Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Decizia penală nr. 166/2016

Asupra apelului de față

Din actele și lucrările dosarului reține următoarele:

A. Judecata pe fondul cauzei

I. Prin Sentința penală nr. 47 din data de 25 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului A. prin actul de sesizare, din infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din 2014 și art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014 (două acte materiale); art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din 2014 și art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014 (12 acte materiale) și art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. din 2014, în infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (2 acte materiale); art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (12 acte materiale) și art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

1) În baza art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (două acte materiale).

A făcut aplicarea art. 71 alin. (2) și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

2) În baza art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (12 acte materiale).

A făcut aplicarea art. 71 alin. (2) și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

3) În baza art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

A făcut aplicarea art. 71 alin. (2) și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

A constatat că fapta pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 6 luni închisoare, prin Sentința penală nr. 350 din 11 aprilie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, (rămasă definitivă prin neapelare la data de 23 aprilie 2014), este concurentă cu faptele deduse judecății.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior, a contopit pedepsele susmenționate de 6 luni închisoare, 1 an închisoare, 3 luni închisoare și 6 luni închisoare și a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 81 C. pen. anterior, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 82 C. pen. anterior.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului B. prin actul de sesizare, din infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din 2014 și art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014 (două acte materiale); art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din 2014 și art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014 (12 acte materiale) și art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. din 2014, în infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (2 acte materiale); art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (12 acte materiale) și art. 248 C. pen. anterior rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

1) În baza art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (două acte materiale).

A făcut aplicarea art. 71 alin. (2) și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior.

În baza art. 86⁵ C. pen. anterior, a dispus anularea pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului B. prin Sentința penală nr. 3.855 din 12 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Iași, rămasă definitivă prin Decizia nr. 578 din 1 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior, a contopit pedepsele susmenționate de 6 luni închisoare, 1 an închisoare, 3 luni închisoare și 1 an închisoare și a dispus ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 1 an închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 86² C. pen. anterior.

În baza art. 86³ alin. (1) lit. a) - d) C. pen. anterior, a dispus ca pe durata termenului de încercare, condamnatul B. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a confiscat de la fiecare inculpat câte 15.819 lei.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., a menținut măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanța nr. x/P/2012 din data de 30 mai 2014 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului A., în cotă de 1/2, respectiv:

1. cota de 1 din 12 din teren agricol în suprafață de 75.000 mp situat în comuna S., județul Iași;

2. imobil înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 25 martie 2009;

3. imobil înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 07 ianuarie 2009;

4. imobil înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 23 martie 2009;

5. imobil înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 16 martie 2009;

6. imobil înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 14 februarie 2006;

7. apartament în suprafață de 68 mp compus din 3 camere - situat în Comuna S., județul Iași, până la concurența sumei de 15.819 lei.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul A. la plata sumei de 1.070 lei, din care suma de 70 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul B. la plata sumei de 1.260 lei, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

II. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. x/P/2012 din 18 decembrie 2014 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților:

a) A. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. (două acte materiale);

- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. (12 acte materiale);

- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

b) B. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. (două acte materiale);

- abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. (12 acte materiale);

Actul de sesizare a instanței a reținut, în esență, că începând cu anul 1996 până la data de 19 decembrie 2008 (când a fost validat în funcția de senator, prin Hotărârea Senatului nr. 68/2008), inculpatul A. a deținut funcția de primar al comunei S., județul Iași, fiind și ordonator principal de credite.

Prin Dispoziția nr. 284 din 28 iulie 2008, inculpatul a numit comisia de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări privind execuția unor "Lucrări de reparare a drumurilor în satul (...), comuna S., județul Iași", compusă din C. (președinte), D. și E. (membri), iar după desfășurarea procedurii și atribuirea contractului, C. a întocmit referatul înregistrat la Primăria comunei S. din 29 iulie 2008, prin care a solicitat plata unor "onorarii" către membrii comisiei, referat ce a fost aprobat de inculpatul A. în calitate de primar și ordonator principal de credite.

S-a reținut că ulterior, inculpatul B., în calitate de contabil și persoană desemnată să exercite controlul financiar preventiv în cadrul Primăriei comunei S., a întocmit, fără existența unui angajament legal, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998, lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație"din data de 29 iulie 2008, în cuprinsul căreia a inserat mențiunea privind viza de control financiar preventiv, listă ce a fost aprobată de inculpatul A. și în baza căreia au fost plătite, la data de 11 august 2008, sumele de câte 672 lei, numiților C., D. și E.

Rechizitoriul a mai reținut că prin Dispoziția nr. 1.486 din 9 decembrie 2009 emisă de inculpatul A., a fost numită comisia de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări privind execuția unor "Lucrări de îmbrăcare a drumurilor în comuna S., județul Iași" compusă din: C. (președinte), F. și D. (membri), iar după desfășurarea procedurii și atribuirea contractului, C. a întocmit referatul înregistrat la Primăria comunei S. din 13 decembrie 2008, prin care a solicitat plata unor "onorarii" către membrii comisiei, referat ce a fost aprobat de către inculpatul A. în calitate de primar și ordonator principal de credite.

S-a arătat că și în acest caz, inculpatul B., în calitate de contabil și persoană desemnată să exercite controlul financiar preventiv în cadrul Primăriei comunei S. a întocmit, fără existența unui angajament legal, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998, lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" din data de 10 decembrie 2008, în cuprinsul căreia a inserat mențiunea privind viza de control financiar preventiv, care a fost aprobată de inculpatul A. și în baza căreia au fost plătite, la data de 12 decembrie 2008, sumele de 3.492 lei lui C., 1.746 lei lui D. și 1.746 lei lui F.

Actul de sesizare a instanței a precizat că plata sumelor de bani susmenționate este nejustificată și nelegală deoarece:

- C. era persoana responsabilă de buna funcționare a achizițiilor publice în cadrul primăriei, având ca atribuții de serviciu, conform fișei postului, întocmirea planului anual de achiziții publice și a documentațiilor de atribuire a contractelor de furnizare de servicii și lucrări, atribuții de serviciu pentru care a încasat și salariul lunar;

- D., consilier juridic la data faptelor, și-a desfășurat activitatea în cadrul primăriei în baza contractului de prestări servicii din data de 1 iulie 2005 modificat prin actul adițional din data de 7 ianuarie 2008, încheiat între primărie și societatea profesională de consultanță, asistență și reprezentare juridică "G." SRL Iași și avea obligația de a "organiza licitațiile publice și de a perfecta contractele civile și comerciale, în afara celor care intră în competența notarilor publici". În baza contractului susmenționat, societatea profesională de consultanță, asistență și reprezentare juridică "G. SRL" a încasat lunar suma de 650 lei. Întrucât între primărie și persoana fizică D. nu exista nici un raport juridic și nu a fost încheiat nici un act care să creeze o obligație pe seama fondurilor publice, D. a încasat nejustificat sumele de bani deoarece organizarea achizițiilor publice era o obligație pe care acesta și-a asumat-o prin respectivul contract și pentru care a fost plătit lunar;

- E. era consilier local în cadrul Consiliului Local al comunei S. și nu putea beneficia, conform art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998, în afara indemnizației prevăzute de lege pentru această funcție, de altă formă de retribuire pentru activitatea corespunzătoare funcției;

- F., viceprimar al comunei S., nu putea beneficia de altă formă de retribuire în raport de prevederile imperative ale art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998. Activitatea sa de participare în comisia de evaluare a ofertelor s-a desfășurat în baza dispoziției primarului și era o activitate pe care era obligat să o îndeplinească, în virtutea statutului și atribuțiilor de serviciu. În plus, conform art. 57 din Legea nr. 215/2001, pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Prin rechizitoriu s-a mai reținut că în perioada ianuarie - decembrie 2008, inculpatul A. a avizat plata lunară a sumelor de 7.300 lei, 4.625 lei și 4.625 lei pentru serviciile prestate de către H., I. și J., fără însă ca aceștia să fie angajați ai primăriei în baza unor contracte de muncă sau în baza unor convenții.

