Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 23 decembrie 2013, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate a formulat contestaţie împotriva Raportului de Evaluare nr. x din 3 decembrie 2013 întocmit de pârâtă, prin care s-a reţinut încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, în sensul că în cadrul primăriei a fost angajată soţia reclamantului - B., solicitând anularea acestuia, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 1312 din 25 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.
Recursul
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamantul A. a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.
În motivarea recursului, recurentul a susţinut, în esenţă, că prin semnarea în calitate de primar a dispoziţiei de numire în funcţia de arhivar a doamnei B., a contractului individual de muncă a fişei postului, nu a făcut decât să pună în aplicare o hotărâre a Consiliului Local Sînmihaiu Român, hotărâre adoptată în unanimitate la propunerea secretarului unităţii administrativ teritoriale, ca urmare a dispoziţiilor cu caracter imperativ ce au fost stabilite prin procesul-verbal întocmit în urma controlului tematic efectuat de specialiştii din cadrul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Timiş.
Cu alte cuvinte, postul de arhivar - personal contractual în cadrul aparatului de specialitate al primarului a fost înfiinţat ca şi obligaţie legală prevăzută de Legea nr. 16/1996, măsura fiind propusă de către o instituţie publică şi Consiliul Local şi nu la iniţiativa primarului, iar nerespectarea acestei obligaţii ar fi atras aplicarea unor sancţiuni sau chiar antrenarea răspunderii penale.
A mai arătat recurentul că actele semnate nu au produs niciun folos material, din moment ce drepturile salariale sunt stabilite prin lege şi nu au fost negociate, pentru a se putea afirma cu temei că ar fi existat un interes material.
De asemenea, avizarea bibliografiei pentru concurs cu mult înainte ca soţia sa să aibă calitatea de candidat, nu poate constitui un conflict de interese.
Derularea procedurii judiciare în faţa instanţei de recurs şi analiza motivelor de casare
Procedura de filtrare
Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de art. 493 din C. proc. civ. din 2010, iar, prin încheierea din 16 noiembrie 2015, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. din 2010, Înalta Curte a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată pe fond la data de 8 martie 2016, termen la care, încuviinţând cererea de amânare formulată de recurent pentru lipsă de apărare, instanţa a dispus amânarea cauzei la data de 5 aprilie 2016.
Analiza motivelor de casare
Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum şi de reglementările legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
Astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, prin Raportul de evaluare nr. x din 3 decembrie 2013 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, s-a reţinut că în perioada iunie 2008 - iunie 2012 au fost identificate anumite elemente în sensul existenţei unui conflict de interese în care s-a aflat reclamantul A., conflict reglementat de art. 76 din Legea 161/2003, generat prin semnarea în calitate de Primar al Comunei Sînmihaiu Român a următoarelor acte: contractul individual de muncă, fişa postului, dispoziţia de numire în funcţia de arhivar, precum şi bibliografia de concurs.
Dispoziţiile avute în vedere la reţinerea situaţiei de conflict de interese sunt cele ale art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003, conform cărora:
"Art. 70. - Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Art. 71. - Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
Art. 76. - (1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I."
Interpretarea dată de instanţă dispoziţiilor respective este la adăpost de orice critică, întrucât rezultă, fără putinţă de tăgadă, că, prin semnarea contractului individual de muncă, fişei postului, dispoziţiei de numire în funcţia de arhivar, recurentul-reclamant s-a plasat în ipoteza prevederilor citate de vreme ce, în exercitarea funcţiei de primar, a semnat încheierea unor acte juridice care au produs un folos material pentru soţia sa.
Susţinerile recurentului sunt lipsite de suport real, întrucât obligaţia ce îi incumba în virtutea art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 de a se abţine de la semnarea actelor respective nu echivalează cu încălcarea prevederilor Legii nr. 215/2001, deoarece imposibilitatea sa subiectivă decurgând din necesitatea de a preîntâmpina ivirea conflictului de interese nu reprezintă o imposibilitate absolută de respectare a prevederilor menţionate ori a drepturilor legale ale soţiei sale, fiind aplicabile, prin analogie, dispoziţiile legale referitoare la situaţiile de imposibilitate temporară a primarului de exercitare a atribuţiilor ce îi revin.
În cauză, situaţia de fapt confirmă că interesul material urmărit de intimatul-reclamant este evident. Astfel, rolul reglementării conflictului de interese este de a preveni situaţiile în care funcţionari publici, consilierii locali sau demnitarii ar sluji interesul personal, datorită existenţei unei împrejurări care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociaţilor lor un anumit avantaj.
Aceste situaţii includ şi împrejurările în care existenţa unor obligaţii ale funcţionarilor, aleşilor locali sau demnitarilor faţă de orice terţ ar putea afecta imparţialitatea deciziilor sale. Aşadar, importanţa lor este dată de faptul că simpla lor existenţă reprezintă un potenţial pericol de corupţie.
Semnarea actelor respective reprezintă o manifestare de voinţă săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice, acesta aflându-se în situaţia în care, datorită interesului personal de natură patrimonială, nu a îndeplinit atribuţiile ce îi revin în calitate de ales local, în conformitate cu principiile care stau la baza exercitării funcţiei sale publice.
Este de necontestat că soţia alesului local poate avea în fapt o pregătire profesională corespunzătoare celor mai exigente cerinţe, însă acesta nu poate lua decizia respectivă, deoarece are obligaţia de a nu participa la decizia în care interesul personal este de natură să afecteze obiectivitatea:
"ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor" legale.
Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese reglementat de Legea nr. 161/2003 reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcţii publice sau demnităţi publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situaţia incompatibilitate sau de conflict de interese în care se află persoanele cărora li se aplică este reglementări. Scopul declarat al emiterii actului normativ anterior menţionat l-a constituit prevenirea şi combaterea folosirii abuzive a funcţiilor/demnităţilor publice.
Pentru existenţa conflictului de interese nu are nicio relevanţă că soţia alesului local a obţinut postul de arhivar prin concurs, fiind suficient că în procesul de luare a unei decizii să intre în conflict interesul personal cu cel public, condiţie care a fost îndeplinită în momentul în care reclamantul a procedat la semnarea actelor respective.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamantul A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 1312 din 25 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 aprilie 2016.
Procesat de GGC - MM