunzătoare voturilor exprimate de soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi care au fost anulate).

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului H.H.H. care, la data de 29 iulie 2012, în calitate de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare nr. 287 Suraia, cu atribuţii de funcţionar public, a falsificat nemijlocit date pe lista suplimentară a secţiei (menţionând persoane cu date de identitate fictive-CNP, serie şi nr. CI) şi a introdus numărul de buletine de vot aferent acestora în urna mobilă constituie infracţiunile prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen. şi, respectiv, de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen., în concurs real, pentru care inculpatul a fost condamnat.

Faptele aceluiaşi inculpat, astfel cum au fost anterior descrise, săvârşite în exercitarea atribuţiilor de preşedinte al biroului electoral Suraia faţă de observatorul A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi jurnalistul F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., au fost apreciate a întruni elementele constitutive a două infracţiuni de purtare abuzivă, prevăzute de art. 296 alin. (1) C. pen. şi, respectiv, de art. 296 alin. (2) C. pen., argumentele care au stat la baza reţinerii dispoziţiilor legii noi fiind prezentate la capitolul privind legea penală mai favorabilă.

Împrejurarea că A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. nu s-a constituit persoană vătămată în cauză nu a fost apreciată de natură a atrage inexistenţa faptei, aceasta având dreptul exclusiv de a opta asupra poziţiei procesuale pe care înţelege să o adopte în procesul penal. De altfel, A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a solicitat să fie audiată ca martoră în prezenta cauză, Înalta Curte procedând în consecinţă.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpaţilor I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J. și L.L.L., prin rechizitoriu s-a reţinut săvârşirea de către aceştia a infracţiunii de complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere a semnăturilor de pe listele electorale ale secţiei de votare de către Autori Necunoscuți precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a unui număr de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Prima instanţă a constatat că situaţia de fapt stabilită cu privire la această secţie de votare diferă de cea a celorlalte, probele administrate demonstrând vinovăţia inculpaţilor anterior menționați.

Secţia de votare nr. 287 Suraia este singura secţie de votare în care s-a falsificat lista suplimentară a secţiei, cuprinzând un număr de 163 de alegători ale căror nume, date de identitate şi semnături au fost falsificate. Prin coroborarea probelor constând în concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică și declaraţiile martorilor, persoanei vătămate F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. şi inculpatului Mic-Manole Florentin, care l-au văzut în mod nemijlocit pe inculpatul H.H.H. scriind pe lista electorală suplimentară, a rezultat că acesta este autorul falsului.

Spre deosebire de listele electorale permanente, unde falsul presupunea doar executarea unei semnături, în cazul listelor electorale suplimentare ale secţiei este necesară şi completarea tuturor datelor de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, domiciliu, CNP, seria şi numărul actului de identitate, fiind necesar un interval mai mare de timp, astfel că împrejurarea nu putea să rămână neobservată de ceilalţi membri.

În plus, observatorul A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a atras public atenţia asupra activităţii infracţionale desfăşurate de inculpatul H.H.H., inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. răspunzându-i, în prezenţa tuturor membrilor biroului electoral prezenţi în secţie la deschiderea urnelor, că i se va explica altădată.

Probele administrate au demonstrat că o parte din activitatea infracţională a inculpatului H.H.H. s-a desfăşurat în apropierea momentului închiderii scrutinului, când toţi membrii biroului electoral erau prezenţi în secţie.

Instanţa a reţinut şi vinovăţia inculpatului E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., reprezentantul Partidului Democrat Liberal din cadrul biroului electoral, întrucât, deşi, la începutul zilei referendumului acesta a avut o atitudine similară observatorului A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., ulterior a abandonat conduita diligentă, nedepunând sesizarea întocmită de susnumită şi asistând pasiv la toate neregulile care s-au petrecut.

În raport de cele arătate mai sus, Înalta Curte a reţinut că inculpaţii I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J. și L.L.L. au săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, faptă pentru care a dispus condamnarea lor.

Prima instanţă a respins cererea formulată de procuror de schimbare a încadrării juridice cu privire la inculpatele I.I.I. şi J.J.J., din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constatând-o nefondată, întrucât din probele administrate în cauză nu a rezultat că inculpatele menţionate sunt autoarele semnăturilor falsificate de pe listele electorale permanente. În ceea ce o priveşte pe inculpata J.J.J., deşi prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 s-a stabilit că a făcut menţiuni pe lista electorală suplimentară (vol. 27 d.u.p., fila 133), verificarea tuturor datelor de identificare a persoanelor înscrise de acesta a condus la concluzia că aceste date sunt reale (vol. 33 d.u.p., filele 15-44).

10. Secţia de Votare nr. 147 com. Bâlteni, sat Bâlteni, judeţul Gorj

Biroul electoral al secţiei de votare sus-amintite a fost alcătuit din N.N.N., T.T.T., S.S.S., O.O.O., P.P.P., R.R.R. şi B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.

Cauza a fost disjunsă faţă de învinuitul B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, iar competenţa de soluţionare a dosarului disjuns a fost declinată, ratione materiae şi ratione loci, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, deoarece organele de urmărire penală au stabilit că învinuitul B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. este plecat în străinătate, pentru o perioadă nedefinită (proces - verbal și declaraţie soţie - vol. 34, d.u.p. fila 180).

Conform propriilor declaraţii, T.T.T. a reprezentat Partidul Național Liberal, O.O.O. - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, P.P.P. - Partidul Social Democrat, S.S.S. - Partidul Democrat Liberal şi R.R.R. - Partidul Conservator.

Din probele administrate în cauză, a rezultat că 88 de semnături executate pe listele electorale au fost falsificate,87 pe lista permanentă şi 1 pe lista suplimentară - urnă mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice efectuate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultat caracterul fals al celor 11 semnături, iar în alte 63 de cazuri, s-a stabilit că semnăturile efectuate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Astfel, în cazul martorilor O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă, iar în cazul martorilor K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., U.U.U., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului”se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

De asemenea, cercetările penale efectuate au stabilit că deși o serie de persoane (K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.) nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012, în dreptul numelui acestor persoane au fost executate semnături.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare au fost audiaţi în cauză, în calitate de învinuiţi (vol. 34 d.u.p., filele 20-106), însă în faţa instanţei de judecată, inculpaţii şi-au rezervat dreptul la tăcere, cu excepţia lui N.N.N., care a negat săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa.

Inculpata N.N.N. a precizat că: „am hotărât ca doamna O.O.O. să mă ajute şi să nu-i dau pagini din lista permanentă, neavând ştampilă. (…) am împărţit paginile în mod egal, neținând cont de litere (…) primele 8 pagini au fost date doamnei S.S.S., următoarele 8 doamnei P.P.P., următoarele 8 sau 9 doamnei T.T.T., a urmat cu 9 pagini R.R.R. şi următoarele 9 pagini domnului x, aceasta fiind şi ordinea la masă. Celălalt membru care nu a avut pagini şi nici ştampilă, doamna O.O.O. a stat după mine. Această procedură s-a desfăşurat la ora 06⁰⁰ când a început procesul de votare. Fiecare membru a primit pe semnătură paginile corespunzătoare, ştampila de vot şi iniţial câte 50 de buletine ştampilate de mine cu ştampila de control. Menţionez că ştampila de control a stat la mine toată ziua. Eu am avut în sarcină lista suplimentară de la această secţie de votare. În decursul zilei, au votat aproximativ 90 de persoane pe lista suplimentară. Pe listă se regăseşte şi scrisul doamnei O.O.O. pentru momentele în care eu ştampilam buletinele de vot cu ştampila de control.

În ceea ce priveşte lista suplimentară pentru urna mobilă am primit în decursul zilei în jur de 20 de cereri, aproximativ, nu îmi amintesc cu exactitate numărul. Am însărcinat-o pe doamna O.O.O. să caute aceste persoane în lista permanentă şi să scrie menţiunea „VUM” votat urnă mobilă şi de asemenea să le treacă pe o listă suplimentară datele de identitate. Eu necunoscând zona i-am întrebat pe membrii din comisie cine cunoaşte zona pentru a se duce la fiecare persoană în parte. S-a hotărât de comun acord să plece doamna T.T.T. şi doamna S.S.S.” (vol. 12 dosar fond, filele 100-102).

Înalta Curte a reţinut că pe lista electorală suplimentară a secţiei, de care s-a ocupat doar inculpata N.N.N. şi, în lipsa acesteia, O.O.O., nu a fost identificată nicio semnătură falsificată.

Deplasarea cu urna mobilă a fost efectuată de inculpatele S.S.S. şi T.T.T. Pe lista suplimentară pentru urna mobilă, instanța de fond a considerat că s-a dovedit falsificarea unei semnături aparţinând martorei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. (a se vedea vol. 36 d.u.p., fila 151).

În declaraţiile date, inculpata T.T.T. a arătat: “Din câte îmi amintesc au fost primite cereri pentru deplasarea urnei mobile până în după-amiaza zilei de 29 iulie 2012. Eu şi S.S.S., însoţite de un poliţist al cărui nume nu îl cunosc, ne-am deplasat cu urna mobilă la persoanele care făcuseră cereri în acest sens. Din câte reţin, au fost formulate în jur de 20-25 asemenea cereri. Am primit de la preşedintele secţiei tot atâtea buletine de vot şi o ştampilă de votare. Ne-am deplasat la toate persoanele care formulaseră acele cereri şi doar pe două dintre ele nu le-am găsit şi, prin urmare nu au votat. Fiecare dintre persoanele care au votat la urna mobile au semnat personal în lista suplimentară. (…). Pentru deplasarea cu urna mobilă am folosit un autoturism care aparţine viceprimarului N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., de la Primăria com. Bâlteni. Chiar acesta a condus autoturismul pe timpul cât ne-am deplasat cu urna mobile la fiecare dintre votanţii care făcuseră cerere în acest sens.” (vol. 34 d.u.p., filele 90-91).

Fiind audiată la urmărire penală, martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. a declarat: „nu am participat la referendumul din luna iulie 2012 şi nu am votat la nicio secţie de votare. După ce mi s-a prezentat lista electorală suplimentară, declar că semnătura aplicată în dreptul numelui meu nu-mi aparţine şi nu cunosc cine a semnat în locul meu. În ziua Referendumului nu au venit la domiciliul meu persoane cu urna mobilă ” (vol. 35 d.u.p., fila 165 verso).

Martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. nu s-a putut prezenta în faţa primei instanţe, din motive de sănătate, fiind netransportabilă (aspecte menţionate în încheierea de şedinţă din data de 24 octombrie 2014), astfel că, potrivit art. 381 alin. (7) C. proc. pen., instanţa a dispus citirea depoziţiei date de martoră în cursul urmăririi penale, urmând să ţină seama de aceasta la judecarea cauzei.

Prima instanţă a observat că activitatea privind votul cu urna mobilă s-a circumscris participaţiei celor două inculpate, care au fost tot timpul împreună, inclusiv în momentele semnării listei şi introducerii buletinelor de vot în urnă, inculpatele fiind în măsură ca, pe tot acest parcurs, să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Concret, s-a constatat că inculpatele S.S.S. şi T.T.T. au avut urna mobilă tot timpul asupra lor şi, în condiţiile în care o altă persoană a semnat în fals pe lista electorală şi a introdus buletinul de vot în urnă, acestea au fost în măsură să realizeze şi să accepte consecinţele acestor fapte.

Înalta Curte a apreciat ca fiind exclusă varianta ca alţi membri ai biroului electoral să fi intervenit asupra conţinutului urnei mobile şi a listei suplimentare aferente acesteia, urna mobilă fiind verificată la plecarea în teritoriu, iar la înapoiere fanta era sigilată şi deschisă doar la momentul finalizării procesului electoral, în timp ce lista electorală era, de asemenea, securizată.

Pentru aceste motive, prima instanţă a apreciat că inculpatele S.S.S. şi T.T.T., cu intenţie, au înlesnit comiterea infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui buletin suplimentar, în sarcina acestora reţinându-se săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cât priveşte activitatea fiecărui membru al biroului electoral, instanţa a constatat că aceştia şi-au executat sarcinile repartizate, îndeplinind, totodată, şi activităţile care reveneau colegilor lor, când aceştia părăseau, pentru scurt timp, localul secţiei de votare.

Astfel, inculpata N.N.N. a menţionat la instanța de fond:“pe parcursul zilei nu am părăsit secţia de votare decât atunci când am fost nevoită să merg la toaletă, aceasta fiind amplasată în curtea Primăriei şi pentru a-mi luat apă de la un dozator din sediul primăriei, mâncare având de acasă” (vol. 12 dosar fond, fila 101 verso), iar la urmărire penală: ”în marea majoritate datele din această listă suplimentară au fost completate de către mine, existând doar câteva poziţii ce au fost completate de către O.O.O., în momentul în care eu făceam altceva” (vol. 34 d.u.p., fila 25). Inculpata T.T.T., în declaraţia dată la urmărire penală, a arătat că: “au fost mai multe dăţi în care atât eu cât şi alţi membri sau preşedintele secţiei am ieşit pentru câteva minute din sală, iar în acele momente listele erau preluate de ceilalţi membri care au rămas în sală” (vol. 34 d.u.p., fila 90). Inculpata S.S.S. a relatat: “în ziua referendumului am ieşit de câteva ori pentru a merge la toaletă sau să servesc masa” (vol. 34 d.u.p., fila 106).

Prima instanţă a remarcat modul extrem de riguros şi meticulos în care preşedinta biroului electoral N.N.N. a organizat activitatea membrilor secţiei de votare, încheind în acest sens procese-verbale în care a consemnat înmânarea listelor electorale permanente, numărul foilor şi literele din alfabet cărora acestea le corespundeau.

Cu toate acestea, instanţa de fond a constatat că nu s-a putut stabili cu certitudine identitatea înlocuitorului fiecărui membru al biroului electoral şi în ce anume a constat, efectiv, prestaţia acestuia, în scurtele perioade de timp în care inculpaţii au părăsit localul secţiei, iar atribuţiile le-au fost preluate de către ceilalţi membri ai biroului electoral.

Din probatoriu a reieşit că pe parcursul zilei de votare, în secţie s-au aflat unul sau doi observatori care, la rândul lor, au supravegheat procesul electoral şi nu au constatat existenţa vreunei nereguli în desfăşurarea acestuia.

Instanţa de fond a apreciat și în cazul acestei secții de votare că argumentele pentru care procurorul a dispus disjungerea cauzei, în realitate, reprezintă motive care conduc la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât ele pornesc de la premisa că faptele s-au petrecut cel puţin în lipsa unuia dintre inculpaţi, care însă nu a putut fi identificat.

Astfel, prima instanţă a arătat că în sarcina inculpaţilor N.N.N., O.O.O., P.P.P. şi R.R.R. s-a reţinut săvârşirea de către aceştia a complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a 87 de semnături pe listele permanentă şi suplimentară a secţiei de votare, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna a 87 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Instanța de fond a reiterat argumentele pentru care a dispus anterior soluții de achitare, considerându-le pe deplin aplicabile și în cazul acestei secții de votare.

Constatând că în cauză, probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat, prima instanţă a dispus, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor N.N.N., O.O.O., P.P.P., R.R.R., apreciind că în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

2.11 Secţia de Votare nr. 148, com. Bîlteni, sat Peşteana Jiu, judeţul Gorj;

Biroul electoral al secţiei de votare a fost alcătuit din U.U.U. (preşedinte), V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B. (membri).

Conform propriilor declaraţii, B.B.B.B. a reprezentat Uniunea Națională pentru Progres din România, X.X.X. - Partidul Național Liberal, V.V.V. - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Z.Z.Z. - Partidului Social Democrat, Y.Y.Y. - Partidul Democrat Liberal şi A.A.A.A. - Partidul Conservator.

Probele administrate au relevat că 86 de semnături executate pe listele electorale permanente au fost falsificate.

Din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică a rezultă caracterul fals a 8 semnături, iar în alte 49 de cazuri s-a stabilit că semnăturile executate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, însă specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă acestea au fost executate de alte persoane.

Astfel, s-a stabilit că în cazul martorilor Buştean Răzvan Constantin, C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” nu a fost executată de persoana respectivă, iar în cazul martorilor G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., S.S.S., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. și K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., semnătura executată la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană.

De asemenea, cercetările penale efectuate au stabilit că următoarele persoane, care apăreau ca semnate pe listele electorale, nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012 K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.

Audiate în faza de urmărire penală şi în faţa primei instanţe, aceste persoane au confirmat faptul că semnăturile de pe listele electorale nu le aparţin.

Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare nr. 148 com. Bîlteni, sat Peşteana, judeţul Gorj au fost audiaţi în calitate de învinuiţi (vol. 37 d.u.p., filele 17-116), însă în faţa instanţei judecată, cu excepţia inculpatului Y.Y.Y. (care nu a recunoscut comiterea infracţiunii reţinute în sarcina sa), toţi inculpaţii şi-au rezervat dreptul la tăcere. Inculpatul V.V.V. nu a putut fi audiat nemijlocit de prima instanţă, întrucât nu s-a aflat în ţară.

Potrivit declaraţiei lui U.U.U., listele electorale permanente şi suplimentare au fost împărţite între toţi membrii biroului electoral.(vol. 37 d.u.p., filele 17-20). Deplasarea cu urna mobilă a fost efectuată de inculpatele Z.Z.Z. şi X.X.X.. Fiecare membru al biroului electoral şi-a executat sarcinile repartizate, îndeplinind, totodată, şi activităţile ce reveneau colegilor lor când aceştia părăseau, pentru scurt timp, localul secţiei de votare.

În faţa primei instanţe inculpatul Y.Y.Y. a arătat: „Atunci când eu am lipsit din secţie, dacă au fost votanţi al căror nume se regăsea pe listele ce mi-au revenit, completarea acestora a fost făcută de către colegii mei. La rândul meu şi eu am procedat în acelaşi mod, atunci când colegii mei lipseau din secţie, deci pot trage concluzia că a fost un mod de lucru unitar. De asemenea, arăt că toţi colegii mei au părăsit secţia de votare ca şi mine în timpul zilei. Secţia de votare a fost în sediul unei şcoli, toaleta fiind situată în curte la o distanţă de aproximativ 200 metri”.

La rândul său, inculpata B.B.B.B. a arătat că „de câteva ori m-am deplasat la toaletă, iar listele electorale au rămas pe biroul meu.”(vol. 37 d.u.p., fila 113), în timp ce inculpatul U.U.U. a declarat că „în timpul procesului de vot am mai ieşit pe afară, la toaletă şi la o ţigară” (vol. 37 d.u.p., fila 26 verso).

Și în cazul acestei secții de votare, argumentele pentru care procurorul a dispus disjungerea cauzei faţă de autori necunoscuţi reprezintă, în realitate, motive care conduc la pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât ele pornesc de la premisa că faptele s-au petrecut cel puţin în lipsa unuia dintre inculpaţi, care însă nu a putut fi identificat.

Prima instanţă a arătat că în sarcina inculpaţilor U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B., s-a reţinut săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către Autori Necunoscuți a unor semnături pe lista permanentă, precum şi activitatea Autorilor Necunoscuți de introducere în urna a unor buletine de vot suplimentar faţă de cele votate efectiv de către alegători.

În același timp, instanţa de fond a constatat că nu există nici un fel de dovezi care să confere certitudini cu privire la momentul în care s-au comis faptele şi la persoanele care au fost de faţă, în condiţiile în care fiecare dintre membrii secţiei a părăsit sala de câteva ori, pe parcursul desfăşurării procesului electoral.

Raţionamentul pentru care prima instanță a dispus, anterior, achitarea inculpaților în cazul secției de votare nr. 142 Ciuperceni a fost apreciat ca valabil și în cazul acestei secții de votare.

Ca atare, constatând că în cauză, probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat, prima instanţă a dispus, în baza dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor U.U.U., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B., întrucât în cauză nu există probe că aceştia au săvârşit infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată.

3. Aplicarea legii penale mai favorabile. Individualizarea pedepselor.

Instanța de fond, constatând că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 5 C. pen., a procedat la identificarea legii penale mai favorabile fiecărui inculpat, pornind de la dispoziţiile obligatorii ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265 din 21 mai 2014.

Analiza legii penale mai favorabile a vizat examinarea condiţiilor de incriminare, cerinţele privind tragerea la răspundere, condiţiile sancţionatorii precum şi consecinţele condamnării.

3.1. Referitor la inculpatul A.;

S-a constatat că atât la data săvârşirii faptei, cât şi la data pronunţării soluţiei primei instanţe, incriminarea consta în acelaşi text al art. 13 din Legea nr. 78/2000, al cărui conţinut este nemodificat: Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-un sindicat ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie şi care folosește influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Ca atare, prima instanţă a observat că sub aspectul condiţiilor de incriminare şi sancţionare nu a intervenit nicio schimbare în legislaţie, astfel că legea mai favorabilă a fost stabilită în raport de individualizarea executării pedepsei.

Prin compararea legilor succesive a rezultat că legea veche, Codul penal anterior, este mai favorabilă întrucât cuprinde modalităţi de individualizare a executării care conduc la reabilitarea de drept, dacă în termenul de încercare nu se săvârşesc infracţiuni.

Astfel, s-a arătat că sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, Codul penal anterior prevedea suspendarea condiţionată, în timp ce noul cod nu mai reglementează această instituţie, ce a fost substituită de renunţarea aplicării pedepsei şi amânarea aplicării pedepsei, prevăzute de art. 80 şi art. 83 C. pen. Or, în raport de natura acuzaţiilor, instanţa de fond a apreciat că în cauză nu sunt incidente nici renunţarea la aplicarea pedepsei şi nici amânarea aplicării pedepsei.

În concret, examinând prin comparaţie efectele modalităţilor de individualizare a executării ce pot fi incidente în speţă, anume suspendarea condiţionată din legea veche şi suspendarea sub supraveghere din legea nouă, instanţa a constatat că legea nouă nu are caracter mai favorabil şi nu poate retroactiva.

Spre deosebire de cazul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzut de art. 91 şi următoarele C. pen., în cazul suspendării condiţionate prevăzute de art. 81 C. pen. anterior, pe parcursul termenului de încercare condamnatul nu este supus niciunei măsuri de supraveghere sau obligaţii, iar potrivit art. 86 C. pen., în cazul în care condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 şi 84, intervine reabilitarea de drept.

Ca atare, Înalta Curte a constatat că în cauză legea penală mai favorabilă inculpatului A. o constituie dispoziţiile în vigoare la data săvârşirii infracţiunii.

3.2. Referitor la inculpatul N.N.;

S-a constatat că la data săvârşirii faptei, aceasta era incriminată de textul art. 254 alin. (1) C. pen. anterior: „Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi”, iar la data pronunţării soluţiei primei instanţe, incriminarea consta textul art. 289 C. pen., al cărui conţinut este: „Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa funcția publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta”.

Din examinarea incriminărilor a rezultat că fapta unui membru al biroului electoral al secţiei de votare de a primi bani în scopul de a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale (de a constata şi sancționa fraude electorale) este incriminată în ambele coduri, în condiţiile în care, astfel cum s-a analizat anterior, atât potrivit legii vechi cât şi în conformitate cu actuala reglementare, inculpatul avea calitatea de funcţionar public.

Criteriul care a condus la stabilirea concretă a legii penale mai favorabile a fost modalitatea de individualizare a executării pedepsei, prima instanţă considerând că, în raport de circumstanţele personale ale inculpatului, scopul pedepsei poate fi atins chiar şi în condiţiile suspendării sub supraveghere a executării acesteia.

Prima instanţă a constatat că legea în vigoare la data săvârşirii infracţiunii reprezintă legea penală mai favorabilă, întrucât sfera măsurilor de supraveghere şi a obligațiilor prevăzute de art. 91 C. pen. este mult mai extinsă decât cea instituită în art. 86¹ C. pen. anterior. Totodată, a menționat că în noua reglementare, termenul de reabilitare curge de la data expirării termenului de supraveghere, pe când în vechea reglementare, reabilitarea de drept intervine la data împlinirii termenului de încercare. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, care prevăd că pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 C. pen., instanţa va avea în vedere sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere.

Ca atare, instanţa de fond a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului N.N. o constituie dispoziţiile în vigoare la data săvârşirii infracţiunii.

3.3. Referitor la inculpatul P.P.

S-a constatat că la data săvârşirii faptei, aceasta era incriminată de textul art. 255 alin. (1) C. pen. anterior: „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile şi scopurile arătate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, iar la data pronunţării soluţiei primei instanţe, incriminarea consta textul art. 290 alin. (1) C. pen., al cărui conţinut este: „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Din examinarea incriminărilor a rezultat că fapta inculpatului, astfel cum a fost reţinută, continuă să fie incriminată, legiuitorul înţelegând însă să sancţioneze mai aspru conduita persoanei care dă mită sub legea nouă, faţă de precedenta.

Ca atare, instanţa de fond a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului P.P. o constituie dispoziţiile în vigoare la data săvârşirii infracţiunii.

3.4. Referitor la inculpaţii faţă de care s-a stabilit săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, indiferent de modalitatea de participaţie penală reţinută în sarcina lor:

S-a constatat că la data săvârşirii faptei, aceasta era incriminată de textul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000: „Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani”, iar la data pronunţării soluţiei primei instanţe, incriminarea consta în textele art. 387 şi art. 391 C. pen., al căror conţinut este:

„Art. 387. Frauda la vot;

Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător;

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals”;

„Art. 391. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale;

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor”.

Prin art. 7 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., art. 55 din Legea nr. 3/2000 a fost abrogat, însă faptele nu au fost dezincriminate, fiind preluate în noua reglementare, în două infracţiuni distincte, cu limite de pedeapsă mai reduse.

Înalta Curte nu a achiesat la punctul de vedere formulat de apărare, care a arătat că fapta constând în introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine față de cele votate de alegători, ca modalitate alternativă a infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, nu este preluată de nicio normă de incriminare din N.C.P. şi, în consecinţă, fapta s-ar regăsi doar într-o singură infracţiune, cea prevăzută de art. 391 C. pen.

Dimpotrivă, a subliniat că fapta de introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători a fost preluată în cuprinsul art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen., subiectul activ fiind necircumstanţiat, anume „orice persoană care votează, prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător”, deci şi de membrii biroului electoral, legiuitorul neînţelegând să lase în afara incriminării faptele acestora.

Concluzionând, instanţa de fond a arătat că în noua lege penală, faptele pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii se circumscriu dispoziţiilor art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen., cu referire la art. 392 C. pen. şi, respectiv, art. 391 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen., aflate în concurs real.

Potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 265 din 21 mai 2014, instanţa a procedat la o analiză globală a textelor de lege incidente pentru determinarea legii penale mai favorabile.

Instanţa de fond a arătat că în situaţia aplicării de pedepse spre minimul special sau egal cu acesta, potrivit legii noi s-ar ajunge, în condiţiile aplicării prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., la o pedeapsă într-un cuantum mai redus (1 an şi 2 luni închisoare) decât minimul special din legea veche (2 ani).

Cu toate acestea, s-a precizat că determinarea legii penale mai favorabile trebuie făcută printr-o analiză globală a tuturor instituţiilor incidente şi a efectelor acestora.

Pornind de la aprecierea că în speţă nu se impune aplicarea unor pedepse privative de libertate, ci este suficientă, pentru corectarea comportamentului inculpaţilor, supravegherea acestora pe durata unui termen de încercare, prima instanţă a constatat că dispoziţiile art. 86¹C. pen. anterior sunt în mod evident mai favorabile inculpaţilor, deoarece sfera obligaţiilor şi măsurilor de supraveghere pe noua lege este mai extinsă, fiind obligatorie şi executarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, pentru o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile. În plus, instanţa a avut în vedere intervenţia reabilitării de drept, care are loc, potrivit legii noi, la expirarea termenului de încercare.

Prima instanţă a stabilit astfel că o pedeapsă în cuantum mai mare, aplicată conform legii vechi, are pentru inculpaţi consecinţe mult mai favorabile decât o pedeapsă mai redusă, dispusă în condiţiile noilor reglementări.

În consecinţă, s-a concluzionat că legea veche este legea penală mai favorabilă inculpaţilor, cu atât mai mult cu cât, în cazul inculpatului E.E.E., prima instanţă a înţeles să valorifice poziţia sa procesuală de recunoaştere a faptei, în condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, circumstanţă atenuantă care nu se regăseşte în N.C.P.

3.5. Referitor la situaţia inculpatului H.H.H.;

Prima instanţă s-a orientat spre modalitatea de executare a pedepsei finale în regim de detenţie, constatând că legea penală mai favorabilă este N.C.P., chiar în condiţiile tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., întrucât pedeapsa aplicată, de 1 an şi 10 luni, este mai redusă decât pedeapsa rezultantă urmare incidenţei dispoziţiilor art. 34 lit. b) C. pen. anterior, chiar şi fără dispunerea unui spor (de 2 ani).

În aceste condiţii, instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 în două infracţiuni: cea prev. de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen. şi cea prevăzută de art. 391 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen., aflate în concurs real.

De altfel, aşa cum s-a arătat anterior, faţă de incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 5 C. pen. instanţa de fond a pus în discuţie şi analizat schimbarea încadrării juridice, în sensul arătat mai sus, pentru toţi inculpaţii.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, prima instanţa a avut în vedere criteriile generale prevăzute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea identificată ca lege penală mai favorabilă, gradul de pericol social concret al faptei comise, circumstanţele producerii acesteia, datele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre inculpaţi, inclusiv antecedentele penale.

Referitor la tratamentul sancţionator aplicat inculpatului A., instanţa de fond a avut în vedere rolul pe care acesta l-a avut în campania electorală din partea Partidului Social Democrat, funcţia şi poziţia deţinută prin care şi-a exercitat autoritatea şi influenţa, faptele concrete reţinute în sarcina sa şi gravitatea acestora.

A reţinut conduita inculpatului ulterioară transmiterii adresei prin care se solicita organizarea de tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum, respectiv împrejurarea că a revenit asupra acesteia, dar a subliniat şi modul în care legiuitorul a evaluat periculozitatea uneia dintre conduitele ilicite solicitate (încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 fiind sancționată contravenţional). Circumstanţele personale favorabile inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale şi funcţiile deţinute la nivel guvernamental, poziţia în societate nu au fost apreciate a avea o relevanţă deosebită în raport de natura infracţiunii săvârşite, însă nici nu au fost total nesocotite. De asemenea, instanţa a observat că inculpatul a avut o conduită procesuală corespunzătoare, în sensul că, deşi a negat săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, a dat două declaraţii şi a fost la dispoziţia instanţei ori de câte ori a fost necesară prezenţa sa.

În raport de ansamblul acestor date, instanţa a considerat că aplicarea unei pedepse egale cu minimul prevăzut de lege, de 1 an închisoare, este de natură să conducă la atingerea scopului prevăzut de dispoziţiile art. 52 C. pen. anterior.

În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a executării sancţiunii, Înalta Curte a apreciat că pronunţarea soluţiei de condamnare constituie pentru inculpat un avertisment sever şi suficient cu privire la conduita pe care trebuie să o aibă orice lider politic într-o campanie electorală şi, totodată, că scopul acesteia poate fi atins şi în condiţiile neexecutării pedepsei.

Ca atare, Înalta Curte, în baza art. 81 C. pen. anterior, a dispus suspendarea condiţionată a executării sancţiunii aplicate pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 alin. (1) din același cod.

A pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen. anterior şi, în temeiul art. 71 C. pen., i-a interzis, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, apreciind că natura infracţiunii săvârşite impune interzicerea drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi de aceea de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În ceea ce priveşte ceilalţi inculpaţi - cu excepţia celor care şi-au desfăşurat activitatea infracţională în cadrul secţiei de votare nr. 287 Suraia, procedând la stabilirea cuantumului pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor acuzaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, indiferent de forma de participaţie penală, instanţa a reţinut, pe de o parte, gravitatea faptei comise, aceştia contribuind, practic, la afectarea rezultatelor unui proces electoral, inducând în rândul opiniei publice o stare de neîncredere cu privire la corectitudinea cu care se desfăşoară activitatea în secţiile de votare, iar, pe de altă parte, circumstanțele personale favorabile acestora, astfel cum au rezultat din proba cu înscrisuri administrată în cauză.

În acest sens a reţinut că:

- inculpatul R. este forjor, are o bună conduită la conduita la locul de muncă, are o stare precară de sănătate şi are în întreţinere un copil minor (vol. 13 dosar fond, filele 52-54);

- inculpatul P. a desfăşurat o activitate meritorie la Inspectoratul Situațiilor de Urgență Teleorman, are o stare precară de sănătate (vol. 13 dosar fond, filele 57-60);

- inculpatul F.F. este cunoscut cu o conduită bună în societate, este tehnician veterinar, este căsătorit şi are în întreţinere 4 copii (vol. 13 dosar fond, fila116-120);

- inculpatul G.G. este angajatul Primăriei Ţigăneşti, este apreciat pentru conduita sa în comunitate, este căsătorit şi are un copil, însă o stare precară de sănătate (vol. 13 dosar fond, filele 112-115).

- inculpatul M.M. este cunoscut ca o persoană cu un comportament corespunzător în comunitate, este văduv, are în întreţinere 2 copii precum şi pe mama sa care necesită atenţie specială (vol. 13 dosar fond, filele 214-215);

- inculpatul L.L. este angajat la o societate comercială, fiind apreciat pentru conduita sa la locul de muncă şi în societate, este căsătorit, are în întreţinere 2 copii minori (vol. 13 dosar fond, filele 203-207);

- inculpatul Z.Z. este cunoscut cu o bună conduită în societate şi familie, precum şi în activitatea profesională (vol. 13 dosar fond, filele 171-177);

- inculpatul X.X. a depus caracterizare privind buna conduită în comunitate, acte privind starea civilă, fiind căsătorit şi având în întreţinere 2 copii minori (vol. 13 dosar fond, filele 179-182);

- inculpata G.G.G. este operator de calcul, având o conduita buna în societate, la locul de muncă şi în familie; este căsătorită cu F.F.F., are doi copii din care unul minor (vol. 13 dosar fond, filele 222-227);

- inculpatul F.F.F. a este crescător de animale şi deţine o gospodărie în com. Bragadiru, este cunoscut cu un bun comportament în comunitate; (vol. 13 dosar fond, filele 268-274);

- inculpata S.S.S. a depus caracterizare provenind de la primarul com. Bîlteni din care rezultă că este o persoană cu o bună conduită socială, scrisoare de recomandare de la fostul său loc de muncă (a fost vânzătoare la o societate comercială), acte de studii din care rezultă că în anul 2014 a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti (filele 262-267 vol. 12 dosar fond);

- inculpata T.T.T. a depus caracterizare provenind de la primarul com. Bîlteni din care rezultă că este salariata primăriei din comună, fiind apreciată pentru profesionalism şi corectitudine, acte de studii din care rezultă gradul ridicat de instruire, acte de stare civilă din care rezultă că este căsătorită şi are 2 copii minori, acte medicale (vol. 12 dosar fond,filele 176 - 198);

- inculpatul N.N. depus o caracterizare din care rezultă că este căsătorit, are 2 copii majori, acte din care rezultă că atât el cât şi soţia au probleme de sănătate (filele 208-213);

- inculpatul P.P. a depus o caracterizare privind conduita bună avută în societate, are o familie închegată şi un copil minor în întreţinere(vol. 15 dosar fond, fila 93-94)

Faţă de natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite de lege şi puse în pericol prin acţiunile infracţionale ale inculpaţilor, caracterul şi gravitatea urmărilor produse, lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală, respectiv prezenţa la instanţă, caracterul singular al faptei, numărul de voturi falsificate, care nu influenţează ilicitul penal, dar produce consecinţe asupra individualizării pedepsei şi a modalităţii de executare, Înalta Curte a stabilit pedepse într-un cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege, de 2 ani închisoare, acestea fiind apte să asigure realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut de art. 52 C. pen.

Apreciind că scopul pedepselor poate fi atins chiar şi în condiţiile neexecutării acestora, prin supravegherea comportamentului lor de către Serviciul de probaţiune, instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate, pe un termen de 5 ani, obligându-i, totodată, pe inculpaţi să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen. anterior.

Cu privire la inculpata G.G.G., căreia i s-a reţinut în sarcină săvârşirea a două infracţiuni, în concurs real, respectiv infracţiunile prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 şi de art. 242 alin. (1) C. pen. anterior, prima instanţă a dispus condamnarea inculpatei la pedepse în cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege, de 2 ani închisoare şi, respectiv, de 3 luni închisoare, executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare urmând a fi suspendată sub supraveghere pe un termen de 5 ani.

O situaţie aparte o prezintă inculpatul E.E.E., care a recunoscut, de la începutul procesului penal, săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa şi a contribuit la aflarea adevărului în cauză. Pentru aceste considerente, instanţa de fond a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior, aplicându-i o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare. Totodată, raportat la criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite de art. 72 C. pen. anterior, instanţa de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia, astfel că, în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani şi 4 luni, precum şi executarea pedepsei accesorii, atrăgând, totodată atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior.

În ceea ce priveşte situaţia juridică a inculpatului N.N., instanţa a reţinut în sarcina acestuia săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Având în vedere natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite de lege şi puse în pericol prin fapta comisă, Înalta Curte a valorificat împrejurarea că fapta a fost săvârşită în circumstanţe excepţionale şi că nu există date care să inducă ideea că inculpatul va persista în conduita infracţională, apreciind că în cauză nu se impune aplicarea unei pedepse privative de libertate, concluzie la care s-a avut în vedere şi cuantumul sumei care a făcut obiectul mitei.

În concluzie, Înalta Curte l-a condamnat pe inculpatul N.N. la o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege, în cuantum de 3 ani, apreciind că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei în regim privativ de libertate, condamnatul îşi va conforma în viitor atitudinea exigenţelor legii penale şi nu va mai săvârşi fapte antisociale. Ca atare, în temeiul art. 86¹ C. pen. anterior, prima instanţă a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate acestuia pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 86²C. pen. anterior, obligându-l, totodată, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. (1) lit. a) - d) din acelaşi cod.

Procedând la individualizarea pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului P.P., prima instanţă a avut în vedere, în primul rând, natura şi gravitatea infracţiunii comise, constând în coruperea unui funcţionar, membru al biroului electoral al secţiei de votare, pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu infracţiune ce aduce o atingere însemnată relaţiilor referitoare la desfăşurarea corectă şi în conformitate cu legea a îndatoririlor acestuia, cu consecinţa afectării rezultatului electoral.

Totodată, în procesul de stabilire a tratamentului sancţionator, s-a ţinut cont, pe de o parte, de atitudinea constant nesinceră a acestui inculpat pe parcursul procesului penal, iar, pe de altă parte, s-au avut în vedere şi datele sale personale favorabile, referitoare la lipsa antecedentelor penale şi la comportamentul pozitiv manifestat în societate până la data comiterii faptei de care este acuzat, motiv pentru care instanţa de fond a apreciat că o pedeapsă de 6 luni, cu suspendarea executării sub supraveghere pentru un termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, este aptă să contribuie la reeducarea inculpatului.

În baza art. 71 C. pen. anterior a interzis tuturor inculpaţilor exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere principiile stabilite pe cale jurisprudenţială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sabou şi Pârcălab contra României, Hirst contra Marii Britanii), a considerat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. este necesară pentru îndepărtarea inculpaţilor de la activităţile care presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii de stat.

S-a apreciat, faţă de natura şi gravitatea faptei săvârşite, care are valenţe sau conotaţii electorale, că inculpaţii sunt nedemni de a exercita dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau funcţiile publice elective şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 64 lit. a) şi lit. b) C. pen.

În ceea ce priveşte situaţia inculpaţilor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nr. 287 Suraia, în sarcina cărora, cu excepţia inculpatului H.H.H., s-a reţinut comiterea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, prima instanţă a avut în vedere natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite de lege şi puse în pericol prin acţiunile infracţionale ale inculpaţilor, caracterul şi gravitatea urmărilor produse, atitudinea procesuală, apreciind că se impune condamnarea inculpaţilor la pedepse orientate spre minim, un cuantum de 3 ani fiind în măsură să asigure scopul pedepsei, astfel cum este reglementat în art. 52 C. pen. anterior. La stabilirea acestor pedepse instanţa a avut în vedere şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, astfel cum rezultă din probatoriul administrat sub acest aspect:

- inculpata K.K.K. este cunoscută cu un bun comportament în familie şi societate și este căsătorită (filele 171-175 vol. 12 dosar fond);

- inculpatul M.M.M. a fost profesor de matematică, în prezent fiind pensionar, cu o bună conduită în societate (fila 199 vol. 12 dosar fond);

- inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. este de profesie electrician, este apreciat de consăteni pentru conduita sa; a administrat probe din care rezultă pregătirea sa profesională și împrejurarea că are un copil minor în întreţinere care suferă de o serie de afecţiuni (vol. 12 dosar fond, filele 239-261);

- inculpata I.I.I. a depus o caracterizare, din care rezultă că este angajată la Banca Cooperatistă Putna Focşani, precum și acte de studii, acte de stare civilă din care rezultă că are un copil minor (vol. 12 dosar fond, fila 268) şi acte medicale din care rezultă că este însărcinată (vol. 18 dosar fond, filele 52-54).

- inculpata J.J.J. a depus o caracterizare din care rezultă că a fost profesor de religie la şcoala din Suraia timp de 14 ani, având o relaţie bună şi de întrajutorare cu membri comunităţii, precum și acte de stare civilă din care rezultă că este căsătorită și acte de studii (vol. 12 dosar fond, file 279 - 283).

- inculpatul L.L.L. este cunoscut cu un comportament civilizat în comunitate şi familie (vol. 12 dosar fond, fila 164); referitor la acest inculpat, care, de altfel, a fost singurul care a dat declaraţie în faţa instanţei, prin care a încercat să prezinte neregulile din secţia de votare, s-a reţinut că nu a dus până la capăt demersul început împreună cu observatorul A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., acela de a sesiza autorităţile competente cu privire la cele constatate în cadrul biroului electoral al secţiei de votare din care făcea parte, devenind complice la activitatea infracţională pe care tocmai el a sesizat-o, motiv pentru care prima instanţă i-a aplicat acelaşi tratament sancţionator cu cel al inculpaţilor K.K.K., M.M.M., I.I.I. şi J.J.J.

Ca urmare, având în vedere natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite de lege şi puse în pericol prin acţiunea infracţională, atitudinea procesuală, condiţia socială, vârsta şi gradul de instruire al acestora, apreciind că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei în regim privativ de libertate, inculpaţii îşi vor conforma în viitor atitudinea exigenţelor legii penale şi nu vor mai săvârşi fapte antisociale, Înalta Curte a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. anterior şi a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestora pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 86² C. pen. anterior, obligându-i, totodată, pe inculpaţii menţionaţi să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. (1) lit. a) - d) din acelaşi cod.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, prima instanţă a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare, iar în baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Înalta Curte a apreciat că se impune ca inculpaţilor să le fie interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. anterior, ca pedeapsă accesorie, din actele aflate la dosarul cauzei reieşind împrejurarea că infracţiunea a fost comisă în legătură cu exerciţiul dreptului fundamental de a alege, astfel că se impune îndepărtarea inculpaţilor de posibilitatea de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi de aceea de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În cazul inculpatului H.H.H., instanţa a reţinut că acesta se face vinovat de săvârşirea a patru infracţiuni, aflate în concurs real.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa de fond a avut în vedere natura şi gravitatea faptelor comise, forma de vinovăţie, constând în intenţie directă, numărul mare al persoanelor înscrise în mod nereal pe lista electorală suplimentară a secţiei, urmarea imediată constând în denaturarea rezultatelor referendumului, conduita sa agresivă, atât verbal, cât şi fizic faţă de observatorii acreditaţi, antecedentele penale, pe de o parte, dar pe de altă parte, şi circumstanţele personale ale acestuia (este căsătorit, are în întreţinere doi copii, este o persoană dedicată muncii şi familiei - filele 200-221 vol. 12 dosar fond).

Având în vedere toate aceste elemente, instanţa a apreciat că pedeapsa rezultantă ce se va aplica inculpatului este îndestulătoare numai în măsura executării acesteia prin privare de libertate, considerând că doar în acest fel se poate realiza scopul preventiv-coercitiv al sancţiunii penale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 67 C. pen., constatând că este necesară, instanţa i-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, apreciind că se impune, în raport cu natura infracţiunii săvârşite, interdicţia inculpatului de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi aceea de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Instanţa nu a interzis exercitarea dreptului prevăzut de art. 66 lit. g) C. pen., astfel cum a solicitat Ministerul Public, reţinând că din nici unul din actele aflate la dosarul cauzei nu reiese împrejurarea că inculpatul s-a folosit de o profesie sau activitate în comiterea infracţiunilor.

În temeiul art. 65 C. pen., a interzis aceluiaşi inculpat, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

Faţă de cele arătate, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului H.H.H. la o pedeapsă de 7 luni închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 392 C. pen.; la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen.; la o pedeapsă de 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 296 alin. (1) C. pen.; la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 296 alin. (2) C. pen.

Pedepsele aplicate au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 4 luni, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa principală de 1 an şi 10 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

Totodată, în baza art. 45 alin. (5) C. pen. prima instanţă a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

B. Judecata în apel

I. Împotriva sentinţei penale nr. 341 din 15 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/1/2013, au declarat apel:Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpaţii A., B., C., D., E., F., G., P., R., F.F., G.G., P.P., N.N., L.L., M.M., Z.Z., X.X., G.G.G., F.F.F., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M., T.T.T. și S.S.S., precum și partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători la data de 13 iulie 2015, sub nr. x/1/2013.

II. Sinteza criticilor formulate de către apelanţi;

1. Prin motivele scrise de apel (filele 3-6 şi 185-211 vol. I dosar apel), dar şi prin susţinerile orale formulate în faţa instanţei de control judiciar, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat hotărârea instanţei de fond sub următoarele aspecte:

a. Greşita respingere a solicitării de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care intimaţii inculpaţi au fost trimişi în judecată, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în infracțiunea prev. de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. şi, respectiv, art. 391 C. pen. raportat la art. 392 C. pen., susţinându-se că, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute, legea penală mai favorabilă este legea nouă.

Totodată, s-a susţinut că în baza legii penale noi, instanţa de fond ar fi trebuit să aplice pedepse cu executare în regim de detenţie şi, totodată, pedepse complementare şi accesorii, în conformitate cu dispoziţiile art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

b. Sub un al doilea aspect, Ministerul Public a invocat greşita achitare, a inculpaţilor H., O., S., A.A., R.R., Y.Y., N.N.N., U.U.U., foşti preşedinţi ai secţiilor de votare şi a inculpaților I., J., K., L., M., N., T., U., V., X., Z., Y., B.B., C.C., D.D., D.D., H.H., I.I., J.J., N.N., S.S., T.T., U.U., V.V., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., O.O.O., P.P.P., R.R.R., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B., foşti membri ai secţiilor de votare, pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, sub aspectul unei reţineri şi interpretări eronate a situaţiei de fapt conturate cu privire la aceste fapte.

S-a susţinut, în cadrul acestei critici, că probele administrate, prin raportare la textele de lege indicate, fac pe deplin dovada vinovăţiei inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii în legătură cu care au fost trimişi în judecată.

c. Pe de altă parte, Ministerul Public a criticat sentinţa pentru greşita achitare a aceloraşi inculpaţi, sub aspectul laturii subiective, susţinând că aceştia au contribuit, cu intenţie directă sau indirectă, la producerea rezultatului voturilor falsificate, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce le reveneau, într-o modalitate care a permis frauda şi a întărit rezoluţia infracţională a autorului, înlesnind săvârşirea de către acesta a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

d. Greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului A., Parchetul susţinând, în esenţă, că pedeapsa aplicată este prea mică și că prima instanţă a greşit atunci când a apreciat că faptele inculpatului au un pericol social redus. Totodată, a considerat că modalitatea de executare a pedepsei trebuia să fie stabilită în regim de detenţie.

2. Inculpatul A. a formulat motive scrise de apel (filele 99-121 vol. II dosar apel), criticând hotărârea atacată sub aspectul greşitei sale condamnări pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000. Apelantul a susținut, în esență, că:

- situaţia de fapt a fost stabilită în mod eronat în cauză, deoarece din probele administrate rezultă că adresa din 13 iulie 2012 a fost întocmită şi transmisă în teritoriu fără ştiinţa inculpatului;

- pe parcursul cercetărilor nu a fost administrată vreo probă care să dovedească că inculpatul A. ar fi cunoscut conţinutul mesajelor sms ce urmau a fi transmise în teritoriu sau că şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea asupra membrilor Partidului Social Democrat, prin conceperea şi transmiterea adresei şi a celor şase mesaje tip sms;

- hotărârea atacată a fost pronunţată cu încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil (care presupune ca persoanei acuzate să i se aducă la cunoştinţă faptele pentru care este acuzată), deoarece presupusul îndemn de prelucrare a unor date cu caracter personal cu nesocotirea Legii nr. 667/2001 excede limitele învestirii instanţei, nefiind inclus în conţinutul actului de sesizare al instanţei;

- îmbunătăţirea prezenţei la vot a cetăţenilor, obținerea de capital electoral ori economisirea timpului în ajungerea la anumite întâlniri nu pot fi apreciate ca fiind un folos necuvenit;

- referitor la latura subiectivă, intenţia la care legiuitorul face referire prin sintagma „în scopul” din conţinutul textului art. 13 din Legea nr. 78/2000 este o intenţie directă, calificată prin scop.

Secţia de Votare nr. 105 Piatra Olt;

3. Apelanţii inculpaţi B., G., C., D., E. şi F. (filele 73 şi 265-267 vol. I dosar apel, 225-226, 227-229 vol. II dosar apel) au susţinut, în esenţă, greşita stabilire a situaţiei de fapt de către prima instanţă, arătând că probele administrate (martori - inclusiv declaraţiile martorilor H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., constatări ale experţilor) nu au dovedit, mai presus de orice îndoială rezonabilă, vinovăţia apelanţilor, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (B.) şi, respectiv, art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (G., C., D., E. şi F.). Ca atare, s-a solicitat instanţei să facă aplicarea principiului in dubio pro reo.

Secţia de Votare nr. 1 Alexandria;

4. În cadrul apelului formulat (filele 211-212 vol. II dosar apel), inculpatul P., a susţinut nemotivarea soluţiei pronunţate de către prima instanţă și greşita stabilire a situaţiei de fapt, decurgând din aceea că probele administrate nu au demonstrat activitatea infracţională reţinută în sarcina sa. A mai susţinut că, în cauză, sub aspectul laturii subiective, nu s-a demonstrat existenţa intenţiei inculpatului privind săvârşirea faptelor pentru care este judecat şi a solicitat aplicarea principiului in dubio pro reo.

În final, a criticat hotărârea atacată prin prisma cheltuielilor judiciare nejustificat de ridicate reţinute în sarcina sa.

5. Inculpatul R. a formulat cerere de retragere a apelului declarat (filele 79-80 vol. II dosar apel), aflată la fila nr. 81 vol. II dosar apel, manifestare de voinţă confirmată personal de inculpat, la termenul de judecată din 14 decembrie 2015.

Secţia de Votare nr. 314 Ţigăneşti;

6. Inculpații F.F. și Trifu Ion au formulat apeluri în cauză (filele 79-80 vol. II dosar apel), însă au depus la dosar, pentru termenul din 23 noiembrie 2015, cereri de retragere a apelurilor (aflate la fila nr. 50 și, respectiv, nr. 83 din vol. II dosar apel).

Ulterior, la termenul de judecată din 14 decembrie 2015, au precizat personal în fața instanței de apel că revin asupra cererilor de retragere a apelurilor.

Au criticat hotărârea pronunțată de către prima instanță pentru greșita stabilire a situației de fapt, arătând că probele administrate în cauză nu dovedesc că inculpaţii ar fi săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată.

Totodată, contrar concluziilor primei instanțe, au susținut că legea penală mai favorabilă este legea nouă.

Secția de Votare nr. 112 Bragadiru;

7. Inculpații L.L. și M.M. au arătat în scris (filele 79-80 vol. II dosar apel, filele 135-136 vol. II dosar apel) și oral că situația de fapt în ce-i privește a fost greșit reținută de prima instanță, întrucât din probatoriu nu rezultă, cu certitudine, momentul executării semnăturilor pe listele electorale, nici cel al introducerii voturilor în urnă ori identitatea inculpaţilor prezenți în aceste momente. Ca atare, apelanţii au solicitat aplicarea principiului in dubio pro reo.

În subsidiar, cei doi apelanţi au criticat modul de individualizare a pedepselor aplicate, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi c) şi art. 72 C. pen. anterior, justificat de înscrisurile în circumstanţiere depuse la dosar.

8. Inculpații N.N. și P.P. au considerat (filele 79-80, 131-132 şi 133-134 vol. II dosar apel), că prima instanță a greșit pronunțând condamnarea lor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 7/2000 și, respectiv, prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Au susținut că soluția criticată nu se întemeiază pe probe obiective, ci doar pe declarația coinculpatului E.E.E., care nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză.

În subsidiar, au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, prin prisma art. 52 și 72 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) și a art. 81 din același cod.

Secția de Votare 113 Bragadiru;

9. Inculpații X.X. și Z.Z. au criticat hotărârea pronunțată de prima instanță, considerând (filele 135-136 vol. II dosar apel) că situația de fapt reținută nu are corespondent în probatoriile administrate, fiind încălcat principiul in dubio pro reo.

În subsidiar, au criticat soluţia pronunţată sub aspectul individualizării pedepselor aplicate.

Secţia de votare nr. 114 Bragadiru;

10. La termenul din 23 noiembrie 2015, prezenți personal în fața instanței de apel, inculpații F.F.F. și G.G.G. au precizat că își retrag apelurile declarate în cauză (filele 123-124 şi 125 vol. II dosar apel).

Secţia de votare nr. 287 Suraia;

11. Inculpații I.I., L.L.L., J.J.J. şi K.K.K., M.M.M., H.H.H. și A.A.A.A.A.A.A.A. au invocat, atât în scris (filele 43-49, 50-56, 57-63, 64-72, 179-183 vol. I şi filele 90-95 vol. II dosar apel), cât și oral, în cadrul apelurilor declarate, sub un prim aspect, că prima instanță a reținut incorect situaţia de fapt incidentă în cauză, fără a exista concordanță cu probele administrate.

În al doilea rând, apelantele J.J.J. și K.K.K. a susținut că nu sunt întrunite condiţiile elementului material al infracțiunii pentru care au fost condamnate, deoarece nu aveau atribuţii de supraveghere a desfăşurării referendumului.

Sub un al treilea aspect, inculpații I.I.I., L.L.L., M.M.M. și A.A.A.A.A.A.A.A. au apreciat că în cauză nu este întrunit elementul laturii subiective, nefiind dovedită intenţia acestora în săvârşirea faptelor pentru care au fost condamnați. Au arătat că tăcerea, lipsa de reacție și omisiunea anunțării organelor abilitate să intervină nu pot fi apreciate a releva intenţie, în sensul cerut de norma de incriminare.

Sub un al patrulea aspect, toți apelanții au contestat sentința atacată, susţinând că forma participaţiei constând în complicitate morală nu este prevăzută de lege, iar sub un ultim aspect, aceștia au criticat hotărârea atacată, pentru omisiunea de a reţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) C. pen. anterior, considerând pedepsele aplicate a fi prea aspre. Totodată, au solicitat aplicarea prevederilor art. 81 C. pen. anterior, susţinând, totodată, că termenul de încercare de 6 ani fixat de prima instanţă este prea mare, în raport cu dispozițiile art. 86² C. pen. anterior, fiind încălcat principiului legalităţii şi echităţii aplicării pedepsei.

Prin apelul declarat, inculpatul H.H.H., președinte al biroului electoral al secției de votare nr. 287, com. Suraia, Județul Vrancea, a criticat hotărârea pronunțată de prima instanță, considerând, sub un prim aspect, că instanța de fond a greșit condamnându-l pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 392 C. pen. şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen., întrucât a fost sesizată doar în legătură cu fapta prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că inculpatul a înlesnit şi ajutat pe autorul necunoscut la falsificarea listelor electorale.

În acest context, a precizat că instanța de fond nu a respectat dispozițiile art. 386 C. proc. pen., deoarece schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 în infracțiunile prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 392 C. pen. şi art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen. ar fi intervenit după terminarea cercetării judecătoreşti, în cadrul dezbaterilor pe fond, la solicitarea reprezentantului Parchetului.

Sub un al doilea aspect, apelantul a criticat hotărârea atacată pentru greșita reținere a situației de fapt cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, probatoriile nesusținând această concluzie.

12. Cu referire la cele două infracțiuni de purtare abuzivă pentru care a fost condamnat de prima instanță, apelantul H.H.H. a susținut că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei fapte.

În legătură cu infracţiunea de purtare abuzivă reținută în legătură cu partea vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., a susținut și că prima instanță a încălcat prevederile art. 403 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât fapta nu a fost descrisă.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate, prin aplicarea dispozițiilor art. 91 C. pen.

13. Contrar celor susținute de apelantul H.H.H., apelanta parte civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a criticat hotărârea atacată pentru omisiunea primei instanțe de a se pronunța asupra pretențiilor civile solicitate (filele 74-75 vol. I dosar apel).

Apelanta parte civilă a solicitat admiterea apelului și, în rejudecare, obligarea inculpatului H.H.H. la plata la plata sumei totale de 20.500 de lei, constând din 500 lei cu titlu de daune materiale şi 20.000 lei cu titlu de daune morale, pentru repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.

A arătat că în urma agresiunii la care a fost supusă de către inculpatul H.H.H., a fost diagnosticată cu tulburare de adaptare, cu simptome de anxietate şi depresie, diagnostic care a necesitat un tratament specific bolilor psihiatrice, fiindu-i afectată atât viaţa de familie, cât şi viaţa profesională.

Secţia de Votare nr. 147 Bîlteni;

14. Apelantele inculpate T.T.T. și S.S.S. au susţinut, în cadrul apelurilor formulate (filele 13-18, 40-45 vol. II și 230-237 vol. I dosar apel), că situaţia de fapt a fost greşit reţinută de către prima instanţă, probele administrate (constatarea tehnico-științifică, declarații martori) nefiind de natură a înlătura prezumţia de nevinovăţie.

III. Procedura în faţa Completului de 5 Judecători;

1. La primul termenul de judecată din data de 28 septembrie 2015, Preşedintele Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit cadrul procesual în limitele date de dispoziţiile art. 420 şi următoarele C. proc. pen., dispunând, totodată, ca în cauză să fie menţinute toate delegaţiile apărătorilor desemnaţi din oficiu.

În temeiul art. 420 alin. (4) C. proc. pen. şi, respectiv, al art. 378 C. proc. pen., Preşedintele Completului de 5 Judecători a solicitat părţilor prezente să precizeze dacă doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel ori doresc să se prevaleze de dreptul la tăcere, potrivit art. 374 alin. (2) C. proc. pen. De asemenea, a solicitat părţilor prezente să precizeze dacă solicită acordarea unui termen pentru angajarea unui apărător ales, respectiv pentru pregătirea apărării, potrivit art. 92 alin. (8) C. proc. pen.

Apelanţii inculpaţi A. şi A.A.A.A.A.A.A.A. au precizat că doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel şi nu solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării. Şi intimata inculpată N.N.N. a precizat că doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, solicitând, însă, acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării.

Apelanţii inculpaţi P., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L. şi M.M.M. au precizat că nu doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, îşi menţin declaraţiile date anterior în cauză şi nu solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării. Similar, și apelanţii inculpaţi Z.Z., R., F.F., G.G., P.P., N.N. şi F.F.F. au arătat că nu doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel și îşi menţin declaraţiile date anterior în cauză, însă au solicitat acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător ales.

Intimaţii inculpaţi O.O.O., P.P.P., U.U.U., X.X.X., Z.Z.Z. şi B.B.B.B. au precizat că nu doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, îşi menţin declaraţiile date anterior în cauză şi nu solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării, în timp ce intimaţii inculpaţi V.V., Y.Y.Y., Y.Y., D.D.D., R.R., S.S., U.U., D.D., D.D., B.B., C.C., O., S., T., V., X., Z., Y., A.A., H., I., J. şi L. au precizat că nu doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel şi îşi menţin declaraţiile date anterior în cauză, însă au solicitat acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător ales.

După deliberare, Completul de 5 Judecători a admis cererile de amânare formulate în vederea angajării unui apărător ales.

A luat act de manifestarea de voinţă exprimată de către apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi A.A.A.A.A.A.A.A., precum şi de către intimata inculpată N.N.N., în sensul că aceştia doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, punându-le în vedere celor menționați să se prezinte la termenul ce va fi acordat în cauză, în vederea audierii.

A pus în vedere părţilor, respectiv reprezentantului Ministerului Public ca, în situaţia în care înţeleg să formuleze motive scrise de apel, completări la motivele de apel, cereri, excepţii, cereri de probatorii sau să transmită la dosar înscrisuri, să depună la dosar aceste documente până cel mai târziu la data de 10 noiembrie 2015, orele 12⁰⁰.

2. La următorul termen acordat în cauză, la data de 23 noiembrie 2015, în considerarea faptului că la termenul din 28 septembrie 2015, apelantul intimat inculpat A., apelantul inculpat A.A.A.A.A.A.A.A. şi intimata inculpată N.N.N. au precizat că doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, Completul de 5 Judecători a procedat la audierea acestora, potrivit art. 420 alin. (4) C. proc. pen. raportat la prevederile art. 379 alin. (1) C. proc. pen.

Apelantul intimat inculpat A. a dat declaraţie în faţa instanţei de apel și, conform dispoziţiilor art. 378 C. proc. pen., i-au fost adresate întrebări de către completul de judecată, răspunsurile fiind consemnate în declaraţia dată. Declaraţia apelantului intimat inculpat A. a fost citită şi semnată de către acesta, fiind ataşată la dosarul cauzei (filele 161-163 vol. II dosar apel).

Cercetarea judecătorească a continuat cu audierea intimatei inculpate N.N.N.,căreia, în baza dispoziţiilor art. 378 C. proc. pen., intimatei inculpate i-au fost adresate întrebări de către apărătorii aleşi ai inculpatelor T.T.T. și S.S.S., precum şi de către membrii Completului de 5 Judecători, răspunsurile fiind consemnate în declaraţie. Instanţa a respins întrebarea adresată intimatei inculpate Zglobiu de către apărătorul ales al apelantei inculpate T.T.T., referitoare la citirea în şedinţă publică a declaraţiei dată de martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., motivând că răspunsul la această întrebare se poate afla consultând dosarul cauzei. Declaraţia intimatei inculpate N.N.N. a fost citită şi semnată de către aceasta, iar ulterior ataşată la dosarul cauzei (filele 164-165 vol. II dosar apel).

Şi apelantul inculpat A.A.A.A.A.A.A.A. a dat declaraţie în faţa instanţei de apel, iar răspunsurile date de acesta întrebărilor adresate de reprezentantul Ministerului Public și de apărătorul său ales au fost consemnate în declaraţie. Declaraţia sa a fost citită şi semnată de către apelant, fiind ataşată la dosarul cauzei (filele 166-167 vol. II dosar apel).

La același termen de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a acordat cuvântul referitor la cererile de probe. După deliberare, Completul de 5 Judecători:

- a admis pentru Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție proba testimonială, astfel: referitor secţia de votare nr. 142 Ciuperceni - martorii R.R.R.R.R., O.O.O.O.O., Y.Y.Y.Y.Y.; referitor secţia de votare nr. 1 Alexandria - martorii T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.; M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S.,; referitor secţia de votare nr. 244 com. Plosca - martorii, S.S.S.S.S.S.S., R.R.R.R.R.R.R.; referitor secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti - martorii A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; V.V.V.V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., U.U.U.U.U.U.U.U.U.; referitor secţia de votare nr. 112 Bragadiru - martorii N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.; referitor secţia de votare nr. 113 Bragadiru - martorii, M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., T.T.; referitor secţia de votare nr. 114 Bragadiru - martorii D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., X.X., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.; referitor secţia de votare nr. 147 Bălteni - martorii O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; referitor secţia de votare nr. 148 Bălteni - martorii G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.; referitor la activitatea inculpatului A. - martorii I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.

- a admis pentru apelantul intimat inculpat A. proba testimonială, constând în audierea martorilor L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., în legătură cu împrejurările întocmirii şi transmiterii adresei din 13 iulie 2012 privind organizarea de tombole şi a mesajelor tip sms din ziua referendumului și C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., în legătură cu împrejurările în care au fost redactate şi transmise mesajele tip sms în ziua de 29 iulie 2012.

- a admis, totodată, pentru apelantul inculpat A.A.A.A.A.A.A.A., probele cu înscrisuri în circumstanţiere şi proba testimonială constând în audierea martorului G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.;

- a admis, în parte, pentru apelanta inculpată S.S.S. proba cu înscrisuri în circumstanțiere și proba testimonială cu martorul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., respingând proba testimonială constând în audierea martorului lucrător de poliţie și a martorului O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.;

- a admis, în parte, pentru apelanta inculpată T.T.T. proba testimonială cu martorul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., respingând proba constând în adresa către Inspectoratul de Poliție a Județului Gorj;

- a admis pentru apelanții inculpați P., I.I.I., C., E., L.L.L., F., P.P., M.M.M. şi pentru intimații inculpați A.A., O. și N.N.N. proba cu înscrisuri în circumstanțiere;

- a luat act de faptul că apelanții inculpați B., K.K.K., D., J.J.J., R., Z.Z., N.N., F.F.F., G.G.G., X.X., F.F., H.H.H., M.M., G.G., G., L.L. și intimații inculpați I.I., M., I., O.O.O., A.A.A.A., D.D., B.B.B.B., D.D.D., K., S., C.C., E.E.E., V., J.J., H.H., U.U.U., T., P.P.P., R.R.R., V.V., X.X.X., J., T.T., Z., S.S., D.D., U.U., C.C.C., X., Y.Y.Y., R.R., Y., B.B.B., B.B., A.A.A., U., Y.Y., Z.Z.Z., L., V.V.V., H., N. nu solicită probatorii.

Prin încheierea pronunţată la acelaşi termen, din data de 23 noiembrie 2015, luând act de manifestarea de voință exprimată de apelantele inculpate S.S.S. și T.T.T., în sensul că doresc să dea declarație în fața instanței de apel, Completul de 5 Judecători le-a pus în vedere să se prezinte la termenul următor, din 14 decembrie 2015, acordat în vederea audierii.

Totodată, Completul de 5 Judecători a luat act de retragerea apelurilor declarate de apelanții inculpați F.F.F. şi G.G.G., prezenţi personal în instanţă și care și-au exprimat voința în acest sens.

Referitor la cererile de retragere a apelurilor declarate de inculpaţii F.F., R. şi G.G., depuse pentru termenul din 23 noiembrie 2015, Completul de 5 Judecători a pus în vedere apărării să depună aceste cereri cu respectarea prevederilor art. 415 C. proc. pen. (prin prezentarea autorilor cererii personal în instanţă ori prin declaraţie autentică în sensul celor solicitate prin aceste cereri).

În final, dispunând menţinerea delegaţiilor apărătorilor din oficiu, a pus în vedere părților pentru care instanța a încuviințat proba testimonială să indice, cel mai târziu până la data de 07 decembrie 2015, adresele exacte ale martorilor încuviințați, cu toate datele de identificare, pentru ca martorii să poată fi citați.

3. La termenul următor, stabilit la data de 14 decembrie 2015, având în vedere că unul din membrii completului de judecată, s-a aflat în imposibilitate obiectivă de prezentare, pentru asigurarea continuităţii completului de judecată s-a dispus amânarea cauzei pentru data de 29 ianuarie 2016, în compunerea completului de la momentul înregistrării cauzei.

Totodată, întrucât prin încheierea de şedinţă de la data de 23 noiembrie 2015, preşedintele Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a pus în vedere apărătorilor apelanţilor inculpaţi F.F. (cu cerere de retragere a apelului la fila nr. 50 vol. II dosar apel), R. (cu cerere de retragere a apelului la fila nr. 81 vol. II dosar apel) şi G.G. (cu cerere de retragere a apelului la fila nr. 83 vol. II dosar apel), să atragă atenţia acestor inculpaţi să îndeplinească cerinţele impuse de dispoziţiile art. 415 C. proc. pen., fie prin prezentarea apelanţilor în faţa instanţei de apel, fie prin depunerea unei declaraţii în formă autentică în sensul retragerii căii de atac, având în vedere manifestarea de voinţă exprimată personal de către apelantul inculpat R. la acest termen, Completul de 5 Judecători a luat act de retragerea apelului declarat de acest inculpat.

În acelaşi sens, instanţa a luat act şi de împrejurarea că apelanţii inculpaţi F.F. şi G.G., personal, au precizat că revin asupra cererilor de retragere a apelurilor declarate, dorind, dimpotrivă, să menţină aceste apeluri, motivat de împrejurarea că la momentul formulării cererilor de retragere a căilor de atac nu evaluaseră toate probele administrate în cauză, fiind în măsură să prezinte noi probatorii din care reiese faptul că sunt nevinovaţi.

În raport de manifestarea de voinţă exprimată la termenul din 23 noiembrie 2015, Completul de 5 Judecători a menţinut obligaţia apelantelor inculpate S.S.S. şi T.T.T. de a se prezenta în vederea audierii la următorul termen acordat în cauză, la 29 ianuarie 2016. Totodată, a pus în vedere domnilor avocaţi x și y să clarifice situaţia reprezentării/asistării părţilor pentru care nu au răspuns la termenul de judecată din 14 decembrie 2015.

4. La termenul din 29 ianuarie 2016, întrucât unul din membrii completului de judecată, s-a aflat, în continuare, în imposibilitate obiectivă de prezentare, pentru respectarea continuităţii completului de judecată şi continuarea cercetării judecătorești, Completul de 5 Judecători a stabilit un nou termen în cauză, la data de 29 februarie 2016, pentru când a menţinut obligaţia apelantelor inculpate S.S.S. și T.T.T. de a se prezenta în vederea audierii, în considerarea manifestării de voinţă exprimată de acestea la termenul din 23 noiembrie 2015.

5. La termenul următor, din data de 29 februarie 2016, Completul de 5 Judecători a dispus continuarea cercetării judecătoreşti cu audierea apelantei inculpate S.S.S. Aceasta a dat declaraţie în faţa instanţei de apel şi, potrivit dispoziţiilor art. 378 C. proc. pen., a răspuns întrebărilor adresate de către preşedintele Completului de judecată, reprezentantul Ministerului Public, precum şi de către apărătorul său ales, răspunsurile fiind consemnate în declaraţia dată. Declaraţia apelantei inculpate S.S.S. a fost citită şi semnată de către aceasta, fiind, ulterior ataşată la dosarul cauzei (filele 61-63 vol. II dosar apel).

A fost audiată şi apelanta inculpată T.T.T., căreia i-au fost adresate întrebări de către Preşedintele Completului de judecată, de apărătorul său ales, precum şi de către apărătorul apelantei inculpate S.S.S., răspunsurile fiind consemnate în declaraţia dată. Declaraţia apelantei inculpate T.T.T. a fost citită şi semnată de către aceasta, fiind, ulterior, ataşată la dosarul cauzei (filele 64-66 vol. III dosar apel).

Având în vedere că apelanţii inculpaţi F.F. şi G.G., personal, au precizat, la termenul de la 14 decembrie 2015 că renunţă la cererea de retragere a apelurilor declarate în cauză, menţinând astfel calea de atac exercitată, aceștia au solicitat instanţei de apel, prin apărător ales, încuviinţarea cererii (aflată la filele 243-250 vol. III), prin care s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale, constând în audierea martorilor.

Pentru apelantul inculpat P., apărătorul ales, a solicitat încuviinţarea următoarelor probe: audierea inculpatului R., proba testimonială cu audierea a doi lucrători de poliție din cadrul Poliţiei municipiului Alexandria (a căror nume și adresă nu o poate indica la acest termen) şi a reprezentaţilor unui post local de televiziune, precum și proba cu înscrisuri în circumstanţiere. Totodată, a solicitat instanței să încuviințeze audierea inculpatului P., care doreşte să aducă precizări suplimentare, revenind asupra poziţiei sale procesuale exprimate iniţial în cauză, de a se prevala de dreptul la tăcere.

Apărătorul ales al apelantei inculpate I.I.I., a depus un înscris doveditor a imposibilităţii de prezentare a inculpatei la acest termen (certificat de naştere a minorului x, fila 59 vol. III dosar apel).

Apelantul inculpat a indicat locul de muncă al martorului G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. (încuviinţat la solicitarea apelantului inculpat menționat), anume Postul de Poliţie Goleşti, Judeţul Vrancea.

După deliberare asupra noilor cereri de probe formulate, în temeiul art. 420 alin. (5) şi 11 C. proc. pen. raportat la prevederile art. 100 din același cod, Completul de 5 Judecători:

- a respins în totalitate proba testimonială solicitată de apelanţii inculpaţi F.F. şi G.G., apreciind că această probă nu este utilă şi concludentă cauzei, raportat la obiectul probaţiunii;

- a admis proba cu înscrisuri în circumstanţiere solicitată de apelanţii inculpaţi;

- a respins în totalitate probele solicitate de apelantul inculpat P., întrucât la termenul de judecată din 23 noiembrie 2015, când instanţa de control judiciar a acordat cuvântul asupra cererilor de probe, apelantul inculpat P., asistat de apărătorul ales, a solicitat doar încuviinţarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere (solicitare admisă de instanță). În acest sens, Completul de 5 Judecători a constatat că în intervalul de timp scurs între termenul din 23 noiembrie 2015 şi termenul din 29 februarie 2016 în cauză nu au mai fost administrate probatorii, neexistând circumstanţe noi care să poată fundamenta noua cerere de probe formulată de apelantul inculpat P.. Totodată, instanța de control judiciar a arătat că la termenul din 28 septembrie 2015, apelantul inculpat P. a precizat că nu doreşte să dea o declaraţie în faţa instanţei de apel, îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză şi nu solicită acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării. Referitor la solicitarea de audiere a inculpatului R., s-a precizat că cel din urmă menţionat s-a opus încuviinţării acestei probe, prin apărător, arătând că a dat declaraţie în faţa instanţei de fond, în condiţii de contradictorialitate, ocazie cu care ceilalţi apărători au avut posibilitatea să îi adreseze întrebările pe care le considerau utile şi necesare cauzei. S-a mai arătat că la termenul din 28 septembrie 2015, apelantul inculpat R. a precizat că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel și îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză.

În vederea continuării cercetării judecătoreşti cu administrarea probei testimoniale, încuviinţată prin încheierea de şedinţă de la 23 noiembrie 2015, Completul de 5 Judecători a dispus amânarea cauzei la data de 07 martie 2016.

6. La termenul din data de 7 martie 2016, în faţa instanţei de control judiciar s-au prezentat următorii martori:

- referitor la secţia de votare nr. 1 Alexandria: T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.; X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.; V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.; M.M.M.M.M.M. şi S.S.S.S.S.S., iar referitor secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti: M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (martori încuviinţaţi la propunerea Ministerului Public);

- L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. (martori încuviinţaţi apelantului intimat inculpat A.);

- N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. (martor încuviinţat la solicitarea apelantelor inculpate T.T.T. şi S.S.S.);

- G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. (martor încuviinţat la propunerea apelantului inculpat A.A.A.A.A.A.A.A.).

Au lipsit următorii martori încuviinţaţi la propunerea Ministerului Public: referitor la secţia de votare nr. 142 Ciuperceni: R.R.R.R.R., O.O.O.O.O. şi Y.Y.Y.Y.Y., referitor la secţia de votare nr. 1 Alexandria: I.I.I.I.I.I.I., referitor la secţia de votare nr. 244 Plosca: P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S. şi R.R.R.R.R.R.R. şi referitor la secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti: E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A..

Completul de 5 Judecători a constatat imposibilitatea audierii martorei L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., prezentă la acest termen, datorită faptului că martora era însoţită de copilul său, sugar în vârstă de doar câteva luni, care necesita îngrijire permanentă din partea martorei. Martora L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. a precizat că nu există o altă persoană care să asigure îngrijirea copilului, dată fiind şi vârsta fragedă a acestuia, astfel că şi la următoarele termene de judecată se va afla într-o imposibilitate obiectivă de a fi audiată.

În aceste condiţii, apărătorul ales al apelantului intimat inculpat A., a precizat că apărarea înţelege să renunţe la audierea martorei L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., solicitare de care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a luat act.

Completul de 5 Judecători a procedat la audierea martorilor T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.. Subsecvent citirii şi semnării lor, atât de către martori, dar şi de către apărătorii aleşi ai inculpaţilor, declaraţiile martorilor au fost ataşate în vol. III din dosarul de apel, astfel: declaraţia martorei T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. - filele 256-257; declaraţia martorei U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. - filele 246-247; declaraţia martorei X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. - filele 248-249; declaraţia martorei V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. - filele 254-255; declaraţia martorului M.M.M.M.M.M. - filele 250-251; declaraţia martorului S.S.S.S.S.S. - filele 252-253; declaraţia martorului H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. - fila 259 şi declaraţia martorului M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. - fila 258.

În vederea continuării cercetării judecătoreşti cu administrarea probei testimoniale, Completul de 5 Judecători a dispus amânarea cauzei la data de 17 martie 2016, pentru când s-a dispus citarea cu mandate de aducere a următorilor martori încuviinţaţi la solicitarea Ministerului Public: referitor la secţia de votare nr. 142 Ciuperceni: R.R.R.R.R., O.O.O.O.O. şi Y.Y.Y.Y.Y., referitor la secţia de votare nr. 1 Alexandria: I.I.I.I.I.I.I., referitor la secţia de votare nr. 244 Plosca: P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S. şi R.R.R.R.R.R.R. şi referitor la secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti: E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A..

Totodată, pentru termenul următor, din data de 17 martie 2016, s-a dispus citarea următorilor martori:

- referitor la secţia de votare nr. 112 Bragadiru: N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.; P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.; H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., referitor la secţia de votare nr. 113 Bragadiru: R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.; M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; T.T. şi referitor la secţia de votare nr. 114 Bragadiru: D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.; X.X.; E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.; T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.; U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. şi S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. (încuviinţaţi la solicitarea Ministerului Public);

- martorul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., încuviinţat la solicitarea apelantului inculpat A.A.A.A.A.A.A.A.

Martorii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. (încuviinţaţi la solicitarea apelantului intimat inculpat A.) au primit termen în cunoştinţă, având obligaţia de a se prezenta la termenul acordat. De asemenea, martorul comun N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., încuviinţat la solicitarea apelantelor inculpate T.T.T. şi S.S.S., a primit în cunoştinţă termenul din 31 martie 2016, având obligaţia de a se prezenta în vederea audierii.

7. La termenul de judecată acordat la 17 martie 2016, în faţa instanţei de control judiciar s-au prezentat, în vederea audierii, următorii martori:

- referitor la secţia de votare nr. 142 Ciuperceni: O.O.O.O.O. şi Y.Y.Y.Y.Y., referitor la secţia de votare nr. 1 Alexandria: I.I.I.I.I.I.I., referitor la secţia de votare nr. 244 Plosca: P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S. şi R.R.R.R.R.R.R., referitor la secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti: E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., V.V.V.V.V.V.V.V.V. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., referitor la secţia de votare nr. 113 Bragadiru: R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi referitor la secţia de votare nr. 114 Bragadiru: X.X. şi E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. (martori încuviinţaţi la propunerea Ministerului Public);

- M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. (martori încuviinţaţi la solicitarea apelantului intimat inculpat A.);

- G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. - martor încuviinţat la solicitarea apelantului inculpat A.A.A.A.A.A.A.A.

Au lipsit următorii martori: R.R.R.R.R. (cu privire la care organele de poliţie desemnate cu executarea mandatului de aducere emis pentru această martoră au consemnat imposibilitatea de executare a mandatului, întrucât martora este plecată din ţară pentru o perioadă nedeterminată - fila 235 vol. IV dosar apel); U.U.U.U.U.U.U.U.U. (cu privire la care organele de poliție desemnate cu executarea mandatului de aducere emis pentru această martoră au consemnat imposibilitatea de executare a mandatului, datorată decesului martorei, fiind ataşat certificatul de deces doveditor filele 153-154 vol. IV dosar apel); N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.; C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.; P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., T.T., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. (cu privire la care organele de poliţie desemnate cu executarea mandatului de aducere emis pentru această martoră au consemnat imposibilitatea de executare a mandatului, întrucât, din cauza unor grave probleme de sănătate, aceasta nu se poate deplasa, astfel cum rezultă din certificatul medical nr. 310 din 23 octombrie 2014 depus la fila 200 vol. IV dosar apel; U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. (cu privire la care organele de poliţie desemnate cu executarea mandatului de aducere au consemnat imposibilitatea de executare a acestui mandat, întrucât martora, din cauza unor grave probleme de sănătate, nu se poate deplasa, fiind ataşat şi certificatul medical nr. 99 din 16 martie 2016 - fila 220 vol. IV dosar apel) şi S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. (cu privire la care organele de poliţie desemnate cu executarea mandatului de aducere au consemnat imposibilitatea de executare a acestui mandat, întrucât martorul, care figurează în evidenţele medicale ca bolnav psihic, a plecat din localitate fără a se cunoaşte actualul domiciliu - fila 198 vol. IV dosar apel).

Completul de 5 Judecători a luat act de renunţarea Ministerului Public la solicitarea de reaudiere în calitate de martor a inculpatului X.X., având în vedere dispoziţiile art. 115 alin. (1) C. proc. pen. şi ale art. 32 alin. (2) C. proc. pen.

Au fost audiaţi martorii: O.O.O.O.O. şi Y.Y.Y.Y.Y., I.I.I.I.I.I.I., P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S., R.R.R.R.R.R.R., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., V.V.V.V.V.V.V.V.V., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., X.X. şi E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. (martori încuviinţaţi la propunerea Ministerului Public), M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. (martori încuviinţaţi la solicitarea apelantului intimat inculpat A.) şi G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. - martor încuviinţat la solicitarea apelantului inculpat A.A.A.A.A.A.A.A.

Subsecvent citirii şi semnării lor, atât de către martori, cât şi de către apărătorii aleşi, declaraţiile martorilor au fost ataşate în vol. IV din dosarul de apel, astfel: declaraţia martorei O.O.O.O.O. - filele 249-250; declaraţia martorei Y.Y.Y.Y.Y. - filele 251-252; declaraţia martorei I.I.I.I.I.I.I. - filele 253-254; declaraţia martorului P.P.P.P.P.P.P. - filele 255-256; declaraţia martorei S.S.S.S.S.S.S. - filele 257-258; declaraţia martorei R.R.R.R.R.R.R. - filele 259-260; declaraţia martorei A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. - filele 261-262; declaraţia martorului V.V.V.V.V.V.V.V.V. - filele 263-264; declaraţia martorei E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. - filele 265-266; declaraţia martorei R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. - filele 267-268; declaraţia martorului E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. - filele 269-270; declaraţia martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. - filele 271-274; declaraţia martorei M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. - filele 275-278 şi declaraţia martorului G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. - filele 279-280.

Ulterior punerii în discuţie a solicitării inculpatului P., formulată la termenul din data de 29 februarie 2016, de a da declaraţie în cauză, Completul de 5 Judecători a luat act de solicitarea acestui inculpat şi i-a pus în vedere să se prezinte la termenul din 31 martie 2016, în vederea audierii.

Totodată, după punerea în discuţie, instanţa de control judiciar a luat act de solicitarea Ministerului Public de renunţare la audierea martorilor R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. şi S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S..

În vederea continuării cercetării judecătoreşti cu administrarea probei testimoniale, Completul de 5 Judecători a dispus amânarea cauzei la data de 31 martie 2016, pentru când, potrivit art. 265 alin. (1) C. proc. pen., a dispus citarea cu mandate de aducere a martorilor N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.; H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., T.T., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. (încuviinţaţi la solicitarea Ministerului Public).

De asemenea, pentru termenul din data de 31 martie 2016, s-a dispus citarea următorilor martori:

- referitor la secţia de votare nr. 147 Bâlteni, Jud. Gorj: O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; referitor secţia de votare nr. 148 Bâlteni, Judeţul Gorj: G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. (martori încuviinţaţi la solicitarea Ministerului Public);

- I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K. (încuviinţaţi la solicitarea Ministerului Public):

- N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. (martor încuviințat la propunerea apelantelor inculpate T.T.T. şi S.S.S.).

8. Următorul termen acordat în cauză a fost cel din data de 31 martie 2016, când în faţa instanţei de control judiciar s-au prezentat martorii:

- referitor la secţia de votare nr. 112 Bragadiru: N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.; referitor secţia de votare nr. 113 Bragadiru: M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi T.T.; referitor la secţia de votare nr. 148 Bâlteni, Judeţul Gorj: G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. (încuviinţaţi la solicitarea Ministerului Public);

- I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K. (încuviinţaţi la solicitarea Ministerului Public în dovedirea vinovăţiei apelantului intimat inculpat A.) şi;

- N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. (martor încuviințat la propunerea apelantelor inculpate T.T.T. şi S.S.S.).

Au lipsit următorii martori: I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (cu privire la care organele de poliţie desemnate cu executarea mandatelor de aducere au consemnat imposibilitatea de executare a mandatelor, întrucât aceştia suferă de afecţiuni medicale care au făcut imposibilă prezentarea în faţa instanţei - filele 221-235 vol. V dosar apel), D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. (cu privire la care organele de poliţie desemnate cu executarea mandatului de aducere au consemnat imposibilitatea de executare a mandatului, întrucât acesta suferă de afecţiuni medicale care au făcut imposibilă prezentarea în faţa instanţei - filele 237-241 vol. V dosar apel), O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., pentru imposibilitate obiectivă de prezentare din motive medicale (filele 180-189 vol. V dosar apel), L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.

Completul de 5 Judecători a dispus continuarea cercetării judecătoreşti cu audierea inculpatului P., conform art. 420 alin. (4) C. proc. pen., respectiv, art. 379 alin. (1) C. proc. pen. Inculpatul P. a dat declaraţie în faţa instanţei.

Ulterior citirii şi semnării, declaraţia a fost ataşată la dosarul cauzei (filele 190-193 vol. V dosar apel).

S-a procedat la audierea martorilor N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., T.T., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K. şi N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.

Subsecvent citirii şi semnării, atât de către martori, cât şi de către apărătorii aleşi ai inculpaţilor, declaraţiile au fost ataşate în volumul V din dosarul de apel, astfel: declaraţia martorului N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. - filele 194-195; declaraţia martorului C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. - filele 196-197; declaraţia martorului P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. - filele 198-199; declaraţia martorului M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. - filele 200-201; declaraţia martorei T.T. - filele 202-203; declaraţia martorului G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. - filele 204-205; declaraţia martorului I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. - filele 206-207; declaraţia martorului J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. - filele 208-209; declaraţia martorului K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K. - filele 210-211; declaraţia martorului N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. - filele 212-214.

Ulterior punerii în discuţie a solicitării Ministerului Public de renunţare la audierea martorilor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. şi M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. (care au lipsit justificat, din motive medicale), precum şi a martorilor L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. (care au lipsit în mod nejustificat), Completul de 5 Judecători a luat act de această solicitare.

La interpelarea preşedintelui Completului de 5 Judecători, reprezentantul Ministerului Public şi apărătorii prezenţi, pe rând, au precizat că nu mai au cereri sau excepţii de formulat în cauză.

Constatând că martorii H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. au formulat solicitări, însoţite de documente justificative, privind restituirea cheltuielilor ocazionate cu deplasarea la instanţa de apel, în temeiul art. 273 alin. (5) C. proc. pen., a admis cererile acestora privind restituirea cheltuielilor ocazionate cu deplasarea în faţa instanţei astfel: H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (vol. III dosar apel, filele 262-263, care a efectuat deplasarea cu autoturismul) pe ruta Ţigăneşti, Judeţul Teleorman - Bucureşti şi retur; M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. (vol. III dosar apel, filele 260-261, care a efectuat deplasarea cu autoturismul) pe ruta Ţigăneşti, Judeţul Teleorman - Bucureşti şi retur; S.S.S.S.S.S. (vol. III dosar apel, filele 264-266, care a efectuat deplasarea cu microbuzul) pe ruta Alexandria, Judeţul Teleorman - Bucureşti şi T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. (vol. III dosar apel, filele 229-230, care a efectuat deplasarea cu autoturismul) pe ruta Alexandria, Judeţul Teleorman - Bucureşti şi retur. În acest sens, a dispus ca Departamentul Economico - Financiar şi Administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să calculeze, potrivit legii, sumele ce urmează a fi restituite martorilor anterior menţionaţi pentru deplasarea la instanţa de apel şi retur.

Având în vedere că martorii X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. şi M.M.M.M.M.M. au depus solicitări privind restituirea cheltuielilor ocazionate cu deplasarea la instanţa de apel, neînsoţite de documente justificative, a respins, ca nefondate, cererile de restituire a cheltuielilor formulate de aceşti martori.

În final, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 420 alin. (6) şi (11) C. proc. pen., raportat la art. 388 din acelaşi cod, a declarat terminată cercetarea judecătorească şi a constatat cauza ca fiind în stare de judecată, trecându-se într-o altă etapă procesuală, cea a dezbaterilor.

Având în vedere ora înaintată, pentru a da posibilitatea tuturor părţilor să formuleze concluzii în cauză, Preşedintele Completului de 5 Judecători a acordat termen la data de 08 aprilie 2016, în vederea dezbaterilor.

9. La termenul din data de 8 aprilie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a acordat cuvântul în dezbateri.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 8 aprilie 2016, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

De asemenea, luând act de împrejurarea că martorul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., a înaintat, prin Serviciul Registratură Generală, o cerere de restituire a cheltuielilor ocazionate cu deplasarea în faţa instanţei la termenul din 31 martie 2016 (filele 92-95 vol. VI dosar apel), instanța a admis cererea formulată de martor şi a dispus ca Departamentul Economico - Financiar şi Administrativ al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să calculeze, potrivit legii, suma ce urmează a fi restituită numitului G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G..

Completul de 5 Judecători a stabilit ca pronunţarea în cauză să aibă loc la data de 22 aprilie 2016, pentru a da posibilitatea părţilor şi Ministerului Public să depună concluzii scrise, până la data limită de 15 aprilie 2016.

IV. Analiza criticilor formulate de către apelanţi;

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi potrivit dispozițiilor art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție reţine următoarele:

1. În ce priveşte apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie:

a. Sub un prim aspect, hotărârea pronunțată de către instanța de fond a fost criticată pentru greşita respingere a solicitării apelantului de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care intimaţii inculpaţi au fost trimişi în judecată, din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în infracțiunea prev. de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. şi, respectiv, în infracțiunea prev. de art. 391 C. pen. raportat la art. 392 C. pen., susţinându-se că prin raportare la limitele de pedeapsă, legea penală mai favorabilă este legea nouă.

Totodată, apelantul a susţinut că în baza legii penale noi, instanţa de fond ar fi trebuit să aplice pedepse cu executare în regim de detenţie şi, totodată, pedepse complementare şi accesorii, în conformitate cu dispoziţiile art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

Analizând critica invocată de către Parchet, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că problema schimbării încadrării juridice a fost avută în vedere de către prima instanţă, în cadrul unei operaţiuni mai ample de determinare a legii penale mai favorabile aplicabile fiecărui inculpat şi fiecărei infracțiuni cercetate în prezenta cauză.

Astfel, la termenul de judecată din 30 martie 2015, prima instanţă a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea încadrării juridice solicitată de Parchet, concluzionând, în urma analizei efectuate, că legea veche este legea penală mai favorabilă intimaţilor inculpaţilor.

Verificând considerentele în baza cărora prima instanţă a decis să menţină încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare, Completul de 5 Judecători le apreciază ca fiind juste.

Se constată că faptele reţinute în sarcina intimaţilor corespund incriminării din textul art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, ca lege penală în vigoare la data comiterii infracţiunii, în cursul judecării cauzei intrând în vigoare N.C.P., care a modificat limitele speciale ale pedepsei închisorii pentru asemenea fapte.

Potrivit art. 5 alin. (1) C. pen., în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Analizând maniera în care prima instanţă a realizat determinarea legii penale mai favorabile, instanţa de apel constată că în mod corect s-a procedat la evaluarea în concret a dispoziţiilor penale aplicabile din legile succesive, ţinându-se cont şi de împrejurarea că, prin decizia nr. 265/06 mai 2014, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014, pronunţându-se asupra excepției de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 5 C. pen., Curtea Constituţională a impus aplicarea globală a legii penale mai favorabile.

Din examinarea analizei realizate de către prima instanţă rezultă că în mod justificat s-a concluzionat că în cauză există o continuitate a incriminării, întrucât infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (text abrogat de art. 7 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.), în modalităţile concrete în care a fost comisă de inculpați, continuă să fie incriminată de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen., cu referire la art. 392 C. pen. şi, respectiv, de art. 391 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen., fiind aplicabile şi dispoziţiile art. 38 alin. (1) şi (3)9 alin. (1) lit. b) C. pen. referitoare la concursul real de infracţiuni.

Astfel cum a arătat prima instanţă, limitele de pedeapsă stabilite de textele din noua lege penală (închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi, pentru fapta prevăzută de art. 387 C. pen. - Frauda la vot şi, respectiv, închisoare de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, pentru fapta prevăzută de art. 391 C. pen. - Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale) sunt mai reduse decât pedepsele stabilite de dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (închisoare de la 2 ani la 7 ani).

Cu toate acestea, urmare operaţiunii de individualizare a pedepsei realizată în cadrul judecării fondului cauzei, din perspectiva limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, a gradului de pericol social al faptelor săvârşite, a persoanelor intimaţilor şi împrejurărilor care atenuează sau agravează răspunderea penală, se apreciază că în mod corect a stabilit prima instanţă că o pedeapsă în cuantum mai mare, aplicată conform legii vechi, ar avea pentru inculpaţii intimaţi consecinţe mult mai favorabile decât o pedeapsă mai redusă, dispusă în condiţiile noilor reglementări.

De altfel, așa cum s-a precizat cu ocazia dezbaterilor din apel, susținerea Parchetului în sensul că legea penală mai favorabilă este legea nouă, este subsecventă solicitării aplicării unor pedepse cu executare în regim de detenție, critică neînsușită, însă, de instanța de apel.

Astfel, instanţa de control judiciar este de acord cu aprecierea primei instanţe că, în speţă, în considerarea circumstanţelor personale ale intimaţilor, în situaţia în care s-ar constata vinovăţia acestora nu ar fi necesară aplicarea unor pedepse privative de libertate, ci ar fi suficientă supravegherea intimaţilor pe durata unui termen de încercare, în condiţiile art. 86¹şi următoarele C. pen. anterior, texte considerate mai favorabile intimaţilor, deoarece sfera obligaţiilor şi măsurilor de supraveghere prevăzute de noua lege este mai extinsă, incluzând executarea obligatorie a unei munci neremunerate în folosul comunităţii, pentru o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile.

Având în vedere şi argumentul privind intervenţia reabilitării de drept, care potrivit legii vechi se plasează la expirarea termenului de încercare, pe când, potrivit legii noi, are loc abia după un termen de 3 ani de la împlinirea termenului de supraveghere, Completul de 5 Judecători apreciază că în mod corect a procedat prima instanţă atunci când, evaluând legea penală mai favorabilă, a stabilit că încadrarea juridică incidentă în ceea ce priveşte faptele săvârşite de intimaţii inculpaţi este cea prevăzută de legea penală veche, constând în dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

În concluzie, critica va fi respinsă, ca neîntemeiată.

Analizând critica invocată de către Parchet, prin raportare la ansamblul probator, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

Ceea ce se invocă de către Parchet este, în esenţă, faptul că probele administrate confirmă pe deplin îndeplinirea de către intimaţi a unor activităţi de înlesnire sau ajutor, în orice mod, la săvârșirea de către o altă persoană (sau de către alte persoane) a infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000,constând în aceea că în cadrul secţiilor de votare unde şi-au desfăşurat activitatea intimaţii, autorul necunoscut a falsificat listele biroului electoral, prin contrafacerea de semnături ale alegătorilor, introducând, totodată, în urna de votare a secţiei, buletine de vot suplimentare faţă de cele votate efectiv de electori.

Se constată că argumentele în baza cărora prima instanţă a dispus achitarea celor opt foşti preşedinţi şi a celor 37 de membri ai secţiilor de votare sunt, în principiu, identice, dat fiind faptul că situaţiile de fapt confirmate în cadrul fiecăreia dintre secţiile de votare implicate sunt similare.

Argumentele Ministerului Public nu infirmă considerentele pentru care instanţa de fond a pronunţat soluţiile de achitare.

Din probele administrate în toate fazele procesuale rezultă că intimaţii, în calitate de preşedinţi sau membri ai secţiilor de votare, au organizat şi supravegheat, în limitele atribuțiilor prevăzute de reglementările legale aplicabile, activitatea de votare la referendumul organizat în anul 2012 pentru demiterea Preşedintelui României.

Instanța de control judiciar constată pe de o parte, că, în majoritatea cazurilor analizate, declaraţiile coroborate ale intimaților și martorilor nu susţin principala critică a Parchetului, în sensul că lipsa preşedintelui secţiei de votare sau a unora dintre membrii secţiei de votare ar fi avut loc în momente în care în incinta secţiei nu erau votanţi.

Pe de altă parte, instanţa de apel constată că și în cazul în care ipoteza avansată de Parchet s-ar confirma, o asemenea situație de fapt nu este de natură a influența în vreun mod soluția primei instanțe de achitare a intimaților inculpați cu privire la faptele pentru care au fost trimiși în judecată (au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere de către autori necunoscuți a unor semnături pe lista permanentă a secţiei de votare, precum şi activitatea unor autori necunoscuți de introducere în urna de vot a secţiei a unor buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători), atât timp cât, deşi falsificarea semnăturilor este dovedită, autorii falsurilor nu au fost identificați și nu a fost probată de către acuzare identitatea persoanelor care au fost de faţă la momentul când semnăturile au fost falsificate sau la momentul în care au fost introduse în urnă buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către alegători.

Certitudinea comiterii unei fapte ilicite (în speță, falsificarea semnăturilor de pe listele electorale) este insuficientă și nu poate conduce, prin ea însăşi, la condamnarea persoanelor care aveau atribuţii privind activitatea de votare, în lipsa dovedirii faptei proprii și a vinovăției celor acuzaţi.

În mod corect, în cazul intimaților inculpați achitați, prima instanță a reținut că, fiind vorba despre o complicitate morală prin inacțiune, este necesar să se dovedească prezenţa concomitentă a autorului şi a complicelui, la momentul săvârşirii faptei.

Așa cum reiese cu claritate din sentința atacată, situația intimaților inculpați achitați se deosebește de situația inculpaților D., E., F., G., P., R., F.F., G.G., L.L., M.M., X.X., Z.Z., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., A.A.A.A.A.A.A.A. și M.M.M., condamnați pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, în acest din urmă caz stabilindu-se cu certitudine, pe baza materialului probator, momentul falsificării semnăturilor și cel al introducerii în urnă, ca și persoanele prezente, dovedindu-se că acești complici, cu intenţie, au înlesnit săvârşirea de către o persoană neidentificată a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători.

În ce-i privește însă pe intimații inculpați achitați prin sentința atacată, pe de o parte, acuzarea a eşuat în dovedirea prezenţei concomitente a autorilor falsurilor și a persoanelor acuzate de complicitate, la momentul falsificării semnăturilor şi introducerii voturilor falsificate în urnă.

Pe de altă parte, față de modul de formulare a acuzației penale, fiind vorba despre grupuri limitate de persoane, imposibilitatea identificării autorilor infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, a influențat soluționarea cauzei în ce-i privește pe complici. Modalitatea de investigare a acestor fapte de către Direcția Națională Anticorupție, care, prin rechizitoriu, în luna septembrie 2013, a disjuns cauza cu privire la autorii falsificării semnăturilor, iar aceştia au rămas necunoscuţi până la data soluţionării apelului, în anul 2016, a făcut imposibilă dovedirea comiterii faptelor și a vinovăţiei complicilor. Un grup de persoane nu poate fi considerat vinovat doar prin faptul că au existat atribuţii comune privind exercitarea unei anumite activităţi, dacă nu se dovedeşte, pentru fiecare persoană, dincolo de o îndoială rezonabilă, că încălcarea atribuțiilor respective a urmărit realizarea unui scop infracţional.

În consecinţă, dubiul profită inculpaților, prezumţia de nevinovăţie subzistă faţă de persoanele achitate, nefiind răsturnată prin probele administrate pe parcursul procesului penal, situația nefiind modificată în urma desfășurării cercetării judecătorești în apel.

Astfel:

i) în ceea ce priveşte secţia de votare nr. 142 com. Ciuperceni, sat Poiana, judeţul Teleorman, condusă de intimata inculpată H. şi unde activau, ca membri ai secţiei, intimaţii inculpaţi I., J., K., L., M. şi N., au fost constatate ca falsificate 20 semnături de pe listele electorale permanente, din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică rezultând caracterul fals a 16 semnături (aparţinând martorilor O.O.O.O.O., R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B., I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J., care nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste şi D.D.D.D.D.D., C.C.C.C.C.C., P.P.P.P.P., S.S.S.S.S., T.T.T.T.T., A.A.A.A.A.A., X.X.X.X.X., G.G.G.G.G.G. şi F.F.F.F.F.F., care nu erau în localitate la data referendumului), în timp ce în cazul a 4 persoane (U.U.U.U.U., V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.), semnăturile efectuate se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană.

Contrar susţinerilor Ministerului Public, din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de către intimaţii inculpaţi H., L., M., J., N., redate în hotărârea atacată şi la care instanţa de control judiciar face trimitere, reiese că în ziua votării, membrii biroului electoral al secţiei de votare au lipsit prin rotaţie, în funcţie de necesităţi, înlocuindu-se unii pe alţii, dar fără a suspenda vreun moment activitatea de votare. De asemenea, reiese că lista permanentă a fost preluată de toți membri secției de votare, fără să se poată stabili când au fost falsificate semnăturile și ce persoane au fost prezente.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martorii O.O.O.O.O. şi Y.Y.Y.Y.Y. au precizat: „la sediul Poliţiei Ciuperceni mi-a fost prezentată lista electorală a Secţiei de Votare nr. 142 din satul Poiana, ocazie cu care am constatat că în dreptul numelui meu era o semnătură, care nu îmi aparţinea” (declaraţie O.O.O.O.O. - fila 249 verso vol. IV dosar apel), respectiv: „la sediul Poliţiei Ciuperceni mi-a fost prezentată ulterior referendumului lista permanentă electorală a Secţiei de Votare nr. 142 din Satul Poiana şi declar că semnătura din dreptul numelui meu nu îmi aparţinea şi nu a fost executată de mine” (declaraţie Y.Y.Y.Y.Y.-fila 251 verso vol. IV dosar apel).

ii) la secţia de votare nr. 1 Alexandria, Judeţul Teleorman, ce a fost condusă de intimatul inculpat O., au fost constatate ca falsificate 30 semnături de pe lista suplimentară-urna mobilă, din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică rezultând caracterul fals a 14 semnături (aparţinând martorilor J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A., F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.,I.I.I.I.I.I. şi N.N.N.N.N.N.N., care nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste), în timp ce în cazul a 16 persoane (M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M. şi O.O.O.O.O.O.O.), semnăturile efectuate se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană.

În cazul acestei secţii, activitatea de falsificare a privit exclusiv lista suplimentară - urna mobilă, înmânată de către intimatul inculpat O., preşedinte al biroului electoral, inculpaţilor R. şi P., pentru a se deplasa la Spitalul Judeţean Alexandria în vederea exercitării votului de către persoanele internate.

Probele administrate (necontestate de Parchet şi neinfirmate de alte mijloace probatorii) demonstrează că această listă a fost permanent şi exclusiv în grija inculpaţilor P. şi R., atât în momentul executării semnăturilor pe listă, cât şi în cel al introducerii buletinelor de vot în urna mobilă.

De asemenea, susţinerile Parchetului privind lipsa preşedintelui secţiei de votare sau a unora dintre membrii secţiei de votare doar în momente în care în incinta secţiei nu erau votanţi nu s-au confirmat şi, în plus, o atare situaţie nu poate prezenta relevanţă în ceea ce priveşte activitatea de falsificare a semnăturilor şi voturilor aferente listei suplimentare - urna mobilă, întrucât această listă s-a aflat permanent în posesia celor doi inculpaţi anterior menţionaţi.

De altfel, cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martora I.I.I.I.I.I.I. a menţionat că „ulterior referendumului, m-am prezentat la sediul procuraturii, unde mi-a fost prezentată o listă, pe care mi-am recunoscut semnătura mea. în aceeaşi zi, mi-a fost prezentată şi o a doua listă, unde apărea din nou numele meu, însă semnătura de pe această a doua listă nu îmi aparţinea” (declaraţie I.I.I.I.I.I.I.-fila 253 verso vol. IV dosar apel).

În ce privește acuzația formulată împotriva intimatului inculpat O. privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că a întocmit cea de-a doua listă suplimentară pentru urna mobilă chiar în ziua scrutinului, se constată că Parchetul a susținut că orice cerere de deplasare cu urna mobilă formulată după ora 8.00 nu mai era posibilă, contravenind prevederilor pct. 2 și pct. 2 alin. (1) din art. 5 al Hotărârii nr. 7 a Biroului Electoral Central.

Consultând textul integral al Hotărârii nr. 7 din 13 iulie 2012 a Biroului Electoral Central privind unele măsuri pentru buna desfăşurare a procedurii de votare şi consemnare a rezultatelor votării la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din 29 iulie 2012 (publicată pe site-ul Biroului Electoral Central), instanța de control judiciar constată, dimpotrivă, că întocmirea de către intimat, în ziua referendumului, a unei a doua liste suplimentare - urnă mobilă, pe baza cererilor formulate de persoanele internate în Spitalul Judeţean şi punerea acestei liste la dispoziţia inculpaţilor P. şi R. s-a circumscris procedurii prevăzute de art. 3 alin. (1) din Hotărâre, care stabilea că persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate aflate în ţară pot cere în scris, preşedintelui biroului electoral al celei mai apropiate secţii de votare, inclusiv în ziua votării, să voteze prin intermediul urnei speciale.

De asemenea, hotărârea menționată mai prevedea, în textul alineatelor 8 și 9 al aceluiaşi articol, că în aceste cazuri votarea se face numai pe baza unui extras de pe copia listei electorale permanente sau pe baza listei electorale suplimentare, după caz, extras întocmit, semnat și ștampilat cu ștampila de control de președintele biroului electoral.

În consecinţă, instanţa de control judiciar constată ca fiind corectă concluzia primei instanțe, care a considerat că intimatul inculpat O. a procedat în deplină legalitate atunci când, urmare noilor cereri pentru a se exercita dreptul de vot, a întocmit o nouă listă suplimentară pentru urna mobilă şi a dispus deplasarea celor doi membri ai biroului electoral, pentru a doua oară, la Spitalul Judeţean.

iii) la secţia de votare nr. 314 Ţigăneşti, Judeţul Teleorman, ce a fost condusă de intimatul inculpat A.A. şi unde au activat şi intimaţii inculpaţi B.B., C.C., D.D., D.D., au fost constatate ca falsificate 47 de semnături executate pe listele electorale, anume 31 de semnături pe lista permanentă a secţiei şi16 semnături pe lista suplimentară-urna mobilă, constatările tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică indicând caracterul fals a 9 semnături pe lista permanentă (E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.) şi a 15 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă (V.V.V.V.V.V.V.V.V., P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., N.N.N.N.N.N.N.N.N., U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L.L.L., X.X.X.X.X.X.X.X.X., R.R.R.R.R.R.R.R.R., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., S.S.S.S.S.S.S.S.S. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T., persoane ce nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste)şi, de asemenea, caracterul fals a 8 semnături (7 pe lista permanentă, aparţinând lui D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi 1 pe lista suplimentară - urna mobilă, a Ioanei Preda), semnături ce sunt structural deosebite de semnăturile titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană.

Se remarcă faptul că eventuala lipsă a votanţilor din această secţie de votare pe perioada cât lipseau diferiți membri ai biroului electoral are relevanţă strict în ceea ce privește falsificarea semnăturilor şi buletinelor de vot aferente listei electorale permanente, fiind în directă legătură cu activitatea de votare desfăşurată în incinta secţiei. Prezenţa sau absenţa votanţilor de la sediul secţiei de votare nu a influenţat falsificarea semnăturilor şi voturilor aferente listei suplimentare - urna mobilă, care s-a aflat, potrivit probelor administrate, exclusiv şi continuu în grija inculpaţilor F.F. şi G.G., atât în momentul executării semnăturilor pe listă, cât şi al introducerii buletinelor de vot în urna mobilă.

În privinţa listei electorale permanente, din declaraţiile date în faţa primei instanţe de intimaţii inculpaţi D.D., D.D., G.G. şi C.C. şi de martora Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. (observator) reiese că în ziua votării, membrii biroului electoral al secţiei de votare au lipsit prin rotaţie, în funcţie de necesităţi, înlocuindu-se unii pe alţii, cu excepţia preşedintelui secţiei, A.A., dar fără a suspenda vreun moment activitatea de votare.

Nici în acest caz nu s-a putut stabili când au fost falsificate semnăturile și care au fost persoanele prezente sau absente la acest moment/momente.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martorii A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., V.V.V.V.V.V.V.V.V. şi E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. au arătat că nu au votat în cadrul referendumului din 29 iulie 2012: „nu am participat în calitate de votant pentru a-mi exercita dreptul de vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României” (declaraţie A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.-fila 261 verso vol. IV dosar apel); „nu am participat în calitate de votant pentru a-mi exercita dreptul de vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României” (declaraţie V.V.V.V.V.V.V.V.V.-fila 263 verso vol. IV dosar apel) şi, de asemenea, „nu am participat în calitate de votant pentru a-mi exercita dreptul de vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României. Menţionez că am aşteptat să vină acasă la mine persoane cu urna mobilă pentru a-mi exercita dreptul la vot, dar nimeni nu s-a prezentat la domiciliul meu în scopul arătat anterior” (declaraţie E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.-fila 265 verso vol. IV dosar apel).

iv) la secţia de votare nr. 244 com. Plosca, judeţul Teleorman, condusă de intimatul inculpat S. şi unde activau ca membrii intimaţii inculpaţi T., U., V., X., Z. şi Y., au fost constatate ca falsificate 43 semnături de pe listele electorale permanente, din concluziile constatărilor tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică rezultând caracterul fals a 21 semnături (aparţinând martorilor P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., B.B.B.B.B.B.B.B., E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K., M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O., T.T.T.T.T.T.T.T., Y., E.E.E.E.E.E.E.E.E., G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi B.B.B.B.B.B.B.B.B., care nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste şi numiţilor J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi K.K.K.K.K.K.K.K.K., care nu se aflau în localitate în ziua referendumului),în timp ce în cazul a 22 persoane (R.R.R.R.R.R.R., X.X.X.X.X.X.X., U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L., P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R., U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F., C.C.C.C.C.C.C.C.C., H.H.H.H.H.H.H.H.H.), semnăturile efectuate se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană.

Şi în cazul secţiei de votare nr. 244 com. Plosca, Judeţul Teleorman intimaţii inculpaţi S., T., V., S.S.S.S.S.S.S.S. şi Z. au declarat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de fond (cu excepţia inculpatului V., care şi-a rezervat dreptul la tăcere), astfel cum reiese şi din fragmentele redate în hotărârea atacată, că în ziua votării, membrii biroului electoral al secţiei de votare au lipsit prin rotaţie, pentru perioade scurte de timp, înlocuindu-se unii pe alţii, dar fără a suspenda vreun moment activitatea de votare.

Nu au putut fi stabilite persoanele prezente sau absente la momentul/momentele săvârșirii faptelor, deopotrivă fiecare dintre inculpaţi putând fi considerat vinovat sau nevinovat.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martorii P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S. şi R.R.R.R.R.R.R. au menţionat: „am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012, pentru demiterea preşedintelui României, la o secţie de votare care se afla la şcoala mică din com. Plosca, dar fac precizarea că eu am votat pe lista suplimentară întrucât nu aparţineam acelei secţii de votare de la şcoala mică. Menţionez că la secţia de votare pe ale cărei liste eu eram arondat nu mi-am exercitat dreptul de vot, mai exact mi-am exercitat dreptul de vot o singură dată, doar la secţia de votare de la şcoala mică, respectiv pe lista suplimentară” (declaraţie P.P.P.P.P.P.P.-fila 255 verso vol. IV dosar apel); „Precizez că am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, votând pe lista suplimentară de la şcoala mare din com. Plosca, Judeţul Teleorman. Menţionez că, în realitate, eu aparţineam de secţia de votare de la Căminul Cultural, unde ar fi trebuit să îmi exercit dreptul de vot, dar în ziua respectivă, întrucât secţia de votare de la şcoala mare era situată în drumul meu spre casă, eu venind de la serviciu, din raţiuni de timp am apreciat că se impune să îmi exercit dreptul de vot la şcoala mare, pe lista suplimentară” (declaraţie S.S.S.S.S.S.S.-fila 257 verso vol. IV dosar apel) şi, de asemenea, „am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, votând la secţia de votare de la şcoala din Răsfiraţi, pe lista suplimentară, motivat de faptul că cei din comisie au precizat că pot vota la această secţie, deşi personal aveam cunoştinţă de faptul că aparţineam secţiei de votare de la Şcoala Generală cu Clasele l-VIII, din com. Plosca” (declaraţie R.R.R.R.R.R.R.-fila 259 verso vol. IV dosar apel).

v) la secţia de votare nr. 112 Bragadiru, Judeţul Teleorman, care a fost condusă de L.L. Mihaela, decedată în prezent şi unde au activat şi intimaţii inculpaţi H.H., I.I., J.J. şi N.N., au fost constatate ca falsificate 23 de semnături executate pe listele electorale, anume 20 de semnături pe lista permanentă a secţiei şi3 semnături pe lista suplimentară-urna mobilă; constatările tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică au indicat caracterul fals a 10 semnături pe lista permanentă (N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., T.T., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. şi Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.) şi a două semnături pe lista suplimentară - urna mobilă (I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.), persoane ce nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste) şi, de asemenea, caracterul fals a 10 semnături (9 pe lista permanentă, aparţinând lui C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D. şi una pe lista suplimentară - urna mobilă, a lui H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.), semnături structural deosebite de semnăturile titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană. În plus, pe lista permanentă, în dreptul numitei S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. apare executată o semnătură deşi aceasta nu se afla în România la data referendumului.

Probele administrate în ceea ce priveşte activitatea din această secţie de votare confirmă situaţia de fapt reţinută de către prima instanţă.

De asemenea, susţinerile Parchetului privind lipsa preşedintelui secţiei de votare sau a unora dintre membrii secţiei de votare doar în momente în care în incinta secţiei nu erau votanţi nu au fost confirmate de probele administrate şi, totodată, o atare împrejurare nu poate prezenta relevanţă în ceea ce priveşte activitatea de falsificare a semnăturilor şi voturilor aferente listei suplimentare - urna mobilă, întrucât această listă s-a aflat, potrivit probelor administrate de către instanţa de fond, exclusiv şi continuu în grija inculpaţilor M.M. şi L.L., atât în momentul executării semnăturilor pe listă, cât şi al introducerii buletinelor de vot în urna mobilă.

În privinţa listei electorale permanente, din declaraţiile date la urmărire penală şi în faţa primei instanţe de intimaţii inculpaţi I.I., J.J. şi H.H. (intimatul inculpat N.N. rezervându-și dreptul la tăcere) a rezultat că, în ziua votării, membrii biroului electoral al secţiei de votare au lipsit prin rotaţie, în funcţie de necesităţi, înlocuindu-se unii pe alţii, dar fără a suspenda vreun moment activitatea de votare, fără să se poată stabili când au fost falsificate semnăturile și ce persoane au fost prezente.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martorii N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. au precizat: „nu am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, mai exact nu mi-am exercitat dreptul la vot” (declaraţie N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.-fila 194 verso vol. V dosar apel); „nu am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, mai exact nu mi-am exercitat dreptul la vot” (declaraţie C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.-fila 196 verso vol. V dosar apel) şi, de asemenea, „nu am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, mai exact nu mi-am exercitat dreptul la vot. Nici soţia mea, Dan Elena, nu a votat la acel referendum, fiind plecată din ţară” (declaraţie P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.-fila 259 verso vol. V dosar apel).

vi) la secţia de votare nr. 114 Bragadiru, Judeţul Teleorman, condusă de intimata inculpată Y.Y., unde au activat şi intimaţii inculpaţi A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., au fost constatate ca falsificate 48 de semnături executate pe listele electorale, anume 36 de semnături pe lista permanentă a secţiei şi 12 semnături pe lista suplimentară-urna mobilă; constatările tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică au indicat caracterul fals a 11 semnături pe lista permanentă (D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F..F.F., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.) şi a 7 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă (T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., M.M., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.), persoane ce nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste). De asemenea, în cazul a 23 semnături de pe lista permanentă (aparţinând lui X.X., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi 5 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă, aparţinând lui U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. şi Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.), constatarea tehnico-științifică grafoscopică a relevat caracterul structural deosebit față de semnăturile titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către aceștia sau de o altă persoană. În plus, pe lista permanentă, în dreptul numiţilor X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. şi L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. apar executate semnături, deşi aceştia nu se aflau în România la data referendumului.

Eventuala lipsă a votanţilor din această secţie de votare, în scurtele momente când membrii biroului electoral părăseau incinta este relevantă doar cu privire la activitatea de falsificare a semnăturilor şi buletinelor de vot aferente listei electorale permanente, fiind în directă legătură cu activitatea de votare desfăşurată în incinta secţiei. Prezenţa sau absenţa votanţilor de la sediul secţiei de votare nu a influenţat falsificarea semnăturilor şi voturilor aferente listei suplimentare - urna mobilă, care s-a aflat, potrivit probelor administrate, exclusiv şi continuu în grija inculpaţilor E.E.E. și F.F.F., atât în momentul executării semnăturilor pe listă, cât şi al introducerii buletinelor de vot în urna mobilă.

În privinţa listei electorale permanente, din declaraţiile date în faţa primei instanţe de intimaţii inculpaţi Y.Y., C.C.C. și B.B.B. reiese că în ziua votării, membrii biroului electoral al secţiei de votare au lipsit prin rotaţie, în funcţie de necesităţi, înlocuindu-se unii pe alţii, dar fără a suspenda vreun moment activitatea de votare.

Nu au putut fi stabilite persoanele prezente sau absente la momentul/momentele săvârșirii faptelor, prima instanță reținând în mod justificat că fiecare dintre inculpaţi poate fi considerat vinovat sau nevinovat.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martorul E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. a susţinut: „nu am participat în calitate de votant şi nu mi-am exercitat dreptul la vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, motivat de faptul că nu mă aflam în localitatea de domiciliu în perioada respectivă, ci mă aflam în localitatea Călimăneşti, Judeţul Vâlcea. Menţionez că pe raza acestei ultime localităţi, de asemenea, nu mi-am exercitat dreptul la vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României” (declaraţie E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E. E. - fila 269 verso vol. IV dosar apel).

vii) la secţia de votare nr. 147 din com. Bâlteni, sat Bâlteni, Judeţul Gorj, condusă de intimata inculpată N.N.N., unde au activat şi intimaţii inculpaţi O.O.O., P.P.P. şi R.R.R., au fost constatate ca falsificate 88 de semnături executate pe listele electorale, anume 87 de semnături pe lista permanentă a secţiei şi1 semnătură pe lista suplimentară-urna mobilă; constatările tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică au indicat caracterul fals a 11 semnături pe lista permanentă (O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.,persoane ce nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste)şi, de asemenea, caracterul fals a 63 semnături de pe lista permanentă, (aparţinând lui K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., U.U.U., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.), semnături structural deosebite de semnăturile titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană. (De remarcat că, în cazul semnăturii executate pe lista suplimentară-urna mobilă în dreptul martorei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., constatarea tehnico-științifică grafoscopică a precizat că nu exclude posibilitatea ca această semnătură să aparțină titularei, aspect ce va fi analizat în cadrul apelului declarat de inculpatele S.S.S. şi T.T.T.) Se mai reține că pe lista permanentă, în dreptul numiţilor K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. apar executate semnături, deşi aceştia nu se aflau în România la data referendumului.

Și în cazul acestei secții, probele administrate au confirmat aspectele reţinute de prima instanţă, sub aspectul analizat.

Aceleaşi probe infirmă însă susţinerile Parchetului privind lipsa preşedintelui secţiei de votare sau a unora dintre membrii secţiei de votare doar în momentele în care în incinta secţiei nu erau votanţi. În plus, o atare situaţie nu ar fi putut prezenta relevanţă în privinţa falsificării semnăturilor şi voturilor aferente listei suplimentare - urna mobilă, întrucât această listă s-a aflat, potrivit probelor administrate, exclusiv şi continuu în grija inculpatelor S.S.S. şi T.T.T., atât în momentul executării semnăturii martorei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. pe listă, cât şi al introducerii buletinului de vot aferent în urna mobilă.

Astfel, în privinţa listei electorale permanente, din declaraţiile date în faza de urmărire penală de către inculpatele N.N.N., T.T.T. și S.S.S. reiese că, în ziua votării, membrii biroului electoral al secţiei de votare au lipsit prin rotaţie, în funcţie de necesităţi, înlocuindu-se unii pe alţii, dar fără a suspenda vreun moment activitatea de votare. Nu există referiri la lipsa totală a votanţilor din incinta secţiei de votare pe perioada lipsei temporare a membrilor biroului electoral al secţiei.

În faţa instanţei de fond, inculpatele T.T.T. şi S.S.S. s-au prevalat de dreptul la tăcere, iar inculpata N.N.N. a declarat:„pe parcursul zilei nu am părăsit secţia de votare decât atunci când am fost nevoită să merg la toaletă, aceasta fiind amplasată în curtea Primăriei şi pentru a-mi lua apă de la un dozator din sediul primăriei, mâncare având de acasă. (…) La sfârşitul procesului de votare nu au fost oameni mulţi în secţie.(…) eu am stat tot timpul în secţie, lângă observator, în faţa comisiei. În perioada în care un membru era plecat, unul dintre colegi alăturaţi îi prelua atribuţiile şi îşi împărţeau listele între ei. Am lipsit din secţie aproximativ câte 5 minute, de 5-6 ori, având în vedere că procesul electoral a început la ora 06:00 şi au fost 40 de grade. Toaleta era în curtea primăriei” (declaraţie N.N.N.-fila 101 verso vol. 12 dosar apel).

În declaraţiile date în faza de urmărire penală, inculpata T.T.T. a arătat că: „au fost mai multe dăţi în care atât eu, cât şi alţi membri sau preşedintele secţiei am ieşit pentru câteva minute din sală, iar în acele momente listele erau preluate de ceilalţi membri care au rămas în sală” (declaraţia de la fila 90, vol. 34 d.u.p.), iar inculpata S.S.S. a relatat: „în ziua referendumului am ieşit de câteva ori pentru a merge la toaletă sau să servesc masa” (vol. 34 d.u.p., fila 106).

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel (declaraţie fila 61-63 vol. III dosar apel), inculpata S.S.S. a precizat: „nu îmi pot explica cum au apărut aceste 88 de semnături ca fiind falsificate, respectiv, fie neexecutate de persoanele respective, fie semnăturile s-au deosebit structural de semnătura stabilita a titularului, dar cred că acest lucru a fost posibil poate în intervalele de timp în care am fost plecată cu urna mobilă sau în perioadele în care am fost plecată pentru a aproviziona cu apă plată pe membrii secţiei de votare, fie în perioadele în care, împreună cu T.T.T., am făcut cafele pentru toţi membrii biroului electoral al secţiei de votare ori în perioadele în care am fost la toaletă. (…) mi-au fost repartizate şi pagini din lista permanentă, de la lit. A la C, însă (…) a mai avut repartizată şi o altă colegă, numita P.P.P., persoane aparţinând aceleiaşi litere C”, iar în legătură cu lipsa sa pe perioada cât a preparat cafele împreună cu inculpata T.T.T., a precizat: „Cred că am lipsit din secţia de votare aproximativ 10 minute”.

Nici inculpata T.T.T. nu a făcut referiri la prezența sau lipsa votanţilor din cadrul secţiei de votare la momentul părăsirii incintei de către membrii biroului electoral, arătând doar că: „nu am fost în permanenţă prezentă în secţia de votare, respectiv aproximativ 2 ore am fost plecată împreună cu S.S.S. cu urna mobilă şi au fost şi o serie de alte scurte perioade în care am lipsit, fie pentru a aproviziona cu apă plată pe persoanele mai în vârstă din biroul electoral al secţiei de votare, fie pentru a merge la toaletă. Din cei şapte membri ai secţiei de votare, niciodată nu s-a pus problema de a rămâne în secţie doar un singur membru, întotdeauna cei care plecau, fie pentru a mânca sau pentru a merge la toaletă, erau într-un nr. maxim de două persoane, secţia funcţionând în acele intervale de timp cu un nr. de cinci persoane, de fiecare dată”. Totodată, cu referire la prepararea de cafele pentru membrii biroului electoral, a menţionat: „Da, am efectuat o astfel de activitate împreună cu numita S.S.S., cred aproximativ 15 minute, şi din câte îmi amintesc după desfăşurarea activităţilor cu urna mobilă” (declaraţie T.T.T.-fila 64-66 vol. III dosar apel).

Făcând trimitere la declaraţiile date de către intimaţii inculpaţi care și-au desfășurat activitatea în cadrul secției de votare nr. 147 din com. Bâlteni în faza de urmărire penală și, în anumite cazuri, în fața primei instanțe, astfel cum au fost redate în sentinţa primei instanţe, prin coroborare și cu declarațiile date în apel de către inculpatele S.S.S., T.T.T. și Zglobiu, instanța de control judiciar consideră că activitatea de votare nu a fost nicicând oprită, ci, dimpotrivă, suplinirea, de către membrii rămaşi în secţia de votare, a îndatoririlor ce reveneau celor care părăseau temporar incinta secţiei, indică cu evidenţă preocuparea intimaţilor de a asigura continuitate procesului de votare.

Această preocupare semnifică aceea că preşedintele sau membrii secţiei de votare, la fel cum s-a procedat și în privința celorlalte secții de votare, îşi asigurau înlocuirea, pentru a veni în întâmpinarea cetăţenilor care erau prezenți în secție și care doreau să voteze, chiar şi pe perioada cât intimaţii lipseau din incintă.

Probele administrate nu au putut lămuri, la adăpost de orice îndoială, când ți cine a falsificat semnăturile și nici nu au putut fi stabilite persoanele prezente sau absente la acest moment/momente.

viii) la secţia de votare nr. 148 com. Bâlteni, sat Peşteana Jiu, Judeţul Gorj, condusă de intimatul inculpat U.U.U., unde au activat şi intimaţii inculpaţi V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B., au fost constatate ca falsificate 86 de semnături executate pe listele electorale permanente, constatările tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică indicând caracterul fals a 8 semnături pe lista permanentă (Buştean Răzvan Constantin, C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., persoane ce nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste)şi, de asemenea, caracterul fals a 49 semnături de pe aceeaşi listă (aparţinând lui G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., S.S.S., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. și K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.), semnături structural deosebite de semnăturile titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană. În plus, tot pe lista permanentă, în dreptul numiţilor K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. apar executate semnături, deşi aceştia nu se aflau în România la data referendumului.

Strict cu privire la situația listei electorale permanente, a cărei autenticitate ar fi putut fi alterată pe perioada cât votanții au lipsit din incintă, instanța de control judiciar constată că din declaraţiile date în faţa primei instanţe de intimatul inculpat Y.Y.Y. și, respectiv, din cele date în fața organelor de urmărire penală de către intimaţii inculpaţi B.B.B.B. și U.U.U. rezultă, la fel ca în majoritatea secțiilor de votare,că membrii biroului electoral au lipsit prin rotaţie, în funcţie de necesităţi, înlocuindu-se unii pe alţii, dar fără a suspenda vreun moment activitatea de votare, fără să se poată stabili persoanele prezente sau absente la momentul/momentele când au fost falsificat semnăturile și cine le-a falsificat.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martorul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. a declarat: „nu am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, mai exact nu mi-am exercitat dreptul la vot” (declaraţie G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.-fila 204 verso vol. V dosar apel).

ix) la secţia de votare nr. 113 Bragadiru, Judeţul Teleorman, condusă de intimatul inculpat R.R., unde au activat şi intimaţii inculpaţi S.S., T.T., U.U. şi V.V., au fost constatate ca falsificate 20 de semnături executate pe listele electorale, anume 18 de semnături pe lista permanentă a secţiei şi 2 semnături pe lista suplimentară-urna mobilă; constatările tehnico - ştiinţifice grafoscopice realizate de Institutul Naţional de Criminalistică au indicat caracterul fals a 2 semnături pe lista permanentă (O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. şi Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.) şi a 2 semnături pe lista suplimentară - urna mobilă (B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.), persoane ce nu şi-au recunoscut semnăturile pe liste şi, de asemenea, caracterul fals a 14 semnături de pe lista permanentă (aparţinând lui R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., T.T., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.,K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K.K., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. şi L.L. Maria), semnături structural deosebite de semnăturile titularilor, specialistul criminalist neputându-se pronunţa dacă semnăturile au fost executate de către titulari sau de o altă persoană. În plus, pe lista permanentă, în dreptul numiţilor Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. şi U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U. apar executate semnături, deşi aceştia nu se aflau în România la data referendumului.

Și la această secție de votare, probele administrate în cauză au infirmat argumentul Ministerului Public, în sensul că vinovăţia intimaţilor inculpaţi decurge din faptul că membrii biroului electoral al secţiei au lipsit doar atunci când în secţie nu erau votanţi.

Eventuala lipsă a votanţilor din incintă are relevanţă doar în legătură cu activitatea falsificare a semnăturilor şi voturilor aferente listei permanente, deoarece lista suplimentară - urna mobilă s-a aflat, potrivit probelor administrate de instanţa de fond, exclusiv şi continuu în grija inculpaţilor Z.Z. și X.X., atât în momentul executării semnăturilor pe listă, cât şi al introducerii buletinelor de vot în urna mobilă.

Spre deosebire de situația celorlalte secții de votare, probele administrate în legătură cu activitatea din această secție conturează posibilitatea ca intimatele inculpate T.T. şi V.V., persoane care s-au ocupat de lista electorală permanentă, să fi părăsit incinta secției doar în perioada cât în secție nu erau votanți, nefiind necesar să fie înlocuite de alt membru al biroului electoral al secției.

Astfel, în faţa primei instanţe, inculpata V.V. a declarat: „La secţia de votare mă ocupam de listele permanente. Sarcinile nu erau impuse, ni le-am împărţit între noi. Eu m-am oferit să mă ocup de listele permanente. În momentul în care plecam nu erau votanţi în secţie. Ştiu că în stânga mea era doamna T.T. care se ocupa de listele suplimentare iar în dreapta era domnul U.U. care se ocupa de ştampile. (…) Am lipsit maxim 10-15 minute, de trei, patru ori. Nu am nicio explicaţie cu privire la diferenţele dintre numărul persoanelor care au votat în realitate şi buletinele de vot. Nu ştiu cine dădea efectiv buletinele de vot” (vol. 8 dosar fond, fila 35).

De asemenea, inculpatul S.S. a arătat: „De listele electorale se ocupau V.V. şi T.T.. (…) Nu am lipsit mai mult de 5, 10 minute din secţie. Atunci când plecau în afara secţiei una din cele două doamne, V.V. şi T.T., nu le lua nimeni locul pentru că poate nu era nimeni prezent în secţie dintre cei care trebuiau să voteze” (vol. 8 dosar fond, fila 44 verso).

Cu ocazia audierii în faţa instanţei de apel, martorul M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. nu a făcut referiri la aspectul legat de lipsa, la un anumit moment dat, a votanților din secția de votare, arătând doar că: „nu am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, mai exact nu mi-am exercitat dreptul la vot” (declaraţie M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. - fila 200 verso vol. V dosar apel), aceleași împrejurări fiind învederate și de către martora T.T., în declarația sa de la fila 202 verso vol. V dosar apel.

Analizând, în ansamblu, critica Parchetului, instanţa de control judiciar remarcă faptul că probele administrate în cursul urmăririi penale şi al judecăţii în faţa instanţei de fond, în baza cărora s-a cristalizat situaţia de fapt reţinută, nu au fost contestate de către apelanţi şi, totodată, au fost confirmate de probatoriul administrat în cursul judecării apelului.

Astfel, martorii audiaţi atât în faza de urmărire penală, cât şi în mod nemijlocit, de către ambele instanţe, au confirmat faptul că semnăturile nu le aparţin, aspecte relevate şi de rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite în cursul urmăririi penale.

Aşa cum a remarcat prima instanţă, o parte din intimaţii-inculpaţi, preşedinţi şi membri ai birourilor electorale ale secţiei de votare anterior menţionate, au fost audiaţi iniţial ca martori, însă după începerea urmăririi penale împotriva lor aceştia şi-au exercitat dreptul la tăcere, astfel că declaraţiile date anterior, chiar menţinute de către intimaţi, nu au putut fi folosite împotriva acestora.

Se observă, în plus, că niciuna din probele administrate cu privire la activitatea intimaţilor inculpaţi nu a demonstrat contrariul celor susţinute în mod unanim de către aceştia, în sensul că nu au observat nicio activitate de falsificare a semnăturilor de pe listele electorale, nu cunosc momentul sau momentele în care s-au realizat falsurile, nu au identificat autorul şi, în ansamblu, nu îşi explică existenţa semnăturilor falsificate.

De altfel, cauza a fost disjunsă în vederea identificării autorului necunoscut al activităţii de falsificare din toate secţiile de votare.

În raport de situația de fapt conturată de probele administrate, astfel cum a fost redată anterior, instanța de control judiciar apreciază ca nedovedită susţinerea Parchetului că lipsa temporară a membrilor birourilor electorale din secțiile de votare ar fi avut loc doar în perioadele cât în secții nu erau votanți, singura excepție fiind confirmată în privința secției de votare nr. 113 Bragadiru, unde, potrivit probelor administrate, a rezultat că intimata inculpată V.V. şi intimata T.T. au părăsit incinta secției doar în perioada cât în secție nu erau votanți, nefiind necesar să fie înlocuite de alt membru al biroului electoral al secției.

Așa cum corect a observat și prima instanță, prezența sau, respectiv, absența votanților din incinta secției de votare în momentul (sau momentele) părăsirii prin rotație a secțiilor de către membrii birourilor electorale nu putea avea vreo înrâurire asupra vinovăției intimaților inculpați cu privire la fapta pentru care au fost trimiși în judecată, constând în aceea că, în cursul zilei referendumului, au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere desfășurată de către un autor necunoscut (sau de către autori necunoscuți) cu privire la un anumit număr de semnături pe listele permanente ale secțiilor de votare unde intimații și-au desfășurat activitatea și, respectiv, că au ajutat şi înlesnit activitatea autorului/autorilor de introducere în urna de vot a fiecărei secţii, suplimentar faţă de buletinele de vot pe care alegători votaseră efectiv, a unui număr de buletine de vot egal cu numărul semnăturilor contrafăcute pe lista permanentă a respectivei secții.

Probele administrate nu au putut stabili persoana sau persoanele care au contrafăcut efectiv semnăturile alegătorilor pe listele permanente și nici momentul/momentele contrafacerilor și introducerii buletinelor de vot în urne.

În aceste condiții, în mod corect a stabilit prima instanță că nu se poate determina care dintre intimații inculpați erau efectiv prezenți în secția de votare la momentul acțiunilor autorilor, pentru a putea acorda ajutor sau înlesni, cu intenţie, aceste acțiuni.

În lipsa unei determinări temporale certe privind contrafacerea semnăturilor și introducerii buletinelor de vot în urne, nu se poate cunoaște cu certitudine dacă listele electorale permanente erau, la momentul acțiunii infracționale a autorului (autorilor), în grija membrului biroului electoral al secției de votare căruia i se repartizaseră inițial listele sau în grija înlocuitorului acestui membru; nu se poate stabili dacă și câți dintre membrii biroului electoral al fiecărei secții erau prezenți la acțiunile autorului/autorilor, câți dintre membri le-au observat, dacă și câți membri ai birourilor electorale au înlesnit sau ajutat în vreun mod aceste acțiuni.

Cu toate că din probele administrate a reieşit că în cazul secției de votare nr. 113 Bragadiru, singura care s-a ocupat de lista electorală permanentă a fost intimata inculpată V.V., instanța de control judiciar apreciază ca justificată concluzia primei instanțe, care a considerat că raționamentul anterior descris se aplică și în această situație particulară, deoarece, în lipsa determinării certe a momentului sau momentelor în care s-au comis contrafacerile și, respectiv, introducerea buletinelor de vot falsificate în urnă, asemenea fapte se puteau petrece atât în prezența acestei intimate, cât și în absența sa, probatoriul indicând lipsa din localul secţiei, pentru perioade scurte de câte 5-10 minute, a fiecăruia dintre membrii biroului, inclusiv a intimatei.

De altfel, la această secţie de votare, numărul semnăturilor falsificate de pe lista electorală permanentă a fost unul relativ redus (18 pe parcursul a 14 ore), nefiind probate activități materiale de ajutor sau de înlesnire din partea intimatelor V.V. şi T.T. sau a restului membrilor secției de votare și nici tolerarea tacită a acțiunilor autorului/autorilor, prin omisiunea îndeplinirii de către aceștia a unor acte ce le cădeau în atribuții, potrivit legii, de natură a servi la săvârşirea faptei (complicitatea morală imaterială, prin inacțiune).

În legătura cu critica analizată, sub un prim aspect, se reţine că probele administrate în cauză nu susțin ipoteza unei complicități materiale din partea intimaților, neexistând dovezi în sensul unei asemenea contribuții la săvârșirea faptelor de către autor/autori.

Sub un al doilea aspect, rechizitoriul avansează teza complicității morale prin inacțiune a intimaților inculpați, constând dintr-o atitudine subiectivă pasivă a membrilor comisiei, care, în pofida falsificării unui număr însemnat de semnături pe listele electorale şi introducerii în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele efectiv votate de alegători - lucruri practic imposibil a nu fi fost observate de aceştia - nu au intervenit în niciun fel pentru apărarea legalităţii în procesul de votare, cu toate că puteau şi erau obligaţi să o facă.

Probele administrate au infirmat susţinerea că era imposibil să nu se observe falsificarea semnăturilor, având în vedere numărul de semnături falsificate (câteva zeci), durata votării şi lipsa, pentru motive obiective, la intervale diferite, a fiecărui membru al biroului.

Actul de acuzare reține că tolerarea falsurilor, atitudinea tacită de întărire a convingerii autorului/autorilor faptelor că nu vor fi anunțate autoritățile, fără existenţa unei înţelegeri prealabile cu autorul/autorii, venind din partea unor funcţionari cu exerciţiul autorităţii de stat constituie, în mod indubitabil, o activitate de complicitate morală și a fost însoţită de prezenţa complicelui la locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, de natură a genera caracterul de sprijin moral acordat autorului.

Pornind de la această teză a rechizitoriului, Completul de 5 Judecători apreciază că, astfel cum în mod judicios a observat instanța de fond, raţionamentul Parchetului, privind o complicitate morală prin inacţiune a intimaților („asistenţa în timpul executării”) ar fi fost corect doar în situaţia în care s-ar fi putut stabili, cu certitudine, momentul falsificării semnăturilor şi al introducerii în urnă a buletinelor de vot aferente acestora, precum şi persoanele prezente, de esenţa complicităţii morale prin inacţiune fiind tocmai concomitenţa prezenţei fizice a autorului şi a complicelui la momentul săvârşirii faptei.

Or, nefiind identificate persoanele care se aflau efectiv în localul secţiei de votare la momentul/momentele comiterii infracţiunii de către autor/autori, care să fi dat dovadă de o atitudine subiectivă pasivă, în pofida falsificării unui număr însemnat de semnături pe listele electorale şi introducerii în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele efectiv votate de alegători, ipoteza concomitenței prezenței fizice a autorului/autorilor și intimaților inculpați la momentul săvârșirii faptei nu poate fi susținută.

Continuând raționamentul instanței de fond, instanța de control judiciar observă că, alternativ, ne putem afla în situația unei complicități morale prin inacțiune și în situația lipsei concomitenței prezenței fizice a autorului și a complicelui la locul și momentul săvârșirii faptei.

În acest caz însă, pentru a se putea reține complicitatea morală la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, trebuia dovedit faptul că abținerea complicelui de la îndeplinirea obligațiilor ce îi reveneau - de natură a încuraja autorul să săvârșească fapta, prin întărirea sau întreţinerea intenţiei acestuia de a săvârşi fapta prevăzută de legea penală - a fost precedată de o înțelegere prealabilă a celor doi participanți, pentru a se asigura astfel efectul psihic de încurajare a autorului, de întărire a hotărârii acestuia de a săvârși fapta.

În raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de control judiciar apreciază că și în ipoteza în care autorul/autorii falsurilor și presupușii complicii nu s-ar fi aflat concomitent în aceeași încăpere, complicitatea morală prin inacțiune a intimaților inculpați nu poate fi reținută, întrucât în speță nu a fost dovedită, sub nicio formă, existența vreunei înțelegeri între intimații inculpați și autorul/autorii necunoscut/necunoscuți ai faptelor de fals, în vederea abținerii intimaților de la îndeplinirea obligațiilor ce le reveneau cu privire la apărarea legalităţii procesului de votare, cu consecința încurajării autorilor care, de unii singuri, nu ar fi îndrăznit să falsifice semnături şi să introducă în urnă buletine de vot aferente semnăturilor falsificate.

În acest context, instanța de control judiciar respinge şi criticile Parchetului privind presupusa omisiune a observării de către prima instanță a împrejurării că listele electorale cuprindeau semnături false, deoarece din analiza considerentelor hotărârii atacate rezultă contrariul, fiind menționat că în toate secţiile de votare unde au activat intimaţii inculpaţi, din probele administrate (constatări tehnico-ştiinţifice coroborate cu declaraţii de martori) s-a constatat falsificarea unui număr divers de semnături, executate fie pe listele permanente, fie pe cele suplimentare.

Totodată, instanța apreciază împrejurarea că procesul electoral nu a fost suspendat (subliniată de Parchet în cadrul criticii sale), ca fiind lipsită de orice înrâurire asupra situației de fapt reținute de către prima instanță. Caracterul continuu al procesului electoral, de altfel corect semnalat de Ministerul Public și necontestat de probe, nu are darul de a aduce mai multă lumină referitor la momentul sau momentele falsificării semnăturilor și introducerii buletinelor de vot astfel falsificate în urne sau referitor la persoanele prezente sau absente în aceste momente, consecința fiind menținerea efectelor pe care prezumția de nevinovăție le produce, în virtutea legii, asupra tuturor intimaților inculpați avuți în vedere de critica analizată.

Contrar celor susținute de Parchet, împrejurarea - dovedită pe deplin, de toate probele administrate - că unii dintre intimaţii inculpaţi au părăsit pentru un timp sediul secţiei de votare și susținerile acestora că nu ar fi surprins momentele în care au fost falsificate listele electorale sau în care au fost ştampilate şi introduse în urnă voturile falsificate (susțineri neinfirmate de probele administrate) nu constituie simple elemente de apreciere a pericolului social al faptelor, ci determină însăși imposibilitatea stabilirii cu certitudine a comiterii faptei și a vinovăției intimaților.

Toate aceste argumente, privite în contextul lipsei de certitudine ce caracterizează, pe de o parte, momentul sau momentele săvârșirii faptelor cercetate, iar pe de altă parte, identitatea persoanele prezente sau absente în aceste momente, determină activarea principiului in dubio pro reo, consacrat de dispozițiile art. 4 alin. (2) C. proc. pen. și impune, cu necesitate, concluzia că probele administrate în legătură cu activitatea intimaților inculpați nu sunt apte să răstoarne prezumția de nevinovăție în ceea ce-i priveşte.

Ca atare, instanța de control judiciar consideră, în raport de împrejurarea că „probatoriul administrat lasă loc unei nesiguranţe totale cu privire la vinovăţia fiecărui inculpat”, că în mod corect a concluzionat prima instanță că vinovăția intimaților inculpați nu poate fi reținută, dispunând astfel, în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achitarea acestora pentru complicitate morală la săvârșirea de către autor/autori necunoscuți a infracțiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

În consecință, critica analizată va fi respinsă, ca nefondată.

c. În considerarea argumentelor anterior expuse, instanța de control judiciar va respinge și susținerea Ministerului Public privind greșita achitare, din perspectiva laturii subiective, a intimaților inculpaţi H., O., S., A.A., R.R., Y.Y., N.N.N., U.U.U., foşti preşedinţi ai secţiilor de votare şi a inculpaţilor I., J., K., L., M., N., T., U., V., X., Z., Y., B.B., C.C., D.D., D.D., H.H., I.I., J.J., N.N., S.S., T.T., U.U., V.V., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., O.O.O., P.P.P., R.R.R., V.V.V., X.X.X., Z.Z.Z., Y.Y.Y., A.A.A.A. şi B.B.B.B., despre care Parchetul a susţinut că au contribuit, cu intenţie directă sau indirectă, la producerea rezultatului voturilor falsificate, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor ce le reveneau, într-o modalitate care a permis frauda şi a întărit rezoluţia infracţională a autorului, înlesnind săvârşirea de către acesta a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Făcând trimitere la analiza realizată la pct. 1.b de mai sus, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că, atât timp cât probele administrate nu au putut demonstra, mai presus de orice bănuială, că intimații inculpaţi anterior menţionaţi au desfășurat activitatea circumscrisă elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (înlesnirea sau ajutarea în orice mod a acțiunilor de falsificare a semnăturilor pe listele electorale și a buletinelor de vot sau de introducere a buletinelor de vot falsificate în urne, realizate de autori necunoscuți), analiza atitudinii subiective a intimaților nu mai este relevantă.

În condițiile în care săvârșirea actului de conduită interzis - parte componentă a laturii obiective a infracțiunii - nu a fost dovedită, analiza prevederii și, respectiv, a urmăririi sau acceptării de către intimații - inculpați a rezultatului acestui act devine inutilă, în lumina dispozițiilor art. 15 C. pen.

În plus, deși Parchetul a susținut caracterul esențial al atitudinii subiective a intimaților inculpați, menționând că aceștia au acționat cu intenție faţă de autorul/autorii necunoscuţi, instanța de control judiciar remarcă faptul că prin modul de exprimare, însuși apelantul a manifestat nesiguranță față de propria concluzie, arătând, în conținutul actului de sesizare al instanței, că autorii infracțiunii sunt „probabil cunoscuţi” membrilor comisiei, cărora li s-a reproșat că ar fi tolerat nu acțiuni de falsificare dovedite prin probe, ci „lucruri practic imposibil a nu fi fost observate”.

În consecință, critica va fi respinsă, ca neîntemeiată.

1.d. şi 2. Instanţa de control judiciar va proceda, în cele ce urmează, la analiza ultimei critici formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului A., prin corelare cu critica contrară, formulată de intimatul inculpat menţionat, privind greşita sa condamnare pentru infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, având în vedere că de soluţionarea celei de-a doua critici depinde, indisolubil, modul de rezolvare al criticii formulate de Parchet.

2. Astfel, apelantul intimat inculpat A. a susţinut, sub un prim aspect, că prima instanţă a stabilit în mod eronat situaţia de fapt existentă în cauză, deoarece din probele administrate rezultă că adresa din 13 iulie 2012 ar fi fost întocmită şi transmisă în teritoriu fără ştiinţa inculpatului şi, totodată, aceste probe nu demonstrează că apelantul şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea în vederea transmiterii adresei şi, implicit, a asigurării validării referendumului.

Analizând critica formulată de apelantul A., instanţa de control judiciar reţine, mai întâi, că din probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine faptul conceperii şi transmiterii adresei din 13 iulie 2012, care conţinea la semnatar menţiunile „Cu prietenie” şi „A., secretar general”, urmate de o semnătură indescifrabilă şi prin care s-au promis sau oferit cetăţenilor diverse foloase, condiţionate de prezentarea dovezii de participare la vot în cadrul referendumului organizat pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012.

Potrivit textului adresei din 13 iulie 2012, cetăţenii care urmau a dovedi prezenţa la vot în ziua referendumului puteau obţine premii prin participarea la tombole şi/sau puteau beneficia de acces gratuit la evenimente pentru care, în mod normal, era necesar să achite o taxă de participare.

Prima instanţă a mai stabilit că acest îndemn a încălcat dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 3/2000, care incriminează acţiunile constând în „promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului”, pedeapsa prevăzută fiind închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Caracterul ilicit al acţiunilor propuse a fi întreprinse prin intermediul adresei din 13 iulie 2012 rezultă, fără echivoc, din chiar textul acesteia, care menţionează: „Organizarea în fiecare localitate, cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale, a unei tombole cu premii la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012”, „premiile oferite să nu fie mari ca valoare, dar în număr cât mai mare.” „Participarea la tombolă nu va fi condiţionată de opţiunea alegătorilor cu privire la votul de la referendum, ci numai de participarea lor.” „În anexă găsiţi un model de regulament pentru organizarea tombolei. Acest regulament va trebui completat, iar apoi înregistrat obligatoriu la un notar public. De asemenea, conform prevederilor Legii nr. 677/2001, organizatorii tombolei vor trebui să adreseze o notificare către Oficiul pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal, cu privire la datele ce vor fi colectate de la participanţi.”, „Încheierea unor acorduri cu ziare şi posturi radio-TV locale pentru organizarea unor tombole şi concursuri prin care să promoveze prezenţa la vot. Acestea pot oferi, de exemplu, bilete la concerte, filme, cărţi, vacanţe, cartele de telefon etc.”, „Tragerea la sorţi se face în ziua referendumului, imediat după închiderea urnelor, iar acordarea premiilor va fi condiţionată de prezentarea dovezii participării la referendum”, „Organizarea de evenimente în ziua votului, unde accesul va fi condiţionat de dovada participării la vot (timbrul de pe cartea de identitate) de genul: intrare liberă la ştrand/club etc, un post local/regional/naţional de radio sau TV organizează în toate municipiile mari un Summer party pentru cei care au votat, organizarea în apropierea unor secţii de votare a unor spectacole sau locuri de joacă (evenimente cu clowni, baloane, zâne, biciclete etc.) pentru copiii ai căror însoţitori fac dovada participării la vot.”

Elementele anterior menţionate (atât textul, cât şi faptul transmiterii adresei anterior redate) nu au fost contestate de către apelantul A., acesta susţinând doar faptul că nu el ar fi fost persoana care a conceput şi transmis adresa din 13 iulie 2012. De asemenea, a contestat că şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea de care se bucura în cadrul partidului în scopul obţinerii validării referendumului din data de 29 iulie 2012.

Completul de 5 Judecători reţine că la data de 13 iulie 2012, data transmiterii adresei către organizaţiile judeţene ale partidului, inculpatul A. avea calitatea de secretar general al Partidului Social Democrat.

Datorită folosirii, în cadrul adresei, a verbelor „vă solicit” sau „cer”, Completul de 5 Judecători consideră corectă aprecierea instanţei de fond, în sensul că acest tip de adresare indică o poziţie de autoritate a semnatarului, poziţie confirmată, de altfel, de dubla calitate deţinută de apelant - aceea de secretar general al Partidului Social Democrat şi, totodată, coordonator al campaniei electorale. Modul în care adresa din 13 iulie 2012 a fost concepută, exprimă poziţia de autoritate a inculpatului în exercitarea rolului său de coordonator al campaniei electorale şi secretar general al Partidului Social Democrat.

Un alt element de fapt, dovedit cu caracter de certitudine, este transmiterea a doua zi, de către apelant, către aceleaşi organizaţii judeţene de partid, a unei a doua adrese, din 14 iulie 2012, prin care, în considerarea caracterului ilegal al primei adrese transmise, apelantul a solicitat: „să nu puneţi în practică măsurile referitoare la organizarea de tombole” şi „să anulaţi orice acţiuni privind organizarea de tombole sau concursuri pentru stimularea participării la vot a alegătorilor”.

Şi această adresă, întocmai ca şi prima, este semnată „A., secretar general”, fiind adresată destinatarilor „Cu prietenie”.

În acord cu constatările primei instanţe, se apreciază că deşi a doua adresă nu menţionează expres toate tipurile de activităţi propuse prin adresa din 13 iulie 2012, din text rezultă cu claritate îndemnul de a se anula toate activităţile care puteau crea „riscul interpretării forţate a legislaţiei în vigoare”.

Atât în declaraţia dată în faţa instanţei de fond la data de 5 februarie 2015 (vol. 13 dosar fond, filele 23-24 verso), cât şi în cea dată în faţa instanţei de apel la data de 23 noiembrie 2015 (vol. II dosar apel, filele 161-163) apelantul intimat inculpat A. nu a recunoscut conceperea şi/sau transmiterea adresei din 13 iulie 2012.

Astfel, în faţa instanţei de control judiciar, apelantul şi-a menţinut declaraţiile date anterior în cauză şi a declarat: „în legătură cu acea adresă pentru organizarea unei tombole, precizez că, în acea după-amiază nu mă aflam la sediul partidului”. A menţionat că: „am aflat de acea adresă a doua zi de dimineaţă, când am verificat registrul de intrări-ieşiri. Or, în acest registru, scria doar adresă tombolă, astfel că, neştiind conţinutul adresei, atunci am gândit şi am cerut să fie trimisă o adresă de anulare a adresei iniţiale, prin care se solicita organizarea acelei tombole.” şi „în legătură cu acea adresă privind organizarea acelei tombole, a doua zi după trimiterea adresei şi studierea registrului, după ce am constatat că în registru figura ca expediată o adresă de acest gen, desigur că am întrebat cine a întocmit această adresă şi cine a decis să o trimită, eu nefiind în sediu în ziua expedierii adresei. La acea discuţie erau prezenţi mai mulţi membri din Secretariatul General, iar concluzia trasă ascultând răspunsurile destul de neclare ale acestora, a fost aceea că tineri voluntari care lucraseră pe timpul campaniei în sediu şi care veneau cu diverse idei ar fi conceput această adresă, cu precizarea că, la întrebarea mea, cum au putut să aibă acces la sistemul informatic al partidului pentru a transmite o adresă cu semnătura mea scanată pe ea, aceştia au răspuns că sistemul nostru informatic era accesibil multora dintre cei care erau în sediul partidului de campanie. Sistemul, din explicaţiile primite, eu nefiind un specialist în informatică, nu era un sistem informatic gândit cu protecţie foarte mare. Recunosc că nu am dat o foarte mare importanţă acestui fapt sau importanţa cuvenită. În opinia mea de atunci, faptul că, personal, a doua zi am anulat acea adresă, gândind că nu mai poate produce efecte. Am crezut că orice eventuală greşeală produsă astfel a fost reparată prin cea de-a doua adresă expediată”.

Apelantul a mai precizat, în legătură cu acelaşi subiect: „deşi aveam calitatea de şef de campanie, nu ştiu dacă la alte partide se întâmpla acest lucru în această modalitate, persoane responsabile cărora să le incumbe obligaţia verificării conţinutului unor adrese către teritoriu, respectiv obligaţia expedierii acelor adrese în teritoriu. Pentru a avea o imagine corectă cu privire la resursa umană afectată acestei activităţi, precizez că, în aşa zisa echipă de campanie, care era destul de fluctuantă, erau în jurul a 30-35 de oameni, iar în Secretariatul General în jurul a 14-15 oameni. Nu a fost desemnată o persoană anume care să coordoneze această activitate ce viza corespondenţa către teritoriu, întrucât volumul de corespondenţă era foarte mare în ambele sensuri, motiv pentru care s-a convenit să se lucreze în comun şi nestabilind un anume domeniu de care să răspundă cineva” şi că, ulterior declanşării anchetei în cauză „mi-ar fi fost imposibil şi în prezent să cred că cineva va recunoaşte sau îşi va mai aminti că a expediat acea adresă iniţială de organizare a unei tombole”.

Martora x, director al Direcţiei Organizare din cadrul Secretariatului General al Partidului Social Democrat la momentul campaniei electorale pentru referendumul din 29 iulie 2012, a confirmat şi în faţa instanţei de apel poziţia de autoritate ocupată de apelantul intimat inculpat A. în cadrul partidului şi, în mod particular, în legătură cu campania electorală: „şeful de campanie la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României a fost dl. A., în acest sens ştiind că acesta a fost desemnat de Alianţa Uniunii Social Liberale existentă la vremea respectivă.”

Martora a susţinut, în principiu, aceleaşi aspecte ca şi apelantul inculpat A.: „Nu ştiu cine a dispus efectuarea adresei care viza organizarea de tombole, am găsit-o pe contul de e - mail al Secretariatul General al Partidului Social Democrat, de unde şi ulterior a fost descărcată, dar nu pot preciza cine anume a redactat acea adresă. Nu am văzut ca acea adresă să fi fost redactată pe suport de hârtie. A doua zi după ce acea adresă a fost expediată prin e-mail, dl. A. ne-a solicitat lista cu adresele care au fost expediate în teritoriu, am luat registrul în care erau trecute toate adresele şi menţionez că în registru am găsit şi adresa care viza organizarea de tombole. Reacţia dlui A. la acel moment a fost extrem de nervoasă şi mi-a reproşat, atât mie, cât şi colegei L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., faptul că nu suntem în stare să gestionăm activitatea din cadrul Secretariatului General al Partidului Social Democrat. Menţionez că la acea dată în sediul de campanie era foarte mult haos, erau foarte multe persoane prezente, inclusiv persoane ce aparţineau altor partide ce făceau parte din alianţa încheiată cu Partidul Social Democrat şi totodată, erau prezenţi şi foarte mulţi voluntari care doreau să vadă cum se desfăşoară o campanie electorală şi acesta era motivul pentru care am fost admonestate de către dl A. Reacţia dlui A. din momentul în care a aflat de existenţa acelei adrese nu a fost o reacţie obişnuită a acestuia şi de aceea consider că dl A. nu a avut cunoştinţă de transmiterea şi conţinutul acelei adrese. E-mailul Secretariatului General al Partidului Social Democrat era un cont comun, la care aveau acces foarte multe persoane. La Secretariatul General al Partidului Social Democrat exista un registru de intrări-ieşiri al tuturor departamentelor din sediu pentru toată corespondenţa, pentru care însă nu se stabilise o persoană responsabilă să îl completeze, astfel încât orice persoană putea face menţiuni cu privire la corespondenţă în acel registru. Precizez că, ulterior, am văzut că în registrul de intrări - ieşiri, pentru adresa ce viza organizarea de tombole, erau făcute menţiuni cu creionul şi precizez că nu am recunoscut scrisul ca aparţinând vreunei persoane implicate în organizarea campaniei. Am întrebat ulterior pe toţi cei care s-au implicat în organizarea campaniei dacă vreunul dintre aceştia a efectuat completările cu creionul în acel registru şi toate persoanele interpelate de mine nu au recunoscut că ar fi efectuat astfel de menţiuni în registru” (declaraţie din 17 martie 2016 vol. IV dosar apel filele 275-278).

Şi martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. (declaraţie din 17 martie 2016 dată în faţa instanţei de apel, vol. IV dosar apel, filele 271-274) a declarat că nu cunoaşte împrejurări relevante privind conceperea şi transmiterea adresei din 13 iulie 2012: „din partea Partidului Social Democrat, coordonatorul acestor activităţi, anterioare, precum şi cele efectuate chiar în ziua referendumului, era şeful de campanie al Partidului Social Democrat, respectiv dl A. (…) nu se stabilise de către organizatorii referendumului ca, în lipsa dlui A., o persoană anume să îl înlocuiască în derularea şi respectiv, coordonarea activităţilor derulate la sediul de campanie al Partidului Social Democrat. (…) am cunoştinţă de existenţa unei astfel de adrese, nu pot preciza însă cine a dispus redactarea unei astfel de adrese şi cine anume a şi redactat-o efectiv. Din câte am auzit, adresa aceasta a fost redactată doar în format electronic, având scanată semnătura dlui A. şi nu pot preciza dacă această adresă a fost expediată în teritoriu, ci pot menţiona doar faptul că eu, personal, nu am expediat o astfel de adresă. (…) coordonatorul campaniei pentru referendum, de la sediul de campanie, era stabilit dl A. (…) Am cunoştinţă de faptul că a fost redactată, dar în format electronic, o adresă ce viza organizarea de tombole şi nu pot preciza dacă acea adresă a fost sau nu expediată. Nu ştiu dacă adresa ce viza organizarea de tombole a fost sau nu evidenţiată în registrul de intrări - ieşiri existent la nivelul sediului central de campanie al Partidului Social Democrat”.

Contrar criticii apelantului inculpat, Completul de 5 Judecători apreciază că răspunderea asupra conceperii şi transmiterii adresei din 13 iulie 2012 revine apelantului intimat inculpat, în ciuda declaraţiilor apelantului şi celor trei martori audiaţi de instanţe, care au încercat să creeze imaginea unui haos general în sediul Partidului Social Democrat, care a creat condiţii pentru semnarea adresei din 13 iulie 2012 de o persoană fără responsabilităţi şi atribuţii în campania electorală.

Deși martorii au încercat să acrediteze ideea că adresa anterior menţionată ar fi fost întocmită şi transmisă în teritoriu fără ştiinţa inculpatului, din declaraţiile acestora reiese cel puţin un element de maximă importanţă în ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, anume acela că apelantul a fost coordonatorul campaniei electorale al Partidului Social Democrat. În acest context, nu sunt lipsite de importanţă celelalte funcţii deţinute de apelant, anume aceea de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi cea de preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.

Faptul că inculpatul A. exercita toate aceste calităţi conduce la concluzia firească că acesta se bucura de autoritate în partid, atât la nivel central, cât şi în cadrul organizaţiilor judeţene ale partidului, aspect care, de altfel, nu a fost negat de către apelant.

Cele două aspecte negate de apelant sunt legate, pe de o parte, de implicarea sa în conceperea şi, respectiv, transmiterea adresei din 13 iulie 2012 şi, pe de altă parte, de folosirea autorităţii de care acesta se bucura pentru a impune membrilor de partid implicaţi în campania electorală la nivel local să utilizeze mijloace prohibite de Legea nr. 3/2000, în vederea atragerii cetăţenilor la vot şi obţinerii, cu orice preţ, a validării referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui României, persoană care, la acel moment, era exponentul cel mai important al opoziţiei.

Completul de 5 Judecători apreciază că declaraţiile martorilor M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., astfel cum au fost prezentate anterior, nu reflectă decât parţial realitatea și vin în contradicție cu celelalte probe (inclusiv declarațiile inculpatului A.) care pun în evidență modul de organizare a campaniei electorale pentru referendumul din 29 iulie 2012, a echipei de campanie și a staff-ului din cadrul Secretariatului General al Partidului Social Democrat, inclusiv a modului restricționat de acces la computere, parole și semnătură electronică.

Aspectele menţionate de martori vin în contradicție chiar cu propriile atribuții: C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. era specialist IT în cadrul aceleiaşi direcţii, martora M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. era director al Direcţiei Organizare din cadrul Secretariatului General al Partidului Social Democrat în campania electorală pentru referendumul din 29 iulie 2012 şi se ocupa de gestionarea comunicării, iar martora L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. se ocupa, de asemenea,de comunicarea în teritoriu.

Deşi s-a încercat să se acrediteze ideea că la sediul Partidului Social Democrat era un mediu de lucru dezorganizat şi haotic, unde aveau acces necontrolat foarte multe persoane, atât din staff-ul de campanie, cât şi voluntari, declaraţiile martorilor M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. nu sunt credibile sub acest aspect, în măsura în care sugerează că oricine trecea prin sediul Partidului Social Democrat avea acces la e-mailul Secretariatului General şi la semnătura scanată a inculpatului A. şi putea concepe, redacta, ataşa semnătura electronică şi transmite o comunicare e-mail către adresele de contact ale membrilor staff-ului de campanie din ţară, ba chiar să înregistreze adresa respectivă în Registrul de intrări-ieşiri, fără a fi observat de martori sau de alte persoane din sediu.

Conceperea, semnarea şi difuzarea unor instrucţiuni de tipul și importanța celor conţinute de adresa din 13 iulie 2012, implicau alocarea, la nivelul partidului, de resurse umane şi financiare importante (tombole cu premii, acces gratuit la evenimente, îndeplinirea unor formalităţi administrative, încheierea unor acorduri cu ziare şi posturi radio-TV locale, oferirea de bilete la concerte, filme, cărţi, vacanţe, cartele de telefon), fiind exclusă ipoteza ca asemenea cheltuieli şi eforturi să poată fi angajate la iniţiativa unor simpli membri ai echipei de campanie sau a unor voluntari din sediul Partidului Social Democrat, fără aprobarea inculpatului A.

Or, adresa din 13 iulie 2012 purta menţiunea de final „Cu prietenie” şi semnătura apelantului, exact ca şi adresa din 14 iulie 2012 (necontestată de apelantul inculpat), ceea ce implica, datorită importanţei mesajului transmis, obţinerea permisiunii inculpatului A. în acest scop şi asumarea de către acesta a comunicării.

Chiar acceptând ipoteza neplauzibilă că toate persoanele ce se aflau în sediul Partidului Social Democrat în vederea desfăşurării de activităţi electorale ar fi avut acces liber la contul de e-mail al Secretariatului General al Partidului Social Democrat, se constată că situația era diferită în ce privește posibilitatea utilizării semnăturii electronice a inculpatului A. (ce a fost aplicată și pe adresa din 13 iulie 2012).

Cu ocazia audierii în fața instanței de fond, martora L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. a făcut referire la accesul la computere a mai multor persoane, reieșind însă că acest acces era limitat la anumite activități:”La sediul central, în acea perioadă era o fluctuaţie foarte mare de persoane din alianţa politică în care funcţiona Partidul Social Democrat, alături de Partidul Conservator şi Partidul Național Liberal, mult tineret, voluntari. Accesul lor nu era controlat şi oricare dintre ei putea să folosească orice calculator şi să-şi printeze, să-şi scoată materiale. (vol. 14 Înalta Curte de Casație și Justiție, fila 102).

În plus, din declarațiile martorilor rezultă măsurile organizatorice luate pentru restricționarea accesului la activitatea de concepere și transmitere în teritoriu a unor asemenea comunicări electronice, reieșind că numai anumite persoane (L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.) aveau acces la semnătura electronică a inculpatului A..

Astfel, martora L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. a declarat: ”Pe unele dintre calculatoarele din sediul central, respectiv pe cele folosite de mine, M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., exista un document cu semnătura scanată a domnului A., ca o poză într-un document care poate fi scoasă foarte uşor prin decupare de pe orice document. Aveam permisiunea domnului A. să-i folosim semnătura pe adrese concepute de noi şi pe care i le aduceam la cunoştinţă înainte de a le transmite.” (vol. 14 dosar fond, fila 102).

De asemenea, martora M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. a declarat că nu ştie cine anume a redactat conţinutul celor două adrese şi nici cine a dispus expedierea lor, dar a precizat că „pentru adresele din 12 iulie 2012 şi respectiv, 13 iulie 2012 exista obligaţia prezentării lor dlui A. înainte de a fi expediate (...).” (vol. IV dosar apel filele 275-278).

În completarea argumentelor anterior expuse, trebuie precizat că emiterea adresei din 14 iulie 2012 (prin care s-a solicitat să nu se pună în practică măsurile referitoare la organizarea de tombole şi să se anuleze orice acţiuni privind organizarea de tombole sau concursuri pentru stimularea participării la vot a alegătorilor)nu dovedește, prin ea însăși, că inculpatul A. nu a știut de emiterea adresei anterioare din 13 iulie 2012.

Mai mult, se constată o evidentă discrepanță între susținerile martorilor care au evidențiat o atitudine de indignare a inculpatului A. la momentul la care a aflat de transmiterea adresei din 13 iulie 2012, și demersurile ulterioare de lămurire a situației.

Deşi martora M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. a declarat în faţa instanţei de apel că atât ea, cât şi apelantul inculpat A. au efectuat demersuri pentru eventuala identificare a persoanelor ce au redactat cele două adrese şi au dispus expedierea lor, Completul de 5 Judecători apreciază că, în contextul cauzei, nu poate fi explicată lipsa oricăror acțiuni concrete - şi care ar fi putut fi pe deplin eficiente - pentru identificarea, pentru început, a computerului de pe care a fost redactată în format electronic adresa şi a computerului utilizat la aplicarea semnăturii electronice a apelantului, cu atât mai mult cu cât,cu ocazia campaniei electorale pentru referendumul din 29 iulie 2012, la Direcţia Organizare din cadrul Secretariatului General al Partidului Social Democrat activau și specialiști IT, unul dintre aceștia fiind chiar martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.

Nu în ultimul rând, susţinerea apelantului, în sensul că nu ar fi fost prezent în acea zi în sediul de campanie nu a fost probată, după cum nu a fost probată nici susţinerea că ar fi avut o discuţie cu membri ai partidului a doua zi, în încercarea de a afla cine este autorul adresei.

Ca atare, Completul de 5 Judecători va înlătura din ansamblul probator, în mod justificat, părţile din declaraţiile martorilor care nu pot fi explicate în contextul faptic al cauzei, astfel cum s-a argumentat anterior.

În altă ordine de idei, Completul de 5 Judecători respinge susţinerea apelantului că acesta nu şi-ar fi folosit autoritatea sau influenţa în scopul prohibit de lege, deoarece din probele administrate nu rezultă că angajarea de eforturi umane şi materiale de anvergura celor anterior menţionate ar fi fost dispusă urmare unei decizii luate în forurile conducătoare ale partidului, după consultarea cu membrii partidului, inclusiv a celor de la nivel local, ci a fost decisă exclusiv de apelant, care a cunoscut că influenţa şi autoritatea de care se bucură în rândurile persoanelor cu atribuţii în aducerea la îndeplinire a instrucţiunilor conţinute de adresa din 13 iulie 2012 este suficientă pentru a determina punerea în mişcare a unui mecanism de tipul celui conceput, chiar şi fără o decizie a organelor de conducere ale partidului.

De altfel, dată fiind natura ilicită a mijloacelor prin care apelantul a îndemnat reprezentanţii din teritoriu să convingă cetăţenii să participe la vot, o consultare şi, respectiv, o decizie a forurilor de conducere de la nivel central sau local al Partidului Social Democrat, era exclusă.

În concluzie, critica analizată va fi respinsă, ca nefondată.

Sub un al doilea aspect, apelantul intimat inculpat A. a criticat hotărârea apelată, susţinând că din probele administrate nu reiese că acesta ar fi conceput sau cunoscut conţinutul mesajelor tip sms ce au fost transmise în teritoriu sau că şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea asupra membrilor Partidului Social Democrat, în vederea conceperii sau transmiterii acestor mesaje.

În acest context, apelantul a invocat şi încălcarea dreptului său la un proces echitabil, deoarece acuzaţia privind îndemnul de prelucrare a unor date cu caracter personal, cu nesocotirea dispoziţiilor Legii nr. 667/2001, excede limitele învestirii instanţei, nefiind inclus în conţinutul actului de sesizare al instanţei.

A mai considerat că îmbunătăţirea prezenţei la vot a cetăţenilor, obținerea de capital electoral ori economisirea timpului pentru a ajungerea la întâlniri nu pot fi apreciate ca fiind un folos necuvenit.

Apelantul a invocat şi faptul că din probele administrate nu rezultă că ar fi acţionat cu intenţie directă, calificată prin scopul prevăzut de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Procedând la propriul examen al situaţiei de fapt incidente în cauză, Completul de 5 Judecători reţine că din probele administrate rezultă, cu certitudine, că în ziua de 29 iulie 2012, prin intermediul unei aplicaţii folosite în mod curent de către Partidul Social Democrat pentru comunicarea în teritoriu cu membrii săi, au fost transmise către coordonatorii din teritoriu ai campaniei electorale a Partidului Social Democrat o serie de mesaje tip sms, conţinând solicitări de acţiuni concrete, de natură a îmbunătăţi participarea la vot a cetăţenilor.

Aspectele anterior menţionate au rezultat în urma percheziţiei informatice dispuse de procuror, care a identificat un număr total de 20 de mesaje transmise către reprezentanţii din teritoriu ai Partidului Social Democrat prin intermediul aplicaţiei anterior menţionate, ce punea la dispoziţie o interfaţă concepută de către martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. şi era găzduită pe servere.

Față de limitele învestirii instanței în calea de atac, în raport de cele reținute prin sentința atacată în sarcina inculpatului A., instanța de control judiciar are în vedere numai cele 6 mesaje de tip sms, cu privire la care prima instanță a stabilit că intră în conținutul infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (fila 90-91 din sentință).

Deşi nu contestă transmiterea mesajelor sms anterior menţionate, nici împrejurarea că a fost prezent, pe tot parcursul zilei de 29 iulie 2012, la sediul de campanie al Partidului Social Democrat (lipsind doar o oră în timpul dimineţii, când şi-a exercitat dreptul la vot), apelantul intimat inculpat A. neagă faptul că a conceput sau cunoscut conţinutul acestor mesaje şi că şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea asupra membrilor Partidului Social Democrat, în vederea conceperii sau transmiterii mesajelor.

Acesta a susţinut, atât în declaraţia dată în faţa primei instanţe la 5 februarie 2015 (vol. 13 dosar fond, fila 25 verso), cât şi în cea dată în faţa instanţei de apel la data de 23 noiembrie 2015 (vol. II dosar apel, filele 161-163), că mesajele respective au fost concepute de martorii L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. şi C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. (declaraţia din 5 februarie 2015 de la fond), precum şi de ceilalţi tineri fără experienţă, care făceau parte din echipa de campanie a Partidului Social Democrat de la sediul central, fiind transmise în teritoriu fără ştirea sau aprobarea apelantului (ambele declaraţii).

Totuşi, în declaraţia dată în faţa primei instanţe (vol. 13 dosar fond, fila 23), apelantul a precizat că echipa de campanie s-a ocupat de „crearea mesajelor publice, (...). precum şi concepţii grafice pentru afişe, pliante, alte materiale electorale, slogane electorale”, dar şi că la sediul central al Partidului Social Democrat, în cadrul echipei de campanie funcţionau specialişti, inclusiv în materie juridică.

Cu referire la acest subiect, în faţa instanţei de control judiciar, apelantul a precizat: „în ziua referendumului, în sediul Partidului Social Democrat-central, erau zeci de tineri voluntari, aduşi sau proveniţi din toate cele trei partide care la acel moment formau o alianţă politică denumită Uniunea Social Liberală. Fac această precizare pentru a explica faptul că, în ziua în care se desfăşoară un scrutin, intră şi iese foarte multă lume din sediul de partid. De asemenea, precizez că o parte importantă din aceşti tineri voluntari erau grupaţi undeva la et.1 din clădire, pentru a primi sau da telefon în teritoriu dacă apar situaţii neprevăzute, incidente care trebuiau transmise presei, la care trebuiau să primească răspunsul de la un specialist din sediu, în general acesta având studii juridice” (vol. II dosar apel, fila 163 verso).

Se constată că martorii audiaţi de către instanţa de fond au precizat că aplicaţia informatică care a facilitat comunicarea în teritoriu putea fi accesată folosind un username şi o parolă şi permitea transmiterea de mesaje, primite de destinatari, sub forma unui sms, din partea numărului 1855.

Potrivit percheziţiei informatice dispuse în cauză, seria mesajelor tip sms transmise către reprezentanţii Partidului Social Democrat în ziua referendumului a fost deschisă de un mesaj care avea următorul conţinut: orele 15:17 - A.: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”.

Acestui prim mesaj i-au urmat, între altele, următoarele mesaje tip sms: orele 15:20:30: „Pentru fiecare SV se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot”, orele 15:20:49: „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”, orele 15:21:10: „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la Partidul Național Liberal”, orele 16:47:42: „Partidului Social Democrat-Secretariatul General: Coordonatorii Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal de la fiecare secţie de votare să meargă acasă la familiile care nu au venit la vot şi să le aducă să voteze!”, orele 16:51:15: „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei acasă să îi aducă să voteze!”şi orele 17:37:32: „Partidul Social Democrat-Secretariatul General: Mobilizaţi toţi membrii Partidului Social Democrat şi Partidului Național Liberal, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la Secția de Votare!”

Potrivit declaraţiei apelantului A., dată în faţă primei instanţe, acesta a fost prezent pe tot parcursul zilei de 29 iulie 2012 la sediul de campanie al Partidului Social Democrat (lipsind doar o oră în timpul dimineţii, când şi-a exercitat dreptul la vot), solicitând şi primind informaţii referitoare la prezenţa la vot.

Cu referire la aspectele analizate, martora M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. a declarat în faţa Completului de 5 Judecători (vol. IV dosar apel filele 275-278) că: „şeful de campanie la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României a fost dl A., în acest sens ştiind că acesta a fost desemnat de Alianţa Uniunii Social Liberale existentă la vremea respectivă. Ştiu faptul că se stabiliseră la vremea respectivă atribuţiile celor care desfăşurau activităţi din departamentul juridic, precum şi cele care reveneau celor care desfăşurau activităţi concrete legate de desfăşurarea referendumului, adică activităţi electorale. (…) Precizez că nu a fost stabilită o listă cu numele persoanelor cărora să li se stabilească ca atribuţie dreptul de a expedia sms-uri în teritoriu. Pot spune doar că un astfel de drept îl aveam eu, L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., cred că şi X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. şi alte persoane care desfăşurau activităţi de voluntariat. Cu privire la mesajele care mi-au fost citite astăzi în instanţă de preşedintele completului de judecată şi al căror conţinut au reprezentat sms-uri transmise organizaţiilor din teritoriu şi despre care preşedintele completului mi-a precizat că sunt consemnate în hotărârea primei instanţe la filele 14-16, fac precizarea că nu ştiu cine anume a expediat aceste mesaje în teritoriu şi nici cine anume a redactat conţinutul acelor mesaje. (…) dl A. nu mi-a cerut să îi prezint astfel de mesaje, pentru că acestea vizau deciziile emise de membrii Biroul Electoral Central. (…). Dl A. nu se ocupa de crearea şi expedierea mesajelor şi nici nu cred că a cerut altor persoane să îi prezinte conţinutul acelor mesaje. La întrebarea preşedintelui de complet, nu pot preciza cine anume decidea conţinutul acelor mesaje ce urmau a fi expediate, mai exact nu s-a stabilit o persoană anume care să aibă obligaţia de a decide conţinutul mesajelor şi ce anume tip de mesaje puteau fi expediate în teritoriu. Mai exact, exista posibilitatea ca orice persoană care deţinea username-ul şi parola să poată redacta conţinutul unui mesaj şi să îl expedieze direct fără a primi aprobare de la o persoană anume din staful de campanie”.

Martorul C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C. a declarat în faţa instanţei de apel: „Cu privire la cea de a doua aplicaţie, precizez că aceasta permitea transmiterea de la sediul central de eventuale mesaje către coordonatorii sau membrii secţiilor de votare din teritoriu cu privire la prezenţa la vot, dar (…) nu s-a urmărit nici prin această a se transmită eventuale mesaje tip SMS, care să aibă drept consecinţă luarea de măsuri pentru o eventuală creştere artificială a numărului de votanţi. Cei de la judeţe aveau posibilitatea de a vizualiza permanent evoluţia prezenţei la vot şi nu era necesar ca noi, de la centru, să le adresăm îndemnul în sensul efectuării de activităţi pentru mobilizarea la vot a celor care nu îşi exercitaseră până la acel moment dreptul la vot. Pentru cea de a doua aplicaţie, ştiu că erau conectat la sediul central al Partidului Social Democrat un nr. de 5-6 calculatoare. Ştiu că pentru această aplicaţie era un singur user name, o singură parolă, care a fost dată la mai multe persoane, dar nu pot preciza persoana anume care a dat aceste user name şi respectiv, parolă, posibil să fi fost chiar X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. Fac precizarea că nu pot indica numele tuturor persoanelor care au primit parolă şi user name, ci presupun doar că a fost vorba de numitele: L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.; M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.; şi alte persoane al căror nume nu îl pot indica cu exactitate. Din câte ştiu eu, la nivelul sediului de campanie nu s-au stabilit concret atribuţiile pentru fiecare dintre persoanele care desfăşurau activităţi la sediul de campanie, ci ştiu doar că, coordonatorul campaniei pentru referendum, de la sediul de campanie, era stabilit dl A. Toţi cei care aveau acces la cea de a doua aplicaţie, respectiv toţi cei care primiseră user name şi parolă şi care, după ce intraseră în aplicaţie, lăsau aplicaţia deschisă, astfel încât aceasta putea fi folosită de orice persoană din sediul de campanie al Partidului Social Democrat implicată în desfăşurarea activităţilor ce vizau referendumul, dar care nu primiseră parolă şi user name, puteau trimite mesajele de tip SMS (…). Nu pot preciza cine era decidentul pentru redactarea mesajelor de tip sms şi nici cine era persoana care dispunea ca acele mesaje tip sms să fie expediate în teritoriu. Precizez că, personal, am trimis unul din mesajele tip sms, dar nu îmi mai amintesc cine anume mi-a cerut să trimit acel mesaj” (vol. IV dosar apel, filele 271-274).

La întrebarea apărării dacă apelantul intimat inculpat A. a văzut sms-urile înainte de a fi expediate, martorul a răspuns: „Nu cunosc acest aspect”, iar la întrebarea reprezentantului Ministerului Public privind efectuarea de eventuale raportări către apelantul intimat inculpat, în ziua de 29 iulie 2012, referitoare la prezenţa votanţilor în secţiile de votare în ţară, martorul a precizat: „Da, au fost câteva situaţii în cursul dimineţii şi în cursul zilei când i-am făcut astfel de raportări”.

Analizând ansamblul probelor administrate în cauză, cu referire la apărarea apelantului intimat inculpat, în sensul că nu ar fi conceput sau cunoscut conţinutul mesajelor tip sms şi nici nu a dispus transmiterea acestora către coordonatorii locali Partidul Social Democrat, instanţa de control judiciar apreciază ca fiind justificată concluzia la care a ajuns instanţa de fond (fila 89 din hotărârea atacată, vol. 18 dosar fond), anume că este „neplauzibilă”ipoteza că o altă persoană, necunoscută, ar fi luat decizii şi ar fi dat dispoziţii imperative coordonatorilor judeţeni („Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”), în timp ce C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., unul dintre specialiştii care s-au ocupat de activitatea de primire şi transmitere de SMS-uri, ar fi acceptat să le comunice la nivelul întregii ţări, fără a-l informa măcar pe inculpat, coordonatorul întregii activităţi de campanie şi cu care se afla într-un contact direct şi permanent, inclusiv în acea zi.

Într-adevăr, astfel cum au precizat ambii martori, atât în faţa primei instanţe cât şi în faţa instanţei de apel,coordonatorul campaniei naţionale pentru referendum era apelantul A., calitate în care acesta s-a aflat la sediul central al Partidului Social Democrat pe întreaga durată a zilei de 29 iulie 2012 - cu excepţia unei perioade de o oră, în care şi-a exercitat dreptul la vot, primind permanent raportări referitoare la prezenţa la vot.

Că apelantul a fost la curent, permanent, cu situaţia prezenţei la vot rezultă şi din convorbirea purtată de acesta cu D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., la orele 20:38:57 în ziua referendumului, când apelantul îi spune interlocutorului: „aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria”.

Astfel cum a observat şi prima instanţă, din această convorbire mai rezultă şi un mod anume al apelantului de abordare a problemei reprezentate de participarea redusă a cetăţenilor la vot în teritoriu, identic cu cel transmis prin intermediul mesajelor tip sms ce constituie obiectul acuzaţiei analizate.

Mesajul adresat de apelant interlocutorului D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., cât se poate de neechivoc şi liber de orice metafore sau figuri de stil („organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe.”; „Luaţi-i, mă, rugaţi-i frumos. Dar e toată lumea împânzită în oraş?”; „Zi, mă, să îi aducă în oraş, mă (…)” se citeşte în aceeaşi „cheie” ca şi cea conţinută de primul dintre sms-urile transmise de la sediul central Partidului Social Democrat, cel semnat A. de la orele 15:17: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”.

Împrejurarea că mesajele ulterioare primului sms nu mai conţin numele coordonatorului campaniei nu este relevantă cauzei, în contextul importanţei instrucţiunilor conţinute, deoarece primul sms a indicat importanţa extremă a comunicării, menţionând că persoana care cere respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor este însuşi apelantul.

Ca şi în cazul adresei din 13 iulie 2012, martorii şi apelantul inculpat A. au încercat să acrediteze ideea unui sediu Partidului Social Democrat caracterizat prin haos, plin de persoane din staff-ul de campanie şi tineri voluntari care deşi lipsiţi de experienţă, aveau acces nelimitat la unicul username şi la parola utilizată de sistemul informatic supravegheat de martorii C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., fără însă a se cunoaşte cine anume a furnizat tinerilor datele de acces la sistem.

În baza argumentelor similare menţionate în analiza criticii privind adresa din 13 iulie 2012, la care face trimitere, instanţa de control judiciar va acorda valoare probatorie recunoaşterii de către martorii menţionaţi a faptului că au transmis mesaje tip sms, însă va înlătura declaraţiile lor, în sensul că nu cunosc cine a fost decidentul pentru redactarea, conţinutul şi expedierea în teritoriu a mesajelor tip sms.

Susţinerile martorilor anterior menţionaţi privind calitatea de coordonator de campanie a apelantului A. (confirmată şi de restul probelor administrate în cauză) vin în totală contradicţie cu afirmaţiile aceloraşi martori că: „nu se stabilise o persoană anume care să aibă dreptul şi obligaţia de a decide conţinutul şi transmiterea mesajelor”şi că„exista posibilitatea ca orice persoană care deţinea username-ul şi parola să poată redacta conţinutul unui mesaj şi să îl expedieze direct fără a primi aprobare de la o persoană anume din staful de campanie”, instanţa respingând această încercare a martorilor de a-l exonera, în mod nerealist, pe apelantul intimat inculpat de răspunderea pe care însăşi funcţia asumată o impunea cu necesitate.

Exprimări cu caracter imperativ de tipul: „Pentru fiecare SV se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot”, „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”, „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la Partidul Național Liberal”, „Coordonatorii Partidului Social Democrat şi Partidul Național Liberal de la fiecare secţie de votare să meargă acasă la familiile care nu au venit la vot şi să le aducă să voteze!”, „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei acasă să îi aducă să voteze!”şi „Mobilizaţi toţi membrii Partidului Social Democrat şi Partidul Național Liberal, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la Secția de Votare!”, denotă conceperea şi transmiterea mesajelor nu de către simpli membri de partid sau de voluntari fără experienţă, ci de către o persoană cu maximă autoritate, nu doar în cadrul partidului, ci şi în cadrul Uniunii Social Liberale, care, în contextul dat, nu putea fi decât apelantul inculpat.

Este implicit faptul că, în calitatea anterior menţionată, dar şi în celelalte calităţi pe care le exercita în cadrul partidului (Secretar General) şi la nivel judeţean şi naţional (preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene), apelantul intimat inculpat, ca şi în cazul expedierii adresei din 13 iulie 2012, şi-a folosit autoritatea sau influenţa în scopul de a determina pe reprezentanţii din secţiile de votare ai Partidului Social Democrat sau Uniunii Social Liberale de a întocmi liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot şi de a mobiliza reprezentanţii locali de partid să meargă la domiciliile acestor persoane şi să facă presiuni asupra lor pentru a vota, în vederea obţinerii validării referendumului.

Şi în această situaţie, angajarea eforturilor umane şi materiale implicate de mobilizarea membrilor şi simpatizanţilor de partid de la nivel local, pentru a merge la adresele cetăţenilor şi a exercita, în acest mod presiuni asupra lor în scopul participării la vot nu a fost decisă după o consultare cu conducerea partidului sau a Uniunii, la nivel central sau local, ci a fost decisă exclusiv de apelant, care şi-a folosit influenţa şi autoritatea de care se bucura la nivel local pentru a determina punerea în mişcare a mecanismului de acţiune conţinut de mesajele tip sms.

Instanţa de control judiciar constată că şi de această dată, ca şi în cazul adresei din 13 iulie 2012, mijloacele prin care apelantul a îndemnat reprezentanţii din teritoriu să convingă cetăţenii să participe la vot au fost nelegale.

Or, exercitarea de către cetăţeni a dreptului la vot, prevăzut de art. 36 din Constituţia României, trebuie să fie liberă, neîngrădită şi, totodată, neforţată de elemente exterioare liberului arbitru şi voinţei acestora.

Sub acest aspect, cu referire la susţinerile apelantului privind pretinsa încălcare a dreptului său la un proces echitabil, datorată inexistenţei, în actul de sesizare al instanţei, a unei „acuzaţii” privind îndemnul de prelucrare a unor date cu caracter personal, cu nesocotirea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001, instanţa de control judiciar constată că prima instanță nu a depășit limitele învestirii, ci a soluționat cauza în mod legal, în conformitate cu dispozițiile art. 371 C. proc. pen., prin raportare la obiectul judecății, astfel cum a fost stabilit prin actul de sesizare.

Inculpatul A. a fost cercetat pentru comiterea mai multor infracțiuni, iar învestirea instanţei prin rechizitoriu s-a limitat la infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000. Chiar de la începerea urmăririi penale, în ce privește această infracțiune, în sarcina inculpatului au fost reținute mai multe componente factuale, iar prin actul de sesizare, în conținutul acesteia au fost descrise mai multe fapte cu caracter penal, inclusiv ”folosirea reprezentanților Uniunii Social Liberale din cadrul secțiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu-și exercite dreptul la vot și a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiștii de partid în scopuri electorale”, considerându-se că ”reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal al acestor persoane” (fila 31, parag. 2 din rechizitoriu).

Este evident că referirea din considerentele hotărârii primei instanțe la încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 nu reprezintă o acuzație penală de sine stătătoare, ci are sensul de a sublinia mijloacele nelegale de care s-au folosit reprezentanții și militanții Partidului Social Democrat din teritoriu pentru a-și atinge scopul, și anume, acela de a obține cvorumul necesar validării referendumului.

Se reţine că acţiunea de folosire a influenţei desfăşurată de apelant a vizat obţinerea unui folos, constând în îmbunătăţirea participării la vot a cetăţenilor, un deziderat legitim oricărei societăţi democratice, dacă este obţinut prin mijloace legale.

Ceea ce face ca folosul respectiv să devină unul necuvenit, în sensul prevăzut de textul art. 13 din Legea nr. 78/2000, este tocmai îndemnul explicit, neechivoc, adresat reprezentanţilor din secţiile de votare de a căuta, extrage, utiliza şi dezvălui către terţi, în mod ilegal, date personale, prin întocmirea de liste cu identitatea şi domiciliile persoanelor care nu îşi exercitaseră dreptul la vot până la momentul respectiv, fără consimţământul acestora şi contrar dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Aceste liste, întocmite cu încălcarea textului menţionat, urmau a fi comunicate reprezentanţilor de partid de la nivel local, care urmau să se deplaseze acasă la cetăţeni, pentru a-i determina să participe la vot.

Astfel cum a reţinut prima instanţă, acţiunile la care îndemnau sms-urile transmise prin sistemul informatic al partidului reprezentau, în contextul comunităţilor mici, rurale, ai căror membri se cunosc între ei şi care resimt puternic imixtiuni constând în vizite la domiciliu ale unor persoane ce fac parte din autorităţile locale sau deţin diverse funcţii ori atribuţii în administraţie sau în partid, veritabile forme de presiune psihică asupra cetăţenilor care nu votaseră şi care, urmare vizitelor primite, deveneau conştienţi că menţinerea deciziei de a nu-şi exercita dreptul de vot putea atrage, cel puţin la nivel teoretic, judecăţi şi comentarii negative din partea comunităţii, dacă nu şi alt tip de repercusiuni.

Ca atare, acuzaţia adusă apelantului, prevăzută de actul de sesizare al instanţei şi pe care instanţa a analizat-o în mod corespunzător, nu se referă per se la încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 (care atrage, de principiu, o sancţiune administrativă), ci la acţiunile prohibite de acest text (ca şi alte posibile mijloace ilicite de acţiune), ce reprezintă o cerinţă esenţială a actului de conduită specific elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, mijloacele de obţinere nelegale transformând un folos legitim într-unul necuvenit.

Contrar susținerilor apelantului, instanța de control judiciar subliniază că referirea la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, sub aspectul caracterului lor delictual nepenal, nu reprezintă un element de noutate, care să fi apărut direct în faza cercetării judecătorești, așa cum eronat indică apelantul, ci este un aspect menționat încă din actul de sesizare al instanței (fila 31 parag. 2), astfel că nu se poate invoca încălcarea drepturilor procesuale ale apelantului.

De altfel, se poate constata că, în același sens, drept argumente în susținerea faptei pentru care apelantul a fost trimis în judecată, Parchetul a invocat și încălcări ale dispoziţiilor art. 4 alin. (4) și art. 42 alin. (2)⁴ din Legea nr. 35/2008 (fila 31 parag. 3 și 4 din rechizitoriu), însă instanța de fond a înlăturat, în mod corespunzător, aceste susţineri, observând că textele menţionate nu sunt încălcate în speță.

În consecinţă, contrar criticilor apelantului, nu se poate constata că acuzaţia reținută de prima instanță excede limitelor învestirii conform art. 371 C. proc. pen.

Cu privire la aplicabilitatea Legii nr. 677/2001, instanţa de control judiciar constată că nu poate fi stabilită pe baza unei singure dispoziții din această lege, ci prin analiza întregului act normativ.

Este adevărat că prin art. 2 alin. (2) din legea de mai sus,se prevede: ”Prezenta lege se aplică: a) prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de operatori stabiliţi în România”, referiri la operatorii de date existând și în alte dispoziții ale legii.

Însă, în ce privește domeniul de aplicare, trebuie luat în considerare și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, potrivit căruia: ”Prezenta lege se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate, în tot sau în parte, prin mijloace automate, precum şi prelucrării prin alte mijloace decât cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă sau care sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem.”

De asemenea, trebuie avute în vedere și celelalte alin. (2-8) ale art. 2 din lege și faptul că în art. 2 alin. (4) din acest act normativ,se prevede că legea se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, române ori străine, de drept public sau de drept privat, indiferent dacă asemenea prelucrări au loc în sectorul public sau în sectorul privat.

Aplicabilitatea mult mai generală a Legii nr. 677/2001 este subliniată în art. 1 alin. (1), potrivit căruia legea menţionată ”are ca scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal”, în art. 1 alin. (2) arătându-se că ”exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege nu poate fi restrânsă decât în cazuri expres şi limitativ prevăzute de lege”.

În raport de dispoziţiile art. 1 alin. (2) coroborat cu cele ale art. 5 alin. (1) din acest act normativ (care reglementează condiţiile de legitimitate privind prelucrarea datelor și prevede că orice prelucrare de date cu caracter personal (…) poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare), instanţa de control judiciar constată că activitatea incriminată în speţă nu se înscrie în cazurile de excepţie menţionate de art. 5 alin. (2), de art. 7 alin. (1), de art. 8 sau de art. 10 din Legea nr. 677/2001, care exclud obligaţia obţinerii consimţământului persoanei vizate.

Așa cum a reținut și prima instanță, îndemnul la vot nu este nelegal, dar în speță, prin modalitatea concretă în care a acționat inculpatul A. - solicitarea de a fi întocmite și puse la dispoziția partidului liste cu numele și adresa persoanelor care nu au votat, a adus atingere dreptului la viaţa intimă, familială şi privată al persoanelor care nu participaseră la vot (consacrat de art. 36 din Constituţie), prin prelucrarea datelor cu caracter personal.

În drept, fapta apelantului intimat inculpat A. care, cu ocazia campaniei electorale pentru referendumul din 29 iulie 2012 organizat pentru demiterea Preşedintelui României desfăşurată în perioada 6 iulie - 27 iulie 2012, în calitate de secretar general al Partidului Social Democrat, coordonator al campaniei electorale menţionate, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din Romania, exercitând autoritatea şi influenţa pe care o presupun toate aceste funcţii în interiorul structurilor de partid ale Partidului Social Democrat, pe de o parte, a dispus, prin adresa din 13 iulie 2012, încălcând dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 3/2000, ca membrii organizaţiilor judeţene ale partidului să organizeze, în fiecare localitate, tombole cu premii, să încheie acorduri cu ziare şi posturi radio-TV locale pentru organizarea unor tombole şi concursuri prin care să se ofere bilete la concerte, filme, cărţi, vacanţe, cartele de telefon, etc. şi să organizeze în ziua votului, în apropierea unor secţii de votare, evenimente unde accesul cetăţenilor şi al copiilor lor să fie condiţionat de dovada participării la vot a unor spectacole sau locuri de joacă, iar pe de altă parte, a solicitat reprezentanţilor Partidului Social Democrat din secţiile de votare să întocmească liste cu numele şi adresele persoanelor care nu participaseră la vot, cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001 pentru ca, pe baza acestora, militanţii de partid să se deplaseze la domiciliile cetăţenilor şi să-i determine să participe la referendum, ambele acţiuni fiind desfăşurate în scopul determinării cetăţenilor, prin utilizarea unor mijloace interzise de lege, de a participa la vot şi de a obţine, astfel, validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui României,întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Astfel cum corect a reţinut prima instanţă, momentul consumării infracţiunii a fost cel al folosirii influenţei şi autorităţii deţinute de apelant în scopul obţinerii folosului necuvenit, mai exact momentul transmiterii adresei iulie 2012, când destinatarii ei au luat cunoştinţă de conţinut şi, respectiv, cel al transmiterii şi, respectiv, cel al recepţionării mesajelor de tip sms de către reprezentanţii Partidului Social Democrat din cadrul secţiilor de votare.

Infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 este o infracţiune de pericol, așa încât, din punct de vedere al consumării infracţiunii nu este relevant că, prin adresa emisă la 14 iulie 2012, apelantul a dispus revenirea la măsurile dispuse prin prima adresă, după cum nu este relevant nici dacă acţiunile propuse prin adresa iulie 2012 sau prin mesajele tip sms s-au realizat efectiv sau nu, întrucât apelantul răspunde pentru fapta proprie de folosire a influenţei, nu pentru eventualele fapte întreprinse de destinatarii adresei în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate.

Pe de altă parte, Completul de 5 Judecători împărtăşeşte opinia apelantului, exprimată prin critica analizată, că obţinerea unei mai bune participări la vot a populaţiei ori obţinerea de capital electoral nu poate reprezenta un folos necuvenit, în sensul dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 78/2000, făcând trimitere, în acest sens, la consideraţiile primei instanţe referitoare la lipsa vreunei dispoziţii legale care să interzică îndemnarea cetăţenilor să participe la vot (pag. 92-93 din hotărârea atacată).

Cu toate acestea, sintetizând argumentele expuse de prima instanţă, pe care le consideră justificate, instanţa de control judiciar subliniază că scopul obținerii folosului necuvenit nu a fost reprezentat, niciun moment, de exercitarea dreptului la vot de către un număr cât mai mare de persoane sau de obţinerea de capital electoral, ci s-a referit la realizarea acestor deziderate prin mijloacele de acţiune nelegale la care a îndemnat apelantul, cu finalitatea obţinerii validării referendumului din 29 iulie 2012, constând, pe de o parte, în beneficiile imediate la care îndemna adresa din 13 iulie 2016, ce ar fi trebuit procurate votanţilor de reprezentanţii din teritoriu ai Partidului Social Democrat, în schimbul obţinerii unei participări la vot cât mai ridicate şi pe care textul art. 54 din Legea nr. 3/2000 le interzice în mod expres, iar pe de altă parte, în solicitarea de a fi întocmite și puse la dispoziția partidului liste cu numele și adresa persoanelor care nu au votat, cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 677/2001.

Cu referire la latura subiectivă, contrar afirmaţiilor apelantului, care a susţinut că din probele administrate nu a reieşit că a acţionat cu intenţie directă, Completul de 5 Judecători constată că, tocmai îndemnul explicit la folosirea unor acţiuni ilicite şi faptul că indicaţiile transmise prin mesajele tip sms şi, respectiv, prin instrucţiunile conţinute de adresa din 13 iulie 2013 au fost neechivoce, având valoarea unor ordine ce trebuiau executate de reprezentanţii din teritoriu ai Partidului Social Democrat, au format convingerea instanţei că apelantul a acţionat cu intenţie directă.

În acest context, întrucât consumarea infracţiunii are loc la momentul folosirii influenţei, devine nerelevant dacă prin folosirea influenţei şi autorităţii de care se bucura apelantul intimat inculpat s-a atins sau nu scopul obţinerii validării referendumului prin utilizarea de mijloace nelegale (finalitate urmărită prin săvârşirea faptei ce constituie elementul material al infracţiunii), intenţia directă neputând fi confundată cu obţinerea, în concret, a rezultatului material al săvârşirii infracţiunii - folosul necuvenit urmărit.

În consecinţă, având în vedere considerentele anterior expuse, critica analizată, referitoare la conceperea şi transmiterea, prin intermediul sistemului informatic, a mesajelor tip sms către reprezentanţii Partidului Social Democrat din teritoriu va fi respinsă, ca nefondată.

Concluzionând asupra tuturor criticilor formulate de apelantul intimat inculpat A. în cadrul apelului promovat, instanţa de control judiciar constată că din examinarea, în ansamblu, a materialului probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti, rezultă că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000, atât cele ce vizează latura obiectivă cât şi cele care vizează latura subiectivă, în mod corect procedând prima instanţă la pronunțarea unei soluții de condamnare a apelantului inculpat pentru săvârşirea acestei infracţiuni.

1.d. În aceste condiţii, instanţa de control judiciar va proceda, în cele ce urmează, la analiza criticii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie privind greşita individualizare a pedepsei aplicate de prima instanţă apelantului intimat inculpat A..

Apelantul a susţinut, în esenţă, că prima instanţă a greşit atunci când a apreciat că faptele inculpatului au un pericol social redus, iar acest aspect trebuia să fie reflectat de un cuantum mai mare al pedepsei aplicate, dar şi de stabilirea modalităţii de executare a pedepsei în regim de detenţie.

Analizând critica formulată de Ministerul Public, instanţa de control judiciar reţine că, astfel cum corect a remarcat prima instanţă, atât la data săvârşirii faptei, cât şi la data pronunţării soluţiei primei instanţe, norma de incriminare a faptei era conţinută în art. 13 din Legea nr. 78/2000, care prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Ca atare, legea penală mai favorabilă a fost stabilită, în mod justificat, în raport de individualizarea executării pedepsei, procedându-se la evaluarea în concret a dispoziţiilor penale aplicabile din legile penale succesive, cu respectarea dispoziţiilor obligatorii ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265 din 21 mai 2014, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014.

Cu referire la critica privind modalitatea de executare a pedepsei formulată de Parchet, Completul de 5 Judecători consideră că prima instanţă a procedat în mod justificat atunci când a apreciat că suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, în raport de gravitatea faptei, dar şi de circumstanţele ce caracterizează apelantul intimat inculpat A., condamnarea primită reprezentând o sancţiune suficientă pentru a atrage atenţia apelantului intimat inculpat şi pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, care să reprezinte expresia unei atitudine corecte, de respect faţă de însemnătatea pe care dreptul la vot o are într-o societate democratică şi a opţiunii corelative pe care orice cetăţean o are privind exercitarea sau nu a acestui drept.

Amintind că modalitatea de executare a pedepsei se apreciază de la caz la caz, în mod individual, instanţa de control judiciar consideră că nu poate fi valorificată practica judiciară invocată de către Parchet în susţinerile orale din dezbateri (Deciziile nr. 48/2014, nr. 1/2014 şi nr. 68/2016, toate pronunţate de Completul de 5 Judecători), deoarece circumstanţele diferite în care s-au desfăşurat faptele în prezenta cauză, precum şi circumstanţele persoanei inculpatului determină, cu necesitate, alegerea distinctă a modalităţii de executare şi a cuantumului pedepsei, potrivit particularităţilor speţei.

În contextul cauzei, Completul de 5 Judecători susţine concluzia primei instanţe, în sensul că scopul educativ și preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen. anterior, poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepsei, din datele prezentate privind persoana inculpatului rezultând că acesta are aptitudinea subiectivă de a-şi analiza acţiunile, de a conştientiza efectele faptelor sale şi de a se îndrepta pentru viitor, prin abţinerea de la repetarea unor asemenea fapte.

Ca atare, în mod corect a procedat prima instanţă stabilind că legea penală mai favorabilă este Codul penal anterior, deoarece, în raport cu modalitatea de executare a pedepsei considerată adecvată de către instanţă, legea veche prevede modalităţi de individualizare a executării pedepsei care conduc la reabilitarea de drept, dacă în termenul de încercare nu se săvârşesc alte infracţiuni. De asemenea, în mod judicios s-a reţinut că legea penală veche prevedea suspendarea condiţionată, în timp ce actualul C. pen. nu mai reglementează această modalitate de executare a pedepsei, ci doar suspendarea sub supraveghere a executării, şi aceasta din urmă fiind reglementată de legea nouă în condiţii mai restrictive decât legea veche.

Mai mult, astfel cum a arătat şi instanţa de fond, în cazul suspendării condiţionate prevăzute de art. 81 C. pen. anterior, pe parcursul termenului de încercare condamnatul nu este supus niciunei măsuri de supraveghere sau obligaţii, iar potrivit art. 86 C. pen., în cazul în care condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 şi 84, intervine reabilitarea de drept.

Ca atare, din compararea efectelor potenţialelor modalităţi aplicabile de individualizare a executării ce sunt compatibile atât cu caracteristicile faptei, cât şi cu circumstanţele personale ale inculpatului, anume suspendarea condiţionată din legea veche şi suspendarea sub supraveghere din legea nouă, a rezultat, în mod firesc, că legea mai favorabilă apelantului intimat inculpat A. este Codul penal anterior.

În ceea ce priveşte critica apelantului privind cuantumul pedepsei închisorii aplicate de prima instanţă, Completul de 5 Judecători apreciază că prima instanţă nu a valorificat pe deplin anumite criterii cu rol important în stabilirea pedepsei aplicate apelantului intimat inculpat A.

Cuantumul pedepsei se stabileşte în raport de criteriile generale prevăzute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală mai favorabilă, gradul de pericol social concret al faptei comise, circumstanţele ce caracterizează fapta săvârşită şi persoana inculpatului.

Sub un prim aspect, instanţa de control judiciar constată că activitatea infracțională reținută de instanța de fond în sarcina inculpatului A. este mult mai redusă decât cea expusă în rechizitoriu și nu are nicio legătură cu infracțiunile comise de ceilalți inculpați din cauza de față (fraudele din secțiile de votare).

Pe de altă parte, Completul de 5 Judecători constată că dreptul la vot este un element deosebit de important într-o societate democratică, în special în contextul României post-decembriste, caracterizată de o fragilitate a echilibrului puterilor în stat şi de o nevoie din ce în ce mai sporită a cetăţenilor de a decide, în mod informat şi liber, dacă şi în ce mod doresc să îşi exercite dreptul de vot, atât în cadrul proceselor electorale tipice, de selectare a reprezentanţilor în cadrul puterii legislative (aşa numita democraţie reprezentativă), cât şi în situaţiile mai rar întâlnite, dar la fel de importante, de consultare prin referendum a populaţiei, potrivit dispoziţiilor constituţionale, cu privire la anumite texte de lege de o importanţă deosebită sau la situaţii de importanţă naţională (democraţia directă).

În acest context, Completul de 5 Judecători consideră că anumite circumstanţe concrete de săvârşire a faptei, ca și anumite date personale ce îl caracterizează pe apelantul intimat inculpat A., trebuie valorificate într-o mai mare măsură în procesul de individualizare a pedepsei.

Astfel, având în vedere că apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel naţional al campaniei electorale din partea Partidului Social Democrat, dar şi secretar general al acestui partid şi preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, funcţii publice care impuneau un comportament ireproşabil, în spiritul respectului datorat normelor legale şi morale, împrejurarea că acesta a ales, în două situaţii distincte, să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natură a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot în cadrul unei societăţi democratice, ceea ce a pus sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces electoral.

De asemenea, acţiunile apelantului intimat inculpat au determinat o stare de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul de desfășurare a procesului electoral și la modul de acţiune al reprezentanților clasei politice cu ocazia organizării referendumului și al scrutinelor, în general.

În aceste condiţii, contrar opiniei primei instanţe, Completul de 5 Judecători apreciază că revenirea, de către apelantul intimat inculpat A., chiar a doua zi după transmiterea adresei din 13 iulie 2012, asupra solicitărilor adresate membrilor de partid din teritoriu de a se organiza de tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum, nu poate fi apreciată ca denotând un pericol social redus al faptei săvârşite. Din textul adresei din 14 iulie 2012 nu rezultă că apelantul înţelege să remedieze o conduită sancţionată de lege ca nelegală, ci acesta încearcă să evite o interpretare a acestei conduite pe care, personal, a considerat-o „forţată”, în raport cu legislaţia în vigoare.

Ca atare, gradul de pericol social al faptei de folosire a influenţei prin solicitarea adresată membrilor de partid din teritoriu de a organiza tombole cu premii, la care să aibă acces doar persoanele care dovedesc participarea la referendum, nu poate fi apreciat exclusiv prin prisma timpului extrem de scurt în care prima adresă a avut valabilitate şi a produs efecte juridice, ci prin prisma importanţei valorilor sociale afectate care, în cauză, au fost reprezentate de relaţiile sociale legate de organizarea scrutinelor electorale cu respectarea normelor de drept în vigoare într-o societate democratică.

Fără a ignora circumstanţele personale favorabile apelantului intimat inculpat A., cum ar fi lipsa antecedentelor penale, prezentarea în faţa instanţelor, ori de câte ori a fost solicitat şi poziţia sa în societate (aspecte valorificate și la stabilirea modalității de executare a pedepsei), Completul de 5 Judecători constată că aceste circumstanţe sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidenţelor, a activităţii sale infracţionale şi a existenţei elementelor relevante în angajarea răspunderii sale penale.

În consecinţă, în raport de ansamblul considerentelor anterior expuse, instanţa de control judiciar apreciază că în vederea asigurării scopului prevăzut de dispoziţiile art. 52 C. pen. anterior, în legătură cu necesitatea de a fi respectate legile ţării cu ocazia campaniilor electorale, Completul de 5 Judecători va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmând a aplica inculpatului A. o pedeapsă într-un cuantum majorat, de 2 ani închisoare, considerat apt să asigure scopul educativ al pedepsei, dar și exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasă de instanţă, să faciliteze reinserţia socială a apelantului intimat inculpat A..

3. Referitor la cele reţinute de prima instanţă privind activitatea desfăşurată în ziua referendumului din 29 iulie 2012 în cadrul secţiei de votare nr. 105 Piatra Olt, apelanţii inculpaţi B., G., C., D., E. şi F., au susţinut, în esenţă, greşita stabilire a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată, arătând că probele administrate (martori - inclusiv declaraţiile martorilor H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., constatări ale experţilor) nu au dovedit, mai presus de orice îndoială rezonabilă, vinovăţia apelanţilor sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 25 C. pen. anterior, raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (B.) şi, respectiv, art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 (G., C., D., E. şi F.).

Analizând criticile apelanţilor inculpaţi,toţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare nr. 105 oraş Piatra Olt, sat Bistriţa Nouă, judeţul Olt, al cărei președinte era inculpata B., instanţa de control judiciar constată că numiţii I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, în baza art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 raportat la art. 320¹alin. (7) C. proc. pen., întrucât au falsificat lista electorală suplimentară–urna mobilă prin adăugarea a 8 persoane care nu au făcut cereri pentru a vota, contrafacerea semnăturilor acestor persoane şi introducerea în urna mobilă a numărului de 8 voturi, corespunzător semnăturilor falsificate (sentinţa penală nr. 72 din 27 ianuarie 2014 pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/1/2014, definitivă prin Decizia penală nr. 76 din 30 iunie 2014 a Completului de 5 Judecători pronunţată în Dosarul nr. x/1/2014).

De asemenea, se constată că, potrivit probelor administrate în cauză, în cadrul activității desfășurate la secția de votare nr. 105 Piatra Olt au fost constatate ca falsificate 37 de semnături de pe lista permanentă, din concluziile constatărilor tehnico-ştiinţifice întocmite în cauză rezultând că semnăturile aflate pe listele electorale în dreptul numelor C.C.C.C., D.D.D.D., E.E.E.E., F.F.F.F., G.G.G.G., H.H.H.H., I.I.I.I., J.J.J.J., K.K.K.K., L.L.L.L., M.M.M.M., N.N.N.N., O.O.O.O., P.P.P.P., R.R.R.R., S.S.S.S., T.T.T.T., U.U.U.U., V.V.V.V., X.X.X.X., Z.Z.Z.Z., Y.Y.Y.Y., A.A.A.A.A., B.B.B.B.B., C.C.C.C.C., D.D.D.D.D., E.E.E.E.E., F.F.F.F.F., G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.,I.I.I.I.I., J.J.J.J.J., K.K.K.K.K., L.L.L.L.L. și M.M.M.M.M. nu au fost executate de titulari, iar numiții P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. și Moşmonea Marius Iliuţă nu au votat (vol. 42 d.u.p., filele 98-99, 115).

Audiați de către instanța de fond, la termenul din 28 februarie 2014, martorii I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. și H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. au confirmat aspectele relatate în cuprinsul declarațiilor date la urmărirea penală (vol. 41 d.u.p. fila 57, vol. 42 d.u.p. fila 163), arătând că în dimineața referendumului au fost desemnați să se deplaseze cu urna mobilă.

Referitor la activitățile reținute în sarcina apelantului inculpat C., martorul I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. a precizat că lista electorală suplimentară - urna mobilă, conținând numele persoanelor care urmau să voteze în această modalitate i-a fost predată lui şi martorei H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. de apelanta inculpată B., iar apelantul inculpat C. le-a solicitat să adauge pe lista electorală suplimentară - urnă mobilă persoane despre care cunoșteau că nu se află în localitate la acel moment (fiind plecați în străinătate) şi să contrafacă semnăturile acestora, punându-le la dispoziție lui I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. o listă cu numele acestor persoane şi datele lor de identitate: „B. mi-a predat mie şi lui H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. un dosar în care se regăseau numele mai multor persoane ce erau plecate în străinătate şi care cuprindeau şi datele acestora, respectiv CNP-ul şi datele din cartea de identitate. Era o listă scrisă la calculator. B. ne-a spus că pentru persoanele care nu le găsim la domiciliu să trecem noi CNP-ul şi să semnăm. Ne-am deplasat cu urna mobilă la persoanele de pe listă. Cei care au fost găsiţi acasă şi-au exercitat dreptul la vot, iar pentru ceilalţi am semnat noi în locul lor. Arăt că cei pe care nu i-am găsit acasă erau de fapt cei care erau plecaţi în străinătate.” (declaraţie dosar fond, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. din 28 februarie 2014, vol. 4 fila 69-71 dosar fond).

Declaraţia anterior prezentată se coroborează cu cea a martorei H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (vol. 4 fila 72-73 dosar fond), care a menționat că a primit indicaţii din partea apelantului inculpat C. să completeze pe lista suplimentară - urnă mobilă datele personale (nume, CNP, serie şi număr act de identitate, etc.) ale alegătorilor care nu erau în ţară şi care figurau pe lista înmânată de B. şi să execute semnături, în dreptul rubricilor respective: „înainte de Referendum, B. doar ne-a prezentat o listă cu persoane care sunt plecate din ţară şi ne-a cerut informaţii în vederea completării ei. Această listă, cuprinzând numele, CNP-ul şi celelalte date ale persoanelor respective i-a fost înmânată de B. lui I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. în dimineaţa Referendumului. Nu sunt sigură dar cred că lista a fost înmânată în afara secţiei de votare, eu fiind prezentă. B. ne-a spus că pentru persoanele pe care nu le vom găsi acasă să semnăm pentru ele şi să completăm CNP-ul” (declaraţie dosar fond, H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., din data de 28 februarie 2014, vol. 4 fila 72-73 dosar fond).

Cei doi au mai relatat că atât urna mobilă, cât și documentele electorale au fost predate, la întoarcerea la secția de votare, inculpatei B..

Se constată că în declaraţiile date în faţa instanţei de fond (filele 66-67, vol. III dosar fond), apelantul inculpat C. nu a recunoscut fapta. Deşi legal citat în faţa instanţei de apel, acesta nu s-a prezentat la niciunul din termenele de judecată.

Contrar criticilor invocate de apelantul inculpat C., instanţa de control judiciar reţine că atât I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., cât şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. Preduţ au confirmat faptul că apelantul inculpat C. le-a solicitat acestora trecerea pe lista electorală suplimentară a urnei mobile a numelor unor persoane care nu se aflau în localitate, să falsifice semnăturile acestora pe listă şi să suplimenteze buletinele de vot din urma mobilă cu un număr de buletine corespunzând numărului semnăturilor falsificate.

Aspectele conținute de declarațiile martorilor audiaţi, atât în faza de urmărire penală, cât şi de către instanţa de fond, se coroborează cu concluziile constatărilor tehnico-științifice întocmite în cauză, care a confirmat faptul că semnăturile executate pe lista electorală suplimentară-urna mobilă nu aparţin persoanelor înscrise în respectiva listă.

Faptul că cei doi martori au declarat că nu au fost amenințați sau plătiţi de către apelantul C. pentru a falsifica semnăturile de pe lista electorală şi buletinele de vot aferente nu are semnificaţie juridică în privinţa elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, reţinută în sarcina apelantului, aşa cum în mod eronat susţine acesta în cuprinsul motivelor de apel.

Aceasta deoarece instigarea nu presupune cu necesitate folosirea de acte de constrângere sau ameninţare, de promisiuni sau de oferirea efectivă de bunuri sau bani, pentru întrunirea elementului material al laturii obiective fiind suficientă îndeplinirea oricărei activităţi de determinare a unei persoane la săvârşirea unei infracţiuni, prin îndemnuri sau insinuări, urmată de însuşirea ideii insuflate de către cel instigat şi de săvârşirea efectivă a faptei.

Ca urmare, instanţa de control judiciar apreciază că în mod corect a stabilit prima instanţă că fapta inculpatului C. care, în ziua de 29 iulie 2012, le-a cerut soţilor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. să înscrie pe lista suplimentară - urnă mobilă şi alte persoane, despre care se ştia că sunt plecate la muncă, în străinătate sau pe care, din alte motive, nu le vor găsi la domiciliu, să contrafacă apoi semnăturile acestora, iar buletinele de vot astfel falsificate să le introducă în urna mobilă, constituie instigare la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

În consecinţă, criticile apelantului inculpat C. vor fi respinse, ca nefondate.

Referitor la faptele pentru care sunt cercetaţi apelanta inculpată B. și apelanții inculpaţi D., E., F. şi G., instanţa de control judiciar reţine că cei doi martori, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., au menționat că la ora 23⁰⁰, după deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, apelanta inculpată B., președintele secției de votare, le-a cerut membrilor comisiei să falsifice un număr de semnături pe lista electorală permanentă, întrucât numărul buletinelor de vot era mai mare decât numărul semnăturilor de pe listele electorale. S-a arătat că activitatea de falsificare urmărea ca numărul de voturi exprimate să corespundă numărului de buletine de vot din urne.

Martora H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. a declarat că „la ora 23⁰⁰ ne aflam în secţia de vot doar preşedinta şi membrii comisiei, preşedinta ne-a cerut să deschidem urnele şi să numărăm buletinele de vot pe cele două categorii „Da” şi „Nu”. S-a efectuat această operaţiune şi s-a constatat o diferenţă între numărul de buletine de voturi şi numărul de semnături de pe liste, ocazie cu care unii membri ai comisiei au mai falsificat nişte semnături pe lista permanentă, în ideea de a corespunde numărul de buletine de vot cu numărul de semnături.” (vol. 41 d.u.p., fila 20); „La orele 23, după închiderea secţiei, moment în care nu ne mai aflam în secţie decât membrii comisiei, preşedinta B. ne-a cerut să numărăm semnăturile de pe liste şi să facem totalul. Nu-mi mai amintesc acest total, dar ştiu sigur că după această numărare, preşedinta ne-a zis să mai semnăm pe liste şi pentru alte persoane care nu veniseră la vot”. (vol. 42 d.u.p., fila 63).

Şi în faţa instanţei de fond, martora a declarat că apelanta B. „este cea care a sugerat să se semneze listele electorale pentru a realiza identitatea între acestea şi voturile exprimate” (declaraţie dosar fond H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., din data de 28 februarie 2014, vol. 4 filele 72-73).

Totodată, martorul I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. a precizat: „La închiderea secţiei (23⁰⁰), preşedinta le-a spus celor care aveau liste să mai semneze şi pentru alte persoane” (vol. 42 dup, fila 57 verso).

Audiaţi, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de fond, apelanţii inculpaţi B., D., G., E. şi F. au negat săvârşirea vreunei fapte penale. Deşi legal citaţi în faţa instanţei de apel, niciunul din apelanţi nu s-a prezentat la vreunul din termenele de judecată.

Contrar criticilor invocate de apelanta inculpată B., instanţa de control judiciar constată că, astfel cum rezultă cu claritate din declaraţiile anterior redate, date în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei de fond de I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. Preduţ, apelanta a solicitat martorilor şi celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare să falsifice pe listele electorale permanente semnăturile unor persoane care nu veniseră la vot în ziua referendumului.

Totodată, se constată că declaraţiile celor doi martori se coroborează între ele şi în ce priveşte precizarea că la momentul adresării acestui îndemn (după ora 23.00 - momentul închiderii urnelor) de faţă se aflau toţi membrii biroului electoral al secţiei, adică şi apelanţii inculpaţi D., G., E. şi F.

Aspectele conținute de declarațiile martorilor menţionaţi anterior se mai coroborează şi cu concluziile constatărilor tehnico-științifice întocmite în cauză, care a precizat că semnăturile executate pe lista electorală permanentă fie nu aparţin persoanelor înscrise în respectiva listă, neputând fi stabilit autorul semnăturilor falsificate (vol. 42 d.u.p., filele 98-99 şi 115), fie nu pot aparţine unora dintre persoanele înscrise, pentru că acestea nu au votat.

În acelaşi context, instanţa de control judiciar apreciază ca întemeiat raţionamentul instanţei de fond, în sensul că declarația martorei H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. despre introducerea în urne de buletine de vot de către apelanții inculpaţi E., F. şi D., nu s-a coroborat cu nicio altă probă administrată în cauză.

Ca urmare, este apreciată drept corectă concluzia primei instanţe care, dând eficienţă principiului in dubio pro reo, a stabilit că autorul ori autorii falsificării semnăturilor pe listele electorale permanente nu pot fi stabiliţi cu certitudine, deşi sunt unul/unii dintre membrii biroului electoral, singurii prezenţi la discuţia purtată la orele 23.00, când preşedinta secţiei de votare le-a adresat îndemnul de a executa semnături suplimentare pe liste.

Deopotrivă, contrar criticilor apelantei B., instanţa de apel constată că probele administrate, constând în declaraţiile martorilor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., coroborate cu rezultatele constatărilor tehnico-ştiinţifice, demonstrează corectitudinea aspectelor reţinute de prima instanţă, în sensul că în seara zilei de 29 iulie 2012, după închiderea procesului electoral şi numărarea voturilor, constatând diferenţe între numărul alegătorilor şi cel al voturilor exprimate, apelanta inculpată B. i-a determinat pe ceilalţi membri ai biroului electoral să falsifice buletine de vot, făcându-se astfel vinovată de instigare la săvârşirea infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Totodată, instanţa de control judiciar apreciază că aceleaşi probe, anterior menţionate, au îndreptăţit pe deplin prima instanţă să conchidă că apelanţii inculpaţi D., E., F. şi G., aflându-se cu toţii, în acelaşi timp şi în acelaşi loc (după orele 23.00 în data de 29 iulie 2012) în momentul săvârşirii, de către persoane din cadrul biroului electoral rămase neidentificate, a activităţii de falsificare a documentelor electorale şi de introducere în urnă a buletinelor de vot, altele decât cele votate de alegători, cu intenţie, au adoptat o atitudine pasivă, neintervenind în niciun fel pentru a stopa activităţile ilicite desfăşurate în prezenţa lor şi sprijinind prin atitudinea lor pasivă, fapta autorului, atitudine ce întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, participaţia penală fiind reţinută sub forma unui ajutor moral prin inacţiune.

Instanţa de control judiciar respinge susţinerea apelantei inculpate G., în sensul că prima instanţă nu ar fi făcut aplicarea principiului in dubio pro reo. Dimpotrivă, se constată că acest principiu a fost valorificat corespunzător de către instanţa de fond, care a decis, motivat, să reţină în sarcina membrilor biroului electoral al secţiei de votare nu autoratul, ci complicitatea la săvârşirea faptei prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

În concluzie, criticile formulate de apelanţii D., E., F. şi G. vor fi respinse, ca nefondate.

4. Referitor la cele reţinute în hotărârea atacată privind activitatea desfăşurată în ziua referendumului din 29 iulie 2012 în cadrul secţiei de votare nr. 1 Alexandria, Judeţul Teleorman, apelantul inculpat P. a criticat soluţia pronunţată de prima instanţă considerând-o nemotivată, prin aceasta înţelegând greşita stabilire a situaţiei de fapt, decurgând din aceea că probele administrate nu au demonstrat activitatea infracţională reţinută în sarcina sa. A mai susţinut că, sub aspectul laturii subiective, nu s-a demonstrat existenţa intenţiei inculpatului privind săvârşirea faptelor pentru care este judecat şi a solicitat aplicarea principiului in dubio pro reo.

În final, a criticat hotărârea atacată prin prisma cheltuielilor judiciare nejustificat de ridicate reţinute în sarcina sa.

Analizând criticile apelantului inculpat P., instanţa de control judiciar reţine că la secţia de votare nr. 1 Alexandria, activitatea infracţională s-a circumscris doar procedurii de votare desfăşurată prin intermediul urnei mobile.

Astfel, potrivit probelor administrate în cauză, în cadrul activității desfășurate la secția de votare nr. 1 Alexandria, Judeţul Teleorman, au fost constatate ca falsificate 30 de semnături de pe lista suplimentară - urna mobilă, din concluziile constatărilor tehnico-ştiinţifice întocmite în cauză rezultând că semnăturile aflate pe listele electorale în dreptul numelor J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L., N.N.N.N.N.N., O.O.O.O.O.O., P.P.P.P.P.P., R.R.R.R.R.R., Z.Z.Z.Z.Z.Z., A.A.A.A.A.A.A., F.F.F.F.F.F.F., G.G.G.G.G.G.G., H.H.H.H.H.H.H., I.I.I.I.I.I.I., I.I.I.I.I.I. şi N.N.N.N.N.N.N. nu au fost executate de aceste persoane, în timp ce în cazul martorilor M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S., T.T.T.T.T.T., U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X., Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B., C.C.C.C.C.C.C., D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J., K.K.K.K.K.K.K., L.L.L.L.L.L.L., M.M.M.M.M.M.M. şi O.O.O.O.O.O.O., semnătura depusă la rubrica „semnătura alegătorului” se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularului, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către persoana respectivă sau altă persoană. S-a mai arătat că semnăturile falsificate se regăsesc între poziţiile 102 şi 285 de pe lista suplimentară urna mobilă (rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică criminalistică, vol. 11 d.u.p. filele 46-383).

Audiați de către organele de urmărire penală (vol. 11 d.u.p., filele 402, 404-504) și de către instanța de fond, martorii M.M.M.M.M.M., S.S.S.S.S.S. şi I.I.I.I.I.I.I. au confirmat concluziile rapoartelor de constatare, anterior menționate, precizând că semnăturile executate în dreptul numelor lor pe lista electorală suplimentară-urna mobilă nu le aparţin.

Astfel, martorul M.M.M.M.M.M. a declarat că „Mi-am exercitat dreptul de vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României la Cernetu. În anul 2012 nu am fost internat în Spitalul Alexandria” (vol. 4 fila 228 dosar fond); martorul x a precizat că „Mi-am exercitat dreptul de vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României la secţia unde am fost repartizat, la liceul agricol. Nu am fost internat în spital în acea perioadă” (vol. 4 fila 226 dosar fond), iar martora I.I.I.I.I.I.I. a menţionat (vol. 4 fila 218 dosar fond): „Mi-am exercitat dreptul de vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României la grădiniţa nr. 10. În ziua referendumului am fost internată în spital. Nu am votat în spital. Grădiniţa era foarte aproape de spital, nu eram imobilizată la pat. În spital au venit cu urna mobilă, dar nu m-a strigat nimeni”.

În faţa Completului de 5 Judecători, martorul M.M.M.M.M.M. şi-a menţinut declaraţiile, precizând: „Am votat la Referendumul din anul 2012. Am votat în jurul orelor 14,00, la secţia de votare 147 Cernetu, unde am mers singur. Arăt că nu am recunoscut nicio persoană din cadrul secţiei de votare sau vreo altă persoană prezentă. îmi amintesc că mai existau votanţi în secţie. Când am intrat în secţia de votare, mi s-a dat un buletin de vot şi ştampila, am votat, după care am plecat acasă. Am prezentat actul de identitate, iar înainte de a vota, am semnat pe o listă. Ştiu că nu au existat probleme în legătură cu semnătura mea. Este adevărat însă, în cursul urmăririi penale la Direcția Națională Anticorupție mi s-a comunicat că am votat de două ori: o dată la Alexandria şi o dată la Cernetu. Aşa cum am declarat, eu am votat o singură dată, la Cernetu. Ceea ce am contestat, a fost semnătura de la Secţia de Votare de la Alexandria”. Martorul a mai precizat, totodată, că în perioada referendumului din 2012 nu a fost internat în spital (vol. III filele 250-251 dosar apel).

La rândul său, martorul S.S.S.S.S.S., audiat de către instanţa de apel (vol. III filele 252-253 dosar apel) a declarat: „Am fost audiat în prezenta cauză, în calitate de martor, şi menţin, în totalitate, declaraţiile pe care le-am dat. Am votat la Referendumul din anul 2012 la secţia de votare de la Liceul Agricol Alexandria. Am prezentat buletinul, am primit buletinul de vot, împreună cu ştampila, am intrat în cabina de vot, am votat, după care am revenit şi am restituit ştampila, după care mi-a fost dat buletinul. Cu acea ocazie, am semnat pe nişte liste, pentru că am votat. În cursul urmăririi penale, la Direcția Națională Anticorupție, mi-a fost prezentată o listă cu o semnătură care nu era a mea, am constatat că pe acea listă erau trecute şi datele mele de identitate şi nu ştiu cum au ajuns pe lista respectivă”.

Și martora I.I.I.I.I.I.I. și-a menținut declarațiile date în fazele anterioare ale cauzei, arătând: „am participat în calitate de votant la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, dar nu ştiu numărul secţiei de votare, ci doar că aceasta se afla în Alexandria, mai exact la Grădiniţa nr. 7, Judeţul Teleorman. Menţionez că, ulterior referendumului, m-am prezentat la sediul procuraturii, unde mi-a fost prezentată o listă, pe care mi-am recunoscut semnătura mea. în aceeaşi zi, mi-a fost prezentată şi o a doua listă, unde apărea din nou numele meu, însă semnătura de pe această a doua listă nu îmi aparţinea. Eu am precizat procurorului că am votat doar o singură dată, iar votul mi l-am exprimat la secția de votare ce se afla în sediul Grădiniței nr. 7 din Alexandria” (vol. IV filele 253-254 dosar apel).

Referitor la activitățile reținute în sarcina apelantului inculpat P., Completul de 5 Judecători reține că acesta, împreună cu apelantul inculpat R., au fost audiaţi în cursul urmăririi penale, în calitate de învinuiţi (vol. 11 d.u.p., filele 20-22, 25-27), ocazie cu care ambii au negat cu desăvârșire săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

În declarația dată în fața organelor de urmărire penală, apelantul inculpat P. a negat săvârșirea vreunei fapte din cele reținute în sarcina sa și a precizat: „Declar că eu m-am ocupat exclusiv de transportul la propriu al urnei mobile, mutând-o în saloanele în care persoanele înscrise pe tabel şi-au exercitat dreptul la vot, iar colegul meu R. s-a ocupat de toate celelalte aspecte, respectiv: prezentarea listei suplimentare pentru urna mobilă electorilor pentru a semna, înmânarea buletinelor de vot şi a ştampilei şi alte activităţi specifice exercitării dreptului de vot. Menţionez că în urna mobilă au fost introduse doar buletinele de vot aferente persoanelor care efectiv şi-au exercitat dreptul de vot. Au fost mai multe cazuri când persoanele înscrise pe lista suplimentară pentru urna mobilă de către preşedintele secţiei de votare nu au fost găsite în spital şi, ca atare, în dreptul numelor acestora nu au fost efectuate semnături, iar buletinele de vot au fost restituite preşedintelui secţiei de votare. (…). Declar că am fost tot timpul însoţiţi de către un echipaj de poliţie şi presă. Am plecat iniţial în jurul orei 15⁰⁰ cu urna mobilă, iar înainte de a reveni am fost anunţaţi telefonic de către preşedintele secţiei de votare să revenim pentru a mai lua un tabel cu alte persoane care doreau să voteze la urna mobilă. Când am revenit la secţia de votare, eu am rămas în maşină cu urna mobilă, însoţit de cei doi poliţişti şi de unii ziarişti, iar colegul meu s-a dus în secţie pentru a lua lista respectivă. La un moment dat, reprezentanta Partidului Democrat Liberal din comisie a ieşit afară pentru a vedea unde se afla urna mobilă” (vol. 11 d.u.p., filele 21-22).

Această poziție a fost menținută și în faţa instanţei de fond, unde atât apelantul P., cât și apelantul R. au fost de acord să dea declarații.

Astfel, apelantul inculpat P. a negat faptele reținute în sarcina sa: „Mă consider nevinovat. Nu am făcut nimic din faptele pentru care am fost acuzat. S-a votat că trebuie să merg cu urna mobilă. Am dus-o din salon în salon, în prezenţa poliţiştilor. În permanenţă uşile au fost deschise, urna era sigilată, s-a şi filmat. Mi-au mai rămas 70-80 de buletine, pe care le-am dus înapoi”.(vol. 4 dosar fond, fila 209 verso).

În legătură cu împrejurarea că, în timpul procesului de votare cu urna mobilă, au solicitat să-şi exercite dreptul la vot şi persoane netransportabile internate în spital, care nu formulaseră cereri până la acel moment, inculpatul P. a declarat că l-a sunat pe preşedintele secţiei de votare, intimatul inculpat O., şi i-a cerut îndrumări: „În jurul orelor 18⁰⁰-18³⁰ am dat telefon domnului O. şi am întrebat ce se poate face cu acei oameni care vor să voteze şi nu apar nicăieri. I s-a răspuns că va verifica, să vadă ce spune legea. De la domnul O. ne-am trezit cu o cerere, adusă de un băiat sau de o fată. Un model de cerere (…). O doamnă asistentă a multiplicat cererea pe care am lăsat-o în fiecare salon prin care am trecut. Domnul R. a strâns acele cereri, eu am mers cu poliţiştii şi cu urna mobilă şi R. a mers cu cererile la domnul preşedinte O. A stat 10-25 minute, maxim 30 minute şi am plecat înapoi către spital unde au votat şi cei de pe acea listă”. După ce aceste cereri au fost completate de către persoanele netransportabile, internate în spital,„în jurul orelor 19³⁰-20⁰⁰ am mers înapoi la secţie. Eu am rămas în maşină cu urna şi colegul R. a mers la preşedinte, O.. Nu ştiu ce a făcut înăuntru, a dus cererile acelea de vot. A venit cu un tabel, cu care am mers înapoi la spital la cei care făcuseră cereri de vot. Aceştia au votat. La orele 22³⁰ ne-am întors la secţia de votare fiindcă se apropia de terminare. Am votat şi eu, cu toate că aparţineam de altă secţie. Când am ajuns, a fost sigilată urna.” (vol. 4 dosar fond, fila 209 verso).

În fața Completului de 5 Judecători, la termenul din 28 septembrie 2015, apelantul inculpat P. a precizat că nu doreşte să dea o declaraţie în faţa instanţei de apel și îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză.

Ulterior, a revenit asupra poziției exprimate și a precizat că dorește să dea declarație, sens în care a fost audiat de instanță la termenul din 31 martie 2016 (vol. V filele 190-193 dosar apel), când a susținut următoarele: „nu mă fac vinovat de săvârşirea faptelor pentru care am fost dedus judecăţii. Menţin, în totalitate, declaraţiile pe care le-am dat în această cauză până în prezent şi în care am formulat mai multe apărări în favoarea mea şi în raport de acuzaţiile ce mi-au fost aduse, îmi menţin declaraţia dată în faţa primei instanţe la data de 24 aprilie 2014, precum şi declaraţia dată pe formular în faţa organelor de urmărire penală la datele de 23 octombrie 2012. Cu ocazia referendumului din 29 iulie 2012, precizez că am fost membru al Comisiei din cadrul Secţiei de Votare nr. 1 Alexandria, Judeţul Teleorman. În cadrul secţiei de votare m-am ocupat de deplasarea cu urna mobilă, împreună cu numitul R., care a fost şi acesta membru al biroului electoral al secţiei de votare, doi poliţişti, împreună cu reprezentanţi ai postului local de televiziune. Deşi în cursul cercetărilor, mi s-a adus la cunoştinţă faptul că rapoartele de constatare tehnico - ştiinţifice ce au vizat listele aparţinând Secţiei de votare nr. 1 Alexandria ar fi conţinut un nr. de 30 de semnături contrafăcute şi că acestea ar fi fost identificate pe lista suplimentară însoţitoare a urnei mobile, fac precizarea că aceste constatări au fost în mod eronat însuşite de către Parchet şi că, în realitate, nu a fost contrafăcută nicio semnătură de pe lista suplimentară şi îmi întemeiez această susţinere pe greşeala colegului meu, numitul R., în sensul că acesta nu a anunţat preşedintele secţiei de votare, respectiv pe numitul O., că pentru bolnavii care au semnat nu în dreptul rubricii lor, ci mai sus sau mai jos faţă de rubrica rezervată semnăturii lor, preşedintele secţiei de votare ar fi trebuit să opereze o anulare a acelor voturi. Precizez că prima deplasare cu urna mobilă am făcut-o la Spitalul Judeţean Alexandria, în intervalul orar 15,30 - 16,00. Lista suplimentară aferentă acestei deplasări cu urna mobilă i-a fost înmânată numitului R. de către preşedintele secţiei de votare, respectiv de numitul O. şi am înţeles că acea listă fusese întocmită în urma unei solicitări depuse cu o zi înainte de către conducerea Spitalului Judeţean Alexandria, fiind însoţită de cererile formulate de persoanele internate în spital care şi-au exprimat dorinţa de a vota. Menţionez că a doua deplasare cu urna mobilă a fost făcută de către aceeaşi echipă către următoarele unităţi spitaliceşti: Spitalul Judeţean Alexandria, Spitalul Dermato - Venerice şi Spitalul de Boli Contagioase. Această a doua deplasare cu urna mobilă a fost făcută în intervalul orar 18 - 18,30 şi am revenit la secţia de votare în jurul orelor 22,30. În timpul primei deplasări la Spitalul Judeţean Alexandria, R. mi-a adus la cunoştinţă că şi alţi bolnavi decât cei înscrişi pe lista iniţială şi-au manifestat dorinţa de a vota. R. le-a solicitat acelor oameni să completeze cereri în acest sens, cereri care au fost duse de către acesta preşedintelui secţiei de votare, care a întocmit o a doua listă suplimentară cu numele noilor persoane care au solicitat exprimarea dreptului la vot. Menţionez că bolnavii de la celelalte două unităţi spitaliceşti - Spitalul Dermato - Venerice şi Spitalul de Boli Contagioase - îşi exprimaseră dorinţa de a-şi exercita dreptul la vot cred că tot în preziua referendumului şi îmi întemeiez această susţinere pe faptul că pe prima listă suplimentară care a determinat prima deplasare cu urna mobilă erau trecute şi numele acestora, separat de numele celor internaţi la Spitalul Judeţean Alexandria şi care îşi exprimaseră dorinţa de a vota. Pe tot parcursul folosirii ei, urna mobilă a fost asigurată încă de la momentul preluării ei de către mine şi în niciun moment niciunul dintre cei ce am făcut parte din echipa ce s-a deplasat cu această urnă mobilă nu a efectuat activităţi eventuale de desigilare a acesteia. În cadrul unităţilor spitaliceşti menţionate, procedura folosită de mine şi respectiv, de R. pentru exercitarea dreptului de vot de către persoanele internate în spital, a fost următoarea: pe o masă special amenajată în interiorul salonului era pusă urna de vot, iar în prezenţa noastră fiecare dintre acele persoane introduceau în urnă buletinul de vot, după care semna pe lista suplimentară, listă de care s-a ocupat colegul meu, R.. Menţionez că, în cadrul secţiei de votare, s-a tras la sorţi pentru a se stabili cine urma a se deplasa cu urna mobilă şi în urma tragerii la sorţi s-a stabilit ca numitul R., împreună cu mine să ne deplasăm cu această urnă. Totodată, precizez că preşedintele secţiei de votare, respectiv numitul O., a stabilit ca eu să mă ocup de urna mobilă, în sensul ca aceasta să stea permanent asupra mea, iar colegul meu, R., să se ocupe de obţinerea semnăturilor pe lista suplimentară ce însoţea urna mobilă”.

Contrar celor susținute anterior în aceeași declarație, apelantul a menționat: „În seara respectivă, după ce ne-am întors de la cea de-a doua deplasare cu urna mobilă, colegul meu, R., mi-a comunicat că un nr. de 21 persoane semnaseră pe lista suplimentară ce însoţea urna mobilă, nu în dreptul rubricii lor, ci pe rubricaţii aflate mai sus sau mai jos faţă de rubricaţia ce era aferentă numelui lor. Atât eu, cât şi R. i-am adus la cunoştinţă numitului O. această situaţie, iar acesta din urmă ne-a întrebat dacă putem să precizăm care sunt acele persoane ce nu semnaseră în dreptul rubricaţiei lor, mai exact întrebarea i-a fost adresată doar numitului R., însă acesta nu a putut formula un răspuns în sensul solicitat”.

În continuarea declarației, apelantul a precizat că la Spitalul Judeţean Alexandria, el și R. au fost însoţiţi şi de către paznicul unităţii spitaliceşti, dar și de cei doi poliţişti și de reprezentanţii postului local TV, menționând însă că: „cei care ne-au însoţit rămâneau la uşa salonului, iar în interiorul salonului nu intram decât eu, R., iar la Spitalul Judeţean Alexandria în salon a fost prezent şi acel paznic. Însoţitorii noştri, aşa cum am arătat anterior, au rămas la uşa salonului, uşa fiind însă deschisă, iar reprezentanţii postului TV filmau permanent. (…) îmi amintesc că s-au depus la întoarcerea din cea de-a doua deplasare cu urna mobilă un nr. de aproximativ 75-85 de buletine de vot în alb. (…) deplasarea pe care am făcut-o prima dată cu urna mobilă am făcut-o în următoarea ordine: mai întâi ne-am deplasat la Spitalul Judeţean Alexandria, apoi la Spitalul Dermato - Venerice şi, în final la Spitalul de Boli Contagioase, după care ne-am întors la secţia de votare, când a fost întocmită cea de-a doua listă suplimentară ce i-a vizat pe cei care erau internaţi la Spitalul Judeţean Alexandria şi care în ziua referendumului şi-au manifestat dorinţa de a-şi exercita dreptul la vot. Din câte îmi amintesc, cea de-a doua deplasare cu urna mobilă a fost făcută doar către Spitalul Judeţean Alexandria”.

Prin declaraţiile date în fața primei instanțe, inculpatul R. a confirmat declarațiile apelantului inculpat P., arătând că: “Am primit de la preşedintele O. buletinele de vot, ştampila, tuşiera şi cu un tabel, care am înţeles că a fost adus de la spital. Am plecat cu maşina poliţiei, în prezenţa a doi poliţişti şi a presei, împreună cu P. Am intrat în fiecare salon al spitalului, am căutat pacienţii care erau trecuţi pe liste. Au votat, i-am pus să semneze unde erau trecuţi pe tabel. Le-am verificat buletinele de identitate. Erau condiţii improprii pentru semnare, s-a întâmplat să semneze în locul altor persoane. Când au semnat în locul altor persoane, am lăsat aşa. Nu am ştiut cum să procedez în această situaţie. După ce au semnat în locul altor persoane, am observat imediat ce s-a întâmplat. Este vorba de una sau două semnături. Am mers de două ori la spital. A doua oară am mers deoarece am primit o listă suplimentară. A doua oară am mers în jurul orelor 18-19. Lista suplimentară am primit-o de la O. Cu această listă am mers înapoi la spital la cei care făcuseră declaraţiile că vor să voteze. (…) În afară de mine și de domnul P. nu s-a mai ocupat altcineva de lista suplimentară și de urna mobilă. Urna mobilă și lista suplimentară au fost în permanență în prezența mea și a domnului P.” (vol. 4 dosar fond, fila 211 verso).

În faza de apel, apelantul inculpat R. a precizat, la termenul de judecată din 28 septembrie 2015, că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de apel și că îşi menţine declaraţiile date anterior în cauză.

În legătură cu aspectele menţionate în actul de sesizare privind activitatea inculpaților R. și P., inculpatul O. a declarat în fața instanței de fond: „P. mi-a comunicat că mai multe persoane, internate în spital doresc să voteze dar nu sunt trecute pe listă. I-am comunicat să continue procesul de votare cu persoanele trecute deja pe lista suplimentară, urmând să-l sun să-i spun cum să procedeze după ce studiez legislaţia. (…). L-am sunat ulterior pe P., i-am spus telefonic, nu i-am trimis nici un model de cerere, conţinutul cererii pentru că era un model foarte simplu şi i-am spus să pună persoanele respective să întocmească cerere de votare pentru urna mobilă şi să mi le aducă la secţie. După ce am primit aproximativ 40-50 de cereri, în jurul orelor 19-19⁴⁵, în baza acelor cereri am completat lista electorală suplimentară pentru urna mobilă. De la poziţia 300 până la 350. Le-am restituit lista electorală suplimentară pentru urna mobilă şi i-am trimis înapoi la Spitalul Alexandria pentru a continua procesul de votare. La orele 22³⁰, aproximativ, au fost aduşi la secţie de către echipajul de poliţie P. şi R., mi-au predat urna specială, căreia i-am sigilat fanta. Imediat cum au venit, am sigilat fanta. Celelalte materiale folosite în procesul de votare cu urna specială le-am introdus în fişet şi am încuiat fişetul” (vol. 4 dosar fond, fila 214).

În faza de apel, la termenul din 28 septembrie 2015, inculpatul O. a precizat că nu dorește să dea declarație în fața Completului de 5 Judecători, prevalându-se de dreptul la tăcere.

Audiată atât în faza de urmărire penală, cât și în faza judecății fondului, martora T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., membră a biroului electoral al secției de votare, a arătat că cererile pentru urna mobilă fuseseră depuse la biroul electoral al secţiei de votare nr. 1, încă din data de 28 iulie 2012 de către directorul spitalului, doctorul H.H. (vol. 11 d.u.p., fila 80, declaraţia dată la data de 24 aprilie 2014 - vol. 4 dosar fond, fila 230 şi vol. 17 dosar fond, fila 41 verso). În declarația dată în fața Completului de 5 Judecători (vol. III, filele 256-257 dosar apel), martora menționată și-a menținut declarațiile date anterior în cauză și a declarat: „De urna mobilă, s-au ocupat două persoane: numiţii R. şi P. Nu îmi amintesc cât anume a durat deplasarea acestora cu urna mobilă. Îmi amintesc faptul că au revenit cei doi şi anume, P. şi R. şi au depus cereri pentru urna mobilă, după care au plecat din nou cu această urnă. Nu îmi amintesc despre câte persoane a fost vorba”.

Spusele martorei T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T. au fost confirmate, în fața instanței de control judiciar, de martora U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., o altă membră a biroului electoral al secției de votare nr. 1 Alexandria (vol. III, filele 246-247 dosar apel): „precizez că numiţii P. şi R. au fost cei care s-au deplasat cu urna mobilă. Nu îmi mai amintesc acum cât a durat procedura cu urna mobilă. Ştiu că cei doi, P. şi R., au fost însoţiţi cu urna mobilă de o maşină a poliţiei, nu ştiu cine a participat la această activitate din partea poliţiei şi nici câte persoane din partea poliţiei au participat. Nu îmi amintesc dacă cei doi au fost însoţiţi şi de un reporter”.

Și martora X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., de asemenea membră a biroului electoral al secției, și-a menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, precizând în fața instanței de apel (vol. III, filele 248-249 dosar apel) că: „Am fost audiată în prezenta cauză, în calitate de martor, şi menţin, în totalitate, declaraţiile pe care le-am dat. Am fost membru al Secţiei de Votare nr. 1 Alexandria. În legătură cu modalitatea în care s-au deplasat cei desemnaţi cu urna mobilă şi procedura urmată, precizez că au plecat două persoane, P. şi încă un bărbat, Georgescu sau R..Nu ştiu dacă au fost însoţiţi de alte persoane, de către poliţişti sau reporteri. Nu ştiu pe ce durată s-au deplasat cu urna mobilă”.

Aspectele deplasării cu urma mobilă realizată de apelantul inculpat P. sunt confirmate și de declaraţia martorei V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., care, audiată de instanța de control judiciar (vol. III, filele 254-255 dosar apel), a menținut declarațiile date anterior în cauză, precizând: „Cu urna mobilă au plecat cei doi, P. şi R.. Nu îmi mai amintesc ora la care aceştia au plecat, lista a fost întocmită cu o zi înainte, când a fost adusă de directorul spitalului, numitul H.H. Nu ştiu cine anume a mai mers cu cei doi membri ai secţiei de votare pe care i-am nominalizat, pentru că eu am rămas în interiorul secţiei de votare. Nu îmi mai amintesc dacă au existat cereri noi de solicitare a urnei mobile, nici dacă numiţii R. şi P. sau vreunul dintre aceştia s-au întors la secţia de votare cu astfel de cereri. (…) Da, aceştia au venit şi cu buletine necompletate. Aceste buletine necompletate au fost predate preşedintelui, nu îmi aduc aminte ce s-a întâmplat cu aceste buletine”.

Completul de 5 Judecători reține că motivele apelului formulat de apelantul P. se referă strict la fapta reținută în hotărârea atacată, desfășurată de acesta cu ocazia primei deplasări cu urna mobilă, când apelantul, împreună cu apelantul R., a fost în posesia listei suplimentare inițiale. De altfel, potrivit celor stabilite de prima instanță, cele 30 de semnături stabilite ca fiind false se regăseau numai între poziţiile 102 şi 285 de pe lista suplimentară urna mobilă (astfel cum precizează rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică criminalistică, vol. 11 d.u.p. filele 46-383).

În legătură cu circumstanțele de fapt contestate prin criticile formulate, instanța de control judiciar constată, contrar susținerilor apelantului P., că acestea au fost corect stabilite de prima instanță.

Din probele avute în vedere de către prima instanță, dar și din cele administrate direct de către instanța de apel, anterior enumerate, rezultă cu certitudine că în ziua de 29 iulie 2012, inculpatul O., în calitatea sa de preşedinte al biroului electoral, a înmânat lista suplimentară - urna mobilă apelanților inculpați R. şi P., care s-au deplasat, împreună cu urna mobilă, la Spitalul Judeţean Alexandria, pentru ca persoanele internate să-şi exercite dreptul de vot, potrivit cererilor depuse la biroul electoral al secţiei de votare nr. 1 încă din data de 28 iulie 2012, de către directorul spitalului, doctorul H.H. (ultimul aspect fiind relatat de martora V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. în fața instanței de apel, dar și de martora T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., în declarația dată la 8 aprilie 2015 la instanța de fond, anterior menționată, din vol. 17 dosar fond, fila 41 verso).

Totodată, din declarațiile apelanților P. și R., a intimatului inculpat O. și ale celorlalți membri ai biroului electoral al secției de votare rezultă cu certitudine că în cursul serii de 29 iulie 2012, în intervalul orar cuprins între 18⁰⁰şi 19⁰⁰,cei doi inculpaţi s-au întors la sediul secției de votare nr. 1 Alexandria, pentru a aduce noi cereri formulate de persoane din spitalele din localitate, care doreau să-și exercite dreptul de vot prin intermediul urnei mobile, ocazie cu care au luat și noua listă de alegători întocmită de intimatul inculpat O., președintele secției de votare, în baza cererilor primite de la apelanți, activitate în totală concordanţă cu dispoziţiile legale care reglementau această procedură (art. 3 alin. (1) și (8) din Hotărârea nr. 7 din 13 iulie 2012 a Biroului Electoral Central privind unele măsuri pentru buna desfăşurare a procedurii de votare şi consemnare a rezultatelor votării la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din 29 iulie 2012).

Din declarațiile date de apelantul P. în faza de urmărire penală a reieșit că în perioada cât apelantul inculpat R. a mers în secția de votare pentru a preda cererile și a prelua noua listă suplimentară pentru urna mobilă, aproximată de apelant la 10-25 de minute, maxim 30 de minute, urna mobilă a rămas în grija apelantului inculpat P., fapt ce a determinat-o pe reprezentanta Partidului Democrat Liberal din comisie să iasă din secția de votare pentru a vedea unde se afla urna mobilă(vol. 11 d.u.p., filele 21-22, declarație vol. 4 dosar fond, fila 209 verso). Mai mult, pe tot parcursul folosirii ei, urna mobilă a fost asigurată, încă de la momentul preluării ei, de către apelantul P., nefiind desigilată, întrucât preşedintele secţiei de votare, intimatul O., stabilise ca urna mobilă să stea permanent asupra inculpatului P., în timp ce apelantul R. trebuia să se ocupe de obţinerea semnăturilor pe lista suplimentară ce însoţea urna mobilă (vol. V fila 191 verso dosar apel).

Se constată că situația descrisă este confirmată de declarația dată de apelantul R., care a subliniat și că în afară cei doi apelanți, nu s-a mai ocupat nimeni de lista suplimentară și de urna mobilă, acestea aflându-se în permanență în posesia celor doi (vol. 4 dosar fond, fila 211 verso), dar și de declarațiile date de martorele T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X. și U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., în toate fazele procesuale, inclusiv în fața Completului de 5 Judecători.

Deopotrivă, realitatea acestor circumstanțe este întărită de declarația dată de intimatul inculpat O. la instanța de fond, acesta arătând că la orele 22³⁰, aproximativ, apelanții P. și R. au fost aduși la secție de echipajul de poliție și au predat urna (căreia intimatul O. i-a sigilat fanta), împreună cu celelalte materiale folosite în procesul de votare, cele din urmă menționate fiind introduse în fişet şi fişetul încuiat (vol. 4 dosar fond, fila 214).

Prin urmare, Completul de 5 Judecători consideră că, astfel cum justificat a remarcat și prima instanță, singurul moment când apelantul P. a fost singur în posesia urnei mobile a fost perioada cât apelantul R. era în secția de votare, pentru a prelua lista suplimentară nouă de la președintele O., însă, astfel cum a declarat în faza de urmărire penală, în această perioadă apelantul P. a rămas în maşină cu urna mobilă, însoţit de cei doi poliţişti şi de unii ziarişti. Cum, pe această durată, orice manevră cu urna mobilă nu a fost posibilă din cauza numeroaselor persoane care îl însoțeau pe apelant, Completul de 5 Judecători consideră că activitatea de semnare în fals a listei suplimentare și de introducere în urnă a buletinelor de vot falsificate nu a putut fi desfășurată decât în perioada cât lista suplimentară și urna mobilă s-au aflat în posesia și paza exclusivă și comună a apelanților P. și R., cât timp cei doi au fost împreună, adică în fiecare moment presupus de procesul electoral - cu excepția preluării listei noi, când orice activitate infracțională a fost exclusă de asistența numeroasă.

Prin urmare, se apreciază că apelantul P., împreună cu apelantul R., au fost singurii în măsură să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Deși apelantul P. s-a prevalat, în declarațiile date la urmărire penală și în fața instanței de fond, de împrejurarea că cei doi au fost permanent însoțiți de un echipaj de poliție și de reprezentanți ai presei, în declarația dată în apel, chiar el a precizat că: „cei care ne-au însoţit rămâneau la uşa salonului, iar în interiorul salonului nu intram decât eu, R., iar la Spitalul Judeţean Alexandria în salon a fost prezent şi acel paznic. Însoţitorii noştri, aşa cum am arătat anterior, au rămas la uşa salonului, uşa fiind însă deschisă, iar reprezentanţii postului TV filmau permanent.”

Având în vedere că în interiorul saloanelor intrau doar cei doi apelanți, se conchide că în cadrul activității desfășurate de către cei doi apelanți inculpați, P. și R., au existat atât momentul, cât și ocazia de a înlesni falsificarea semnăturilor de o altă persoană sau introducerea de către o asemenea persoană a buletinelor de vot suplimentare în urnă.

Se constată că, în raport de probele administrate, este justificată concluzia primei instanțe că nu poate fi acceptată varianta ca alţi membri ai biroului electoral să fi intervenit asupra conţinutului urnei mobile şi a listei suplimentare aferente acesteia, deoarece urna mobilă era verificată la plecarea în teritoriu, iar la înapoiere fanta era sigilată şi deschisă doar la momentul finalizării procesului electoral, lista electorală fiind, de asemenea, securizată.

În plus, în ziua referendumului, în secția de votare nr. 1 Alexandria a fost prezent un observator, care nu a semnalat vreun incident privind procesul electoral desfășurat în incinta secției.

Ca atare, instanța de control judiciar apreciază ca nefondată critica apelantului P. privind nemotivarea hotărârii atacate, sub aspectul situației de fapt, constatând, dimpotrivă, că în considerentele sentinței atacate sunt expuse și analizate probele administrate, care demonstrează pe deplin activitatea infracţională reţinută în sarcina sa.

Cu privire la critica privind neîntrunirea condițiilor laturii subiective a infracțiunii reținute în sarcina apelantului inculpat, în sensul că prin hotărârea apelată nu s-ar fi dovedit intenția acestuia de a înlesni sau ajuta o persoană/persoane necunoscută/necunoscute să falsifice semnături și să introducă buletine de vot în urna mobilă, instanța de control judiciar remarcă aceea că, în declarația dată în faza de apel, apelantul inculpat P. a precizat, inițial, că: „în realitate, nu a fost contrafăcută nicio semnătură de pe lista suplimentară şi îmi întemeiez această susţinere pe greşeala colegului meu, numitul R., în sensul că acesta nu a anunţat preşedintele secţiei de votare, respectiv pe numitul O., că pentru bolnavii care au semnat nu în dreptul rubricii lor, ci mai sus sau mai jos faţă de rubrica rezervată semnăturii lor, preşedintele secţiei de votare ar fi trebuit să opereze o anulare a acelor voturi.”(vol. V fila 190 verso dosar apel).

Cu toate acestea, ulterior, în cadrul aceleiași declarații, apelantul și-a contrazis propriile explicații privind existența falsurilor și a buletinelor de vot suplimentare. Schimbându-și declarația, a arătat, dimpotrivă, că situația anterior menționată privind persoanele care semnaseră pe altă rubrică, din eroare, fusese, de fapt, adusă la cunoștința intimatului O.: „În seara respectivă, după ce ne-am întors de la cea de a doua deplasare cu urna mobilă, colegul meu, R., mi-a comunicat că un nr. de 21 persoane semnaseră pe lista suplimentară ce însoţea urna mobilă, nu în dreptul rubricii lor, ci pe rubricaţii aflate mai sus sau mai jos faţă de rubricaţia ce era aferentă numelui lor. Atât eu, cât şi R. i-am adus la cunoştinţă numitului O. această situaţie, iar acesta din urmă ne-a întrebat dacă putem să precizăm care sunt acele persoane ce nu semnaseră în dreptul rubricaţiei lor, mai exact întrebarea i-a fost adresată doar numitului R., însă acesta nu a putut formula un răspuns în sensul solicitat”.

Se observă că apelantul P. a invocat, pentru prima dată în apel, aspectul legat de semnarea de către votanți, din eroare, pe alte rubrici decât cele care corespundeau numelor lor, susținând, astfel, că activitatea care i se reproșează nu ar fi săvârșită cu intenție, ci din neglijență.

Cu toate acestea, Completul de 5 Judecători constată, pe de o parte, că însuși apelantul a revenit, în cadrul aceleiași declarații, asupra scuzei invocate, precizând că, în realitate, atât el cât și R. i-ar fi adus la cunoștință președintelui secției despre aspectele greșelilor votanților, în număr de 21, iar pe de altă parte, declarația sa nu se coroborează cu declarația apelantului R., care, în fața instanței de fond, a arătat că asemenea erori privind spațiul unde trebuia semnat s-au produs doar într-una sau două situații: „Erau condiţii improprii pentru semnare, s-a întâmplat să semneze în locul altor persoane. Când au semnat în locul altor persoane, am lăsat aşa. Nu am ştiut cum să procedez în această situaţie. După ce au semnat în locul altor persoane, am observat imediat ce s-a întâmplat. Este vorba de una sau două semnături”.

Chiar și în ipoteza anterioară, apelantul inculpat P. avea obligația de a aduce la cunoștința președintelui secției de votare situația reclamată și de a anula semnăturile de pe lista suplimentară și buletinele de vot.

Or, acest lucru nu s-a întâmplat în cauză, fapt ce denotă că apelantul P. a prevăzut și acceptat consecințele.

În consecință, Completul de 5 Judecători va respinge, ca nefondată, critica privind inexistenţa intenției în activitatea reținută în sarcina apelantului, constatând, dimpotrivă, că din coroborarea faptului cert că altă persoană decât cea îndreptăţită a semnat în fals pe lista electorală şi a introdus buletinul de vot în urnă, cu împrejurarea, de asemenea certă, că apelanţii P. și R. au avut urna mobilă tot timpul asupra lor, nu poate rezulta decât că aceștia au realizat şi au acceptat consecinţele acestor fapte, fiind pe deplin conștienți că obligațiile lor erau să asigure legalitatea și corectitudinea procesului de votare cu urna mobilă.

Se constată, așadar, că întrucât inculpaţii P. şi R., cu intenţie, au înlesnit comiterea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători, prima instanță a procedat corect atunci când a reţinut în sarcina acestora săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

În ce privește critica apelantului inculpat P. privind cuantumul prea ridicat al cheltuielilor judiciare la care a fost obligat de către prima instanță, Completul de 5 Judecători reține că prin hotărârea atacată, în baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., apelantul inculpat a fost obligat la plata sumei de 1.100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, a fost plătită din fondul Ministerului Justiţiei.

Conform art. 274 alin. (1) C. proc. pen., în forma în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate, în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor privind avocații din oficiu, care rămân în sarcina statului.

Apelantul a fost condamnat de către instanța de fond, care a apreciat (ca și instanța de control judiciar) că vinovăția apelantului este dovedită prin probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești.

Or, potrivit părții relevante din textul art. 274 alin. (1) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei sunt suportate de către inculpat, în caz de condamnare a acestuia.

Astfel cum se poate lesne observa, cauza de față a fost una deosebit de complexă, care a generat cheltuieli importante instanței de fond, necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor de probă, plata consumabilelor, emiterea și executarea mandatelor de aducere, etc. Totodată, instanța de control judiciar precizează că onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, a fost calculat în baza Protocolului semnat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, ținându-se cont de complexitatea deosebită a dosarului și de numărul foarte mare de părți implicate.

În consecință, Completul de 5 Judecători apreciază că valoarea cheltuielilor judiciare la plata cărora care a fost obligat apelantul inculpat, în temeiul art. 274 alin. (1) raportat la art. 272 alin. (1) C. proc. pen., a fost corect calculată de instanţă ca reprezentând suma de 1.100 lei, din care 200 de lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, a fost suportată de stat.

Ca atare, critica analizată este respinsă, ca nefondată.

5. Referitor la apelul formulat de inculpatul R., membru al biroului electoral al secţiei de votare nr. 1 Alexandria, Judeţul Teleorman, Completul de 5 Judecători reține că la data de 30 octombrie 2015, apelantul inculpat a transmis instanței de control judiciar o cerere scrisă prin care a precizat că își retrage calea de atac formulată (fila nr. 81 vol. II dosar apel).

La termenul din 14 decembrie 2015, apelantul inculpat R. s-a prezentat personal în fața instanței, îndeplinind astfel cerința prevăzută de art. 415 C. proc. pen.

Ca urmare, constatând îndeplinite toate condițiile impuse de textul de lege anterior menționat, atât sub aspectul termenului în interiorul căruia cererea a fost formulată, cât și sub aspectul prezentării în fața instanței de apel, Completul de 5 Judecători a luat act de manifestarea de voință a apelantului inculpat R. în sensul retragerii apelului promovat în cauză.

6.Prin cererile de apel formulate, inculpații F.F. și Trifu Ion, membri ai biroului electoral al secţiei de votare nr. 314 Ţigăneşti, Judeţul Teleorman au criticat hotărârea pronunțată de prima instanță pentru greșita stabilire a situației de fapt, cei doi apelanți arătând că probele administrate în cauză nu dovedesc că ar fi instigat sau ar fi falsificat buletine de vot sau listele electorale ale secţiei de votare nr. 314 Țigănești, Județul Teleorman. Totodată, contrar concluziilor primei instanțe, au susținut că legea penală mai favorabilă este legea nouă.

Se constată că apelantul inculpat G.G. a formulat, la data de 30 octombrie 2015 (filele 83-84 vol. II dosar apel), o cerere de retragere a apelului, sub forma unui înscris sub semnătură privată, o cerere similară fiind formulată, în aceeaşi formă, de către apelantul inculpat F.F., la data de 3 noiembrie 2015 (filele 50-51 vol. II dosar apel).

Prin încheierea de ședință din data de 23 noiembrie 2015, având în vedere lipsa apelanţilor de la acest termen de judecată, instanța de control judiciar a pus în vedere acestora, prin apărători, să îndeplinească cerințele prevăzute de textul art. 415 alin. (1) C. proc. pen.

În consecință, la termenul de judecată din 14 decembrie 2015, ambii apelanți inculpați s-au prezentat personal în fața instanței de apel, confirmând autenticitatea cererilor transmise instanţei privind retragerea căii de atac.

Cu toate acestea, ambii apelanți inculpați au precizat că revin asupra cererilor de retragere a apelurilor formulate la 30 octombrie 2015 (G.G.) și, respectiv, la 3 noiembrie 2015 (F.F.), deoarece la momentul formulării acestora nu evaluaseră toate probele administrate în cauză, fiind în măsură să prezinte noi probatorii pentru a-şi dovedi nevinovăția.

Se reține că, potrivit art. 415 C. proc. pen., oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat, până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

Deopotrivă, instanţa de control judiciar constată că dispozițiile C. proc. pen. nu reglementează posibilitatea revenirii asupra unei cereri de retragere a apelului valabil formulată, singura situaţie asemănătoare reglementată de lege - însă neaplicabilă în speţă - fiind cea a apelului retras de către procuror, despre care art. 415 alin. (4) precizează că poate fi însuşit de partea în favoarea căreia a fost făcut.

Ca atare, în raport de dispozițiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen., Completul de 5 Judecători constată că ambele cereri de retragere a căilor de atac formulate de apelanți au fost valabil exprimate, aspect care obligă instanța de apel ca, în baza textului de lege menţionat, să ia act de manifestarea de voinţă exprimată de apelanţii G.G. şi F.F. privind retragerea căii de atac promovate.

7. În ceea ce priveşte apelurile declarate de inculpaţii L.L. şi M.M., membri ai biroului electoral al secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, Judeţul Teleorman, se reţine că apelanţii au criticat hotărârea pronunţată de prima instanţă atât în scris (filele 79-80 vol. II dosar apel, filele 135-136 vol. II dosar apel), cât şi oral, pentru neconcordanţa probelor administrate cu situaţia de fapt stabilită de prima instanţă, apelanţii susţinând că din probatoriu nu rezultă, cu certitudine, momentul executării semnăturilor pe listele electorale, cel al introducerii voturilor în urnă ori identitatea inculpaţilor prezenți în aceste momente. Ca atare, au solicitat aplicarea principiului in dubio pro reo.

Analizând prioritar critica apelanţilor inculpaţi L.L. şi M.M. referitoare la greşita stabilire a situaţiei de fapt de către prima instanţă, instanţa de control judiciar constată că activitatea presupus infracţională reţinută în sarcina acestora a privit un număr de 3 semnături executate pe lista electorală suplimentară - urna mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico-ştiinţifice întocmite în cauză (vol. 16 d.u.p., filele 61-286), a rezultat cu certitudine că semnăturile executate pe lista electorală suplimentară–urna mobilă în dreptul numelor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. nu au fost executate de aceste două persoane. Totodată, s-a constatat că semnătura executată în dreptul numelui alegătoarei H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. se deosebeşte structural de semnătura stabilă a titularei, împrejurare în care specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura a fost executată de către aceasta sau de către o altă persoană.

Audiate în faza de urmărire penală, cele trei persoane anterior enumerate au confirmat, în esență, că semnăturile de pe lista suplimentară nu le aparţin, precizând că nu au semnat nicio cerere pentru a vota prin intermediul urnei mobile.

Cei trei martori, I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (cu privire la care instanţa de control judiciar a dispus emiterea de mandate de aducere) nu au putut fi audiaţi nemijlocit de către instanța de apel, organele însărcinate cu executarea mandatelor consemnând în procesele verbale de executare a mandatelor că martorii suferă de afecţiuni medicale care au făcut imposibilă prezentarea în faţa instanţei (filele 221-235 vol. V dosar apel).

În considerarea acestui fapt, la termenul din 31 martie 2016, instanţa de control judiciar a luat act de renunţarea, de către Ministerul Public, la audierea martorilor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., urmând a valorifica declaraţiile date de martori în faţa primei instanţe.

Prezenţi personal în faţa instanţei de control judiciar, cei doi apelanţi şi-au rezervat dreptul la tăcere, prin declaraţiile date la termenul de judecată din data de 23 noiembrie 2015.

Cu privire la situaţia de fapt, instanţa de control judiciar constată că, în urma audierii apelanţilor L.L. şi M.M. de către instanţa de fond, a rezultat că aceştia au desfăşurat împreună activitatea electorală cu urna mobilă.

Inculpatul M.M. a arătat:“doamna Preşedintă a stabilit ca eu şi L.L. să plecăm cu urna mobilă la cei care solicitaseră să voteze la domiciliu. Nu-mi amintesc câte cereri au fost pentru folosirea urnei mobile. Eu îmi amintesc că s-a întocmit un proces-verbal cu privire la numărul buletinelor de vot cu care eu şi L.L. am plecat asupra noastră. Am verificat starea urnei mobile şi am constatat nemijlocit că aceasta era goală. Deplasarea am efectuat-o cu maşina mea personală pe care eu o conduceam. L.L. a stat uneori pe locul din dreapta faţă, alteori pe bancheta din spate. Îmi amintesc că urna nu a avut o poziţie fixă în timpul deplasării. Nici nu avea cum să se întâmple acest lucru pentru că am parcurs aproape o treime din sat şi L.L. cobora când pe partea dreapta, când pe partea stângă, după împrejurări. Buletinele de vot şi ştampila nu au stat asupra mea în tot timpul acestei deplasări. Nu-mi amintesc numărul buletinelor de vot avute asupra noastră însă ştiu că acesta coincidea cu numărul solicitanţilor. Nu îi cunoşteam pe toţi solicitanţii pentru că eu nu locuiesc în raza secţiei de votare. (…). Au fost situaţii în care unii dintre ei, pentru că erau bolnavi sau neştiutori de carte nu au semnat personal ci a semnat un membru al familiei pentru ei. (…) Numele de J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. nu-mi spun nimic. Nu pot asocia aceste nume unor persoane, probabil aş putea să o fac după porecle dacă le-aş cunoaşte. Nu l-am văzut pe L.L. să fi introdus buletine de vot în urna mobilă. Dacă ar fi făcut aşa ceva nu am certitudinea că aş fi putut să-l şi văd. Când ne-am întors, am predat urna, buletinele de vot nefolosite şi ştampila. Nu ştiu dacă s-a consemnat în procesul-verbal acest lucru. Nu ştiu dacă urna a fost sigilată. Urna a rămas pe masă lângă preşedinta secţiei de votare. Nu pot să ofer nicio explicaţie în legătură cu faptul că tocmai în procesul electoral de folosire al urnei mobile există acuzaţia de falsificare a unor semnături” (vol. 7 dosar fond, filele 184-185).

Aspectele relatate au fost confirmate şi de inculpatul L.L. în declaraţia dată în faţa instanţei de fond: „Am plecat având la noi un număr de buletine egal cu cel al cererilor de a se vota la domiciliu şi o ştampilă pentru vot. Doamna preşedintă a şi verificat numărul cererilor şi numărul buletinelor pe care le-am luat asupra noastră. Nu-mi amintesc exact câte cereri am avut pentru urna mobilă; cred că au fost în jur de 10. Sunt localnic, aşa că îi cunosc pe cei la care m-am dus cu urna mobilă. Numele de J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. nu îmi spun nimic; poate după poreclă aş identifica aceste persoane. Nu am nicio explicaţie pentru faptul că organele judiciare susţin că la secţia de votare nr. 112 au fost identificate semnături falsificate tocmai pe lista celor care au votat în urna mobilă. Eu îmi amintesc că nu am folosit toate buletinele de vot cu care am plecat de la secţie pentru că cei care făcuseră cererile nu au răspuns atunci când i-am strigat la poartă. Buletinele care mi-au rămas le-am predat doamnei Preşedintă împreună cu lista. Nu sunt sigur dar cred că s-a întocmit un proces-verbal în care s-a consemnat cu câte buletine de vot am plecat cu urna mobilă şi cu câte ne-am întors. După ce ne-am întors cu urna mobilă la secţie, doamna preşedintă a sigilat-o în prezenţa tuturor membrilor secţiei de votare inclusiv în prezenţa mea şi a lui M.M. Până la momentul numărării votului eu nu am văzut ca cineva să fi umblat la urna mobilă. Când am plecat, am verificat personal conţinutul urnei mobile şi am constatat că era goală. Eu şi M.M. nu ne-am despărţit niciun moment unul de celălalt cât timp am avut urna mobilă asupra noastră. Deplasarea am făcut-o cu o maşină care cred că îi aparţinea lui M.M. şi pe care acesta o conducea. Eu stăteam pe bancheta din spate având asupra mea urna, listele şi ştampila. Când cetăţeanul solicitant a răspuns apelului nostru, am procedat în felul următor: M.M. ţinea urna mobilă iar eu căutam numele alegătorului în liste iar acesta semna. Buletinul de vot şi ştampila le dădea unul dintre noi. Cetăţeanul intra în casă, vota şi ne restituia ştampila introducând buletinul în urnă. Cred că toată activitatea legată de urna mobilă a durat aproximativ o oră” (vol. 7 dosar fond, filele 182-183).

În legătură cu circumstanțele de fapt contestate prin criticile formulate de către cei doi apelanți inculpați, instanța de control judiciar constată, contrar susținerilor apelanţilor L.L. şi M.M., că acestea au fost corect stabilite de prima instanță.

Declaraţiile date de cei doi apelanţi în faţa primei instanţe sunt infirmate de concluziile constatărilor tehnico-ştiinţifice întocmite în cauză, rezultând că semnăturile executate pe lista electorală suplimentară-urna mobilă în dreptul numelor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. nu au fost executate de aceste persoane, aspectul fiind confirmat şi prin declaraţiile martorilor I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., care, astfel cum s-a precizat şi în considerentele hotărârii atacate, au arătat că nu au formulat cereri pentru a vota prin intermediul urnei mobile şi nici nu au semnat pe lista suplimentară-urna mobilă.

Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că în ziua de 29 iulie 2012, apelanţii M.M. şi L.L. au fost permanent în posesia urnei mobile, exercitând împreună paza urnei în fiecare moment presupus de procesul electoral (inclusiv cel al semnării listei şi al introducerii buletinelor de vot în urnă).

Prin urmare, se apreciază că cei doi inculpaţi au fost singurii în măsură să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cu referire la criticile apelanţilor privind momentele incerte ale executării semnăturilor pe listele electorale şi introducerii voturilor în urnă, Completul de 5 Judecători arată că pentru stabilirea vinovăţiei apelanţilor în raport cu fapta reţinută în sarcina acestora este suficient să se dea eficienţă probelor anterior enumerate, care demonstrează cu certitudine că apelanţii au desfăşurat împreună şi exclusiv activitatea electorală cu urna mobilă, în toată perioada de aproximativ o oră a acestui proces, fiind, din acest motiv, nerelevant momentul din interiorul acestui interval în care, cu înlesnirea apelanţilor, un autor necunoscut a falsificat semnăturile sau a introdus în urnă buletine de vot false.

În baza acestui raţionament logic, datorită continuităţii şi exclusivităţii posesiei exercitate de ambii apelanţi asupra urnei mobile, dar şi a obligaţiei de a asigura securitatea şi integritatea acesteia, rezultă că inculpaţii L.L. şi M.M. au fost în măsură ca, pe tot parcursul procesului electoral cu urna mobilă, de aproximativ o oră, să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Totodată, în raport de declaraţiile apelanţilor, anterior redate, se apreciază că nu este posibil ca alţi membri ai biroului electoral să fi intervenit asupra conţinutului urnei mobile şi a listei suplimentare aferente acesteia, deoarece inculpaţii au precizat că urna mobilă a fost verificată de ei la plecarea în teritoriu, iar la înapoiere a fost sigilată de preşedintele biroului electoral, în prezenţa tuturor membrilor secţiei de votare, inclusiv a apelanţilor, care nu au observat „ca cineva să fi umblat la urna mobilă” (declaraţie L.L., vol. 7 dosar fond, filele 182-183).

Se constată, așadar, că în mod corect prima instanță a reţinut în sarcina apelanţilor inculpaţi M.M. şi L.L. săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, întrucât apelanţii, înţelegând că obligațiile lor constau în asigurarea legalităţii și corectitudinii procesului de votare cu urna mobilă, au înlesnit comiterea de către o persoană neidentificată a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de 3 buletine de vot, acceptând consecinţele unei asemenea fapte.

Ca atare, Completul de 5 Judecători respinge, ca nefondată, critica analizată.

Cu referire la motivul de apel invocat de apelanții inculpați L.L. și M.M. privind greşita individualizare a pedepselor aplicate de către prima instanță, instanța de control judiciar apreciază ca judicioase argumentele instanţei de fond ce au determinat, în final, aplicarea unei sancțiuni egală cu minimul pedepsei închisorii prevăzute de legea veche, în vigoare la data săvârșirii faptelor, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Fără a relua raţionamentul primei instanţe - pe care instanţa de control judiciar şi-l însuşeşte, se apreciază că nivelul pedepsei aplicate concordă cu gradul de pericol social al faptei, dat de importanța valorilor sociale protejate de lege, constând în relațiile sociale care se întemeiază pe încrederea publică în legalitatea și corectitudinea procesului de consultare democratică a populației în cadrul unui referendum.

Contrar susținerilor apelanților, instanța de control judiciar consideră că circumstanţele personale ale apelanților inculpați şi cele reale, ale speţei, au fost corect evaluate de instanţa de fond.

Împrejurarea că apelantul inculpat M.M. este cunoscut ca o persoană cu un comportament corespunzător în comunitate, este văduv, are în întreţinere 2 copii precum şi pe mama sa care necesită atenţie specială (vol. 13 dosar fond, filele 214-215), precum și aceea că apelantul inculpat L.L.,căsătorit, cu doi copii minori în întreținere,este angajat la o societate comercială și este apreciat pentru conduita sa la locul de muncă şi în societate (vol. 13 dosar fond, filele 203-207), au fost puse în balanţă cu aspectele legate de comitere a faptei, cu nerespectarea obligațiilor apelanților inculpați de a asigura legalitatea procesului de votare cu urna mobilă.

Faptele săvârşite de apelanți demonstrează un grad de pericol social important, inclusiv în lumina împrejurărilor că apelanții nu şi-au asumat responsabilitatea faptelor lor, negându-le permanent.

Prin urmare, în lumina aspectelor sintetizate anterior, se consideră justificată decizia primei instanțe de a nu reţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. anterior.

Contrar susținerilor apelanţilor, instanţa de control judiciar apreciază ca deplin justificat raționamentul primei instanţe, în sensul că circumstanţele concrete de săvârşire a faptei atrag aplicarea pedepsei închisorii într-un cuantum constând în limita minimă prevăzută de lege.

Urmare evaluării circumstanțelor specifice speței și aplicării globale a legii penale mai favorabile, se consideră că în cauză, astfel cum a stabilit şi prima instanţă, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 86¹ C. pen. anterior, scopul pedepsei putând fi atins fără executarea pedepsei în regim de detenţie, prin impunerea obligaţiilor prevăzute de lege în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Ca atare, critica analizată este nefondată.

8.În cadrul apelurilor declarate, inculpaţii N.N. și P.P., de asemenea membri ai biroului electoral al secţiei de votare nr. 112 Bragadiru, Judeţul Teleorman, au considerat că prima instanţă a greșit condamnându-i pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 7/2000 și, respectiv, de art. 255 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Au susţinut că situația de fapt reținută în cauză a fost întemeiată, în principal, pe declarația coinculpatului E.E.E., care nu se coroborează cu restul probelor administrate.

În subsidiar, apelanții inculpați au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, prin prisma art. 52 și 72 C. pen. anterior, considerând că prima instanță trebuia să facă aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) și a art. 81 din același cod.

Analizând, cu prioritate, criticile formulate de apelanții inculpați N.N. și P.P., referitoare la greşita stabilire a situaţiei de fapt de către prima instanţă, instanţa de control judiciar reține că, potrivit considerentelor primei instanțe, activitatea presupus infracțională a apelanților a constat în aceea că în ziua referendumului, apelantul N.N. a primit, atât dimineaţa, cât şi seara, suma de câte 100 lei de la primarul com. Bragadiru, apelantul P.P., în scopul de a nu constata fraudele electorale şi de a nu acţiona în vreun fel pentru combaterea acestora.

Corelativ, prima instanță a stabilit că activitatea desfășurată de apelantul inculpat P.P., ar fi constat în aceea că în dimineaţa zilei referendumului, inculpatul i-a dat suma de 100 lei inculpatului N.N., în biroul electoral al secţiei de votare nr. 112 din com. Bragadiru, iar seara, după închiderea votului, i-a dat încă 100 lei, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile specifice de funcţionar ce exercită autoritatea de stat, respectiv să se abţină de la constatarea fraudelor electorale şi să nu acţioneze în vreun fel pentru combaterea acestora.

În legătură cu aspectele menționate, apelantul inculpat P.P. a fost audiat, atât în cursul urmăririi penale (vol. 15 d.u.p., filele 57-58), cât şi în faţa instanţei de fond, însă în faza de apel și-a rezervat dreptul la tăcere, prin declarația dată la termenul de judecată din data de 28 septembrie 2015.

În ambele situații, apelantul P.P. a negat acuzația de dare de mită reținută în sarcina sa: „în ziua de 29 iulie 2012 nici măcar nu m-am întâlnit cu N.N. Nici personal, nici prin altă persoană nu i-am dat acestuia o sumă de bani. Nu aş defini relaţiile pe care le am cu N.N. ca fiind de duşmănie, dar fiecare dintre noi este membru al altui partid politic şi ne-am situat în tabere adverse aşa cum suntem şi astăzi” (declarație instanță fond, vol. 13 dosar fond, filele 28-29).

Și apelantul N.N. a dat declarație în cursul urmăririi penale (vol. 15 d.u.p., filele 49-51), rezervându-și dreptul la tăcere în fața instanțelor de fond și de apel. Astfel, în fața organelor de urmărire penală a susținut că nu a primit niciun ban de la primarul P.P. și nici nu s-a întâlnit cu acesta decât după terminarea votării, când, la solicitarea lui Platon X, i-a dus lui P.P. un bilețel cu rezultatele votării.

Inculpații I.I., H.H. și J.J., membri ai biroului electoral al secției de votare, nu au făcut precizări în declarațiile date privind situația de fapt referitoare la acuzațiile de dare și, respectiv, luare de mită.

În schimb, apelantul inculpat E.E.E., membru al secției de votare nr. 114 Bragadiru, Județul Teleorman, a declarat în faza de urmărire penală: „N.N. mi-a recunoscut că a primit o sumă de bani în dimineaţa zilei de 29 iulie 2012, respectiv un milion de lei vechi şi seara, după votare, altă sumă de un milion lei vechi de la primarul P.P. (…) Cu privire la suma de un milion de lei vechi, primită de N.N. de la P.P. în dimineaţa zilei referendumului, acesta mi-a spus că a fost dată chiar de primar în maşina lui Cristi, care ştie despre acest lucru, alături de x. (…). Ţin să mai menţionez faptul că N.N., a afirmat faţă de mine că, aşa cum i-a cerut primarul P.P., nu s-a implicat pentru o desfăşurare corectă a procesului de vot în secţia 112, ba, mai mult, a părăsit sediul secţiei de votare pentru o bună perioadă de timp când a stat în bar, nu a mers nici cu urna mobilă, etc.” (vol. 20 d.u.p., fila 152); totodată, inculpatul E.E.E. a precizat: „în discuţia de la domiciliul lui N.N. din data de 04 septembrie 2012 eu l-am întrebat pe acesta ce o să declare dacă va fi întrebat de către procurori în legătură cu sumele de bani primite de la primarul P.P., iar acesta mi-a spus că nu va recunoaşte, întrucât despre acest lucru, care nu-l vor da în vileag” (vol. 20 d.u.p., fila 153).

Contrar susținerilor apelanților P.P. și N.N., instanța de apel apreciază că declarația inculpatului E.E.E. se coroborează pe deplin cu conţinutul înregistrărilor convorbirilor ambientale purtate între N.N. şi E.E.E. la 4 septembrie 2012, după primirea citațiilor și declanşarea cercetărilor penale:

“E.E.E.: Mie mi-e (…). Mă gândesc aşa ca chestie, după mintea mea proastă. El atunci seara, când a intrat în secţie, ţie câţi bani ţi-a dat în secţie? În primărie?

N.N.: Nu. Mi-a dat în primărie.

E.E.E.: Da’ nu ți-a (…)? Pe drum?

N.N.: Nu pe drum, în maşină.

E.E.E.: O fi văzut, dracu, cineva, când ţi-o dat?

N.N.: N-o avut cine.

E.E.E.: (…). Da’ dacă n-a văzut nimeni când ți i-a dat, tot e bine. Dar dacă l-a văzut cineva?

N.N.: Păi, n-a avut cine. Decât x şi y.

E.E.E.: Cristi, consilieru’? Păi, y! y, dacă-l ia la ture, nu spune? Dacă a văzut Cristi, ăla e fricos de piuie! Cât ţi-a dat, două milioane?

N.N.: Nu! Un milion. Era cu y şi, pe urmă, mi-a dat seara un milion.

E.E.E.: Păi, vezi! Ştiam eu că îţi dă seara! y! y! Dacă-l ia la prefect, spune. Îţi spun, el a altu’, dacă-ţi spun!?

N.N.: El nici n-a văzut, nici nu ştie, y.

E.E.E.: Da’ a fost și cu y în mașină?

N.N.: Eram la y în maşină.

Astfel cum a considerat și prima instanță, se apreciază că darea și, respectiv, primirea sumei de bani de câte 100 de lei este confirmată și de înregistrarea convorbirii ambientale purtate de E.E.E. şi N.N. la data de 6 septembrie 2012:

E.E.E.: După? Când ţi-a dat, ţi-a dat decât un milion şi a zis: „Restu’ mâine seară!”

Interlocutor: Da!

E.E.E.: Păi, da, păi, vezi?

Interlocutor: Păi, da, nici n-a văzut acela ce mi-a dat atunci.

Interlocutor: Îhî! Zice: „Ia, colea şi restu’ mâine seară!”

E.E.E.: Şi mâine seară (…)?

Interlocutor: Şi mâine după votare!

E.E.E.: Şi mâine după votare când ţi i-a dat?

Interlocutor: După votare am venit şi el vorbea cu X şi a întins mâna la mine şi (…). N-a zis nimic, n-am vorbit nimic.

E.E.E.: Pe muteşte ţi i-a dat.”

Se mai reține că în declaraţia dată în faţa instanţei de fond, la data de 8 ianuarie 2015, inculpatul E.E.E. a arătat: „Suma de 100 lei la care s-a făcut referire în interceptări privea banii primiţi de N.N. care a spus că a primit un milion dimineaţa, un milion seara. L-am întrebat pe N.N. dacă a primit ceva şi mi-a spus că de dimineaţa a primit de la primarul P.P. un milion dimineaţa, un milion seara” (vol. 12 dosar fond, filele 89 verso-90).

În criticile formulate, apelanții inculpați U.U. și O.O. au susținut că luarea și, respectiv, darea de mită nu poate fi posibilă, pe motiv că între cei doi exista o adversitate politică.

Or, în raport cu probatoriile administrate, menţionate anterior, această susținere a fost în mod corect înlăturată de instanța de fond, nefiind nici dovedită, nici relevantă cauzei.

Împrejurarea că declarația din cursul urmăririi penale a inculpatului E.E.E. a fost dată după mai bine de o lună de la data referendumului nu are relevanță, timpul scurs de la data faptelor nefiind atât de îndelungat încât să afecteze memoriei acestuia cu privire la aspecte importante ale cauzei.

Referitor la susținerea apelanților, în sensul că, în mod greșit, instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile martorilor (care au arătat în cursul judecării fondului că inculpatul N.N. ar fi petrecut ziua referendumului împreună cu ei), instanța de control judiciar apreciază, dimpotrivă, că prima instanță a procedat justificat înlăturând aceste declarații din ansamblul probator, în considerarea coroborării depline a înregistrărilor convorbirilor ambientale purtate de E.E.E. şi N.N. la datele de 4 și, respectiv, 6 septembrie 2012 cu declarațiile inculpatului E.E.E., din care rezultă fără dubiu săvârșirea faptelor reținute în sarcina celor doi apelanți inculpați.

De altfel, reaudiat de către instanța de fond la termenul din data de 8 aprilie 2015, inculpatul E.E.E. a reluat declarațiile sale anterioare, arătând că: ”De la N.N. ştiu că a primit bani de la P.P., respectiv 1 milion de lei în cursul zilei şi cel de-al doilea milion în seara zilei referendumului. Nu ştiu să spun acum care a fost motivul pentru care s-au dat şi s-au primit aceste sume de bani, dar precizez că îmi menţin integral declaraţiile date”(vol. 17 dosar fond, fila 37).

Având în vedere aspectele anterior redate, se constată că în mod corect a stabilit prima instanță că fapta inculpatului N.N. care, în ziua de 29 iulie 2012, a primit bani de la inculpatul P.P. pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de a observa şi combate fraudele electorale, pe care le avea în calitate de membru al biroului electoral, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare).

Deopotrivă, instanța de fond a procedat corect reţinând că oferirea sumei de câte 100 lei, atât în dimineaţa zilei referendumului, cât și seara, după închiderea votului, de către apelantul inculpat P.P. apelantului N.N., în scopul ca cel din urmă menţionat să nu îşi îndeplinească atribuţiile de a constata şi combate fraudele electorale realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare).

În consecință, Completul de 5 Judecători respinge, ca nefondată, critica analizată.

Cu referire la motivul de apel invocat de apelanții inculpați N.N. și P.P. privind greşita individualizare a pedepselor aplicate de către prima instanță, instanța de control judiciar face trimitere la argumentele menționate anterior, în analiza criticii similare formulate de apelanții inculpați M.M. și L.L., considerând că sunt pe deplin aplicabile și în cazul de față.

Completul de 5 Judecători apreciază că nivelul pedepselor aplicate concordă cu gradul de pericol social al faptei, dat de importanța valorilor sociale protejate de lege, constând în relațiile sociale care se întemeiază pe încrederea publică în legalitatea și corectitudinea procesului de consultare democratică a populației în cadrul unui referendum.

Împrejurarea că apelantul inculpat N.N. este căsătorit, are doi copii majori, are o bună conduită în societate şi o gospodărie bine organizată, (vol. II dosar apel, fila 204), precum și aceea că apelantul inculpat P.P., căsătorit, cu un copil minor, are o bună conduită în societate, fiind cunoscut ca un om cinstit, gospodar şi muncitor (vol. II dosar apel, fila 205), au fost analizate de instanța de fond prin contrapondere cu gradul semnificativ de pericol social ce caracterizează faptele săvârșite, dat de neîndeplinirea atribuţiilor de asigurare a legalităţii şi corectitudinii desfăşurării procesului electoral.

Prin urmare, contrar criticilor formulate, Completul de 5 Judecători apreciază că circumstanţele personale ale apelanților inculpați au fost corect valorificate de instanţa de fond, cu atât mai mult cu cât, în ciuda evidențelor, apelanții nu şi-au asumat responsabilitatea faptelor lor, negându-le permanent.

Astfel, opțiunea primei instanțe de a nu reţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. anterior este una justificată, circumstanţele concrete de săvârşire a faptei conducând la aplicarea pedepsei închisorii într-un cuantum reprezentat de minimul special prevăzut de lege.

În plus, urmare evaluării de ansamblu a circumstanțelor specifice speței, persoanei apelanților și aplicării globale a legii penale mai favorabile, instanța de control judiciar apreciază ca judicioase argumentele instanţei de fond ce au determinat, în final, aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării, fiindu-le impuse obligaţiile prevăzute de art. 86² și următoarele C. pen. anterior.

În consecinţă, critica este neîntemeiată, fiind respinsă ca atare.

9. Prin apelurile declarate, inculpaţii X.X. și Z.Z., membri ai biroului electoral al secţiei de votare nr. 113 Bragadiru, Judeţul Teleorman, au criticat hotărârea pronunţată de către prima instanţă pentru neconcordanţa probelor administrate cu situaţia de fapt reținută, apelanţii solicitând aplicarea principiului in dubio pro reo.

În subsidiar, cei doi apelanţi au criticat modul de individualizare a pedepselor aplicate.

Analizând prioritar critica apelanţilor inculpaţi X.X. și Z.Z., referitoare la greşita stabilire a situaţiei de fapt de către prima instanţă,instanţa de control judiciar constată că activitatea presupus infracţională reţinută în sarcina acestora a privit un număr de 2 semnături executate pe lista electorală suplimentară - urna mobilă.

Din concluziile constatărilor tehnico-ştiinţifice întocmite în cauză (vol. 18 d.u.p. filele 94-100, 105-112) a rezultat cu certitudine că semnăturile executate pe lista electorală suplimentară-urna mobilă în dreptul numelor B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. nu au fost executate de aceste două persoane.

Audiate în faza de urmărire penală şi de către prima instanţă, persoanele anterior enumerate au confirmat că semnăturile de pe lista suplimentară urna mobilă nu le aparţin, precizând că nu au semnat nicio cerere pentru a vota prin intermediul urnei mobile. (vol. 18 d.u.p., filele 103, 113).

Astfel, în declaraţia dată de martorul B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. în faţa organelor de urmărire penală la 12 decembrie 2012, acesta a precizat: „Nu am participat la referendumul din 29 iulie 2012.(…). Mi s-a prezentat şi lista electorală suplimentară a secţiei de votare nr. 113 şi am constatat că la poziţia nr. 17, în dreptul numelui meu, figurează o semnătură care nu-mi aparţine. Nu ştiu cine mi-a falsificat semnătura.(…). Nu am timbru cu menţiunea «Votat 29 iulie 2012.»” (vol. 18 d.u.p., fila 103).

De asemenea, martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a arătat în declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală la 11 decembrie 2012 (vol. 18 d.u.p., fila 113): „Nu am participat la referendumul din 29 iulie 2012. (…) Mi s-a prezentat şi lista electorală suplimentară a secţiei de votare nr. 113 şi am constatat că la poziţia nr. 11 figurează în dreptul numelui meu o semnătură ce nu-mi aparţine”.

Cu ocazia judecării fondului, instanţa a dispus citarea cu mandat de aducere a martorilor în vederea audierii lor nemijlocite, însă aceştia nu s-au putut prezenta din motive de sănătate (potrivit celor menţionate în încheierea de şedinţă din data de 24 octombrie 2014). În aceste condiţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 381 alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus citirea depoziţiilor date de martori în cursul urmăririi penale, urmând să se ţină seama de conţinutul acestora la judecarea cauzei.

Cu privire la situaţia de fapt, instanţa de control judiciar reţine că în urma audierii apelanţilor Z.Z. şi X.X. de către instanţa de fond, aceştia au confirmat că au desfăşurat activitatea electorală cu urna mobilă.

Astfel, apelantul inculpat Z.Z. a arătat: „Domnul preşedinte al secţiei a verificat urna mobilă şi a sigilat-o. Nu ştiu cine a făcut listele pe baza cărora noi am plecat cu urna mobilă.(…) Nu am nicio explicaţie pentru cele două voturi care s-au găsit în urma mobilă şi pentru care persoanele nu au votat. Nu am nicio explicaţie nici cu privire la buletinele de vot suplimentare faţă de numărul real al votanţilor. Cu urna mobilă am fost cu X.X. şi cu un agent de pază al secţiei. Nu am lipsit nicio perioadă de lângă urna mobilă. (…) Am fost şi la B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. Am fost şi la A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.. (…) Urna mobilă a fost sigilată de noi când ne-am întors, i-am dat-o preşedintelui care a băgat-o în fişet împreună cu listele. Nu a mai avut nimeni acces la fişet” (vol. 8 dosar fond, fila 38 verso).

Aspectele relatate au fost confirmate şi de inculpatul X.X. în declaraţia dată în faţa instanţei de fond: „Lista nu era semnată în dreptul nimănui atunci când am primit-o. Urna mobilă a fost verificată de preşedintele secţiei când am luat-o în primire. Am făcut toate procesele verbale aferente. Am fost la toate persoanele de pe liste. I-am găsit pe toţi. Cred că şi pe doamna Y.Y. şi domnul B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. i-am găsit. (…). Am fost în permanenţă alături de Z.Z. şi de jandarm alături de urna mobilă. Nu am nicio explicaţie pentru faptul că cei doi nu au votat. (…). Ştampila aferentă urnei mobile a fost când la mine, când la Z.Z.” (vol. 8 dosar fond, fila 37 verso).

Prin cele declarate în faţa primei instanţe, inculpaţii au confirmat şi aspectele menţionate în faţa organelor de urmărire penală, unde inculpatul Z.Z. a arătat, între altele, că: „ceea ce ţin minte cu precizie este faptul că în acea zi, în jurul orelor 16:00, mi s-a dat sarcina să plec cu urma mobilă prin comună, însoţit de către agentul de pază care efectua paza la secţia de votare nr. 113. Practic, eu am mers la fiecare om acasă, care se găsea pe liste şi era transportabil, şi îi dădeam ştampila şi buletinul de vot şi după ce acesta vota şi introducea buletinul în urna mobilă, eu îi puneam ştampila pe buletin. Toată această activitate, din câte îmi amintesc, a durat cca 3 ore. După îndeplinirea acestei activităţi, ne-am întors la secţia de votare şi am predat urna mobilă preşedintelui secţiei, domnul x. Din punctul meu de vedere, eu nu am nicio explicaţie pentru existenţa pe listele permanente şi suplimentare a unui număr de 18 voturi falsificate, însă subliniez încă o dată faptul că eu nu am avut ca atribuţie ţinerea listelor permanente şi suplimentare. La terminarea zilei de votare, alături de ceilalţi colegi membri ai secţiei de votare, am semnat procesul verbal aferent, însă nu am verificat/nu m-am uitat pe listele permanente şi suplimentare aferente” (vol. 18 d.u.p. fila 38).

Totodată, cu aceeaşi ocazie, inculpatul X.X. a precizat: „Din câte ţin minte, în acea zi, 29 iulie 2012, preşedintele secţiei de votare mi-a zis să iau urna mobilă şi, însoţit de agentul de pază, am umblat pe raza secţiei de votare, la persoanele netransportabile, pentru a-şi exercita dreptul de vot şi absolut toţi oamenii la care am fost acasă au votat. Nu mai reţin exact, dar cred că în jur de o oră şi jumătate - două a durat toată această activitate, după care ne-am întors la secţie şi am predat preşedintelui urna mobilă. La finalul zilei de votare, alături de ceilalţi membri, am votat procesul-verbal aferent. Este adevărat faptul că în acea zi a fost o căldură infernală şi nu am verificat listele permanente şi suplimentare completate în acea zi. Din punctul meu de vedere, eu nu am nicio explicaţie pentru existenţa pe listele permanente şi suplimentare a unui număr de 18 voturi falsificate” (vol. 18 d.u.p. 47).

În faţa instanţei de control judiciar, atât apelantul Z.Z. (la termenul de judecată din 28 septembrie 2015), cât şi apelantul X.X. (la termenul de judecată din 23 noiembrie 2015), au precizat că nu doresc să dea o nouă declaraţie şi au arătat că îşi menţin declaraţiile date anterior în cauză.

În raport de probele anterior redate, instanța de control judiciar constată, contrar susținerilor apelanţilor Z.Z. şi X.X., că circumstanțele de fapt caracteristice activităţii celor doi inculpaţi au fost corect stabilite de prima instanță.

Declaraţiile date de cei doi apelanţi în faţa primei instanţe sunt infirmate de concluziile constatărilor tehnico-ştiinţifice întocmite în cauză, care a stabilit că semnăturile de pe lista electorală suplimentară-urna mobilă din dreptul numelor B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. nu au fost executate de aceste persoane, deosebindu-se structural de semnăturile lor stabile.

Aceste aspecte sunt confirmate şi prin declaraţiile martorilor B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., care, astfel cum s-a precizat şi în considerentele hotărârii atacate, au arătat că nu au votat prin intermediul urnei mobile şi nici nu au semnat pe lista suplimentară-urna mobilă.

Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că în ziua de 29 iulie 2012, apelanţii Z.Z. şi X.X. au fost permanent în posesia urnei mobile, exercitând împreună şi exclusiv paza urnei, în fiecare moment presupus de procesul electoral (inclusiv cel al semnării listei şi al introducerii buletinelor de vot în urnă.

Ca atare, se apreciază că cei doi inculpaţi au fost singurii în măsură să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Cu referire la criticile apelanţilor, Completul de 5 Judecători arată că pentru stabilirea vinovăţiei apelanţilor în raport cu fapta reţinută în sarcina lor este suficient să se dea eficienţă probelor anterior enumerate, întrucât acestea demonstrează cu certitudine că apelanţii au efectuat integral activitatea electorală cu urna mobilă, ca atare este nerelevant momentul concret în care, cu înlesnirea apelanţilor, un autor necunoscut a falsificat semnăturile sau a introdus în urnă buletine de vot false.

Datorită continuităţii şi exclusivităţii posesiei exercitate de ambii apelanţi asupra urnei mobile, dar şi a obligaţiei de a asigura securitatea şi integritatea urnei ce revenea apelanţilor, Completul de 5 Judecători consideră că inculpaţii Z.Z. şi X.X. au fost în măsură ca, în oricare moment al procesului electoral cu urna mobilă, să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Se constată, așadar, că prima instanță a procedat corect atunci când a reţinut în sarcina apelanţilor inculpaţi Z.Z. şi X.X. săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, întrucât apelanţii, înţelegând că obligațiile lor constau în asigurarea legalităţii și corectitudinii procesului de votare cu urna mobilă, au înlesnit comiterea de către o persoană neidentificată a infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui număr suplimentar de 3 buletine de vot, acceptând consecinţele unei asemenea fapte.

Ca atare, Completul de 5 Judecători respinge, ca nefondată, critica analizată.

Cu referire la motivul de apel invocat de apelanții inculpați Z.Z. şi X.X. privind greşita individualizare a pedepselor aplicate de către prima instanță, instanța de control judiciar face trimitere la argumentele menționate anterior, în analiza criticilor similare formulate de apelanții inculpați M.M., L.L., P.P. şi N.N., pe deplin aplicabile și în cazul de față.

Ca şi în cazul inculpaţilor anterior menţionaţi, se apreciază că nivelul pedepselor aplicate concordă cu gradul de pericol social al faptei, dat de importanța valorilor sociale protejate de lege.

Împrejurarea că apelantul inculpat Z.Z. este căsătorit şi este cunoscut cu o bună conduită în societate şi familie, precum şi în activitatea profesională (vol. 13 dosar fond, filele 171-177), precum şi aceea că apelantul inculpat X.X. are o buna conduită în comunitate, fiind căsătorit şi având în întreţinere 2 copii minori (vol. 13 dosar fond, filele 179-182), au fost cântărite de instanţa de control judiciar în raport cu gradul semnificativ de pericol social ce caracterizează faptele săvârșite, dat de importanța valorilor sociale protejate de lege, constând în relațiile sociale care se întemeiază pe încrederea publică în legalitatea și corectitudinea procesului de consultare democratică a populației în cadrul unui referendum.

Contrar criticilor analizate, se apreciază că circumstanţele personale ale apelanților inculpați au fost corect valorificate, fiind justificată opţiunea primei instanţe de a nu reţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen.

În plus, în raport de cuantumul pedepsei aplicate (reprezentat de minimul special prevăzut de lege), urmare evaluării circumstanțelor specifice speței, persoanei apelanților și aplicării globale a legii penale mai favorabile, instanța de control judiciar apreciază că în mod corect a procedat prima instanţă atunci când a stabilit, ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere şi nu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, prima modalitate asigurând, într-o măsură mai mare, realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei, prin intermediul obligaţiilor prevăzute de art. 86² și următoarele C. pen. anterior.

În consecinţă, Completul de 5 Judecători respinge critica analizată ca nefiind fondată.

10. Referitor la apelul formulat de inculpaţii F.F.F. şi G.G.G., membri ai secţiei de votare nr. 114 Bragadiru, Judeţul Teleorman, Completul de 5 Judecători reține că la termenul de judecată din data de 23 noiembrie 2015, astfel cum se reţine şi prin încheierea de la acea dată, ambii apelanţi inculpaţi au fost prezenţi personal în faţa instanţei de control judiciar şi au formulat cereri orale de retragere a apelurilor promovate în cauză (filele 123-124 şi 125 vol. II dosar apel).

Constatând îndeplinite condițiile impuse de textul art. 415 alin. (1) C. proc. pen., atât sub aspectul termenului în interiorul căruia cererile au fost formulate, cât și sub aspectul prezentării şi exprimării voinţei apelanţilor în fața instanței de apel, Completul de 5 Judecători a luat act de manifestarea de voință a apelanţilor inculpaţi F.F.F. şi G.G.G., în sensul retragerii apelurilor declarate în cauză.

În continuare, având în vedere situația specială a secției de votare nr. 287 com. Suraia, Județul Vrancea, mai exact cele trei liste cu semnături falsificate, dar și interdependența dintre multiplele critici formulate, pe de o parte, de inculpați - membri ai biroului electoral al secției de votare și, pe de altă parte, de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., instanța de control judiciar va proceda, în cele ce urmează, la analiza lor corelată, ținând cont de legăturile strânse existente între aspectele invocate în cadrul apelurilor formulate.

11. Inculpații I.I.I., L.L.L., J.J.J. şi K.K.K., M.M.M., H.H.H. și A.A.A.A.A.A.A.A. au invocat în cadrul apelurilor declarate,sub un prim aspect, atât în scris (filele 50-56 şi 64-72, 174-177, 179-182, 57-63 vol. I dosar apel, 90-95 vol. II dosar apel, 43-49 vol. I dosar apel), cât și oral, că prima instanță a reținut incorect situaţia de fapt incidentă în cauză, fără a exista concordanță cu probele administrate.

În al doilea rând, apelantele J.J.J. și K.K.K. au susținut că nu sunt întrunite condiţiile elementului material al laturii obiective a infracțiunii pentru care au fost condamnate, deoarece nu aveau atribuţii de supraveghere a desfăşurării referendumului.

Sub un al patrulea aspect, toți apelanții au contestat sentința atacată, susţinând că forma participaţiei constând în complicitate morală nu este prevăzută de lege, iar sub un ultim aspect, aceștia au criticat hotărârea atacată pentru omisiunea de a reţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) C. pen. anterior, considerând pedepsele aplicate a fi prea aspre. Totodată, au solicitat aplicarea prevederilor art. 81 C. pen. anterior, susţinând, totodată, că termenul de încercare de 6 ani fixat de prima instanţă este prea mare, în raport cu dispozițiile art. 86² C. pen. anterior, fiind încălcat principiului legalităţii şi echităţii aplicării pedepsei.

Analizând criticile formulate cu privire la greșita reținere a situației de fapt privind activitatea desfășurată în cadrul secției de votare nr. 287 Suraia, din perspectiva probelor administrate, instanța de control judiciar constată că în acest caz au fost falsificate voturi atât pe lista permanentă și pe cea suplimentară a secției de votare, cât și pe lista suplimentară-urnă mobilă.

Mai exact, din coroborarea probelor rezultă că au fost falsificate 43 de semnături pe lista permanentă a secției,163 de semnături pe lista suplimentară a secției și 39 de semnături pe lista suplimentară-urna mobilă, în total 245 de semnături executate pe listele electorale.

Constatările tehnico - ştiinţifice grafoscopice efectuate de Institutul Naţional de Criminalistică au relevat fie caracterul fals al unor semnături, ce nu au fost efectuate de persoanele indicate drept titulari (1 pe lista permanentă, 163 pe lista suplimentară a secţiei şi 11 pe lista suplimentară - urna mobilă, în total 175 de semnături), fie au stabilit că în 51 de cazuri (23 pe lista permanentă şi 28 pe lista suplimentară - urna mobilă) semnăturile efectuate la rubrica „semnătura titularului” de pe listele electorale se deosebesc structural de semnăturile stabile ale titularilor. De asemenea, s-a stabilit că un număr de 19 persoane, în dreptul numelor cărora figurează semnături pe lista electorală permanentă, nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012.

Referitor la situația de fapt privind secția de votare nr. 287 com. Suraia, județul Vrancea, apelanții I.I.I., L.L.L., J.J.J., A.A.A.A.A.A.A.A. și M.M.M., președintele secției de votare, H.H.H. și restul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, au fost audiaţi în calitate de învinuiţi, în cursul urmăririi penale (vol. 27, d.u.p., filele 10-92), în timp ce apelanta K.K.K. nu a dorit să dea declarații.

i) Lista electorală permanentă. Apelanta inculpată I.I.I. a declarat, în faza de urmărire penală, că s-a ocupat doar de partea din listele electorale permanente conţinând numele persoanelor începând cu literele R şi P, precizând că apelantul A.A.A.A.A.A.A.A. a avut sarcina de a se deplasa, singur, cu urna mobilă(declarație vol. 27 d.u.p., fila 49).

Apelantul inculpat M.M.M. a declarat că s-a ocupat de listele electorale permanente care conţineau numele persoanelor care încep cu literele de la S până la Z (declarație vol. 27 d.u.p., fila 57). Apelanta J.J.J. a precizat în fața organelor de urmărire penală că s-a ocupat de listele permanente care conţineau numele persoanelor care începeau cu literele A, B şi o parte din C (vol. 27 d.u.p., fila 76).

Acest sistem de împărţire a listelor electorale permanente a fost confirmat şi de apelantul H.H.H., care a menționat că „Lista permanentă a secţiei a fost împărţită în ordine alfabetică între membrii secţiei de votare, cu excepţia lui A.A.A.A.A.A.A.A. şi a mea, fiecare dintre membri primind câteva file din lista respectivă” (declarație vol. 27 d.u.p., filele 10-12; 15-16).

În faţa primei instanţe, I.I.I., K.K.K., J.J.J., M.M.M. și A.A.A.A.A.A.A.A. şi-au rezervat dreptul la tăcere, în timp ce L.L.L. a dat declaraţie, negând săvârşirea vreunei infracţiuni.

Menținând declarația dată în fața organelor de urmărire penală (vol. 27 d.u.p., fila 83), apelantul inculpat L.L.L. a confirmat în faţa instanței de fond că s-a ocupat de listele electorale permanente care conţineau numele persoanelor ce încep cu litere de la M până la S, iar în perioadele cât a lipsit din secție, de listele sale s-au ocupat apelanții inculpați I.I.I. şi M.M.M. A mai precizat că ștampila de control a fost, în permanență, la apelantul H.H.H., preşedintele secţiei, iar cele 5 ștampile de vot erau la membrii biroului. În legătură cu organizarea votului, a susținut că buletinele de vot erau înmânate de o persoană, iar ştampila de vot era înmânată alegătorului de către altă persoană din cadrul biroului secției. Cât despre deplasarea cu urna mobilă, a menționat că deși a fost delegat să meargă cu urna mobilă, a refuzat, fiind singurul reprezentant al Partidului Democrat Liberal (declarație vol. 12 dosar fond, filele 96-97).

În fața Completului de 5 Judecători, toți apelanții ce au făcut parte din biroul electoral al secției și-au rezervat dreptul la tăcere, cu excepția apelantului R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., care a depus mărturie privitor la aspectele legate de activitatea desfășurată cu urna mobilă.

Se reţine că la secţia de votare Suraia, în ziua referendumului, au fost prezenţi observatorii A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.. De remarcat că martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. este rudă prin alianţă cu apelantul inculpat H.H.H., în sensul că sora mamei martorei este căsătorită cu un văr sau un unchi al acestuia. Totodată, inculpatul M.M.M. este naşul de botez al fratelui martorei.

Din declaraţia martorei A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., dată la instanţa de fond la 5 februarie 2015, a rezultat că aceasta i-a văzut pe membrii biroului electoral semnând pe listele electorale permanente pe care fiecare le avea în primire (vol. 13 dosar fond, fila 15 verso): „În ziua referendumului m-am prezentat la secţia de votare nr. 287 din com. Suraia ca observator din partea unei fundaţii, dacă îmi amintesc bine. La ora 06:00 am intrat în sala secţiei de votare împreună cu membrii comisiei. Totul a decurs normal până în jurul orei 08:00. La acest moment în sală a intrat viceprimarul comuni, Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. care a discutat cu membrii comisiei după care a ieşit, fiind urmat de H.H.H., preşedintele comisiei. Când a revenit în sală, H.H.H. m-a luat pe sus şi m-a împins în partea cealaltă a sălii. Am avut o singură replică faţă de comportamentul acestuia: «Să vă fie ruşine pentru ceea ce urmează să faceţi». Am văzut că membrii comisiei semnau pe listele permanente, respectiv listele pe care le aveau fiecare în gestiune; îi nominalizez pe K.K.K., M.M.M. şi I.I.I. (…) H.H.H. îmi spusese că numele meu este ortografiat greşit pe acreditarea de observator şi că din acest motiv mă poate da oricând afară din secţie. Pentru acest motiv nu am spus nimic despre cele pe care le-am constatat cu privire la semnarea listelor permanente. Totuşi pe parcursul zilei am relatat ce am văzut în legătură cu semnarea listelor permanente de către membrii comisiei lui L.L.L. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. L.L.L. era membru al comisiei iar M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. era observator ca şi mine. Nu au avut niciun fel de comentariu atunci când eu le-am relatat cele arătate mai sus. Când H.H.H. ieşea din secţie, cea care se ocupa de listele electorale permanente ce îi reveneau acestuia era J.J.J. Acest mod de lucru l-am remarcat şi în cazul celorlalţi membri ai comisiei care se înlocuiau unii pe alţi în îndeplinirea acestei activităţi atunci când unul dintre ei trebuia să părăsească incinta. În acelaşi mod am procedat şi eu în sensul că am făcut cu schimbul cu celălalt observator, unul rămânând în permanenţă în sală în timp ce celălalt îşi rezolva probleme curente.”

În scurtele perioade de timp în care apelanţii inculpaţi au părăsit localul secţiei, atribuţiile le-au fost preluate de ceilalţi membri ai biroului electoral, fără a se putea stabili cu certitudine identitatea înlocuitorului fiecărei persoane care a lipsit din secţie şi în ce a constat, efectiv, prestaţia acestuia, aspecte confirmate de declaraţiile date în faza de urmărire penală de apelanţii inculpaţi M.M.M. şi J.J.J.. Apelantul M.M.M. a declarat că „a lipsit din incinta secţiei pentru scurte perioade de timp aferente pauzei de masă şi deplasării la toaletă” (vol. 27 d.u.p., fila 57), iar apelanta J.J.J. a declarat că a completat lista electorală suplimentară atunci când preşedintele H.H.H. pleca la masă sau la toaletă: „Menţionez că, din câte îmi amintesc, au fost 10-15 astfel de cazuri” (vol. 27 d.u.p., fila 76).

În legătură cu lista electorală permanentă a secţiei, martorii, A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I.I., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J.J., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L. şi P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. au declarat în faţa instanţei de fond, la termenul de judecată din 24 octombrie 2014 (filele 211, 228, 218, 219, 220, 221, 222, 225, 228, 230, 232, 235, 238, 239, 240, 241 vol. 11 dosar fond) că nu şi-au exercitat dreptul la vot la referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, unii dintre martorii menţionaţi adăugând că semnăturile aflate pe listele electorale în dreptul numelui lor nu le aparţin.

De altfel, cu ocazia numărării voturilor, martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a constatat că există un număr de aproximativ 350 de buletine de vot în plus faţă de numărul persoanelor care se prezentaseră la vot, potrivit propriei numărători, însă niciunul dintre cei doi observatori nu au putut constata cine şi când anume a introdus buletine de vot suplimentare în urnă.

Prin urmare, având în vedere aspectele anterior menţionate, Completul de 5 Judecători apreciază ca nefiind fondată critica apelanţilor I.I.I., M.M.M., L.L.L., J.J.J. şi K.K.K. referitoare la greşita reţinere de către prima instanţă a situației de fapt.

ii) În legătură cu lista electorală suplimentară, instanța de control judiciar constată, astfel cum a declarat în mod neechivoc chiar apelantul H.H.H., că acesta s-a ocupat de această listă, pe care a completat numele şi datele de identitate ale alegătorilor care s-au prezentat pentru a vota: „lista suplimentară am avut-o eu personal în grijă şi am completat personal pe aceasta, cu excepţia momentelor când am ieşit din secţia de votare, când lista suplimentară a fost completată de alţi membri ai comisiei, fără a putea preciza care anume din aceştia şi în care împrejurare” (declarație H.H.H., vol. 27 d.u.p., fila 11).

Completul de 5 Judecători subliniază că, potrivit procesului verbal din data de 10 august 2012, aflat în volumul 33, filele 15 - 32 d.u.p., cele 163 de rubrici din lista electorală suplimentară, totalizând 12 pagini cuprind date de identificare fictive ale persoanelor verificate (CNP, seria şi nr. CI), iar raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică din subordinea Inspectoratului General al Poliției Române (vol. 27, d.u.p. filele 110-180) a stabilit că scrisul depus pe cele 12 pagini a fost executat de cel puţin 5 persoane diferite, fiind identificat scrisul apelanților inculpați A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M., H.H.H., J.J.J. şi al altor persoane rămase neidentificate.

S-a mai constatat că, deși în dreptul numelor lor figurau semnături pe lista electorală permanentă, numiții D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D.D., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E., M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.,U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U.U., V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T.T., G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L.L., S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O. şi B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B. nu s-au aflat pe teritoriul României în ziua de 29 iulie 2012.

Activitatea de falsificare a semnăturilor şi voturilor a fost observată şi de martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. (filele 15-19 vol. 13 dosar fond): „Eu am stat în sala secţiei de vot de la ora 06:00 la ora 23:00, timp în care m-am mutat de la locul de la uşă unde mă poziţionase domnul H.H.H. şi m-am aşezat în faţa meselor membrilor comisiei. H.H.H. ieşea frecvent din secţia de votare şi eu l-am văzut umblând sub masa de lucru unde avea o sacoşă în care pusese ştampila de control. Afirm acest lucru dat fiind constatările pe care le-am făcut nemijlocit cu privire la modul în care îşi organizeze H.H.H. masa de lucru. I-am cerut lui L.L.L. să verifice dacă ştampila mai este în sacoşă, întrucât bănuiam că H.H.H. ieşise din secţie cu ştampila de control. Când H.H.H. nu era în sală, L.L.L. a încercat să verifice dacă este ceva în sacoşă dar fără să o deschidă; doar a călcat pe sacoşă şi pe lângă aceasta. Mi-a comunicat că ştampila s-ar afla în sacoşă, aşa credea el. Bănuiala mea a fost însă că ştampila nu mai era în secţie, întrucât H.H.H. umbla frecvent la sacoşa care se afla sub masă. Mai arăt că în timpul zilei, viceprimarul Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. a venit în secţie şi mi-a spus textual „Otilia las-o mai moale”. Am bănuit că mi s-a adresat în acest fel constatând că eram cu ochii pe toată activitatea care se desfăşura în secţie de votare. Şi domnul L.L.L. mi-a spus la un moment dat «x ăştia ne lasă din toamnă fără serviciu», replică din care mi-am dat seama că îi este frică de ceea ce se întâmpla în ziua respectivă şi de ceea ce urma. Domnul L.L.L. era şi este poştaş în comună iar eu eram la acel moment profesor în învăţământul preşcolar în Suraia, în prezent fiind profesor în Focşani. La un moment dat L.L.L. mi-a propus să facem o sesizare pe care să o scriu eu. Împreună cu acesta am ieşit din secţie şi personal am scris o sesizare în care am arătat ceea ce observasem până atunci şi am relatat în cuprinsul prezentei declaraţii. Eram sigură că domnul L.L.L. va trimite sesizarea dar nu a făcut-o şi nici nu mi-a explicat de ce a procedat aşa. Nu îmi amintesc dacă M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., celălalt observator s-a aflat în secţie în acel moment. Ştiu doar că el ceruse o învoire de o jumătate de oră şi a plecat acasă după ora 18:00 dar nu pot preciza dacă acesta a şi fost momentul în care eu am întocmit sesizarea. În după amiaza zilei la secţie au venit două ziariste cu care am stat de vorbă în afara secţiei, în absenţa mea în secţie rămânând domnul M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.”

Și cel de-al doilea observator, martorul H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., a precizat, în faţa instanţei de fond (filele 20-21 vol. 13 dosar fond):, că a remarcat, la un moment dat, absenţa ştampilei de vot şi împrejurarea că inculpatul H.H.H. a părăsit localul secţiei, având asupra sa un pachet. Totuși, acesta nu a văzut că vreun membru al biroului electoral ar fi semnat pe listele electorale, în locul alegătorilor.

Cu referire la activitatea infracțională desfășurată în legătură cu lista electorală suplimentară, instanța de control judiciar mai reține declarația părții civile F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., care rămăsese să observe procesul electoral, la rugămintea martorei A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. și care a semnat ultima pe lista electorală suplimentară, în jurul orelor 22.30, „pentru că după mine în secţie nu a mai votat nimeni” (vol. 14 dosar fond, fila 110 verso).

Astfel, partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a arătat că: „i-am spus preşedintelui H.H.H. că doresc să votez (…) moment în care acesta a luat hârtiile pe care le ţinea pe genunchi şi mi-a scris numele şi datele din CI, iar eu am semnat. Am luat buletinul de vot şi ştampila şi, în mod intenţionat am intrat în cea mai apropiată cabină de vot de locul lui H.H.H. După ce am intrat în cabina de vot, m-am uitat printre perdea şi perete către acesta şi am observat că aceeaşi listă în care am fost înscrisă pentru a vota împreună cu toate celelalte hârtii care erau sub ea au fost luate de H.H.H. şi puse pe genunchi, acesta continuând să efectueze semnături sau să scrie pe acele liste, însă convingerea mea este că efectua semnături(vol. 30 d.u.p., filele 31-32).

În fața instanței de fond, partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a menționat (fila 110 verso, vol. 14 dosar fond): „Toţi membrii comisiei din secţia de votare s-au comportat civilizat cu mine până la ora 22:30 când am luat hotărârea să-mi exercit dreptul la vot. Atunci am simţit o agitaţie din partea membrilor comisiei şi mi s-au pus mai multe întrebări legate de procesul de votare. După ce am votat, m-am aşezat din nou pe scaunul oferit. Aproape de momentul închiderii secţiei şi a numărării voturilor, domnul H.H.H., fără niciun preaviz m-a luat de mână, m-a apucat de braţ şi a încercat să mă ridice de pe scaun şi să mă scoată afară din secţie. (…) Am sunat şi la 112 şi am relatat incidentul. preşedintele Biroului Electoral Județean m-a sunat şi mi-a spus că a luat legătura cu comisia din secţie şi a fost asigurată că voi fi lasă să intru. Am intrat şi am constatat că se numărau voturile din cele două urne iar la numărătoare ieşiseră voturi în plus faţă de numărul alegătorilor. (…) La Direcția Națională Anticorupție mi s-a arătat o listă suplimentară pe care era trecut numele meu dar nu mi-am recunoscut semnătura şi oricum ca poziţie pe listă, eu ar fi trebuit să fiu ultima pentru că după mine în secţie nu a mai votat nimeni. Pe lista arătată la Direcția Națională Anticorupție numele meu era pe la jumătatea acesteia, fapt pe care eu mi-l explic prin aceea că după ce am prezentat acreditarea, în jurul prânzului, profitându-se de faptul că am ieşit din secţie pentru câteva momente, numele meu a fost trecut pe lista electorală suplimentară şi s-a efectuat şi o semnătură în fals. Aşa îmi explic şi agresivitatea manifestată de H.H.H. faţă de mine în momentul în care chiar am decis să votez în secţie.

Una din nereguli a fost cea în legătură cu G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.. O altă neregulă mi s-a părut faptul că l-am văzut pe H.H.H. făcând semnături pe un document pe care îl avea pe genunchi. Mi s-a părut ciudat că îşi completa documentele în această poziţie şi nu pe birou. Atât cât am văzut eu, am considerat că ceea ce nota H.H.H. erau nişte semnături pentru că scrisul era în permanenţă dus către capătul paginii.

L-am şi întrebat ce face şi mi-a răspuns că îşi completează nişte documente pentru Biroul Electoral Județean. După ce am ieşit din cabina de vot, H.H.H. nu a mai semnat niciun document (…)”.

Atât partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., cât şi persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. au constatat existenţa unei diferenţe între numărul voturilor şi cel al votanţilor:„Asistând la numărarea voturilor, am comparat numărul de votanţi din liste cu numărul total al voturilor numărate. Eu am ieşit din secţie împreună cu poliţia înainte să se încheie procesul verbal, adică după ce se număraseră voturile” (fila 111, vol. 14 dosar fond).

Susţinerile părții civile F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. privind activitatea de falsificare de semnături desfăşurată de H.H.H. se corelează cu cele ale persoanei vătămate A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., care, astfel cum s-a prezentat mai sus, a observat momentul în care inculpatul H.H.H. a scos de sub masa de lucru mai multe foi de hârtie format A4, despre care a bănuit că sunt liste electorale.

În considerarea aspectele anterior menționate, cu privire la lista electorală suplimentară, se apreciază că, în mod corect, prima instanţă a reținut situația de fapt prin coroborarea declarațiilor martorilor cu concluziile rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică conţinute de volumul 28 d.u.p.

Contrar susţinerilor apelanţilor, datorită coroborării probatoriilor, împrejurarea că autocolantul aplicat pe verso-ul cărţilor de identitate se dezlipeşte uşor sau aceea că probele tehnico - ştiinţifice efectuate în cauză nu au putut preciza, în unele cazuri, cui aparţineau semnăturile de pe liste nu conturează un dubiu cu privire la faptul că semnăturile persoanelor anterior enumerate, efectuate pe toate cele trei liste electorale ale acestei secţii de votare, nu aparţin titularilor în dreptul cărora au fost executate.

Sub acest aspect, în ce priveşte lista electorală suplimentară, instanţa de control judiciar consideră pe deplin edificatoare declaraţiile martorilor, constatările tehnico-ştiinţifice anterior menţionate, procesul verbal din data de 10 august 2012 şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică, acest din urmă menţionat mijloc de probă concluzionând că menţiunile de completare înscrise în dreptul alegătorilor de pe paginile cu numerele 9, 10, 11, 12 ale Listei electorale suplimentare, au fost executate de apelantul inculpat H.H.H.

Având în vedere considerentele anterior expuse cu privire la situaţia listelor permanentă şi suplimentară din secţia de votare nr. 287, instanţa de control judiciar apreciază că situaţia de fapt reţinută de prima instanţă corespunde pe deplin probatoriului şi, spre deosebire de situaţiile de fapt constatate la celelalte secţii de votare, se constată că la această secţie de votare s-a falsificat atât lista permanentă, cât şi lista suplimentară a secţiei, prin includerea pe aceasta a unui număr de 163 de alegători, ale căror nume, date de identitate şi semnături au fost falsificate.

În mod corect a reţinut prima instanţă existenţa a două liste electorale suplimentare: una în care au fost numerotate persoanele care şi-au exercitat dreptul la vot, nefiind arondate acestei secţii de votare şi pe care, la ultima poziţie, 99, este menţionată partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. şi o a doua listă, compusă din 12 file, pe care a fost identificat, din totalul de 252 de înregistrări (nenumerotate), un număr de 163 de alegători ale căror nume, date de identitate şi semnături au fost falsificate.

Pe de o parte, din coroborarea concluziilor raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 decembrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică cu declaraţiile apelantului H.H.H., părții civile F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., persoanei vătămate A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. şi ale celorlalţi martori rezultă cu certitudine că, astfel cum corect a stabilit prima instanţă, autorul falsurilor executate pe lista electorală suplimentară este apelantul H.H.H.

Pe de altă parte, se observă că în cazul listei electorale suplimentare a acestei secţii, activitatea de falsificare desfăşurată de apelantul H.H.H. a presupus, în mod necesar, completarea tuturor datelor de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, domiciliu, CNP, seria şi numărul actului de identitate, precum şi efectuarea în fals a semnăturilor aferente, fiind astfel necesar un interval mai mare de timp decât a presupus simpla falsificare a semnăturilor pe listele electorale permanente ale acestei secţii şi ale celorlalte secţii de votare analizate. Ca atare, activitatea de falsificare a listei suplimentare nu putea să rămână neobservată de ceilalţi membri ai biroului electoral al secţiei, cu atât mai mult cu cât persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a atras public atenţia celorlalţi inculpaţi asupra activităţii infracţionale desfăşurate de apelantul H.H.H., iar o parte din această activitate s-a desfăşurat în apropierea momentului închiderii scrutinului, când toţi membrii biroului electoral erau prezenţi în secţie.

Totodată, se consideră că în mod justificat a stabilit prima instanţă că şi apelantul L.L.L. se face vinovat de complicitate morală cu privire la activitatea ilegală desfăşurată cu privire la falsificarea semnăturilor pe lista permanentă, dar şi pe cea suplimentară, fiind dovedit că a decis, în deplină cunoştinţă de cauză, să nu depună sesizarea întocmită de martora A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. privind ilegalităţile observate şi a asistat pasiv la toate neregulile care s-au petrecut.

Prin urmare, în urma analizei situaţiei de fapt conturate în cadrul acestei secţii de votare, rezultă că apelanţii inculpaţii I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J. și L.L.L. au săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, deoarece din probele administrate, prezentate anterior, a rezultat că în cursul zilei referendumului, apelanţii au ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere a semnăturilor de pe listele electorale şi de introducere a buletinelor de vot în urna secţiei de votare, activitate desfăşurată de către un autor necunoscut în privinţa listei permanente, dar şi de către apelantul H.H.H. cu privire la lista suplimentară.

În total dezacord cu critica formulată de apelantele J.J.J. şi K.K.K., în sensul că fapta anterior descrisă nu ar întruni elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 sub aspectul laturii obiective, în baza probelor anterior menţionate, Completul de 5 Judecători concluzionează, dimpotrivă, că acest element este dovedit în cauză, fiind relevat de pasivitatea totală a apelanţilor inculpaţi I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J. și L.L.L., care deşi aveau obligaţia de a se asigura că persoanele care semnează listele electorale şi introduc buletine de vot în urnă sunt aceleaşi cu votanţii care se prezintă în faţa lor, legitimându-i corespunzător, nu au intervenit în niciun fel pentru a stopa demersul ilicit de falsificare a semnăturilor de pe listele electorale, activitate care s-a desfăşurat în prezenţa lor.

Mai mult, cu toate că apelantul inculpat L.L.L. fusese formal sesizat de către persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. despre ilegalităţile petrecute în secţie, acesta nu a depus sesizarea întocmită de martoră, înlesnind şi ajutând şi în acest mod obţinerea rezultatului socialmente periculos al infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Ca atare, critica este neîntemeiată.

Totodată, pentru identitate de raționament și argumentație, Completul de 5 Judecători respinge și critica privind greșita reținere, de către prima instanță, a unei complicități morale prin inacțiune a apelanților I.I.I., L.L.L., M.M.M. și A.A.A.A.A.A.A.A., considerând-o neîntemeiată.

În acest context, se reţine că apelanții au contestat sentința atacată, susţinând că participaţia penală în forma complicității morale prin inacțiune nu este prevăzută de lege și că „tăcerea” nu poate fi apreciată ca o intenţie omisivă de a anunţa organele abilitate în drept şi astfel să poată fi condamnați inculpații pentru complicitate morală.

Răspunzând acestei critici, Completul de 5 Judecători constată că prin complicitate, în sensul dispoziţiilor art. 26 C. pen. anterior, se înţelege sprijinul sau înlesnirea acordate în orice mod şi prin orice mijloace unei alte persoane, cu prilejul săvârşirii unei fapte ilicite de către aceasta din urmă, participaţia penală în forma complicităţii fiind posibilă atât în forma materială cât şi morală.

Cât privește această din urmă formă a complicității, problema de drept invocată de către apelanții inculpați este deja tranșată, relevante fiind următoarele considerații teoretice:

”Complicitatea morală poate consta dintr-o acţiune (efectuarea de acte de sprijinire a săvârşirii infracţiunii pe latura ei psihică, cum ar fi întreţinerea sau consolidarea hotărârii autorului de a săvârşi fapta, darea de sfaturi sau indicaţii) sau o inacţiune, condiţia impusă de lege fiind aceea ca în oricare din formele acordării ajutorului, omisivă sau comisivă, contribuţia complicelui la săvârşirea infracţiunii să fie efectivă, să fi folosit efectiv la realizarea faptei prevăzute de legea penală.

Complicitatea morală prin inacţiune (omisivă) constă din neîndeplinirea cu intenţie de către complice a unor acte pe care era obligat să le îndeplinească, neîndeplinire sau pasivitate care constituie un ajutor sau o înlesnire la săvârşirea faptei ilicite. Prin urmare, complicitatea morală prin inacţiune are o valoare cauzală la comiterea infracţiunii şi, totodată, se deosebeşte de aşa-numita complicitate negativă, în acest din urmă caz neputându-se vorbi despre complicitate, deoarece nu există o obligaţie legală generală de denunţare sau de împiedicare, pe care cel care rămâne inactiv să o încalce.”(Constantin Bulai, Drept penal român. Partea generală. Casa de Editură şi Presă Şansa SRL, Bucureşti 1992, vol. I. pag.199, 201).

În lumina consideraţiilor teoretice anterior prezentate, Completul de 5 Judecători constată că ceea ce se reproşează apelanţilor inculpați prin actul de sesizare, este tocmai atitudinea tacită de întărire a convingerii autorului/autorilor faptelor că nu vor fi anunțate autoritățile,prin aceea că au asistat pasiv la toate neregulile care s-au petrecut, în condiţiile în care aveau obligaţia de a asigura legalitatea şi corectitudinea procesului de votare, faptă care nu are doar aptitudinea de a reprezenta o complicitate morală, dar care, în condiţiile concrete ale cauzei, a constituit o activitate de sprijinire a autorului/autorilor la comiterea faptelor penale (contrafacerea semnăturilor de pe listele electorale și la introducerea în urnă a unui număr mai mare de buletine de vot decât numărul alegătorilor), specifică participației penale în forma complicității morale prin inacţiune.

Cu privire la critica apelanţilor I.I.I., L.L.L., M.M.M. privind neîntrunirea, în speţă, a elementului laturii subiective a infracţiunii reţinute în sarcina acestora, instanţa de control judiciar apreciază că atitudinea subiectivă pasivă a apelanţilor inculpaţi este caracteristică intenţiei indirecte, întrucât, în baza probelor administrate cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul acestei secţii de votare, astfel cum s-a arătat anterior, rezultă că inculpaţii erau de faţă la momentul falsificării semnăturilor pe listele electorale şi al introducerii în urnă a buletinelor de vot aferente şi, chiar dacă nu au avut drept scop concret înlesnirea activităţii falsificatorilor, erau pe deplin conştienţi că activitatea tolerată este în totală contradicţie cu atribuţiile lor de a asigura legalitatea procesului de votare, în sensul de a se asigura că semnăturile de pe liste şi numărul de buletine de vot corespund numărului şi identităţii votanţilor reali care se prezentaseră în secţia de votare.

Prin urmare, întrucât apelanţii au prevăzut şi acceptat urmările unei asemenea atitudini pasive, Completul de 5 Judecători apreciază că în mod corect a stabilit prima instanţă că în cauză este întrunit și elementul laturii subiective al complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, critica inculpaţilor I.I.I., L.L.L. şi M.M.M. fiind nefondată.

În ceea ce priveşte critica formulată de apelantul H.H.H. privind greşita reţinere a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată, urmare coroborării probelor administrate, anterior menţionate, cu procesul verbal de verificare a datelor de identificare a persoanelor din lista electorală suplimentară (vol. 27 d.u.p., filele 163 şi următoarele, vol. 33 d.u.p., filele 15 şi următoarele), din care a rezultat caracterul nereal al acestor persoane, în raport cu numărătoarea buletinelor de vot din urnă, care a confirmat numărul votanţilor din liste (cu excepţia a două buletine de vot, corespunzătoare voturilor exprimate de soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. şi care au fost anulate), Completul de 5 Judecători constată, dimpotrivă, că situaţia de fapt a fost corect stabilită de către prima instanţă.

Astfel, probele menţionate relevă cu certitudine că apelantul H.H.H. este autorul falsurilor de pe lista electorală suplimentară, fiind demonstrat că acesta, în calitate de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare nr. 287 Suraia, având atribuţii de funcţionar public, a falsificat nemijlocit date pe lista suplimentară a secţiei (menţionând persoane cu date de identitate fictive-CNP, serie şi nr. CI) şi a introdus numărul de buletine de vot aferent acestora în urna mobilă.

În consecinţă, această critică formulată de apelantul H.H.H. este nefondată.

Apelantul inculpat H.H.H. a mai criticat hotărârea atacată sub aspectul nelegalei sale condamnări pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 392 C. pen. şi de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen., arătând că instanţa nu a fost sesizată în legătură cu această faptă, ci doar în legătură cu fapta prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

A mai susţinut că au fost încălcate dispozițiile art. 386 C. proc. pen., deoarece schimbarea încadrării juridice privind faptele săvârșite de apelant ar fi intervenit după terminarea cercetării judecătoreşti, în cadrul dezbaterilor pe fond.

Contrar susţinerilor apelantului inculpat, se constată că pentru toţi apelanţii inculpaţi trimişi în judecată pentru infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, indiferent de modalitatea de săvârşire reţinută prin rechizitoriu, instanţa de fond a procedat la punerea în discuţie, din oficiu, a schimbării încadrării juridice din infracţiunea menţionată, în două infracţiuni prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 391 C. pen. cu referire la art. 392 C. pen., însă nu la termenul de judecată din 22 aprilie 2015, cum greşit indică apelantul, ci la termenul de judecată din 30 martie 2015, în cursul cercetării judecătoreşti.

Verificând cuprinsul încheierii pronunţate de prima instanţă la termenul menţionat, se constată că instanţa de fond a procedat în concordanţă cu dispoziţiile art. 386 C. proc. pen.

În primul rând, instanţa a dispus suspendarea şedinţei de judecată pentru 30 minute, astfel încât părţile şi avocaţii să se poată consulta asupra chestiunilor puse în discuţie, între care şi schimbarea încadrării juridice, iar după reluarea şedinţei, inculpaţii, fiind întrebaţi pe rând, au arătat că nu doresc să fie reaudiaţi.

În al doilea rând, la interpelarea instanţei,inculpaţii care şi-au rezervat dreptul la tăcere au precizat că nu doresc să dea declaraţii în cauză, nu solicită reaudierea martorilor audiaţi la termenele din data de 24 aprilie 2014, 22 mai 2014 şi 3 septembrie 2014 şi nu înţeleg să formuleze noi cereri probatorii.

Se mai constată că instanţa de fond a procedat corespunzător dispoziţiilor art. 386 alin. (1) C. proc. pen. şi a adus la cunoştinţa inculpaţilor că, potrivit textului menţionat, au dreptul să ceară amânarea judecăţii pentru a-şi pregăti apărarea cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice pusă în discuţie, iar inculpaţii şi reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pe rând, au arătat că nu doresc acordarea unui termen de judecată pentru pregătirea apărării.

Prin urmare, critica apelantului H.H.H. este nefondată, deoarece punerea în discuţie a schimbării de încadrare juridică s-a realizat în cursul judecăţii, din oficiu (nu la solicitarea Parchetului) şi cu respectarea prevederilor art. 386 C. proc. pen.

Cât privește critica privind nelegala condamnare a inculpatului H.H.H. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 392 C. pen. şi de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen. (s-a susținut că prima instanţă s-a pronunţat asupra unor infracţiuni și fapte pentru care inculpatul H.H.H. nu a fost trimis în judecată), Completul de 5 Judecători reține următoarele:

Potrivit rechizitoriului, apelantul inculpat H.H.H. a fost trimis în judecată, între altele, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, reţinându-se în sarcina sa că, la data de 29 iulie 2012, în calitate de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare nr. 287 Suraia, cu atribuţii de funcţionar public, a falsificat nemijlocit date pe lista suplimentară a secţiei (menţionând persoane cu date de identitate fictive-CNP, serie şi nr. CI) şi a introdus numărul de buletine de vot aferent acestora în urna mobilă.

În conformitate cu disp. art. 371 cu referire la art. 328 C. proc. pen., instanța este învestită cu situația de fapt și nu cu încadrarea juridică dată prin rechizitoriu.

Verificarea și stabilirea împrejurărilor în care au fost comise faptele deduse judecăţii se realizează prin analiza probelor administrate (stabilirea situației de fapt) și diferă de stabilirea încadrării juridice, ce constă în asigurarea unei corecte corespondențe între fapta comisă și norma de incriminare, instanța verificând astfel dacă fapta întrunește conţinutul constitutiv al unei anumite/anumitor infracţiuni (evaluare în drept).

În speță, prima instanță s-a raportat exclusiv la starea de fapt cu care a fost sesizată, astfel cum este expusă în rechizitoriu, și nu a dispus condamnarea inculpatului H.H.H. pentru fapte noi, diferite de cele expuse în actul de sesizare.

În ce privește încadrarea juridică, se constată următoarele:

În primul rând, făcând trimitere la probele menţionate la punctul 11.ii. de mai sus, ce au fost analizate pe larg în cadrul criticii formulate de apelantul H.H.H. privind greșita reținere a situației de fapt conturată în legătură cu lista electorală suplimentară, probe prin care s-a demonstrat că inculpatul a fost cel care a falsificat datele pe lista suplimentară a secţiei, instanţa de control judiciar constată că, în mod justificat, prima instanță a considerat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de apelantul H.H.H., în ceea ce privește forma participației penale, deoarece acesta nu a acționat în calitate de complice, ci de autor.

În al doilea rând, schimbarea de încadrare juridică s-a dispus în cadrul aplicării legii penale mai favorabile, și era necesară, în contextul în care prima instanță a apreciat că, în ce-l privește pe inculpatul H.H.H., se impune cu necesitate executarea în regim de detenție a pedepsei finale a închisorii aplicate apelantului (astfel cum se va argumenta mai jos, în cadrul analizei solicitărilor de reindividualizare pedepsei formulate de toți apelanții ce au activat la secția de votare nr. 287 din com. Suraia).

Instanţa de fond a concluzionat în mod corect că în cazul acestui apelant, legea penală mai favorabilă este legea penală nouă, soluţia fiind justificată de continuitatea normei de incriminare în raport de prevederile art. 5 C. pen. și de aplicarea criteriilor generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de legiuitor, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea identificată ca lege penală mai favorabilă, gradul de pericol social concret al faptei comise, circumstanţele producerii acesteia, datele ce caracterizează persoana apelantului H.H.H. (care în speță este trimis în judecată pentru patru infracțiuni, dintre care două sunt de purtare abuzivă).

Într-adevăr, potrivit vechii reglementări, faptele inculpatului H.H.H. corespund infracțiunii prev. de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 - în varianta introducerii în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători și falsificării prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, pedepsită cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, însă, în noua reglementare, corespund celor două infracțiuni indicate de prima instanță, anume infracțiunii prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen. - frauda la vot prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător, care este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi, în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen. - falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale, pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Rezultă că, în cazul apelantului H.H.H., pentru care instanța de fond s-a orientat, în mod judicios, la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, pedeapsa aplicată pentru infracțiunile săvârșite în condiţiile tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni prevăzut de N.C.P. în art. 39 alin. (1) lit. b), aceea de 1 an şi 10 luni, este mai redusă decât pedeapsa minimă ce putea rezulta urmare a aplicării dispoziţiilor art. 34 lit. b) C. pen. anterior, chiar și fără adăugarea vreunui spor (2 ani închisoare).

Ca atare, Completul de 5 Judecători constată justețea raționamentului primei instanțe, apreciind că în mod corect s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de apelantul inculpat H.H.H. din complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 în autorat la două infracţiuni, anume cea prevăzută de art. 387 alin. (1) lit. c) C. pen. cu referire la art. 392 C. pen. şi, respectiv, de art. 391 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 392 din acelaşi cod, aflate în concurs real, în raport de fapta apelantului, care, la data de 29 iulie 2012, în calitate de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare nr. 287 Suraia, cu atribuţii de funcţionar public, a falsificat nemijlocit date pe lista suplimentară a secţiei (menţionând persoane cu date de identitate fictive-CNP, serie şi nr. CI) şi a introdus numărul de buletine de vot aferent acestora în urna mobile.

În concluzie, condamnarea inculpatului H.H.H. pentru două infracțiuni (deși prin actul de sesizare se reținuse o singură infracțiune), este urmarea schimbării încadrării juridice a faptelor menționate în actul de sesizare, pe de o parte, cu privire la forma participației penale, pe de altă parte, datorită aplicării legii penale mai favorabile, fără să se fi încălcat limitele sesizării.

iii) Lista electorală suplimentară-urna mobilă.

Se reţine că pe lista suplimentară urna mobilă s-a dovedit falsificarea a 39 semnături.

Potrivit declaraţiilor inculpatului H.H.H., cu urna mobilă a fost trimis doar inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A.: „Cu urna mobilă a plecat inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A. care era însoţit de şeful de post” (vol. 12 dosar fond, fila 96 verso). Acelaşi inculpat a declarat că “A.A.A.A.A.A.A.A. s-a deplasat în teren cu urna mobilă de două ori: odată în jurul orei 13,00 şi o dată în jurul orei 17,00. Cea de-a doua deplasare a fost motivată de faptul că nu i-a găsit acasă, în totalitate, pe cei care au făcut cereri pentru urna mobilă” (vol. 27 d.u.p., fila 11 verso).

Referitor la lista electorală suplimentară - urna mobilă a secţiei de votare nr. 287 Suraia, instanţa de fond a audiat, între alţii, martorii G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O.O., B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B.B., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F, R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., care au declarat că nu şi-au exercitat dreptul la vot la Referendumul din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, iar semnăturile aflate pe listele electorale, în dreptul numelor acestora, nu le aparţin (filele 205, 206, 207, 210, 212, 214, 215, 216, 233, 242, 244 vol. 11 dosar fond, filele 20-21, vol. 13 dosar fond ).

Se reține că din declaraţiile date în cursul urmăririi penale de către martorii G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (vol. 28 d.u.p. filele 331- 341), a reieşit că la momentul sosirii la secţia de votare pentru a-şi exercita dreptul la vot, aceştia figurau că au votat pe lista suplimentară - urna mobilă. Urmare protestelor martorilor, care au susţinut că nu au solicitat urna mobilă şi nu au votat, acestora li s-a permis să voteze pe lista permanentă.

Incidentul este confirmat de declaraţia dată la instanța de fond de către apelantul inculpat E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.E.: „Arăt că s-a votat să se anuleze două voturi faţă de faptul că soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M. mai votase odată şi la secţia de votare. Ştiam că au votat cu urna mobilă pentru că îi văzusem pe lista de la urna mobilă pe care o citisem în integralitate. În prima fază am refuzat să-i las să voteze. După acest moment, s-au întors împreună cu şeful de post şi au făcut gălăgie pentru că nu sunt lăsaţi să voteze. Nu ştiu dacă au votat sau nu pentru că ieşisem afară. (…) Erau cele două persoane, soţii M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M., care rămăsese pe listă iar buletinele fusese anulate. La sfârşit, după ce s-a terminat procesul de votare, am anulat cele două buletine de vot, în acest sens întocmindu-se un proces-verbal” (filele 96-98 vol. 12 dosar fond).

Cu ocazia audierii sale de către instanţa de fond, la termenul din 5 februarie 2015, martorul H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., observator în cadrul secţiei de votare, a precizat: „De asemenea, am fost prezent când în secţie s-au prezentat doi soţi care au vrut să voteze şi cărora li s-a spus că au votat pe lista de la urna mobilă. Bătrânii au făcut un pic de scandal după care au plecat. Nu-mi amintesc dacă au votat” (filele 20-21 vol. 13 dosar fond).

Şi martora P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. a confirmat că pe lista suplimentară urna mobilă a secţiei, la poziţia 63, este menţionat numele său în dreptul unei semnături, care s-a dovedit că nu-i aparţine (vol. 28 d.u.p., filele 188-197), iar în faţa primei instanţe, fiind audiată la termenul de judecată din 24 octombrie 2014 (vol. 11 fila 203 dosar fond), a precizat că la venirea la secţia de votare, a fost întrebată de inculpatul M.M.M. dacă nu a votat deja pe listele electorale suplimentare: „Menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale. Am fost la biserică de dimineaţa. Când ne-am dus la votare, m-a întrebat un domn dacă am votat acasă. Domnul M.M.M. m-a întrebat dacă am votat acasă. Eu i-am răspuns că nu am votat acasă pentru că am fost la biserică. Am votat la secţia de votare. Nu am solicitat urna mobilă. La vreo două săptămâni mă pomenesc cu doi domni, care m-au întrebat dacă am votat şi le-am spus acelaşi lucru. Am fost chemată şi la poliţie şi le-am spus acelaşi lucru”.

În legătură cu acest incident, persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a relatat: „Mai relatez un incident care a avut loc în timpul zilei când o femeie în vârstă a venit în secţie şi a vrut să voteze, moment în care membrii comisiei care o cunoşteau i-au spus că a votat pe lista suplimentară a urnei mobile. Femeia a susţinut că nu a votat şi că de aceea s-a prezentat la secţie pentru a-şi exercita dreptul la vot. H.H.H. a luat-o cu binişorul şi a condus-o în afara secţiei, explicându-i că în realitate ea a votat. Nu-mi amintesc dacă femeia a mai votat odată la secţie sau nu, eu nu am văzut-o făcând acest lucru”.

De altfel, persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a adăugat că: „La sfârşitul zilei când s-au deschis urnele şi s-a făcut numărătoarea voturilor am constatat că există un număr de aproximativ 350 de buletine mai mare faţă de numărul persoanelor care se prezentaseră la vot şi pe care le notasem în calitatea mea de observator. Acest fapt m-a determinat să-i cer preşedintelui secţiei permisiunea de a face fotografii listelor suplimentare. Am primit acceptul şi am făcut poze cu aparatul de fotografiat aflat asupra mea”.

Martora F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., care a declarat în faţa instanţei de fond (vol. 11, fila 209 dosar fond) că nu şi-a exercitat dreptul de vot la referendumul din 2012, a adăugat: „Eu veneam de la biserică. S-a oprit o maşină în faţa mea şi mi-a zis că trebuie să votez. Erau doi tineri şi au scos fişa. Până să ajung eu să iau fişa a venit altcineva şi a semnat”.

Similar, martorul B.B.B.B.B. a menţionat (vol. 11 fila 242 dosar fond) că şi-a exercitat dreptul la vot la referendumul din data de 29 iulie 2012 la şcoala veche, precizând că nu a cerut urna mobilă. Aceeaşi poziţie a avut-o şi martora X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X.X., care a adăugat că nu a votat pe lista suplimentară (vol. 11 fila 207 dosar fond).

În declaraţiile date în faza de urmărire penală, inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A., a precizat că: “ Am fost însoţit de fiecare dată când am plecat cu urna mobilă de către şeful de post, domnul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. şi de către conducătorul auto H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., care a mers cu autoturismul personal. Declar că de fiecare dată când am intrat în locuinţele persoanelor care au votat cu urna specială mobilă am fost însoţit şi de şeful de post. Despre H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. şi G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G., înscrişi în listă la poziţia 92, respectiv 93, ale căror nume le-am tăiat de pe listă cu o linie, arăt că aceştia au votat când am fost la domiciliul lor, însă ulterior, au venit la secţia de votare unde au votat iarăşi şi, ca atare, le-am tăiat numele din lista electorală suplimentară cu care am fost eu la ei, iar la desigilarea urnei mobile am anulat două buletine de vot cu ştampila „Votat” aplicată pe rubrica „DA”. Precizeze că am ştiut ce voturi să anulez pentru că am văzut cum au votat cei doi când am fost la domiciliul lor.”(vol. 27 d.u.p., filele 66-68).

În faţa instanţei de apel, apelantul R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. şi-a menţinut poziţia exprimată la urmărire penală, negând că ar fi falsificat cele 39 de semnături pe lista suplimentară-urna mobilă: „am plecat cu urna mobilă însoțit de șeful de post al localității Suraia, pe nume G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. și de consilierul Partidul Național Liberal, numitul H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., acesta din urmă oferindu-se să ne transporte cu autoturismul personal în comună (…). Primii votanți pe urna mobilă au fost soții Pătrașcu, care ulterior au declarat că nu au votat. Tot în cadrul votului cu urna mobilă, am avut semnături ale celor care erau alături de votanții pentru care ne-am deplasat cu urna mobilă, mai exact aș putea da exemplul numitei P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.” (vol. II filele 166-167 dosar apel).

Întrebat de reprezentantul Ministerului Public cum își explică faptul că din constatările tehnico-științifice a rezultat că o parte din semnăturile executate pe lista suplimentară a urnei mobile au fost executate de el, apelantul nu a putut da o explicație:„Precizez că eu nu am intrat în niciun mod în contact cu lista suplimentară, mai exact această listă nu a trecut niciodată prin mâna mea”,cu excepţia unei singure semnături:„Întrucât persoana pentru care am efectuat deplasarea cu urna mobilă era nevăzătoare și mă refer punctual la numita P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., în acest condiții, am acceptat ca pe lista respectivă, în dreptul semnăturii ce o viza pe numita P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P., să semneze persoana care o însoțea (…) numita P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P.P. era de față la momentul la care însoțitorul ei a semnat pe acea listă, dar a fost informată de mine și de șeful de post că în locul ei a semnat persoana care o însoțea”(vol. II filele 166-167 dosar apel).

Martorul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. a fost audiat de către Completul de 5 Judecători la termenul din 17 martie 2016 (vol. IV filele 279-280 dosar apel), ocazie cu care a confirmat că, împreună cu H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., care i-a transportat cu autoturismul personal, l-a însoţit pe apelantul A.A.A.A.A.A.A.A. pentru a asigura activitatea de votare cu urna mobilă. A menţionat că nu are cunoştinţă dacă apelantul S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. a efectuat sau nu menţiuni pe lista însoţitoare a urnei mobile şi, totodată, a susţinut corectitudinea procesului de votare: „Conform listei însoţitoare a urnei mobile, deplasarea am făcut-o doar la domiciliile persoanelor care solicitaseră urna mobilă pentru exercitarea dreptului de vot. Nu îmi mai amintesc dacă în spatele listei ce însoţea urna mobilă se aflau sau nu şi cererile persoanelor care solicitaseră urna mobilă, astfel încât nu pot preciza cu exactitate eventuala concordanţă între cererile făcute de acele persoane şi numele persoanelor menţionate în lista însoţitoare a urnei mobile. Îmi amintesc că au fost câteva persoane pe care nu le-am găsit la domiciliu, din cele care solicitaseră urna mobilă, şi îmi amintesc că au fost câteva buletine de vot care au fost restituite ulterior membrilor secţiei de votare, urmare acestui fapt”.

Cu toate acestea, declaraţia martorului trebuie privită cu mari rezerve, deoarece contrazice flagrant cele afirmate chiar de către apelantul A.A.A.A.A.A.A.A. în legătură cu un aspect esenţial din activitatea desfăşurată.

Mai exact, martorul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. a declarat că nu a existat nicio persoană pe care A.A.A.A.A.A.A.A. să o fi găsit la domiciliu, pentru a vota şi care să fi refuzat, în prezenţa sa, să voteze, în timp ce apelantul A.A.A.A.A.A.A.A. a precizat, în declaraţia sa dată în cursul urmăririi penale, că a fost însoţit de martorul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. la toate domiciliile în care a pătruns, iar atunci când s-a prezentat la domiciliile solicitanților, aceştia au refuzat să semneze.

Ca atare, declaraţia martorului G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. este evaluată de instanţă ca având un caracter necredibil, şi va fi înlăturată din ansamblul probator, deoarece prezentarea celor doi, împreună, la patru domicilii unde votanţii au refuzat să îşi exercite dreptul de vot nu poate fi nesemnificativă şi nici uitată sau trecută cu vederea de către martor, nici chiar datorită trecerii timpului.

Urmare propriului examen al tuturor probelor anterior menţionate, Completul de 5 Judecători consideră că activitatea de semnare în fals a listei suplimentare-urna mobilă și de introducere în urnă a buletinelor de vot falsificate nu a putut fi desfășurată decât în perioada cât lista și urna mobilă s-au aflat în posesia și paza exclusivă a apelantului A.A.A.A.A.A.A.A., în fiecare moment al procesul electoral.

Prin urmare, se apreciază că apelantul A.A.A.A.A.A.A.A. a fost singurul în măsură să înlesnească săvârşirea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000.

Deși apelantul s-a prevalat, în declarațiile date la urmărire penală și în fața instanței de apel, de împrejurarea că a fost permanent însoțit de martorul G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. şi de şoferul x, având în vedere atribuţiile apelantului şi obligaţia sa de a asigura legalitatea şi corectitudinea votării cu urna mobilă, se consideră că în cadrul activității desfășurate de către apelant Sorin au existat atât momentul, cât și ocazia de a înlesni falsificarea semnăturilor de o altă persoană sau introducerea către o asemenea persoană a buletinelor de vot suplimentare în urnă.

În raport cu probele administrate, este justificată concluzia primei instanțe în sensul lipsei de plauzibilitate a variantei ca alţi membri ai biroului electoral să fi intervenit asupra conţinutului urnei mobile şi listei suplimentare aferente acesteia, deoarece potrivit reglementărilor electorale, dar şi declaraţiei martorului H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. (vol. 13 dosar fond, filele 20-21: „Am fost prezent şi nu am constatat nicio neregulă, numărul de buletine coincidea cu numărul de semnături. Verificarea buletinelor de vot din urna fixă şi mobilă s-a efectuat separat”), urna mobilă fusese desigilată doar la momentul finalizării procesului electoral, lista electorală fiind, de asemenea, securizată.

Ca atare, instanța de control judiciar apreciază ca nefondată critica apelantului A.A.A.A.A.A.A.A. privind greşita reţinere de către prima instanţă a situației de fapt, constatând, dimpotrivă, că probele administrate demonstrează pe deplin activitatea infracţională reţinută în sarcina sa.

Referitor la critica formulată de apelantul R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. privind neîntrunirea condițiilor laturii subiective a infracțiunii reținute în sarcina sa, instanţa de control judiciar constată, dimpotrivă, că din coroborarea faptului cert că alte persoane decât cele îndreptăţite au semnat în fals pe lista electorală şi au introdus buletine de vot în urnă, cu împrejurarea, de asemenea certă, că apelantul R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R. a avut urna mobilă, în exclusivitate şi permanent asupra şi în grija sa, rezultă că acesta a realizat şi a acceptat consecinţele acestor fapte, fiind pe deplin conștient că obligația sa era de a se asigura că între identitatea votanţilor şi cea a persoanelor care au executat semnături pe lista suplimentară-urna mobilă şi au introdus buletine de vot în urne trebuie să existe o deplină corespondenţă.

Prin urmare, întrucât apelantul R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R.R., cu intenţie, a înlesnit comiterea de către o altă persoană, rămasă neidentificată, a infracţiunii de falsificare a semnăturilor pe lista electorală a urnei mobile şi introducere în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători, instanţa de control judiciar constată că prima instanță a procedat corect atunci când a reţinut în sarcina apelantului săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii.

În consecinţă, critica este neîntemeiată.

12. Infracțiunile de purtare abuzivă reținute în sarcina apelantului inculpat H.H.H.

i) În ceea ce privește critica apelantului H.H.H. privind greșita reținere a situației de fapt în baza căreia a fost condamnat de către instanța de fond pentru săvârșirea primei infracțiuni de purtare abuzivă, se reține că, în privința faptei săvârșite în legătură cu persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., astfel cum s-a precizat anterior, aceasta avea calitatea de observator și asistase, de-a lungul întregii zile de 29 iulie 2012, la activitatea infracţională desfăşurată de membrii biroului electoral în cadrul secţiei, sub conducerea președintelui H.H.H.

Declarația persoanei vătămate, audiată ca martor la termenul de judecată din 5 februarie 2015 (vol. 13 filele 15-19 dosar fond) arată că:„În ziua referendumului m-am prezentat la secţia de votare nr. 287 din com. Suraia ca observator din partea unei fundaţii, dacă îmi amintesc bine. (…) Totul a decurs normal până în jurul orei 08:00. La acest moment în sală a intrat viceprimarul comunei, Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. care a discutat cu membrii comisiei după care a ieşit, fiind urmat de H.H.H., preşedintele comisiei. Când a revenit în sală, H.H.H. m-a luat pe sus şi m-a împins în partea cealaltă a sălii. (…) Am văzut că membrii comisiei semnau pe listele permanente, respectiv listele pe care le aveau fiecare în gestiune. (…) în timpul zilei, viceprimarul Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z.Z. a venit în secţie şi mi-a spus textual << Otilia las-o mai moale>>. Am bănuit că mi s-a adresat în acest fel constatând că eram cu ochii pe toată activitatea care se desfăşura în secţie de votare. Şi domnul L.L.L. mi-a spus la un moment dat << Otilia ăştia ne lasă din toamnă fără serviciu>>, replică din care mi-am dat seama că îi este frică de ceea ce se întâmpla în ziua respectivă şi de ceea ce urma (…) eu eram la acel moment profesor în învăţământul preşcolar în Suraia, în prezent fiind profesor în Focşani. (…) În după amiaza zilei la secţie au venit două ziariste cu care am stat de vorbă în afara secţiei, în absenţa mea în secţie râmând domnul M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.M.. Le-am relatat celor două ziariste că nu se întâmplă lucruri bune în secţie, respectiv că am fost bruscată, ameninţată şi le-am cerut sprijin în sensul de a rămâne şi ele în secţie. Eu nu puteam să sun şi să avertizez pe nimeni în legătură cu ceea ce constatasem întrucât ar fi fost cuvântul meu contra cuvântului membrilor comisiei. Una dintre ziariste a venit în secţie şi a rămas până la ora 23:00, când a fost scoasă cu forţa afară de H.H.H. şi Velniţă Simona, cu motivarea că nu are ce căuta în secţie în momentul în care se deschide urna. Eu am sunat la 112 şi am reclamat incidentul dar mi s-a spus că sunt poliţişti arondaţi secţiei şi să iau legătura cu ei. Când spun că am fost bruscată şi ameninţată mă refer la o replică pe care mi-a dat-o H.H.H. la momentul la care mi-a mutat locul în secţie şi când mi-a spus că îmi taie sau îmi rupe picioarele, nu îmi amintesc exact care a fost nuanţa replicii. Atitudinea lui H.H.H. nu a avut nicio explicaţie, în sensul că nu mi-a cerut anterior să mă mut iar eu să mă fi opus solicitării”.

Martora x, jurnalistă la „Ziarul x”, a confirmat cele arătate de persoana vătămată în declarația dată în cursul urmăririi penale, la 08 octombrie 2012 (vol. 30, filele 23-26): „După ce am ieşit din secţia de votare, înainte de a pleca, la maşina noastră a venit o doamnă, observator în secţia respectivă, care ne-a spus că a fost ameninţată de preşedintele secţiei şi familia sa a fost contactată de H.H.H., care le-a spus părinţilor să-şi convingă fiica să plece din cadrul secţiei de votare pentru că astfel o vor primi acasă cu picioarele tăiate. Menţionez că persoana respectivă este vizibil afectată de aceste ameninţări; în timp ce discuta cu noi plângea şi ne-a rugat ca, în calitate de reprezentanţi ai presei, să rămânem în cadrul secţiei respective”.

Audiată în fața primei instanțe la termenul din 19 februarie 2015 (vol. 14 filele 108-109 dosar fond), martora S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. și-a menținut declarația dată în cursul urmăririi penale, arătând: „Sunt ziarist la Ziarul x iar pentru referendumul din 29 iulie 2012 am primit acreditare de asistare la operaţiunile electorale. M-am deplasat la Secţia de Votare nr. 287 din com. Suraia. Noi, jurnaliştii, primisem informaţii de la Biroul Electoral Judeţean că la secţia respectivă au fost semnalate nereguli, constând în faptul că mai multe persoane în vârstă că în momentul în care s-au prezentat la secţia de votare au găsit în dreptul numelui lor semnături deja efectuate. După prânz, împreună cu FF.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., ne-am prezentat la secţia de votare şi am solicitat informaţii despre procesul de votare. Cei din secţie nu au fost foarte comunicativi pentru a ne oferi informaţii şi la întrebarea noastră în legătură cu existenţa cazurilor arătate mai sus, ne-au spus că nu există astfel de situaţii.

Ni s-au dat date privind prezenţa la vot din care am dedus că era o participare foarte bună. Când am ieşit din secţie, a venit la noi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. care era observator, era speriată şi ne-a spus că a fost ameninţată de preşedintele secţiei H.H.H. că i se vor tăia sau rupe picioarele. Ne-a spus că a fost ameninţată cu pierderea locului de muncă, i-au fost ameninţaţi şi părinţii de către aceeaşi persoană. Plângea şi ne-a rugat să o ajutăm iar ne-am oferit să scriem despre situaţia relatată şi să facă sesizare la Biroul electoral”.

Și partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., audiată ca martoră de organele de urmărire penală, a susținut în declarația sa (vol. 30, filele 28-34), cu privire la acelaşi aspect, că: „Tot după ce am ieşit din secţia de votare, înainte de a pleca, la maşina noastră a venit o doamnă, observator în secţia respectivă, pe nume Ofelia care ne-a spus că a fost ameninţată de preşedintele secţiei şi ea şi familia sa că i se vor tăia picioarele dacă nu iese din secţia de votare”.

Împrejurările relatate de persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. și de martora S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. au fost confirmate, parțial, de declarația martorului H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H. care, audiat de prima instanță la termenul din 5 februarie 2015 (filele 20-21 vol. 13 dosar fond) a arătat că, pe fondul neregulilor constatate privind activitatea desfășurată în cadrul secției de votare nr. 287 Suraia, unde a avut calitatea de observator (numărul mult prea mare de buletine de vot din urna secției față de numărul votanților, lipsa ștampilei de control, ce se afla în posesia președintelui H.H.H.), persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a insistat să stea cât mai aproape de capătul mesei ocupate de membrii comisiei de votare, în imediata apropiere a preşedintelui. Martorul a precizat că apelantul H.H.H. i-a cerut persoanei vătămate să se mute și, urmare refuzului politicos al acesteia, „a bruscat-o şi a ameninţat-o că o dă afară din sală”. A mai precizat că atât el, cât și persoana vătămată au observat dispariţia ştampilei de control și au bănuit că apelantul H.H.H. a ieşit din secția de votare cu această ştampilă. Întrebat dacă poziţia ocupată iniţial de doamna A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. în secţia de votare, lângă preşedintele secţiei, împiedica posibilitatea de mişcare a acestuia, martorul a declarat: „Părerea mea este că nu-l împiedica în niciun mod. Scaunul era aşezat chiar lângă biroul preşedintelui secţiei”.

Martorul a mai menționat: ”La înapoierea lui H.H.H., atât A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., cât şi eu am insistat ca acesta să ne arate ştampila de control iar el a refuzat. În timpul procesului electoral, eu şi A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. am numărat câte buletine s-au depus în urnă”.

Instanța de control judiciar constată că fapta reținută în sarcina apelantului inculpat H.H.H. este descrisă în considerentele sentinței atacate, care arată că apelantul inculpat i-a adresat persoanei vătămate ameninţări, în sensul că va avea probleme, va fi dată afară de la serviciu, iar partea vătămată a înțeles că aceste lucruri se vor întâmpla dacă va continua să sesizeze tot ce se întâmplă în secţia de votare.

Ca atare, Completul de 5 Judecători apreciază critica apelantului H.H.H. privind încălcarea dispozițiilor art. 403 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. ca nefiind fondată.

Contrar susținerilor apelantului, se constată că declarațiile persoanei vătămate sunt confirmate de cele ale martorilor S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S. și H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., ca atare, în mod corect a reținut prima instanță situația de fapt avută în vedere la condamnarea apelantului.

În drept, fapta apelantului inculpat H.H.H. care, în calitate de președinte al secției de votare aflat în exercițiul funcției, în mod intenționat, urmare atitudinii critice adoptate de persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. față de neregularitățile observate în procesul electoral desfășurat în secția de votare, i-a spus persoanei vătămate că îi va rupe picioarele, bruscând-o și, de asemenea, i-a spus că va fi dată afară și va avea probleme, constituie infracțiunea prevăzută de art. 296 alin. (1) C. pen.

Pentru existența elementului material al acestei infracțiuni nu este necesară folosirea de expresii reprezentând insulte, ci este suficient să se utilizeze, ca în cazul apelantului H.H.H., cuvinte care fără a constitui o insultă, sunt de natură să atingă demnitatea unei persoane, fiind umilitoare.

Atitudinea psihică a apelantului de a adresa asemenea cuvinte persoanei vătămate a fost determinată de împrejurarea că A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. a observat cu atenţie procesul electoral, a remarcat efectuarea, de către apelant, de falsuri pe lista electorală suplimentară și totodată, a realizat numărătoarea paralelă a prezenţei la vot, cerând explicații și întocmind, împreună cu apelantul L.L.L., o sesizare cu privire la cele constatate în activitatea biroului, care însă a rămas asupra acestuia din urmă şi nu a fost trimisă organelor competente.

Prin urmare, apelantul a adresat, în mod intenţionat, cuvinte jignitoare persoanei vătămate, drept reacție la împrejurarea că aceasta intenționa să ia atitudine față de neregulile constatate.

Este îndeplinită și condiția impusă de lege subiectului activ al infracţiunii, constând în deținerea calităţii de funcționar sau funcționar public. Astfel cum s-a argumentat în considerentele primei instanțe, din coroborarea textului art. 1 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor şi oficiilor electorale constituite la referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României din 29 iulie 2012, aprobat prin Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 1/H din data de 10 iulie 2012, care prevede că „în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor şi oficiilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat”, cu prevederile art. 13 alin. (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului („în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat.”), rezultă că membrii birourilor şi oficiilor electorale (cum era și apelantul H.H.H.) sunt funcţionari publici, întrucât exercită funcţii ce implică autoritatea de stat.

În consecință, contrar criticilor apelantului H.H.H., Completul de 5 Judecători apreciază că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă prevăzută de art. 296 alin. (1) C. pen., astfel că respinge critica apelantului, ca nefondată.

ii) Referitor la susținerea apelantului H.H.H. privind greșita reținere a situației de fapt în baza căreia a fost condamnat de către instanța de fond pentru săvârșirea celei de-a doua infracțiuni de purtare abuzivă, Completul de 5 Judecători reține că partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. avea calitatea de jurnalist acreditat din partea publicației Informația Vrânceană și a asistat, o bună parte a zilei de 29 iulie 2012, la activitatea desfăşurată de membrii biroului electoral în cadrul secţiei, sub conducerea președintelui H.H.H.

Audiată de către prima instanță la termenul de judecată din 19 februarie 2015 (vol. 14 filele 10-11 dosar fond), apelanta parte civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a declarat: „Înţeleg să stau în acest proces ca persoană vătămată, calitate în care susţin că cel care mi-a cauzat vătămarea este H.H.H., preşedintele Secţiei de Votare nr. 287 Suraia, iar vătămarea a constatat în faptul că m-a lovit cu palma peste faţă, m-a bruscat şi a încercat să mă scoată din secţia de votare la care mă prezentasem în calitate de jurnalist acreditat din partea ziarului «x». De la Biroul electoral judeţean am aflat că la secţia de votare nr. 286 Suraia ar fi avut loc nereguli legate de procesul de votare, respectiv consemnarea unei prezenţe nereale la vot a unui număr foarte mare de persoane care apăreau pe listele suplimentare electorale dar şi prezenţa la vot, pe listele electorale, a unor persoane care nu votaseră. Pentru a mă lămuri, am decis să revin în secţie în după-amiaza zilei respective şi să asist la numărarea voturilor. Toţi membrii comisiei din secţia de votare s-au comportat civilizat cu mine până la ora 22:30 când am luat hotărârea să-mi exercit dreptul la vot. Atunci am simţit o agitaţie din partea membrilor comisiei şi mi s-au pus mai multe întrebări legate de procesul de votare. După ce am votat, m-am aşezat din nou pe scaunul oferit. Aproape de momentul închiderii secţiei şi a numărării voturilor, domnul H.H.H., fără niciun preaviz m-a luat de mână, m-a apucat de braţ şi a încercat să mă ridice de pe scaun şi să mă scoată afară din secţie. Am replicat, ridicând vocea şi spunându-i că am dreptul să asist la numărarea voturilor, moment în care H.H.H. a devenit violent şi m-a smuls practic de pe scaun. Ajutat de colegii din comisie şi de poliţistul care se afla la uşă a reuşit să mă scoată din incinta secţiei. În toată această agitaţie, H.H.H. m-a lovit cu palma peste obrazul drept.

Aspectele precizate anterior au fost relatate de apelantă și în declarația dată în faza de urmărire penală (vol. 30 d.u.p., filele 28-34).

Partea civilă a menționat că a relatat incidentul la serviciul 112, iar în urma intervenției Președintelui Biroului Electoral Județean, a fost primită în secția de votare, unde a constatat că la numărătoarea voturilor, care se făcea cu voce tare, ieşiseră voturi în plus faţă de numărul alegătorilor. De asemenea, a arătat că nu a putut asista la finalizarea procesului de vot, deoarece echipajul de poliție sosit la secție nu i-a mai permis.

Pentru a prezenta contextul în care a avut loc fapta analizată, trebuie menționat că, astfel cum s-a descoperit ulterior, la momentul la care partea civilă și-a manifestat dorința de a vota în secţia nr. 287 Suraia, semnând ultima pe lista suplimentară a secției, la poziția nr. 99, numele său era deja trecut pe lista suplimentară a secției, pe la jumătate, iar semnătura acesteia fusese falsificată.

În lumina acestor fapte, agresivitatea manifestată de H.H.H. la momentul exercitării dreptului de vot de către partea civilă devine explicabilă, apelantul inculpat temându-se că partea civilă urma să sesizeze, la finalul procesului electoral, existenţa celei de-a doua liste.

În plus, președintele secției de votare era conștient de faptul că apelanta parte civilă realiza un material de presă referitor la cazul martorei G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G.G. (care, prezentându-se la secţia de votare, a descoperit că cineva semnase în dreptul numelui ei şi al soţului ei).

Nu în ultimul rând, partea civilă îl văzuse pe H.H.H.: „făcând semnături pe un document pe care îl avea pe genunchi. Mi s-a părut ciudat că îşi completa documentele în această poziţie şi nu pe birou. Atât cât am văzut eu, am considerat că ceea ce nota H.H.H. erau nişte semnături pentru că scrisul era în permanenţă dus către capătul paginii. L-am şi întrebat ce face şi mi-a răspuns că îşi completează nişte documente pentru Biroul Electoral Județean. După ce am ieşit din cabina de vot, H.H.H. nu a mai semnat niciun document”.

Contrar celor susținute de apelantul H.H.H., apelanta parte civilă a precizat că nu a folosit telefonul mobil în exces şi nu a fost admonestată nici la prima sa descindere în secţie, nici a doua oară.

În legătură cu acest aspect, se reține că, astfel cum a indicat apelantul inculpat H.H.H. în motivele de apel (filele 90-95 vol. II dosar apel), inculpații M.M.M., J.J.J. și I.I.I. au afirmat, în cuprinsul declarațiilor date în faza de urmărire penală, că partea civilă vorbea tare la telefon.

Cu toate acestea, Completul de 5 Judecători subliniază că apelantul H.H.H. a recunoscut, în cadrul motivelor de apel formulate (fila 94 vol. II dosar apel) că: „deoarece a refuzat să părăsească secţia, inculpatul a apucat-o de mână şi a scos-o afară din secţie” pe partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.

De altfel, se apreciază că eventualul ton ridicat al unor convorbiri telefonice purtate de partea civilă nu putea justifica sau scuza, în nici un mod, atitudinea agresivă adoptată de apelantul inculpat H.H.H., care în îndeplinirea atribuțiilor sale, avea la îndemână posibilitatea de a sesiza organele abilitate cu menținerea ordinii publice în legătură cu pretinsa tulburare a liniștii de către apelanta parte civilă.

Se reține că urmare violenţelor fizice exercitate asupra sa de apelantul H.H.H., partea civilă FF.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.-Ionelia a avut nevoie de două-trei zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal din 31 iulie 2012 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Vrancea (vol. 30 d.u.p., filele 36-38), care, totodată, constată mai multe echimoze şi excoriații pe braţe şi pe faţă și concluzionează că leziunile traumatice constatate au putut fi cauzate prin lovire-comprimare cu corpuri dure (mijloace specifice omului) şi puteau data din 29 iulie 2012.

Completul de 5 Judecători constată că susţinerile părţii civile sunt confirmate de persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. care, în declaraţia sa de la urmărire penală (vol. 30 d.u.p., filele 2-10) a afirmat: „La închiderea procesului de vot, la orele 23:00, înainte de desigilarea urnelor, H.H.H. a dat-o afară pe ziaristă folosind forţa fizică”, iar în fața instanței de fond a precizat că:„Una dintre ziariste a venit în secţie şi a rămas până la ora 23:00, când a fost scoasă cu forţa afară de H.H.H. şi Velniţă Simona, cu motivarea că nu are ce căuta în secţie în momentul în care se deschide urna. Eu am sunat la 112 şi am reclamat incidentul dar mi s-a spus că sunt poliţişti arondaţi secţiei şi să iau legătura cu ei”. Aceeaşi afirmaţie a făcut-o şi H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., celălalt observator din secţie, în declaraţia sa (vol. 30 d.u.p., filele 15-21), dar şi martora S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., care a menţionat: „Colega mea a revenit în incinta secţiei iar în jurul orei 23:00 m-a sunat, spunându-mi că a fost bătută chiar agresată în incinta secţiei. Era afectată, plângea. Pentru acest motiv, am revenit la Suraia, după ora 23:00, când am găsit secţia închisă, colega mea fiind înăuntru. Poliţistul de la poartă mi-a spus că a primit o sesizare pentru agresiune fizică şi urma să vină şi un echipaj de poliţie de la Focşani” (vol. 14 filele 108-109 dosar fond).

În raport cu probele prezentate anterior, instanța de control judiciar constată că declarațiile părții civile se coroborează cu cele ale martorilor S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S.S., A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. și H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H.H., cu declarația amintită a apelantului L.L.L., dar și cu concluziile certificatului medico-legal din 31 iulie 2012 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Vrancea.

Rezultă, așadar, că prima instanță a reținut în mod temeinic situația de fapt avută în vedere la condamnarea apelantului inculpat H.H.H., critica acestuia fiind nefondată.

Cu privire la critica aceluiaşi apelant referitoare la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 296 alin. (1) C. pen., se reține că, în drept, fapta apelantului inculpat H.H.H. care, în calitate de președinte al secției de votare aflat în exercițiul funcției, în mod intenționat, pentru a ascunde neregulile ce se conturau în legătură cu desfășurarea procesului electoral în secția de votare pe care o conducea (un număr mai mare de buletine de vot față de cel al votanților, falsificarea semnăturii părții civile pe lista electorală), a lovit-o, bruscat-o şi a exercitat alte acte de violenţă faţă de apelanta parte civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F., jurnalistă și observator acreditat, în scopul de a o scoate afară din sediul secţiei de votare, cauzându-i acesteia vătămări corporale pentru a căror vindecare a avut nevoie de 2-3 zile de îngrijiri medicale, constituie infracțiunea prevăzută de art. 296 alin. (2) C. pen.

Pentru existența elementului material al acestei infracțiuni este necesar să se exercite loviri sau acte de violență, aspect confirmat în cazul apelantului inculpat H.H.H., astfel cum o demonstrează probele anterior analizate.

Atitudinea psihică a apelantului a fost determinată de împrejurarea că partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a observat, cu ocazia numărătorii cu voce tare a buletinelor de vot, că numărul acestora era mult mai mare față de numărul votanților și, totodată, de împrejurarea că, în mod neașteptat, partea civilă își exprimase votul ultima pe lista suplimentară a secției, putând lesne observa că numele și semnătura sa apăreau, în mod evident falsificate, pe o a doua listă suplimentară.

Prin urmare, apelantul a urmărit să o scoată pe apelantă cu forța din incinta secției de votare în cursul finalizării procesului de numerotare a voturilor, lovind-o și manifestându-se violent la adresa acesteia, drept reacție la împrejurarea că aceasta urma să constate, în mod nemijlocit, neregulile anterior arătate.

Pentru identitate de argumente și raționament cu fapta privind-o pe persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., instanţa de apel apreciază ca fiind îndeplinită și condiția impusă de lege referitoare la calitatea subiectului activ, deoarece apelantul era funcționar public.

În consecință, contrar criticilor apelantului H.H.H., Completul de 5 Judecători constată că în cauză sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă prevăzută de art. 296 alin. (2) C. pen., critica formulată de apelantul H.H.H. fiind nefondată.

11 și 12 subsidiar. Cu privire la critica formulată de toți apelanții din cadrul secției de votare nr. 287 com. Suraia, Județul Vrancea privind greșita individualizare a pedepselor realizată de prima instanță, instanța de control judiciar apreciază ca fiind judicioase argumentele instanţei de fond ce au determinat, în cazul acestor inculpați, aplicarea unor pedepse de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării, spre deosebire de pedepsele de doar 2 ani închisoare stabilite în cazul inculpaților din celelalte secții de votare condamnați pentru fraudarea procesului electoral.

Pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată membrilor biroului electoral al secției de votare nr. 287 com. Suraia - cu excepția inculpatului H.H.H. - corespunde circumstanţelor reale specifice speţei, dar și celor personale, privind pe apelanții inculpați.

Astfel, se reține că în cadrul acestei secții, apelanții au tolerat activitatea de falsificare a voturilor unui număr mult mai mare de persoane decât în cazul celorlalte secții, inclusiv de pe lista suplimentară a secției, asistând pasivi, cu ignorarea totală a atribuțiilor specifice ce le reveneau, la falsificarea sub proprii ochi a listei electorale permanente și suplimentare de către președintele secției de votare H.H.H., atitudine ce denotă un dispreț accentuat față de solemnitatea și importanța procesului electoral într-o societate democratică.

Chiar și așa, neregulile apărute în cadrul procesului electoral au fost suficient de importante pentru a determina sesizarea de către votanți a Biroului Electoral Județean, aspect ce a determinat îndreptarea atenției mass-media către activitatea secției şi a culminat, în final, cu bruscarea observatoarei A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. și agresarea jurnalistei F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. de către președintele secției de votare, fără ca vreun membru al biroului electoral să reacționeze și să sesizeze organele abilitate să intervină.

Ca atare, nivelul pedepselor aplicate concordă cu gradul de pericol social semnificativ al faptelor, dat de importanța valorilor sociale protejate de lege și ignorate de inculpați, constând în relațiile sociale care se întemeiază pe încrederea publică în legalitatea și corectitudinea procesului de consultare democratică a populației în cadrul unui referendum.

În dezacord cu susținerile apelanților, instanța de control judiciar consideră că și în cazul secției de votare nr. 287 com. Suraia circumstanţele personale ale apelanților inculpați au fost corect evaluate de instanţa de fond: inculpata K.K.K. este cunoscută cu un bun comportament în familie şi societate, fiind căsătorită (filele 171-175 vol. 12 dosar fond); inculpatul M.M.M., a fost profesor de matematică și consilier local, în prezent fiind pensionar, cu o bună conduită în societate (fila 199 vol. 12 dosar fond, vol. II filele 180-181 dosar apel); inculpatul A.A.A.A.A.A.A.A., de profesie electrician, este apreciat de consăteni pentru conduita sa, fiind caracterizat ca un om calm, muncitor și are un copil minor în întreţinere care suferă de o serie de afecţiuni (vol. 12 dosar fond, filele 239-261, vol. II filele 179 dosar apel); inculpata I.I.I. este angajată la Banca Cooperatistă Putna Focşani, este muncitoare, are un comportament civilizat în societate și este căsătorită, cu un copil minor (vol. 12 dosar fond fila 268, vol. 18 dosar fond, filele 52-54, vol. II fila 173-174 dosar apel); inculpata J.J.J. a fost profesor de religie la şcoala din Suraia timp de 14 ani, are o relaţie bună şi de întrajutorare cu membri comunităţii și este căsătorită (vol. 12 dosar fond, filele 279 - 283); inculpatul L.L.L. este de 15 ani lucrător la Oficiul Poștal Suraia și are doi copii studenți, fiind un om muncitor, cu un comportament civilizat în comunitate şi familie (vol. 12 dosar fond, fila 164, vol. II filele175-178 dosar apel).

Întrucât faptele săvârşite de apelanți demonstrează un grad de pericol social important, inclusiv în privința atitudinii apelantului L.L.L. care nu a îndeplinit demersul de a înainta organelor competente sesizarea întocmită de persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A. cu privire la neregularitățile din secție, în lumina aspectelor sintetizate anterior, se consideră justificată decizia primei instanțe de a nu reţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. anterior.

În raport de cuantumul pedepsei aplicate, urmare evaluării circumstanțelor specifice speței și aplicării globale a legii penale mai favorabile, instanța de control judiciar constată ca îndreptățită concluzia primei instanțe, în sensul că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 86¹ C. pen. anterior, scopul pedepsei putând fi atins fără executarea pedepsei în regim de detenţie, prin impunerea obligaţiilor prevăzute de lege în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Cât privește susținerea apelanților inculpați că termenul de încercare de 6 ani fixat de prima instanţă este prea mare, în raport cu dispozițiile art. 86² C. pen. anterior, Completul de 5 Judecători subliniază că, potrivit dispozițiilor textului indicat de apelanți, termenul de încercare în cazul suspendării executării sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp, stabilit de instanță, între 2 și 5 ani.

Având în vedere cuantumul de 3 ani al pedepsei închisorii aplicate de prima instanță, rezultă că termenul de încercare de 6 ani stabilit se înscrie în limitele prevăzute de prevederile art. 86² C. pen. anterior, fiind respectat principiul legalității pedepsei, iar mărimea termenului de încercare este proporțională cu gravitatea faptei și datele ce caracterizează persoana inculpaților.

În ceea ce privește solicitarea de reindividualizare a pedepsei formulată de apelantul inculpat H.H.H., instanța de control judiciar subliniază că modalitatea de executare prin suspendare sub supraveghere a pedepsei închisorii, dispusă de prima instanță în cazul celorlalți apelanți inculpați din secția de votare nr. 287 Suraia, nu este aplicabilă și apelantului inculpat menționat, întrucât, pe de o parte, în sarcina acestuia s-a reținut săvârșirea a patru infracțiuni, aflate în concurs real, iar pe de altă parte, conform fişei de cazier judiciar (vol. 27 d.u.p. fila 7), H.H.H. a beneficiat de două ori de scoatere de sub urmărire penală, cu aplicarea art. 18¹C. pen. anterior, atât pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. anterior, cât și pentru infracțiunea de braconaj, prevăzută de art. 42 pct. 1 lit. a)¹din Legea nr. 407/2006.

Având în vedere aceste antecedente penale, prin raportare și la caracteristicile activității sale infracționale - numărul mare al persoanelor nereale înscrise de apelant cu intenție directă pe lista electorală suplimentară a secţiei, în scopul de a denatura rezultatele referendumului, conduita agresivă manifestată față de observatorii din secția de votare - Completul de 5 Judecători consideră că în mod justificat a decis prima instanță că scopul preventiv și educativ al pedepsei va fi atins doar prin executarea, prin privare de libertate, a pedepsei rezultante aplicate apelantului.

Astfel, deși prima instanță a avut în vedere circumstanţele personale ale apelantului, care este căsătorit, are în întreţinere doi copii și este o persoană muncitoare (filele 200-221 vol. 12 dosar fond), se constată că, în prezența aspectelor anterior menționate, aceste circumstanţe nu pot fi valorificate în sensul solicitat de apelant, de schimbare a modalității de executare a pedepsei.

În acest context, trebuie subliniat faptul că, în ciuda antecedentelor penale, circumstanțelor personale favorabile au fost avute în vedere de prima instanță la dozarea sancțiunilor aplicate apelantului pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, pedepsele fiind orientate spre minimul special prevăzut de legea penală.

Așa cum s-a arătat, având în vedere modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță, alegerea legii penale noi ca fiind cea mai favorabilă apelantului s-a realizat în mod corect, atât în ceea ce privește infracțiunea prevăzute de art. 387 alin. (1) lit. c) cu referire la art. 392 C. pen., pentru care s-a stabilit o pedeapsă de 7 luni închisoare (un cuantum apropiat de minimul special), cât și cea prevăzută de art. 391 alin. (1) cu referire la art. 392 C. pen., pentru care instanța de fond a stabilit pedeapsa închisorii de 1 an și șase luni, cuantumul fiind, de asemenea, stabilit în apropierea minimului special prevăzut de lege.

De asemenea, în privința infracțiunilor de purtare abuzivă, prima instanță a stabilit pedepse egale cu minimul special (1 lună închisoare în baza art. 296 alin. (1) C. pen.) și, respectiv, un cuantum apropiat de minimul special prevăzut de lege (4 luni închisoare în baza art. 296 alin. (2) C. pen.).

A rezultat că prin aplicarea sporului obligatoriu prevăzut de legea penală nouă în cazul concursului real de infracțiuni, pedeapsa rezultantă este mai blândă decât cea care ar fi rezultat prin aplicarea legii penale vechi, chiar și fără aplicarea vreunui spor.

Ca atare, Completul de 5 Judecători apreciază că în cazul apelantului inculpat H.H.H., atât pedepsele principale, cât și cele complementare și cea accesorie au fost stabilite în baza unei analize coerente și complete realizate de instanța de fond, concluzie care se impune și în legătură cu pedeapsa rezultantă obținută prin contopire, de 1 an şi 10 luni închisoare, însoțită de pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani și de pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În consecință, având în vedere considerentele anterior arătate, Completul de 5 Judecători consideră nefondată critica privind greșita individualizare de către prima instanță a pedepselor aplicate apelanților inculpați H.H.H., I.I.I., M.M.M., K.K.K., J.J.J., L.L.L. și A.A.A.A.A.A.A.A.

13. În cadrul apelului declarat (vol. I filele 74-75 dosar apel), partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a criticat hotărârea atacată pentru omisiunea primei instanțe de a se pronunța asupra pretențiilor civile.

Instanța de control judiciar reţine că prin încheierea din 6 decembrie 2013, prima instanță a luat act de împrejurarea că persoana vătămată (la acel moment) F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. a depus la dosar (fila 267 vol. 2 dosar fond) o cerere de constituire de parte civilă, prin care solicita obligarea inculpatului H.H.H. la plata sumelor de 500 lei cu titlu de daune materiale şi 20.000 lei cu titlu de daune morale.

Se constată că partea civilă a procedat în totală concordanță cu obligațiile impuse de dispozițiile art. 15 alin. (2) C. proc. pen. anterior (în vigoare la momentul formulării solicitării de constituire de parte civilă), cererea fiind introdusă până la citirea actului de sesizare al instanței.

La data pronunțării hotărârii atacate intraseră în vigoare noile dispoziții procesual penale, soluționarea acțiunii civile fiind reglementată de art. 25 și 397 C. proc. pen., norme de imediată aplicare.

Deși în cauză nu s-a pronunțat o soluție de achitare sau de încetare a procesului penal cu privire la apelantul inculpat H.H.H., Completul de 5 Judecători constată că prima instanță a omis să soluționeze acțiunea civilă accesorie acțiunii penale privind pe inculpatul menționat, aspect care contravine dispozițiilor art. 25 alin. (1) și, respectiv, 387 alin. (1) C. proc. pen.

Ca atare, constatând critica apelantei ca fiind întemeiată, Completul de 5 Judecători urmează a admite apelul formulat de aceasta.

Procedând, în consecinţă, la soluționarea acțiunii civile, instanța de control judiciar observă, sub un prim aspect, că apelanta parte civilă a formulat pretențiile sale civile alăturat acțiunii penale îndreptate împotriva apelantului H.H.H. pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă prevăzută de art. 296 alin. (2) C. pen., urmărind a obține repararea prejudiciului cauzat de acesta prin infracțiunea arătată.

Infracțiunea de purtare abuzivă de care se face vinovat apelantul este susceptibilă a da naștere unui prejudiciu material și moral, între elementul material al acestei infracțiuni și paguba suferită de apelantă existând legătură de cauzalitate.

Astfel cum s-a arătat anterior, la pct. 12.ii., în cauză s-a dovedit că apelantul inculpat H.H.H., în calitate de președinte al secției de votare aflat în exercițiul funcției, în mod intenționat, pentru a ascunde neregulile ce se conturau în legătură cu desfășurarea procesului electoral în secția de votare pe care o conducea, a lovit-o pe partea civilă, manifestându-se violent faţă de aceasta și cauzându-i vătămări corporale pentru a căror vindecare a avut nevoie de 2-3 zile de îngrijiri medicale, în scopul de a o da afară din sediul secţiei de votare.

În vederea obținerii certificatului medico-legal din 31 iulie 2012 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Vrancea apelanta a achitat suma de 38 de lei (cu chitanţă, astfel cum se menţionează chiar pe certificatul medico-legal aflat la fila 36 vol. 30 d.u.p.), cheltuială certă care, în condițiile date, a fost efectuată în directă legătură cu agresiunea suferită de victimă, reprezentând prejudiciu material ce trebuie reparat de apelantul inculpat.

Această chitanță este singulară în ceea ce privește dovedirea daunelor materiale produse prin infracțiunea săvârșită de apelantul inculpat H.H.H., ca urmare, instanța de control judiciar va limita contravaloarea prejudiciului material la care va fi obligat apelantul inculpat la suma de 38 de lei.

Raportându-se la prevederile art. 1349 alin. (1) și (2) C. civ., Completul de 5 Judecători apreciază că în cauză se impune repararea integrală a tuturor prejudiciilor rezultate din comiterea faptei de către apelantul inculpat, fără a se distinge în raport cu caracterul material sau moral al acestora.

Pe de o parte, se consideră că pentru obligarea inculpatului H.H.H. la plata daunelor morale în favoarea apelantei parte civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. nu este necesară administrarea de probatorii speciale, din probele administrate pentru soluționarea laturii penale a cauzei rezultând, incontestabil, că acesteia i-a fost cauzat un prejudiciu moral prin suferințele prilejuite de agresiune, prin atingerea adusă integrității persoanei sale, constând în echimozele și excoriațiile constatate de medicul legist dar și prin umilința și atingerea adusă demnității apelantei, jurnalist și observator acreditat, prin alungarea acesteia cu violență din secția de votare, în prezența membrilor biroului electoral și prin împiedicarea apelantei de a-și exercita îndatoririle.

Ținând cont de circumstanțele producerii agresiunii, în corelație cu cele două reţete medicale aflate la filele 36-38 din vol. 30 al dosarului de urmărire penală, din care rezultă că în octombrie 2012 apelantei i-a fost prescris un antidepresiv şi un anxiolitic, instanța de control judiciar consideră credibilă susținerea apelantei în sensul că, urmare acțiunii violente a apelantului H.H.H., aceasta a fost diagnosticată cu tulburare de anxietate şi depresie, fiindu-i afectată atât viaţa de familie, cât şi viaţa profesională.

Pe de altă parte, pentru evaluarea prejudiciului moral, Completul de 5 Judecători are în vedere necesitatea ca sumele de bani acordate sa aibă efecte compensatorii, menținându-și calificarea de despăgubiri, iar nu de amenzi pentru apelant sau de venituri nejustificate pentru apelantă, astfel că va obliga apelantul inculpat la plata către apelanta parte civilă a sumei de 2.500 de lei, apreciind că acest cuantum este suficient pentru acoperirea prejudiciului moral pricinuit prin fapta săvârșită de H.H.H.

În consecință, Completul de 5 Judecători, va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. și va obliga pe inculpatul H.H.H. la plata către aceasta a sumei totale de 2.538 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 38 lei reprezintă daune materiale și suma de 2.500 lei reprezintă daune morale.

14. Apelantele inculpate T.T.T. și S.S.S. au susţinut, în cadrul apelurilor formulate (filele 13-18, 40-45 vol. II și 230-237 vol. I dosar apel) că situaţia de fapt a fost greşit reţinută de către prima instanţă, probele administrate nefiind apte să înlăture prezumţia de nevinovăţie în ceea ce le privește.

Analizând critica formulată de cele două apelante, Completul de 5 Judecători reține că acestea sunt acuzate de săvârşirea complicităţii la infracţiunea prevăzută de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, constând în aceea că au înlesnit, cu intenție, comiterea infracţiunii de falsificare a documentelor biroului electoral şi de introducere în urnă a unui buletin suplimentar de vot.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a arătat că în ziua referendumului din 29 iulie 2012, cele două și-au desfășurat activitatea în cadrul secţiei de votare nr. 147 com. Bâlteni, sat Bâlteni, judeţul Gorj, fiind membre ale biroului electoral condus de intimata inculpată N.N.N.

Prima instanță a apreciat că probele administrate în cauză dovedesc că apelantele ar fi înlesnit sau ajutat un autor necunoscut să falsifice pe lista suplimentară - urnă mobilă a secției de votare semnătura executată în dreptul numelui martorei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. (vol. 36 d.u.p., fila 151).

Realizând propriul examen al probelor administrate în legătură cu fapta reținută în sarcina apelantelor inculpate S.S.S. și T.T.T., Completul de 5 Judecători constată că, potrivit concluziilor Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 28 februarie 2013, specialistul criminalist nu s-a putut pronunţa dacă semnătura efectuată la rubrica ,,semnătura alegătorului” pe pag. 2 la poziția 22 a listei electorale suplimentare a secției de votare nr. 147 com. Bâlteni, sat Bâlteni, jud. Gorj, a fost executată de către martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. (vol. 35 d.u.p., filele 157-165).

Fiind audiată o singură dată în cauză, în faza de urmărire penală, martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. a declarat: „nu am participat la referendumul din luna iulie 2012 şi nu am votat la nicio secţie de votare. După ce mi s-a prezentat lista electorală suplimentară, declar că semnătura aplicată în dreptul numelui meu nu-mi aparţine şi nu cunosc cine a semnat în locul meu. În ziua Referendumului nu au venit la domiciliul meu persoane cu urna mobilă” (vol. 35 d.u.p., fila 165 verso).

În legătură cu aspectul arătat de martoră, inculpata T.T.T., audiată în faza de urmărire penală, în calitate de învinuită, a precizat: „Din câte îmi amintesc au fost primite cereri pentru deplasarea urnei mobile până în după amiaza zilei de 29 iulie 2012. Eu şi S.S.S., însoţite de un poliţist al cărui nume nu îl cunosc, ne-am deplasat cu urna mobilă la persoanele care făcuseră cereri în acest sens. Din câte reţin, au fost formulate în jur de 20-25 asemenea cereri. Am primit de la preşedintele secţiei tot atâtea buletine de vot şi o ştampilă de votare. Ne-am deplasat la toate persoanele care formulaseră acele cereri şi doar pe două dintre ele nu le-am găsit şi, prin urmare, nu au votat. Fiecare dintre persoanele care au votat la urna mobilă au semnat personal în lista suplimentară. (…) Pentru deplasarea cu urna mobilă am folosit un autoturism care aparţine viceprimarului N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., de la Primăria com. Bâlteni. Chiar acesta a condus autoturismul pe timpul cât ne-am deplasat cu urna mobilă la fiecare dintre votanţii care făcuseră cerere în acest sens” (vol. 34 d.u.p., filele 90-91).

Inculpata S.S.S. a fost și ea audiată în cursul urmăririi penale, dar nu a fost întrebată despre activitatea desfășurată cu urna mobilă, menționând doar aspecte legate de procesul electoral din incinta secției de votare (vol. 34 d.u.p., fila 106).

În faţa instanţei de fond, ambele apelante inculpate şi-au rezervat dreptul la tăcere, iar intimata inculpată N.N.N. a arătat, în partea relevantă a declaraţiei date la termenul din 23 noiembrie 2015, că: „În ceea ce priveşte lista suplimentară pentru urna mobilă am primit în decursul zilei în jur de 20 de cereri, aproximativ, nu îmi amintesc cu exactitate numărul. Am însărcinat-o pe doamna O.O.O. să caute aceste persoane în lista permanentă şi să scrie menţiunea „VUM” votat urnă mobilă şi de asemenea să le treacă pe o listă suplimentară datele de identitate. Eu, necunoscând zona i-am întrebat pe membrii din comisie cine cunoaşte zona pentru a se duce la fiecare persoană în parte. S-a hotărât de comun acord să plece doamna T.T.T. şi doamna S.S.S.” (vol. 12 dosar fond, filele 100-102).

Instanţa de fond nu a audiat-o nemijlocit pe martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., întrucât aceasta, deși citată cu mandat de aducere, nu s-a putut prezenta pentru a fi audiată (vol. 9 fila 58 dosar fond). În aceste condiţii, astfel cum s-a dispus prin încheierea de şedinţă din data de 24 octombrie 2014, instanţa a dispus citirea depoziţiei date de martoră în cursul urmăririi penale și a ținut seama de aceasta la judecarea cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 381 alin. (7) C. proc. pen.

După condamnarea în primă instanță, în faza de apel, ambele inculpate, atât S.S.S., cât şi T.T.T. au fost audiate la termenul din 29 februarie 2016 (vol. III filele 61-63 şi 64-66 dosar apel), precizând că atunci când s-au prevalat de dreptul la tăcere, la momentul audierii lor de către instanţa de fond, nu aveau cunoştinţă despre faptul că activităţile reţinute de Parchet în sarcina lor privesc activitatea desfăşurată cu urna mobilă.

În consecință, în legătură cu această activitate, apelanta S.S.S. a declarat: „în jurul orelor 16,00, mie şi lui T.T.T. ne-a fost înmânată de către N.N.N. o listă cu persoanele care solicitau urna mobilă, listă completată de numita O.O.O. (membră şi aceasta a Biroului electoral al secţiei de votare. Având în vedere că nu cunoşteam nicio persoană din acea listă, atât eu cât şi T.T.T. am acceptat ajutorul d-lui N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. (…) întrucât am fost informate (…) că numitul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. lucra în cadrul Primăriei Bâlteni, însă la acel moment nu ştiam că acesta deţinea calitatea de viceprimar al com. Bâlteni. Din momentul în care ni s-a înmânat lista cu buletinele de vot şi urna mobilă, în permanenţă am fost însoţite de un poliţist, care probabil fusese desemnat să ne asigure sprijin pe tot parcursul zilei, dar nici astăzi nu pot preciza numele acelui poliţist. Ştiu că am mers (…) la fiecare persoană din cele care au solicitat urna mobilă, iar acestea, cu excepţia a două persoane (respectiv fam. Berea), în prezenţa mea, a lui T.T.T., a poliţistului (al cărui nume nu l-am putut preciza), cât şi a numitului N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., au semnat fiecare pe buletinele de vot. Cele două persoane din fam. Berea au refuzat să semneze buletinele de vot, motivându-ne că, între timp, s-au răzgândit, prevalându-se de dreptul pe care personal îl au în acest sens legat de exercitarea dreptului de vot. Cele două buletine de vot ale fam. Berea au fost ulterior anulate de către preşedintele secţiei de votare, respectiv de numita N.N.N. (…). Nu îmi amintesc dacă a existat vreo persoană care să îl fi recomandat pe numitul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. să ne însoţească, cred că acesta, din proprie iniţiativă, s-a oferit să ne acorde ajutor în deplasarea cu urna mobilă”.

Apelanta inculpată S.S.S. a precizat că maşina cu care a efectuat deplasarea cu urna mobilă a fost condusă de numitul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., iar în legătură cu incidentul privind-o pe martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., a arătat: „deşi la momentul votului nu aş fi putut-o identifica direct pe numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., întrucât nu locuiam în com. Bâlteni, precizez că, ulterior pronunţării hotărârii în primă instanţă din această cauză, am făcut o serie de investigaţii proprii cu privire la numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. şi am aflat că aceasta locuia lângă fam. Berea (cei despre care anterior am menţionat că au refuzat să voteze) şi în această modalitate mi-am amintit despre faptul că numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. era o femeie în vârstă, care a ieşit mai greu din locuinţa sa, dar îmi amintesc cu certitudine că aceasta a votat. Când m-am referit la investigaţii proprii efectuate, am avut în vedere o serie de date ce mi-au fost furnizate de vecinii numitei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.”

Declaraţia apelantei S.S.S. se coroborează, sub toate aspectele, cu cele menţionate în faţa instanţei de apel de către apelanta T.T.T.: „în ziua referendumului, pe parcursul zilei, au fost depuse un nr. de aproximativ 20-25 de cereri prin care se solicita deplasarea cu urna mobilă. Listele conţinând numele persoanelor care solicitaseră urna mobilă au fost întocmite de numita O.O.O., iar nici eu şi nici inculpata S.S.S. nu am participat în niciun mod la întocmirea acelei liste. Personal, nu am cunoscut-o pe inculpata S.S.S. până în ziua referendumului. Pe parcursul deplasării cu urna mobilă, am fost însoţite în permanenţă de un poliţist al cărui nume nu îl cunosc nici astăzi şi de numitul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., pe care îl cunoşteam ca fiind viceprimarul com. Bâlteni. Deplasarea cu urna mobilă a fost făcută cu maşina proprietatea numitului N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N., care s-a oferit în acest sens întrucât nu aveam un alt mijloc de transport către domiciliile persoanelor care solicitaseră urna mobilă. Precizez că persoanele de pe lista celor care au solicitat urna mobilă au semnat fiecare în parte, mai puţin două persoane, respectiv cele care aparţineau fam. x, iar acestea ne-au motivat că refuză să semneze întrucât s-au răzgândit în ce priveşte exercitarea dreptului de vot. Menţionez că numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. este cea care avea locuinţa situată lângă cea a fam. x. Arăt faptul că, în perioada exercitării activităţilor de votare nu am cunoscut această persoană, însă, ulterior, după ce am primit motivarea hotărârii primei instanţe, am constatat că apăreau consemnări în sensul că numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. ar fi susţinut că a refuzat să semneze pe lista ce a vizat urna mobilă. De la vecinii numitei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., respectiv de la fam. x, am aflat o serie de informaţii care ne-au permis, atât mie, cât şi inculpatei S.S.S., să o identificăm pe numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., pe de o parte, după numele acesteia, nume mai rar întâlnit în limba română şi după data naşterii acesteia”.

Întrebată dacă martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. a votat în ziua referendumului, apelanta T.T.T. a arătat că: „numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. a ieşit mai greu din locuinţa sa pentru că era o persoană mai în vârstă, îmi amintesc că se sprijinea de un baston, dar, în mod cert, aceasta a votat. Îmi mai amintesc că aceasta a votat pe lista urnei mobile, pe capota maşinii lui N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.. Între timp, am aflat că numita Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. a decedat în urma unui incendiu ce a avut loc în propria locuinţă”.

În legătură cu aspectele anterior menţionate, la propunerea apelantelor S.S.S. şi T.T.T., instanţa de apel l-a audiat, la termenul din 31 martie 2016, şi pe martorul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. (vol. V filele 212-214 dosar apel).

Acesta a precizat că în perioada referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României era viceprimar al com. Bâlteni, Judeţul Gorj şi le-a însoţit pe inculpatele T.T.T. şi S.S.S. în satul Bâlteni, la domiciliile persoanelor care solicitaseră urna mobilă pentru a-şi exercita dreptul la vot urmare unei imposibilităţi obiective de prezentare la secţia de votare.

Se constată că, în declarația sa, martorul a confirmat cele susţinute de apelante, menționând: „deplasarea am făcut-o cu maşina proprietate personală şi am fost însoţiţi şi de un poliţist, care a fost desemnat de către preşedintele secţiei de votare, respectiv de numita N.N.N., să ne însoţească în deplasarea cu urna mobilă. Singura mea implicare în deplasarea cu urna mobilă a fost doar de a pune la dispoziţia inculpatelor T.T.T. şi S.S.S. a autoturismului proprietate personală şi de a conduce acel autoturism şi nu am fost implicat în niciun mod în activităţile ce vizau exercitarea dreptului de vot de către persoanele care au solicitat urna mobilă”.

Martorul a confirmat împrejurarea că două persoane de pe lista suplimentară nu au mai dorit să-și exercite dreptul de vot: „inculpatele S.S.S. şi T.T.T. mi-au adus la cunoştinţă faptul că două persoane nu au mai dorit să îşi exercite dreptul la vot, deşi solicitaseră urna mobilă. La momentul respectiv, numele S.S.S. şi T.T.T. mi-au spus numele acelor persoane, dar astăzi nu pot preciza exact numele lor” și a declarat, în continuare, că: „la acel moment, S.S.S. şi T.T.T. mi-au transmis că o vecină a celor două persoane şi-a exercitat dreptul la vot pe capota maşinii pe care o conduceam”, însă nu și-a amintit „dacă ulterior exercitării dreptului la vot de către acea persoană pe capota maşinii ne-am mai deplasat sau nu şi la alte persoane care solicitaseră urna mobilă”.

Instanța de control judiciar apreciază că, prin aspectele arătate în declaraţia dată, martorul N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. confirmă, implicit, cele susținute de apelante privind faptul că acestea s-au deplasat efectiv, împreună cu martorul la domiciliul martorei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., aspect care vine în totală contradicţie cu cele declarate de martoră (care a negat că în ziua referendumului ar fi venit la domiciliul său persoane cu urna mobilă).

De altfel, martorul a confirmat și împrejurarea că cele două apelante au fost însoţite de un poliţist, pe toată perioada cât persoanele de pe lista suplimentară urna-mobilă îşi exercitau dreptul de vot.

În acest context, verificând conţinutul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 28 februarie 2013, instanţa de apel reţine că specialistul criminalist, comparând semnătura executată pe lista electorală cu cea realizată de martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. în faţa organului de urmărire penală, a precizat că în privinţa parametrilor grafici amintiţi, cele două semnături sunt compatibile, nefiind găsite discordanţe majore, care să excludă unicitatea de autor grafic a acestora, iar calităţile grafice ale semnăturii în litigiu nu exclud posibilitatea executării acesteia de către titulara Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y., realizarea ei presupunând abilităţi de scriere minime din partea autorului (pag. 161, vol. 35 d.u.p.).

În acest context, împrejurarea că, din motive obiective, martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. nu a putut fi audiată nemijlocit de instanțe cu privire la circumstanțele analizate creează o incertitudine importantă referitor la realitatea celor declarate de martoră, cu atât mai mult cu cât aceasta avea o vârstă înaintată, iar reacția emoțională generală iscată la nivel local de ancheta privind desfășurarea referendumului putea determina reticența martorei de a recunoaște că a participat la acest proces electoral. În plus, situația analizată este singulară, martora Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. fiind singura dintre cei menționați pe lista electorală suplimentară - urna mobilă care a susținut că nu a participat la referendum.

Prin urmare, deşi este dovedită împrejurarea că inculpatele S.S.S. şi T.T.T. au avut urna mobilă tot timpul asupra lor, în fiecare moment presupus de procesul electoral (inclusiv cel al semnării listei şi al introducerii buletinelor de vot în urnă), Completul de 5 Judecători constată că această concluzie nu este valabilă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, în privința executării de către altă persoană a unei semnături în fals și a introducerii în urnă a unui buletin de vot suplimentar, deoarece caracterizarea drept falsă al semnăturii martorei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y. comportă un dubiu semnificativ, în lumina probatoriului anterior analizat.

Sintetizând, instanța de control judiciar reține că raportul de constatare tehnico-științifică nu a exclus posibilitatea ca semnătura analizată să aparțină martorei, iar declarațiile apelantelor inculpate S.S.S. și T.T.T., precum și ale martorului N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N.N. concordă în privința faptului că toți trei, împreună cu un polițist, s-au deplasat la domiciliul martorei Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.Y.. Ca atare, susținerea martorei că la domiciliul său nu s-ar fi prezentat nimeni cu urna mobilă nu se verifică, aspect de natură a decredibiliza și restul declarației, referitoare la faptul că aceasta nu a votat la referendumul din 2012 organizat pentru demiterea președintelui.

Astfel cum corect a subliniat însăși prima instanță în considerentele hotărârii atacate, vinovăția apelantelor inculpate nu poate fi stabilită decât dacă probele administrate o demonstrează, dincolo de orice îndoială.

Or, în ceea ce privește activitatea cu urna mobilă desfășurată de apelantele inculpate S.S.S. și T.T.T., Completul de 5 Judecători consideră că, dimpotrivă, probatoriul administrat conturează o importantă incertitudine cu privire la vinovăţia acestora, nefiind răsturnată prezumţia de nevinovăţie ce guvernează procesul penal.

În consecință, apreciind ca întemeiate criticile apelantelor S.S.S. și T.T.T., Completul de 5 Judecători va admite apelurile declarate de inculpate și, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., va achita inculpatele pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. anterior, raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., constatând că nu există probe că apelantele au săvârşit această faptă.

V. În concluzie, având în vedere toate considerentele anterior arătate, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. Completul de 5 Judecători va admite apelurile declarate de Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpatele T.T.T. și S.S.S., precum și de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. împotriva sentinţei penale nr. 341 din 15 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/1/2013.

Va desființa, în parte, sentința apelată și, rejudecând:

1. În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (1) din același cod va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., de la 1 an închisoare la pedeapsa de 2 ani închisoare, urmând a menţine modalitatea de executare a pedepsei şi a majora termenul de încercare de la 3 ani la 4 ani.

2. În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (5) și art. 16 alin. (1) lit. c) din același cod va achita inculpatele T.T.T. și S.S.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. anterior, raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

3. În baza art. art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 422 și 397 alin. (1) din același cod va admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. și va obliga pe inculpatul H.H.H. la plata către aceasta a sumei totale de 2.538 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 38 lei reprezintă daune materiale și suma de 2.500 lei reprezintă daune morale.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A., B., C., D., E., F., G., P., P.P., N.N., L.L., M.M., X.X., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M. și Z.Z. împotriva sentinţei penale nr. 341 din 15 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/1/2013.

În baza art. 415 alin. (1) C. proc. pen., va lua act de retragerea apelurilor formulate de inculpaţii R., G.G.G., F.F.F., F.F. şi G.G. împotriva aceleiaşi sentinţe.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) raportat la art. 398 și art. 275 alin. (2) din același cod, va obliga apelanţii inculpaţi A., B., P., P.P., N.N., L.L., M.M., X.X., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M. și Z.Z. la plata sumei de câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 250 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 415 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 398 și art. 275 alin. (2) din același cod va obliga apelanţii inculpaţi R., G.G.G., F.F.F., F.F. şi G.G. la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 250 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b) raportat la art. 398 și art. 275 alin. (2) din același cod va obliga apelanţii inculpaţi C., D., E., F. şi G. la plata sumei de câte 820 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 520 lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

V. Conform art. 421 pct. 2 lit. a) raportat la art. 398 și art. 275 alin. (2) din același cod cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpatele T.T.T. și S.S.S. și de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelantele inculpate T.T.T. și S.S.S., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 250 lei, precum și onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta parte civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. și persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., în sumă de câte 520 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimații inculpați O.O.O., A.A.A.A., B.B.B.B., E.E.E., U.U.U., P.P.P., R.R.R., X.X.X., Y.Y.Y., V.V.V., Z.Z.Z. și N., în sumă de câte 520 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși pentru intimații inculpați H., I., J., K., L., M., O., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B., C.C., D.D., D.D., H.H., I.I., J.J., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D. și N.N.N., în sumă de câte 250 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile declarate de Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpatele T.T.T. și S.S.S., precum și de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. împotriva sentinţei penale nr. 341 din 15 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/1/2013.

Desființează, în parte, sentința apelată și, rejudecând:

1. Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., de la 1 an închisoare la pedeapsa de 2 ani închisoare.

Menține modalitatea de executare a pedepsei și majorează termenul de încercare de la 3 ani la 4 ani.

2. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., achită inculpatele T.T.T. și S.S.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. anterior, raportat la art. 55 alin. (1) din Legea nr. 3/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

3. Admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. și obligă pe inculpatul H.H.H. la plata către aceasta a sumei totale de 2.538 lei cu titlu de despăgubiri civile, din care suma de 38 lei reprezintă daune materiale și suma de 2.500 lei reprezintă daune morale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații A., B., C., D., E., F., G., P., P.P., N.N., L.L., M.M., X.X., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M. și Z.Z. împotriva sentinţei penale nr. 341 din 15 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/1/2013.

III. Ia act de retragerea apelurilor formulate de inculpaţii R., G.G.G., F.F.F., F.F. şi G.G. împotriva aceleiaşi sentinţe.

IV. Obligă apelanţii inculpaţi A., B., P., P.P., N.N., L.L., M.M., X.X., H.H.H., I.I.I., J.J.J., K.K.K., L.L.L., A.A.A.A.A.A.A.A., M.M.M. și Z.Z. la plata sumei de câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 250 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă apelanţii inculpaţi R., G.G.G., F.F.F., F.F. şi G.G. la plata sumei de câte 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 250 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă apelanţii inculpaţi C., D., E., F. şi G. la plata sumei de câte 820 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 520 lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

V. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpatele T.T.T. și S.S.S. și de partea civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelantele inculpate T.T.T. și S.S.S., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 250 lei, precum și onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta parte civilă F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F.F. și persoana vătămată A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A.A., în sumă de câte 520 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimații inculpați O.O.O., A.A.A.A., B.B.B.B., E.E.E., U.U.U., P.P.P., R.R.R., X.X.X., Y.Y.Y., V.V.V., Z.Z.Z. și N., în sumă de câte 520 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși pentru intimații inculpați H., I., J., K., L., M., O., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B., C.C., D.D., E.E., H.H., I.I., J.J., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D. și N.N.N., în sumă de câte 250 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 aprilie 2016.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj