Decizia nr. 978/2017
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cererii
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 24 iunie 2016, sub nr. x/95/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele A.N.S.V.S.A. și D.S.V.S.A. Gorj, solicitând obligarea pârâtei A.N.S.V.S.A. să completeze Ordinul din 23 decembrie 2015, prin emiterea în temeiul art. 82 din O.U.G. nr. 83/2014, a unor acte de asimilare, cu începere de la 1 decembrie 2015, a funcțiilor și salariilor funcționarilor din cadrul D.S.V.S.A. Gorj, cu funcțiile și nivelul de salarizare stabilite, potrivit dispozițiilor ordinelor ministrului agriculturii și dezvoltării rurale de aplicare a alin. (8) și (81), în cadrul A.P.I.A., în sensul de a se include în salariul de bază și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu; obligarea pârâtei D.S.V.S.A. Gorj, ca pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2015 și data punerii în aplicare a noilor grile de salarizare stabilite prin asimilare, să plătească diferența dintre drepturile asimilate, cuvenite potrivit art. 82 din O.U.G. nr. 83/2014 și drepturile efectiv plătite, cu acordarea dobânzii legale penalizatoare.
2. Hotărârea primei instanțe sesizate
Prin Sentința nr. 1.462 din 25 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/95/2016, a fost admisă excepția necompetenței materiale a secției contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Gorj, invocată de pârâtele D.S.V.S.A. Gorj și A.N.S.V.S.A., prin întâmpinare și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii promovată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele A.N.S.V.S.A. și D.S.V.S.A., în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, față de obiectul cererii de chemare în judecată, precum și de împrejurarea că reclamanta solicită completarea unui ordin emis de un organ al administrației publice centrale, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004.
3. Hotărârea celei de-a doua instanțe
Prin Sentința nr. 6 din 10 ianuarie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele A.N.S.V.S.A. și D.S.V.S.A. Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus înaintarea cauzei în vederea soluționării conflictului negativ de competență în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Craiova a reținut că potrivit art. IV din Legea nr. 2/2013, art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici se modifică în sensul următor "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."
Așadar, indiferent de rangul autorității sau instituție publice emitente a actului contestat, în materia funcționarilor publici, competența de soluționare a litigiilor aparține tribunalului.
Totodată, art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului, în cauză reclamantul optând pentru instanța în a cărei rază teritorială se află domiciliul său.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Obiectul acțiunii îl constituie cererea reclamantului privind emiterea/completarea unui ordin de către A.N.S.V.S.A. de asimilare a funcției și salariului reclamantului, funcționar public al D.S.V.S.A. Gorj, cu funcțiile și nivelul de salarizare stabilite în cadrul A.N.S.V.S.A.
Din analiza sistematică a petitelor cererii introductive, prin luarea în considerare a motivelor acțiunii, se observă că principalul scop pe care-l urmărește reclamantul nu îl constituie emiterea unui act administrativ sau modificarea celui existent, ci obținerea unor drepturi salariale pretins a fi fost stabilite în O.U.G. nr. 83/2014, actul administrativ în discuție reprezentând doar mijlocul prin care reclamantul a considerat că trebuie să îi fie stabilite aceste drepturi salariale.
De asemenea, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că reclamantul are calitatea de funcționar public în cadrul D.S.V.S.A. Gorj.
În raport cu obiectul acțiunii și cu împrejurarea că reclamantul face parte din categoria funcționarilor publici, Înalta Curte reține că demersul judiciar inițiat de aceasta se circumscrie unui litigiu vizând raportul de serviciu al funcționarului public, fiind incidente normele de competență derogatorii instituite prin art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora "Art. 109 - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".
Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".
În cauză, este de observat faptul că reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul său din municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, aflat în circumscripția Tribunalului Gorj.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele D.S.V.S.A. Gorj și A.N.S.V.S.A. în favoarea Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 martie 2017.
Procesat de GGC - N