Se menționează că pentru efectuarea plăților, inculpatul B. a întocmit liste de plată și a aplicat viza de control financiar preventiv, în absența unui angajament care să creeze o obligație pe seama fondurilor publice, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)) și a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, liste pe baza cărora, în fiecare lună a anului 2008 au fost plătiți ca "zilieri" I., H. și J., fiind prejudiciat bugetul primăriei cu suma totală de 16.550 lei.

De asemenea, s-a menționat că în anul 2008 a fost întocmit înscrisul intitulat "lista de plată" a unor sume de bani către inculpatul A. și către F., primarul, respectiv viceprimarul comunei S. După ce inculpatul B. a aplicat pe înscrisul respectiv viza de control financiar preventiv, fără existența vreunei baze legale, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)), art. 14, art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 acesta a fost aprobat la plată de inculpatul A. Astfel, la data de 14 ianuarie 2009 a fost plătită inculpatului A. suma de 2.638 lei, iar lui F. suma de 2.291 lei, fiind prejudiciat bugetul primăriei cu suma de 4.929 lei. Folosul patrimonial obținut de inculpatul A. a fost de 1.907 lei, iar cel obținut de F. a fost de 1.688 lei.

În ce privește latura civilă a cauzei, deși din raportul de constatare întocmit de specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și din actul de control întocmit de reprezentanții Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași a rezultat că prejudiciul cert cauzat Primăriei comunei S., prin activitatea infracțională a inculpaților, a fost în sumă de 40.000 lei, Primăria comunei S. a comunicat parchetului, prin adresa din 6 noiembrie 2014, că, în ședința din data de 28 noiembrie 2014, consiliului local a hotărât ca unitatea administrativ-teritorială să nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Rechizitoriul arată că o posibilă explicație a acestei atitudini a membrilor consiliului local ar putea fi determinată de faptul că la data emiterii adresei susmenționate, soția inculpatului A. îndeplinea funcția de primar al comunei S., iar inculpatul avea calitatea de membru al unui partid politic, fiind și senator în Parlamentul României.

III. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 19 decembrie 2014, competența de soluționare fiind atrasă, conform dispozițiilor art. 40 alin. (1) C. proc. pen., de calitatea de senator a inculpatului A.

Prin încheierea nr. 132 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în ședința din camera de consiliu din data de 23 februarie 2015, s-au respins, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate de inculpatul A., s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul penal nr. x/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași și s-a dispus începerea judecății. Prin aceeași încheiere s-a constatat că inculpatul B. nu a formulat cereri și excepții.

Hotărârea susmenționată a rămas definitivă prin încheierea nr. 94/C pronunțată la data de 16 aprilie 2015, prin care s-a respins ca nefondată contestația formulată de inculpatul A..

La primul termen de judecată din data de 11 mai 2015, instanța de fond a admis solicitarea inculpatului B. de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare din motive medicale și pentru a-și angaja apărător ales, iar la al doilea termen de judecată, acordat la data de 25 mai 2015 s-a dispus amânarea cauzei datorită imposibilității înregistrării ședinței de judecată urmare defecțiunii survenite la rețeaua electrică.

La termenul de judecată din data de 25 iunie 2015 s-a dat citire actului de sesizare a instanței, după care inculpatului A. i s-au adus la cunoștință dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen. referitoare la posibilitatea de a solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor prezentate, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa.

Față de poziția inculpatului A. de a nu uza de procedura simplificată și de a da declarații după administrarea probelor, s-a dispus amânarea cauzei în vederea audierii martorilor din acte. Totodată, instanța s-a pronunțat asupra probelor propuse în apărare de către inculpatul B. și a prorogat discutarea cererilor de probatorii formulate de inculpatul A., după audierea martorilor.

La termenul de judecată din data de 10 septembrie 2015 s-a procedat la audierea martorei din rechizitoriu, J., iar la termenele de judecată din datele de 1 octombrie 2015 și 20 octombrie 2015 au fost audiați martorii din rechizitoriu, H., I., E., D. și F.

Inculpatul A. a fost audiat la termenul din data de 4 decembrie 2015, ocazie cu care instanța de fond a luat act de renunțarea de către inculpat la efectuarea expertizei grafice a scrisului și a respins cererea de efectuare a expertizei financiar contabile.

Analizând probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, prima instanță a reținut că inculpatul A. a îndeplinit în perioada 2004 - 19 decembrie 2008 când, prin Hotărârea Senatului României nr. 68/2008 a fost validat ca senator, funcția de primar al Comunei S., județul Iași, fiind și ordonator principal de credite.

În perioada susmenționată, persoana responsabilă de organizarea compartimentului financiar-contabil în cadrul Primăriei comunei S. a fost inculpatul B. care, potrivit fișei postului, se ocupa de executarea bugetului de venituri și cheltuieli al consiliului local și exercita controlul financiar-preventiv, conform H.G. nr. 720/1991, Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 63.943/1991, Legii nr. 84/2003 și dispoziției emise de primar în acest sens.

Prin Dispoziția nr. 284 din 28 iulie 2008, emisă de inculpatul A., a fost numită comisia de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului pentru execuție lucrări pentru obiectivul "Lucrări de reparare a drumurilor în satul (...), comuna S., județul Iași" compusă din: C. (președinte), D. și E. (membri). După atribuirea contractului, inculpatul A. a aprobat referatul întocmit de C., înregistrat la Primăria comunei S., din 29 iulie 2008 prin care solicita plata sumei de 2.400 lei reprezentând "onorarii" către membrii comisiei de evaluare a ofertelor. Ulterior, inculpatul B. a întocmit lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" din data de 29 iulie 2008, pe care a aplicat viza de control financiar preventiv, listă ce a fost aprobată de inculpatul A. și în baza căreia, la data de 11 august 2008, cei trei membri ai comisiei au primit suma de câte 672 lei.

Prin Dispoziția nr. 1.486 din 9 decembrie 2008 emisă de inculpatul A. a fost numită comisia de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări privind execuția unor "Lucrări de îmbrăcare a drumurilor în comuna S., județul Iași", compusă din: C. (președinte), F. și D. (membri). La data de 3 decembrie 2008, la Primăria comunei S. a fost înregistrat referatul întocmit de C., prin care se solicita plata unor sume de bani cu titlu de "onorarii" către membrii comisiei, referat ce a fost aprobat de inculpatul A.

Totodată, inculpatul B. a întocmit lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" din data de 10 decembrie 2008, pe care a aplicat viza de control financiar preventiv, listă aprobată de inculpatul A. și în baza căreia, la data de 12 decembrie 2008 au fost plătite din contul "cheltuieli cu bunuri și servicii" sumele de 3.492 lei către C. și de câte 1.746 lei către D. și F.

Referitor la plata din bugetul Primăriei comunei S. a sumei totale de 10.160 lei (valoarea brută a sumelor plătite cu titlu de "onorarii" către membrii comisiilor de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a celor două contracte anterior menționate) prima instanță a reținut că aceasta s-a făcut urmare aprobării de către ordonatorul principal de credite, inculpatul A., a referatelor întocmite de C., fără existența unui angajament legal (act juridic) care să creeze o obligație pe seama fondurilor publice, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)) pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă o funcție de demnitate publică.

În concret, prima instanță a stabilit că C. a încasat necuvenit suma totală de 6.412 lei cu titlu de "onorariu participare în comisia de licitație" deoarece a fost plătită suplimentar pentru activități pentru care era deja retribuită, întrucât era angajată în cadrul Primăriei comunei S., iar potrivit fișei postului răspundea de buna funcționare a achizițiilor publice din cadrul Consiliului Local S. și întocmea planul anual de achiziții publice și documentațiile de atribuire a contractelor de furnizare de servicii și lucrări.

S-a arătat că D., membru în comisie, consilier juridic, a încasat necuvenit suma de 2.418 lei întrucât, la data faptelor și-a desfășurat activitatea în cadrul primăriei în baza contractului de prestări servicii nr. 1.340 din 1 iulie 2005 (modificat prin actul adițional din data de 7 ianuarie 2008) încheiat între primărie și Societatea profesională de consultanță, asistență și reprezentare juridică "G." SRL în care se prevedea că răspunde de "organizarea licitațiilor publice și perfectarea contractelor civile și comerciale, în afara celor care intră în competența notarilor publici" pentru serviciile prestate fiind plătit lunar cu suma de 650 lei.

De asemenea, prima instanță a stabilit că F., având calitatea de viceprimar al comunei S. (funcție de demnitate publică conform art. 3 din Legea nr. 154/1998) a încasat necuvenit suma de 1.746 lei întrucât, indemnizația lunară prevăzută de art. 19 din acest act normativ era unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției, neputând beneficia de altă formă de retribuire, în speță, de "onorariul" pentru participarea în comisia de evaluare a ofertelor.

În acest sens, prima instanță a făcut referire la prevederile art. 57 din Legea nr. 215/2001 în conformitate cu care, pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Instanța de fond a precizat, totodată, că E., consilier local (funcție de demnitate publică potrivit art. 3 din Legea nr. 154/1998), a încasat necuvenit suma de 672 lei, întrucât nu putea beneficia în afară de indemnizația lunară prevăzută de art. 19 din această lege de o altă formă de retribuire, în speță de "onorariul" pentru participarea în comisia de evaluare a ofertelor.

Prima instanță a făcut referire și la împrejurarea că, în perioada ianuarie - decembrie 2008, inculpatul A. a avizat listele în baza cărora au fost plătiți lunar numiții H., I., J., fără ca aceștia să fie angajați ai Primăriei comunei S. în baza unor contracte de muncă, contracte prestări servicii sau convenții, sumele de bani încasate de cele trei persoane fiind de: 7.300 lei (H.) și câte 4.625 lei (I. și J.). Pentru efectuarea plăților, inculpatul B., cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale (art. 1 pct. 1 lit. a)), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, a întocmit listele de plată în baza cărora lunar, în cursul anului 2008, au fost plătiți ca "zilieri" H., I. și J., liste de plată pe care a aplicat viza de control financiar preventiv și care au fost aprobate la plată de către inculpatul A.

Totodată, s-a arătat că în anul 2008, inculpatul B., cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)) pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale și a art. 14 și art. 23 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare a aplicat viza de control financiar preventiv pe lista de plată a "premiului anual" acordat numitului F. (viceprimarul comunei S.) și inculpatului A. (primarul comunei S.), acesta din urmă fiind cel care a și aprobat lista respectivă. În consecință, la data de 14 ianuarie 2009 s-a dispus plata sumei de 2.638 lei către inculpatul A. și a sumei de 2.291 lei către F.

Fiind audiat, inculpatul A. a recunoscut că a aprobat referatele întocmite de C. și că a semnat listele de plată a sumelor de bani reprezentând "onorariu participare la licitație", listele de plată a numiților H., I. și J. și listele de plată a sumelor primite de el și viceprimarul comunei S. cu titlu de "premii anuale", cu precizarea că plata s-a realizat cu respectarea dispozițiilor legale, deoarece anterior efectuării plăților, întreaga documentație prin care au fost numiți membrii comisiilor de licitație a fost verificată, sub aspectul legalității, de către Instituția prefectului. A mai arătat inculpatul că a aprobat listele de plată după ce inculpatul B. a aplicat viza de control financiar preventiv.

Prima instanță a stabilit că recunoașterea inculpatului A., ce rezultă din declarația dată de acesta, anterior menționată, se coroborează cu Raportul de constatare criminalistică grafică din 12 decembrie 2014 întocmit de expertul criminalist din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași-Serviciul de Criminalistică, ce concluzionează în sensul că semnăturile de pe listele de plată a comisiei de licitație din data de 29 iulie 2008, cu antetul "Consiliul Local S.", pentru numiții C., D. și E., semnăturile de pe listele de plată a numiților H., I. și J. pentru lunile ianuarie - septembrie 2008, respectiv noiembrie 2008, semnăturile de pe listele de plată pentru numiții H., I. și J. pentru luna octombrie 2008 și de pe lista de plată a numitului H. pentru luna decembrie 2008 au fost executate, toate, de către A., după cum și semnătura de pe lista de plată a premiilor anuale pentru anul 2008 cu antetul "Consiliul Local S." a fost executată de către A. Raportul a mai stabilit că semnătura de la rubrica "SE APROBĂ PRIMAR Ing. A." de pe referatul din 3 decembrie 2008, semnătura din partea inferioară a mențiunii olografe "De acord" de pe referatul din 29 iulie 2008 a fost executată, probabil de către A. și mențiunea olografă "De acord" de pe referatul din 29 iulie 2008 au fost executate de către A.

Prima instanță a respins apărarea inculpatului A., în sensul că nu a acționat cu intenție, forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

S-a precizat că potrivit art. 22 alin. (2) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 - în vigoare la data faptelor - răspunzător pentru aprobarea/plata sumelor de bani este ordonatorul principal de credite, în speță inculpatul A.

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale definea la pct. I intitulat "Angajarea cheltuielilor", angajamentul legal care trebuia să stea la baza plății sumelor de bani din bugetul primăriei ca fiind orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.

Totodată, în art. 14 alin. (2) și 3 se Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data faptelor, se prevedea că, "cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale" și că, "Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială".

În privința responsabilităților ordonatorilor de credite, s-a reținut că art. 23 din legea susmenționată prevedea că aceștia au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.

Din declarațiile martorilor J., H. și I., a rezultat că deși au prestat servicii (femeie de serviciu în cadrul Dispensarului din satul Fărcășeni, comuna S., asistent social în cadrul Primăriei comunei S., respectiv paznic la Centrul medical de recuperare și tratament Fedeleșeni, județul Iași), aceștia nu au încheiat contracte de muncă sau convenții cu primăria.

De asemenea, martora E. a confirmat că la data la care a fost numită în comisia de evaluare a ofertelor pentru execuția "Lucrări de reparare a drumurilor" în satul (...), era consilier local în cadrul primăriei și că a fost remunerată pentru această activitate, iar martorul D. a arătat că, într-adevăr, la data faptelor, își desfășura activitatea de consilier juridic în cadrul primăriei, iar contractul încheiat cu unitatea administrativ teritorială avea ca obiect sprijinirea instituției în încheierea de contracte și organizarea de licitații, activități pentru care a fost remunerat.

Din adresa nr. 1.788 din 8 mai 2013 emisă de Primăria Comunei S. a rezultat că H. nu a fost angajat al primăriei, dar a fost remunerat pe listele de plată în anul 2008, J. a fost remunerată ca "zilier", pe post de femeie de serviciu, iar I. a fost angajat în cadrul primăriei, conform Dispoziției nr. 1.482 din 28 noiembrie 2008, începând cu 1 decembrie 2008, până la această dată fiind remunerat pe lista de plată ca zilier.

În ce-l privește pe D., prima instanță a arătat că Societatea profesională de Asistență Juridică și Reprezentare "G. SRL" a încheiat contract de prestări servicii cu Primăria Comunei S., că acesta a fost membru în comisia de evaluare a ofertelor, fiind remunerat conform listelor de plată și referatului întocmit de C., la rândul ei angajata primăriei cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, desemnată ca președinte al comisiei de licitație pentru atribuirea contractului "Lucrări de îmbrăcare a drumurilor în comuna S." și remunerată conform referatului din 3 decembrie 2008 și listei de plată întocmită la data de 10 decembrie 2008.

Apărarea inculpatului A., în sensul că sumele pe care le-a aprobat pentru el și viceprimarul comunei, martorul F. reprezentau o recompensă pentru faptul că nu și-au efectuat concediile de odihnă, a fost înlăturată față de dispozițiile imperative ale art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998, care prevedeau că persoanele care ocupă funcții de demnitate publică au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație lunară, stabilită în conformitate cu prevederile Anexei nr. II și că indemnizația lunară este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției ce reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.

Instanța de fond a precizat că interdicția acordării primelor anuale primarilor și viceprimarilor era prevăzută și în Legea nr. 330/2009, în vigoare la data faptelor (Anexa nr. IX, Secțiunea 1, art. 2 alin. (2) și alin. (3), potrivit căreia persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite nu beneficiază de premii, de spor de vechime și nici de alte sporuri prevăzute de prezenta lege).

Din adresa nr. 4.772 din 21 decembrie 2015 emisă de Primăria Comunei S., a rezultat că la data de 14 ianuarie 2009 s-a încasat, cu filă CEC, suma de 36.511 lei reprezentând salarii administrație pentru luna decembrie 2008 și premii anuale 2008, sumă ce se regăsește în statul de plată premii anuale 2008 întocmit de B. și în care figurează și A., cu suma de 1.907 lei. Statul de plată este semnat "pentru", astfel că nu se știe cine a ridicat banii, nefiind întocmite documente în acest sens.

Prima instanță a arătat că nerespectarea de către inculpatul A. a prevederilor legale susmenționate, pe care avea obligația să le cunoască, în calitatea sa de primar și ordonator principal de credite, având drept consecință plata nelegală a unor sume de bani din bugetul Primăriei comunei S. "Capitolul cheltuieli cu bunuri și servicii" și producerea unei pagube în patrimoniul unității administrativ teritoriale conduce la concluzia că acesta a acționat cu intenție directă, formă de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în sensul că a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea lui.

Instanța de fond a notat că inculpatul B. nu s-a prezentat la instanță din motive medicale dovedite cu înscrisurile depuse la dosar și a făcut referire la declarația dată de acesta la organul de urmărire penală, în cadrul căreia inculpatul a recunoscut că a aplicat, din dispoziția primarului, viza de control financiar preventiv pe înscrisurile în baza cărora au fost plătite sumele de bani reprezentând "onorarii participare la licitație", "premii anuale" și contravaloarea activității desfășurate de cei trei "zilieri", arătând că i-a adus la cunoștință inculpatului A. faptul că nu este legal să desemneze în comisiile de evaluare a ofertelor pe E. și pe F., că numiții H., I. și J. au fost "aduși" de către primar și că inculpatul A. și F. nu puteau beneficia de premii anuale.

Precizând că inculpatul B., potrivit fișei postului, organiza și răspundea de activitatea compartimentului financiar contabil și se preocupa de executarea bugetului de venituri și cheltuieli al consiliului local, prima instanță a menționat că inculpatul mai avea, între alte atribuții, pe aceea de a exercita controlul financiar preventiv, conform H.G. nr. 720/1991, Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 63.943/1991, Legii nr. 84/2003 și dispoziției emise de primar în acest sens, acte normative pe care avea obligația să le cunoască și să le respecte.

Prima instanță a considerat că prin aplicarea vizei de control financiar preventiv pe înscrisurile în baza cărora au fost plătiți membrii comisiilor de evaluare a ofertelor, martorii H., I. și J. și s-au acordat premii anuale primarului și viceprimarului comunei S., cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, în absența unui angajament legal care să creeze o obligație pe seama fondurilor publice, cu consecința prejudicierii bugetului Primăriei comunei S., inculpatul B. și-a încălcat cu știință atribuțiile de serviciu, acționând cu intenție directă, formă de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în sensul că a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea lui.

Precizând că de la data săvârșirii infracțiunilor (2008) până judecarea cauzei a intrat în vigoare noul C. pen., prima instanță a făcut aplicarea deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 26 mai 2014 și a reținut că legea penală mai favorabilă inculpaților este C. pen. anterior.

Astfel, s-a arătat că potrivit art. 13² din Legea nr. 78/2000, anterior modificării dispuse prin Legea nr. 187/2012, minimul și maximul pedepsei închisorii pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (3 ani, respectiv, 15 ani) sunt mai mari decât limita minimă și limita maximă prevăzute de legea nouă (2 ani și 8 luni, respectiv 9 ani și 4 luni). Instanța de fond a precizat că inculpații au fost trimiși în judecată pentru un concurs de infracțiuni, iar potrivit art. 39 din noul C. pen., pedeapsa rezultantă se stabilește prin adăugarea la pedeapsa cea mai grea, în mod obligatoriu, a unei treimi din totalul celorlalte pedepse, obligativitate neprevăzută de art. 34 C. pen. anterior. În plus, Înalta Curte a reținut că în favoarea ambilor inculpați se justifică reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen., având drept consecință reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 386 alin. (1) C. proc. pen., pentru ambii inculpați sa dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina lor prin actul de trimitere în judecată, din infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din 2014 și art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014 (două acte materiale); art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. din 2014 și art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014 (12 acte materiale) și art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. din 2014, cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. din 2014, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. din 2014, în infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (2 acte materiale); art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (12 acte materiale) și art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 74 alin. (2), art. 76 lit. c) C. pen. anterior și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

Prima instanță a constatat că în drept, fapta inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de primar al comunei S. și ordonator principal de credite, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, fără existența unui angajament legal care să creeze o obligație pe seama fondurilor publice, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, a aprobat referatul întocmit de C., înregistrat la 29 iulie 2008, prin care aceasta solicita plata unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" și lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" din aceeași dată, documente în baza cărora a fost plătită la data de 11 august 2008 numiților C., D. și E., suma de câte 672 lei, prejudiciind bugetul Primăriei comunei S. cu suma de 2.400 lei, care reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele susmenționate, precum și referatul întocmit de C., înregistrat la Consiliul Local S., din 3 decembrie 2008 prin care aceasta solicita plata unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" și lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație", din data de 10 decembrie 2008, documente în baza cărora la data de 12 decembrie 2008 au fost plătite numiților C., D. și F. sumele de 3.492 lei, 1.756 lei și respectiv, 1.746 lei, prejudiciind bugetul Primăriei comunei S. cu suma de 7.760 lei care reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele susmenționate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prevăzută și pedepsită de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (două acte materiale).

Totodată, prima instanță a considerat că fapta aceluiași inculpat, constând în aceea că, în calitate de primar al comunei S. și ordonator principal de credite, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale a aprobat, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice (pct. 1 lit. a)), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 listele de plată în baza cărora au fost plătiți lunar, în cursul anului 2008 ca "zilieri", numiții H., I. și J. cu sumele de 7.300 lei, 4.625 lei și 4.625 lei, fără ca aceștia să fi fost încadrați în baza unui contract de muncă, prejudiciind bugetul Primăriei comunei S. cu suma totală de 16.550 lei, ce reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele susmenționate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă comisă în formă continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. anterior, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen.(12 acte materiale).

Prima instanță a mai constatat că fapta aceluiași inculpat, constând în aceea că, în calitate de primar al comunei S. și ordonator principal de credite, în anul 2008 a aprobat, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, plata cu titlu de "premiu anual" a sumei de 2.638 lei pentru sine și a sumei de 2.291 lei pentru F., viceprimarul comunei S., plăți efectuate la data de 14 ianuarie 2009, prejudiciind bugetul Primăriei comunei S. cu suma totală de 4.929 lei și obținând pentru sine un folos necuvenit în cuantum de 1.907 lei, iar pentru F. un folos necuvenit în sumă de 1.688 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prevăzută de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a reținut că, întrucât inculpatul A. a comis infracțiunile susmenționate înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, sunt incidente dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen. anterior referitoare la concursul real de infracțiuni.

Instanța de fond a constatat că fapta inculpatului B. constând în aceea că, în calitate de referent în cadrul Primăriei comunei S., având atribuții de control financiar preventiv, în baza aceleiași rezoluții infracționale, fără existența unui angajament care să creeze o obligație pe seama fondurilor publice, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, a întocmit lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" din data de 29 iulie 2008, în baza căreia la 11 august 2008 au fost plătite către numiții C., D. și E., sumele de câte 672 lei, prejudiciind bugetul primăriei cu suma de 2.400 lei, sume ce reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele susmenționate, precum și lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" din 10 decembrie 2008, în baza căreia au fost plătite la data de 12 decembrie 2008 numiților C., D. și F. sumele de 3.492 lei, 1.756 lei și 1.746 lei, prejudiciind bugetul primăriei cu suma de 7760 lei, sume care reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele menționate, liste pe care a aplicat viza de control financiar preventiv, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (2 acte materiale);

Fapta aceluiași inculpat, constând în aceea că, în calitate de referent cu atribuții de control financiar preventiv în cadrul Primăriei comunei S., în baza aceleiași rezoluții infracționale, fără existența unui angajament care să ateste o obligație pe seama fondurilor publice, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)), a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, a întocmit listele de plată în baza cărora, în cursul anului 2008, lunar, au fost plătiți ca "zilieri" numiții H., I. și J. cu sumele de 7.300 lei, 4.625 lei și 4.625 lei, prejudiciind bugetul primăriei cu suma de 16.550 lei, sume de bani ce reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele menționate, liste pe care a aplicat viza de control financiar preventiv, a fost considerată a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial prevăzută de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (12 acte materiale);

Totodată, prima instanță a menționat că fapta aceluiași inculpat, constând în aceea că în calitate de referent în cadrul Primăriei comunei S., cu atribuții de control financiar preventiv, în anul 2008, a întocmit și a aplicat viza de control financiar preventiv- fără existența unui angajament legal care să ateste o obligație pe seama fondurilor publice, cu încălcarea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 (pct. 1 lit. a)), a art. 14 și art. 23 din Legea nr. 273/2006, a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică -, pe lista de plată cu titlu de "premiu anual" a sumei de 2.638 lei pentru inculpatul A., primarul comunei și a sumei de 2.291 lei pentru F., viceprimarul comunei, prejudiciind bugetul primăriei cu suma totală de 4.929 lei, sumele ce reprezintă și un avantaj patrimonial pentru persoanele susmenționate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile susmenționate înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, prima instanță a aplicat dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen. anterior, referitoare la concursul de infracțiuni.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, respectiv, modul și împrejurările comiterii faptelor, gradul de pericol social concret al acestora, urmarea produsă, respectiv, prejudicierea bugetului local al comunei S. și, nu în ultimul rând, datele ce caracterizează persoana inculpaților.

Referitor la acest din urmă aspect s-a reținut că inculpatul B. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 3.855 din 12 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 578 din 1 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 184 alin. (2) rap. la art. 182 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 86¹ C. pen., pe durata unui termen de încercare de 4 ani, iar inculpatul A. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 350 din 11 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. x/1/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, definitivă prin neapelare la data de 23 aprilie 2014, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art. 253¹ alin. (1) C. pen., iar în baza art. 83 C. pen. s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, calculat în baza art. 84 C. pen., de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Instanța de fond a avut în vedere, la individualizarea judiciară a pedepsei, atât împrejurările ce agravează răspunderea penală, cât și cele ce atenuează o atare răspundere.

S-a avut în vedere că antecedentele penale ale inculpaților nu atrag starea de recidivă, că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, dar și intervalul de timp scurs de la data săvârșirii faptelor, la data trimiterii în judecată a inculpaților (6 ani) și, respectiv, la data soluționării cauzei (8 ani), astfel că prima instanță a apreciat că scopul preventiv și educativ al pedepselor aplicate inculpaților poate fi atins și fără executarea efectivă a acestora, prin aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. anterior referitoare la suspendarea condiționată a pedepsei (pentru inculpatul A.), respectiv a dispozițiilor art. 86¹ C. pen. anterior privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (pentru inculpatul B., pentru acest din urmă inculpat neputând fi aplicate dispozițiile art. 81 C. pen. anterior având în vedere condamnarea de 1 an închisoare dispusă prin sentința penală anterior menționată) și că în favoarea ambilor inculpați se justifică reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. cu consecința reducerii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

În ce-l privește pe inculpatul B., în baza art. 86⁵ C. pen. anterior, s-a dispus anularea pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3.855/2008, definitivă prin Decizia penală nr. 578/2009 și, în baza art. 33, art. 34 C. pen. anterior, s-a contopit această pedeapsă cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.

Referitor la inculpatul A., prima instanță a aplicat dispozițiile art. 33, art. 34 C. pen. anterior, constatând că infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală 350/2014 este concurentă cu infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză.

Ambilor inculpați li s-au aplica dispozițiile art. 71 alin. (2) rap. la art. 64 alin. (2) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. anterior, referitoare la interzicerea exercitării unor drepturi, ca pedeapsă accesorie, a căror executare se va suspenda pe durata suspendării condiționate, respectiv, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale aplicate, potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen. anterior.

În sarcina inculpatului B., pe durata termenului de supraveghere, s-au instituit obligațiile prevăzute de art. 86³ C. pen. anterior.

În ce privește latura civilă a cauzei, din Raportul de constatare întocmit de specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași a rezultat că prin avizarea/aprobarea unor plăți de către inculpatul A., fără existența unui angajament legal (act juridic) care să ateste o obligație pe seama fondurilor publice, bugetul Primăriei comunei S. a fost prejudiciat cu suma totală de 31.639 lei.

Prin adresa nr. 1.731 din 18 mai 2015, Primăria comunei S. a comunicat faptul că nu se constituie parte civilă în cauză, situație în care devin incidente dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. referitoare la confiscarea specială a sumelor de bani ce nu sunt restituite persoanei vătămate, în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Reținând vinovăția ambilor inculpați în comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, cu consecința prejudicierii Primăriei comunei S. cu sumele anterior menționate, în baza art. 118 lit. e) C. pen. anterior s-a dispus confiscarea de la fiecare inculpat a sumei de câte 15.819 lei.

Totodată, având în vedere prevederile art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., asupra bunurilor mobile aparținând inculpatului A., în cotă de 1/2, s-a menținut măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanța nr. 101/P/2012 din data de 30 mai 2014 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, astfel: cota de 1 din 12 din terenul agricol în suprafață de 75.000 mp situat în comuna S., județul Iași; imobil înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare din 25 martie 2009; imobilul înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare din 07 ianuarie 2009; imobilul înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare din 23 martie 2009; imobilul înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare din 16 martie 2009; imobilul înscris în CF - cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare din 14 februarie 2006; apartamentul în suprafață de 68 mp compus din 3 camere - situat în Comuna S., județul Iași, până la concurența sumei de 15.819 lei.

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen., inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile apărătorilor desemnați din oficiu urmând a fi avansate din fondul Ministerului Justiției.

B. Judecata în apel

I. Împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, la data de 9 februarie 2016, a declarat apel inculpatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători la data de 15 iunie 2016, sub nr. x/1/2016.

II. Criticile formulate de apelantul inculpat A.

Prin motivele scrise de apel, depuse la dosarul cauzei la 5 octombrie 2016, apelantul inculpat a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate, iar în rejudecare, achitarea sa, în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., întrucât faptele nu au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de legea penală.

A considerat, în esență, că din coroborarea și interpretarea probatoriului administrat în cauză nu a rezultat intenția sa de a obține, pentru sine sau pentru altul, vreun folos material, ceea ce echivalează cu inexistența elementului laturii subiective în privința faptelor reținute în sarcina sa.

III. Procedura cauzei în fața Completului de 5 Judecători

La primul termen de judecată, fixat la data de 12 septembrie 2016, cauza a fost amânată, la solicitarea apelantului A., pentru ca acesta să-și angajeze apărător ales și să-și pregătească apărarea. La același termen, dovada de citare cu intimatul inculpat B. a fost restituită cu mențiunea "decedat".

La următorul termen de judecată, acordat la 10 octombrie 2016, instanța a luat act de împrejurarea că la fila 25 din volumul I al dosarului de apel a fost depus certificatul de deces nr. 3.984 din 15 august 2016, din care rezultă că intimatul inculpat B. a decedat la data de 9 mai 2016.

La interpelarea Președintelui Completului de 5 Judecători, apelantul inculpat A. a arătat că nu dorește să dea o altă declarație.

Nu s-au formulat cereri de probe.

IV. Analiza criticilor formulate de către apelantul inculpat A.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit art. 408 și următoarele C. proc. pen., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție reține următoarele:

În ce privește situația de fapt reținută prin sentința primei instanțe, instanța de control judiciar constată că aceasta a fost pe deplin dovedită de mijloacele de probă administrate în cauză, care se coroborează între ele: înscrisurile menționate la filele 16 și 18 din rechizitoriu, raportul de expertiză de constatare criminalistică grafică din 12 decembrie 2014, declarațiile martorilor H., I., E., F., J., D. și a inculpatului B., date în cursul urmăririi penale, declarațiile din fața instanței de fond ale martorilor J. (dată la 10 septembrie 2015), H. (dată la 1 octombrie 2015), I. (dată la 1 octombrie 2015), E. (dată la 1 octombrie 2015), D. (dată la 20 octombrie 2015), F. dată la 20 octombrie 2015) și declarația inculpatului A. (dată la data de 4 decembrie 2015).

Se reține, în esență, că în perioada 2004 - 19 decembrie 2009 (dată la care a fost validat ca senator în Parlamentul României), inculpatul A. a îndeplinit funcția de Primar al comunei S., județul Iași și, totodată, de ordonator principal de credite, iar inculpatul B. era responsabil de organizarea compartimentului financiar-contabil al acestei instituții, ocupându-se, potrivit fișei postului, de executarea bugetului de venituri și cheltuieli al Primăriei și având ca sarcină exercitarea controlul financiar-preventiv, conform H.G. nr. 720/1991, Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr. 63.943/1991, Legii nr. 84/2003, fișa postului și Dispoziția nr. 91 din 29 ianuarie 2008 a Primarului A.

Sub un prim aspect, se reține că din probele administrate în cursul procesului penal a rezultat că apelantul inculpat A. a aprobat referatul întocmit de C., înregistrat la Primăria comunei S., 29 iulie 2008, prin care aceasta solicita plata sumei de 2400 lei, reprezentând "onorarii", către membrii comisiei de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului pentru execuție lucrări pentru obiectivul "Lucrări de reparare a drumurilor în satul (...), comuna S., județul Iași": C. (președinte), D. și E. (membri). Totodată, apelantul inculpat a aprobat lista de plată din data de 29 iulie 2008, întocmită și avizată de inculpatul B., în baza atribuțiilor acestuia din urmă de exercitare a controlului financiar preventiv, apelantul dispunând, astfel, plata unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" către cei trei membri ai comisiei, aceștia primind suma de câte 672 lei la data de 11 august 2008.

Se mai reține că potrivit raportului de constatare criminalistică grafică din 12 decembrie 2014, apelantul inculpat A. a aprobat referatul înregistrat la 3 decembrie 2008 la Primăria comunei S., întocmit de C., prin care se solicita plata unor sume de bani cu titlu de "onorarii" către membrii comisiei de evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări privind execuția unor "Lucrări de îmbrăcare a drumurilor în comuna S., județul Iași", anume: C. (președinte), F. și D. (membri) și, totodată, a apelantul a aprobat lista de plată din data de 10 decembrie 2008, întocmită și avizată de inculpatul B. (în baza atribuțiilor acestuia din urmă de realizare a controlului financiar preventiv), dispunând, la 12 decembrie 2008, plata sumei de 3.492 lei pentru C. și de câte 1.746 lei, pentru D. și F., cu titlu de "onorariu participare la licitație".

Primirea sumelor de bani menționate a fost confirmată în cursul urmăririi penale de declarațiile martorilor D., E. și F.

Audiată de prima instanță la data de 1 octombrie 2015, martora E. a confirmat că la data la care a fost numită în comisia de evaluare a ofertelor pentru execuția "Lucrări de reparare a drumurilor în comuna S., județul Iași" era consilier local în cadrul Primăriei comunei S., fiind remunerată pentru această activitate.

Totodată, martorul D. a confirmat, în depoziția sa, dată la 20 octombrie 2015, că la data faptelor își desfășura activitatea de consilier juridic în cadrul Primăriei, în baza unui contract ce avea ca obiect activități de sprijinire a instituției în încheierea de contracte și organizarea de licitații, pentru care a fost remunerat lunar.

Se constată că mențiunile cuprinse în referatul din 3 decembrie 2008 întocmit de C. și în lista de plată întocmită la data de 10 decembrie 2008 confirmă că, atât martorul D., cât și martora C., în calitate de membru și, respectiv, președinte al comisiei de licitație pentru atribuirea contractului "Lucrări de îmbrăcare a drumurilor în comuna S.", au fost plătiți suplimentar, deși ambii erau angajați ai Primăriei, cu atribuții în domeniul achizițiilor publice și organizării de licitații, activități pentru care primeau deja o remunerație lunară.

Astfel, se apreciază că în mod corect a reținut prima instanță că plățile anterior menționate, în valoare totală de 10.160 lei, au fost aprobate a fi efectuate din bugetul Primăriei comunei S. de către ordonatorul principal de credite, inculpatul A., fără a exista un angajament legal (act juridic care să creeze o obligație pe seama Primăriei comunei S.), doar în baza referatelor întocmite de C. și a listelor de plăți avizate de inculpatul B. și aprobate de inculpatul A., cu încălcarea pct. 1 lit. a) din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002, a art. 14 și art. 23 din Legea nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă o funcție de demnitate publică.

În plus, astfel cum corect a stabilit și prima instanță, C. a fost plătită suplimentar pentru activități pentru care era deja retribuită, întrucât era angajată în cadrul Primăriei comunei S., răspunzând de buna funcționare a achizițiilor publice din cadrul Consiliului Local S. și având atribuții de întocmire a planului anual de achiziții publice și a documentațiilor de atribuire a contractelor de furnizare de servicii și lucrări (adresa nr. 1.788 din 8 mai 2003).

Similar, la data plăților anterior arătate, D., membru în comisie și consilier juridic în cadrul Primăriei, își desfășura deja activitatea în baza contractului de prestări servicii din 1 iulie 2005 (modificat prin actul adițional din data de 7 ianuarie 2008) încheiat între Primărie și Societatea profesională de consultanță, asistență și reprezentare juridică "G." SRL, răspunzând de "organizarea licitațiilor publice și perfectarea contractelor civile și comerciale, în afara celor care intră în competența notarilor publici", fiind plătit lunar pentru serviciile prestate cu suma de 650 lei, iar F., viceprimar al comunei S. și E., consilier local (funcții de demnitate publică potrivit art. 3 din Legea nr. 154/1998), nu puteau beneficia de altă formă de retribuire ("onorariul" pentru participarea în comisia de evaluare a ofertelor), suplimentară față de indemnizația lunară prevăzută de art. 57 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 (aplicabil lui F.) și de art. 19 din Legea nr. 154/1998 (incident în cazul lui E.), ca unică și exclusivă formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției.

Prin urmare, în mod corect s-a stabilit prin sentința atacată că C. a încasat necuvenit suma de 6.412 lei, iar D., E. și F. au încasat necuvenit sumele de 2.418 lei, 642 lei și, respectiv, 1.746 lei, fiind încălcate, astfel cum s-a arătat anterior, dispozițiile pct. 1 lit. a) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002, ale art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998 și ale art. 57 alin. (5) din Legea nr. 215/2001.

Sub un al doilea aspect, Completul de 5 Judecători reține că, potrivit probelor administrate în cursul urmăririi penale și al judecății pe fond, în perioada ianuarie - decembrie 2008, inculpatul A. a avizat și aprobat listele de plată întocmite și avizate de inculpatul B., cu încălcarea pct. 1 lit. a) din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 și a art. 14 și art. 23 din Legea nr. 273/2006, liste în baza cărora au fost plătiți lunar numiții H., I. și J., cu sumele totale de 7.300 lei (H.) și, respectiv, câte 4.625 lei (I. și J.), în lipsa oricăror contracte de muncă, de prestări servicii sau convenții civile încheiate cu Primăria comunei S..

Împrejurarea că martorii J., H. și I. nu au încheiat contracte de muncă sau convenții cu Primăria comunei S., deși au prestat servicii, rezultă din declarațiile date de martori în fața primei instanțe și din adresa nr. 1.788 din 8 mai 2013 emisă de Primăria comunei S., prin care instituția a precizat că H. (asistent social în cadrul Primăriei comunei S.) nu a fost angajat al primăriei, dar a fost remunerat pe listele de plată în anul 2008, J. (femeie de serviciu în cadrul Dispensarului din satul Fărcășeni, comuna S.) a fost remunerată ca zilier, pe post de femeie de serviciu, iar I. (paznic la Centrul medical de recuperare și tratament Fedeleșeni, județul Iași) a fost remunerat pe lista de plată, ca ziler, până la data de 1 decembrie 2008, dată la care, conform Dispoziției din 28 noiembrie 2008, a fost angajat de Primărie.

Apărarea apelantului, în sensul că în anul 2008 nu ar fi existat un cadru legislativ care să permită angajarea și remunerarea acestor persoane ca zilieri nu poate fi primită, deoarece la acea dată era în vigoare C. civ. anterior, care prevedea, în art. 969, posibilitatea încheierii de contracte civile pentru activitățile lucrative cu caracter ocazional, formă de remunerare larg răspândită în mediul de afaceri.

În plus, se apreciază că împrejurarea învederată de apelantul inculpat în apărarea sa, în sensul că cele trei persoane remunerate pe liste au prestat efectiv munca pentru care au fost plătite, nu are capacitatea de a înlocui documentele justificative sau angajamentele legale obligatorii, fără de care nu se puteau angaja cheltuieli bugetare și nu se puteau efectua plăți, sub acest aspect nefiind relevant că sumele încasate au fost evidențiate în state de plată și alocate dintr-un fond de rezervă pentru activități care nu erau prevăzute în bugetul primăriei.

Instanța de control judiciar mai reține și că, sub cel de al treilea aspect, probele administrate în cauză au relevat că în anul 2008, inculpatul B., având atribuții de control financiar preventiv, astfel cum s-a arătat anterior, a avizat, cu încălcarea pct. 1 lit. a) din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 și a art. 14 și art. 23 din Legea nr. 273/2006, lista de plată a "premiului anual" acordat viceprimarului comunei S. F. și, respectiv, primarului comunei, inculpatului A. (primarul comunei S.), listă aprobată de primarul A., în baza căreia, la data de 14 ianuarie 2009, s-au plătit 2.638 lei către inculpatul A. și 2.291 lei către F.

Același aspect rezultă și din adresa din 21 decembrie 2015 emisă de Primăria Comunei S., în care se precizează că la data de 14 ianuarie 2009 s-a încasat, cu filă CEC, suma de 36.511 lei, reprezentând salarii administrație pentru luna decembrie 2008 și premii anuale 2008, sumă ce se regăsește în statul de plată premii anuale 2008 întocmit de B. și în care figurează și A., cu suma netă de 1.907 lei.

De remarcat faptul că, deși apelantul a susținut că nu a primit acești bani, întrucât aceste ultime plăți s-au efectuat în anul 2009, când nu mai îndeplinea funcția de Primar, în realitate statul de plată este semnat în dreptul apelantului cu mențiunea "pentru", astfel că banii repartizați de apelant pentru sine nu au rămas în patrimoniul Primăriei, ci au fost ridicați, cu siguranță, fără a fi prezentate documente în acest sens.

În declarația dată în fața primei instanțe la 4 decembrie 2015, inculpatul A. a recunoscut că a aprobat referatele întocmite de C. și că a semnat listele de plată a sumelor de bani reprezentând "onorariu participare la licitație", listele de plată a numiților H., I. și J. și listele de plată a sumelor primite de el și viceprimarul comunei S. cu titlu de "premii anuale", dar a precizat, pe de o parte, că aprobările date au avut la bază vizele de control financiar preventiv aplicate de inculpatul B. și, pe de altă parte, a considerat că acțiunile sale au respectat dispozițiile legale, deoarece anterior efectuării plăților, întreaga documentație prin care au fost numiți membrii comisiilor de licitație a fost verificată, sub aspectul legalității, de către Instituția prefectului. În plus, a precizat că nu a fost avertizat de inculpatul B. despre împrejurarea că membrii comisiei de licitație nu ar fi fost îndreptățiți să primească sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație".

Intimatul inculpat B. nu s-a prezentat la instanță, din motive medicale, dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, însă în cuprinsul declarației date la organul de urmărire penală, acesta a menționat că a aplicat, din dispoziția inculpatului A., viza de control financiar preventiv pe înscrisurile în baza cărora au fost plătite sumele de bani reprezentând "onorarii participare la licitație", "premii anuale" și contravaloarea activității desfășurate de cei trei "zilieri".

Totodată, intimatul inculpat a precizat, în cadrul aceleiași declarații, că i-a adus la cunoștință inculpatului A. faptul că nu este legal să desemneze în comisiile de evaluare a ofertelor pe E. și pe F., deoarece exercitau "funcții incompatibile", că numiții H., I. și J. au fost "aduși" de către primar și, de asemenea, a arătat că avea cunoștință despre împrejurarea că inculpatul A., primar și F., viceprimar, nu puteau beneficia de premii anuale.

Toate aspectele anterior menționate sunt confirmate și de concluziile Raportului de constatare criminalistică grafică din 12 decembrie 2014, care arată că semnăturile de pe listele de plată a comisiei de licitație din data de 29 iulie 2008 pentru numiții C., D. și E., semnăturile de pe listele de plată a numiților H., I. și J. pentru lunile ianuarie - septembrie 2008, respectiv noiembrie 2008, semnăturile de pe listele de plată pentru numiții H., I. și J. pentru luna octombrie 2008 și de pe lista de plată a numitului H. pentru luna decembrie 2008 au fost executate, toate, de către A.

Raportul mai stabilește că inculpatul A. a executat și semnăturile de pe lista de plată a premiilor anuale pentru anul 2008, cea din dreptul rubricii "SE APROBĂ PRIMAR Ing. A." de pe referatul din 3 decembrie 2008 și, de asemenea, semnăturile din dreptul mențiunilor olografe "De acord" de pe referatele nr. 2236 din 29 iulie 2008 și nr. 2236 din 29 iulie 2008.

Prin urmare, având în vedere toate aspectele anterior expuse, rezultate din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța de control judiciar constată că prima instanță a stabilit în mod corespunzător situația de fapt incidentă în cauză.

De altfel, apelantul inculpat A. nu a contestat elementele de fapt ale speței, ci a susținut că acestea nu sunt însoțite de elementul caracteristic laturii subiective a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, în sensul că nu ar fi acționat cu intenție, forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Reținând că această susținere reprezintă o reiterare a apărării similare formulate în faza judecății de fond, instanța de control judiciar apreciază că, pentru identitate de raționament cu prima instanță, critica nu este întemeiată.

Astfel, apelantul inculpat A. avea, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 - în vigoare la data faptelor - calitatea de ordonator principal de credite, fiind răspunzător pentru aprobarea/plata sumelor de bani din bugetul Primăriei comunei S..

În această calitate, avea obligația legală de a cunoaște prevederile legale incidente în materia angajării, lichidării, ordonanțării și plății cheltuielilor instituțiilor publice și trebuia să respecte întru-totul obligațiile astfel stabilite.

Concret, apelantul inculpat A., ordonator de credite, avea obligația de a cunoaște și respecta pct. I "Angajarea cheltuielilor" din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002, text care impunea, cu necesitate, ca la baza plății oricărei sume de bani din bugetul primăriei să se afle un angajament legal, definit ca orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice.

Totodată, apelantul era ținut să respecte prevederile art. 14 alin. (2) și 3 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în forma în vigoare la data faptelor, care prevedea că, "cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi speciale și în legile bugetare anuale" și că, "Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici nu poate fi angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială".

În plus, obligația ordonatorilor de credite de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale rezultă și din textul art. 23 din legea anterior menționată.

Împrejurarea că indemnizația lunară, stabilită în conformitate cu prevederile Anexei nr. II din Legea nr. 154/1998, este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției la care au dreptul persoanele care ocupă funcții de demnitate publică rezultă din dispozițiile art. 19 și art. 20 din actul normativ menționat, pe care apelantul inculpat, în calitate de primar și ordonator de credite, avea obligația de a-l respecta.

Se apreciază că apelantul inculpat A. a fost deplin conștient de nelegalitatea plăților efectuate, acest aspect rezultând, pe de o parte, din remarca martorului D. cuprinsă în declarația dată de acesta la urmărire penală, în sensul că apelantul inculpat era reticent în a face plățile către membrii comisiilor de licitație, "unii susținând că nu se pot plăti aceste sume celor care erau angajați la Primărie", observație reluată și în fața instanței de fond, când martorul a precizat că, "în privința plății membrilor comisiilor care participau la licitație, domnul A. era reticent". Pe de altă parte, se reține că apelantul însuși a declarat, în fața instanței de fond, că "nu a existat un angajament legal care să ateste obligații pe seama fondurilor publice", considerând că sumele reprezentând premiul anual se cuveneau, atât lui, cât și viceprimarului, întrucât nu-și efectuaseră concediul de odihnă.

Din aspectele anterior arătate rezultă corectitudinea raționamentului primei instanțe, care a stabilit că nerespectarea de către apelantul inculpat A. a prevederilor legale anterior menționate, pe care avea obligația să le cunoască în calitatea sa de primar și ordonator principal de credite, cu consecința plății nelegale a unor sume de bani din bugetul Primăriei comunei S. și producerii unei pagube în patrimoniul unității administrativ-teritoriale, conduce la concluzia că acesta a acționat cu intenție directă, formă de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, apelantul inculpat prevăzând și, mai mult, urmărind, rezultatul faptelor sale.

În consecință, constatând neîntemeiată critica analizată, referitoare la lipsa intenției ca element ce caracterizează latura subiectivă a infracțiunii pentru care apelantul inculpat a fost trimis în judecată, instanța de control judiciar apreciază, dimpotrivă, că încadrarea juridică a faptelor săvârșite de apelant a fost corespunzător realizată de către prima instanță, care a stabilit, în aplicarea deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 26 mai 2014, că legea penală mai favorabilă inculpaților este C. pen. anterior, având în vedere limitele pedepselor prevăzute de cele două reglementări penale succesive, incidența normelor juridice privind concursul de infracțiuni și circumstanțele personale ale inculpaților.

Se constată ca fiind just raționamentul instanței de fond, în sensul că, în drept, faptele inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de primar al comunei S. și ordonator principal de credite, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, fără existența unui angajament legal care să creeze o obligație pe seama fondurilor publice, cu încălcarea pct. 1 lit. a) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002, a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998, a aprobat referatul întocmit de C., înregistrat la 29 iulie 2008, prin care aceasta solicita plata unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" și lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" din aceeași dată, documente în baza cărora a fost plătită numiților C., D. și E., la data de 11 august 2008, suma de câte 672 lei, prejudiciind astfel bugetul Primăriei comunei S. cu suma de 2.400 lei, care reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele susmenționate, precum și referatul întocmit de C., înregistrat la Consiliul Local S. la 3 decembrie 2008 prin care aceasta solicita plata unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație" și lista de plată a unor sume de bani cu titlu de "onorariu participare la licitație", din data de 10 decembrie 2008, documente în baza cărora au fost plătite numiților C., D. și F., la data de 12 decembrie 2008, sumele de 3.492 lei, 1.756 lei și respectiv, 1.746 lei, prejudiciind bugetul Primăriei comunei S. cu suma de 7.760 lei, care reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele menționate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prevăzută și pedepsită de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen. (două acte materiale).

De asemenea, fapta aceluiași inculpat, constând în aceea că, în calitate de primar al comunei S. și ordonator principal de credite, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a aprobat, cu încălcarea pct. 1. lit. a) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002 și a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006, listele de plată în baza cărora au fost plătiți ca "zilieri", lunar, în cursul anului 2008, numiții H., I. și J. cu sumele de 7.300 lei, 4.625 lei și 4.625 lei, fără ca aceștia să fi fost încadrați în baza unui contract de muncă, prejudiciind bugetul Primăriei comunei S. cu suma totală de 16.550 lei, ce reprezintă un avantaj patrimonial pentru persoanele menționate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă comisă în formă continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. anterior, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 5 C. pen.(12 acte materiale).

Se mai constată că fapta aceluiași inculpat, constând în aceea că, în calitate de primar al comunei S. și ordonator principal de credite, în anul 2008, cu încălcarea pct. 1 lit. a) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1.792/2002, a art. 14 și art. 23 din Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 și a art. 19 și art. 20 din Legea nr. 154/1998, a aprobat plata cu titlu de "premiu anual" a sumei de 2.638 lei pentru sine și a sumei de 2.291 lei pentru F., viceprimarul comunei S., plăți efectuate la data de 14 ianuarie 2009, prejudiciind bugetul Primăriei comunei S. cu suma totală de 4.929 lei și obținând pentru sine un folos net necuvenit în cuantum de 1.907 lei, iar pentru F. un folos net necuvenit în sumă de 1.688 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, faptă prevăzută de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.

Examinând din oficiu, în condițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen., modul de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, Completul de 5 Judecători constată că instanța de fond a avut în vedere, în cazul fiecărui inculpat, atât împrejurările ce agravează răspunderea penală, cât și cele ce atenuează o atare răspundere, stabilind pedepse al căror cuantum și modalitate de executare corespund scopului preventiv și educativ prevăzut de art. 52 C. pen. anterior.

Se reține că, potrivit certificatului de deces nr. 3.984 din 15 august 2016, inculpatul B. a decedat la data de 9 mai 2016, împrejurarea căreia nu i se pot recunoaște efectele în prezenta cauză, în lipsa unei căi de atac formulate de acest inculpat.

Instanța de control judiciar constată că prima instanță a rezolvat în mod corect și latura civilă a cauzei, în raport de concluziile raportului de constatare întocmit în cursul urmăririi penale, care a stabilit că bugetul Primăriei comunei S. a fost prejudiciat cu suma totală de 31.639 lei și de adresa nr. 1.731 din 18 mai 2015, prin care Primăria comunei S. a comunicat faptul că nu se constituie parte civilă în cauză.

Ca atare, în mod justificat au devenit incidente în cauză, atât dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., dispunându-se confiscarea, de la fiecare inculpat, a sumei de câte 15.819 lei, cât și prevederile art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., în baza cărora a fost menținută măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanța nr. 101/P/2012 din data de 30 mai 2014 a Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași asupra bunurilor mobile aparținând inculpatului A.

În consecință, în baza considerentelor anterior expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Completul de 5 Judecători va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale pronunțate de instanța de fond, urmând ca, în baza art. 275 alin. (2) din același cod, să oblige pe apelantul inculpat la cheltuielilor judiciare către stat.

Totodată, potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B., se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 47 din data de 25 ianuarie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2014.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales pentru apelantul inculpat A., în sumă de 70 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B., în sumă de 360 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2016.

Procesat de GGC - ED

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj