Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de revizuire şi motivele acesteia
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 2 iulie 2015, sub nr. x/1/2015, revizuenta S.C. "A." S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, anularea Deciziei nr. 467/R din 3 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/102/2013.
În motivarea cererii de revizuire, au fost învederate instanţei, în esenţă, următoarele aspecte:
Instanţa de recurs, soluţionând Dosarul nr. x/102/2013, a luat în considerare faptul că, fiind atacată Decizia nr. 125 din data de 12 noiembrie 2012, emisă în soluţionarea contestaţiei formulate de S.C. "A." S.R.L. împotriva Deciziei nr. 70112 din 7 ianuarie 2012, nu ar exista tripla identitate pentru reţinerea autorităţii de lucru judecat derivată din efectele soluţiilor pronunţate de Judecătoria Târgu Mureş în Dosarele nr. x/320/2010 şi nr. y/320/2010.
Pentru a fi înlăturată autoritatea de lucru judecat, instanţa de recurs, analizând efectele Sentinţei civile nr. 10528 din 9 noiembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. x/320/2010, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 965 din 16 noiembrie 2011 a Tribunalului Mureş, a reţinut că declaraţia decont de TVA nr. x din 26 aprilie 2010 nu poate constitui titlu de creanţă împotriva societăţii recurente, neproducând efectele prevăzute de art. 85 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, în lipsa unei decizii de impunere.
Concluzia instanţei de recurs este însă eronată, întrucât actele de executare silită anulate de instanţele de judecată în Dosarul nr. x/320/2010 nu au vizat numai decontul de TVA, ci şi impozitul pe profit aferent anului 2009.
Din această perspectivă, atât apărările intimatei, cât şi concluziile instanţei de recurs apar ca fiind vădit neîntemeiate şi în contradicţie cu argumentele reţinute tot de o instanţă de judecată în cadrul Dosarului nr. x/102/2013 al Tribunalului Mureş, dosar în cadrul căruia instanţele de judecată au reţinut în final că nu pot fi calculate şi percepute accesorii privind Declaraţiile nr. x, y şi, respectiv z/2010, câtă vreme nu au fost emise decizii de impunere.
În acest sens, revizuenta a invocat contrarietatea între Decizia nr. 467/R din 3 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/102/2013 şi Decizia nr. y/R/18 decembrie 2014 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/102/2013.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. (1865).
2. Apărările formulate în cauză
Intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş a solicitat, prin întâmpinare, în principal, constatarea nulităţii cererii de revizuire, prin raportare la dispoziţiile art. 511 alin. (4) din C. proc. civ. (2010), iar, în subsidiar, respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, motivat de faptul că în cauza dedusă judecăţii nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. (1865) şi, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 8 din actualul C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire de faţă
Cu titlu preliminar, Înalta Curte notează faptul că soluţionarea cererii de revizuire este supusă reglementării cuprinse în C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, care a intrat în vigoare în data de 15 februarie 2013, înlocuind reglementarea anterioară reprezentată de C. proc. civ. din 1865.
Din această perspectivă, prezintă relevanţă împrejurarea că, cele două litigii soluţionate irevocabil prin Deciziile nr. 467/R din 3 iunie 2015 şi nr. 6193/R din 18 decembrie 2014, pretins contradictorii, au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Mureş la 8 octombrie 2013 şi, respectiv, 12 iulie 2013, ulterior intrării în vigoare a Noului C. proc. civ.
Prin urmare, motivul de revizuire invocat este cel prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (2010) potrivit căruia, revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
Una dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru admisibilitatea revizuirii întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză.
Această condiţie este esenţială, întrucât revizuirea pentru contrarietate de hotărâri îşi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat şi care conduce în final la anularea ultimei hotărâri pronunţate cu încălcarea acestui principiu.
Condiţia enunţată nu este însă îndeplinită în cazul cererii de revizuire formulată de revizuenta S.C. "A." S.R.L., întrucât între cele două pricini nu există identitate de obiect.
Astfel, în litigiul soluţionat irevocabil prin Decizia nr. 647/R din 3 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a cărei anulare se solicită, acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş sub nr. x/102/2013 a avut ca obiect anularea Deciziei nr. 125 din 12 noiembrie 2012 emisă de D.G.F.P. Mureş, prin care a fost respinsă contestaţia administrativă formulată de contestatoarea S.C. "A." S.R.L. împotriva Deciziei nr. 70112 din 7 ianuarie 2012 referitoare la obligaţiile de plată accesorii.
În schimb, în litigiul soluţionat irevocabil de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal prin Decizia nr. 6193/R din 18 decembrie 2014, acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş sub nr. 4010/102/2013 a avut ca obiect anularea Deciziei nr. 503 din 14 februarie 2013 emisă de DGFP Mureş, prin care a fost respinsă contestaţia administrativă formulată de contestatoarea S.C. "A." S.R.L. împotriva Deciziei nr. 300912 din 12.0.2012 referitoare la obligaţiile de plată accesorii.
Se observă astfel, că în cele două litigii soluţionate irevocabil prin deciziile pretins contradictorii, controlul de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ a vizat acte administrative fiscale diferite, emise de D.G.F.P. Mureş - Administraţia Finanţelor Publice Târgu Mureş, nefiind îndeplinită cerinţa identităţii de obiect.
Susţinerile revizuentei, în sensul că în Decizia nr. 467/R din 3 iunie 2015, Curtea de Apel Târgu Mureş a soluţionat eronat excepţia autorităţii de lucru judecat, prin raportare la soluţiile pronunţate de Judecătoria Târgu Mureş în Dosarele nr. x/320/2010 şi nr. y/320/2010, nu pot fi analizate în acest cadru procesual, deoarece instanţa investită cu cererea de revizuire poate doar să constate dacă prin ultima hotărâre (Decizia nr. 467/R din 3 iunie 2015) s-a încălcat puterea de lucru judecat ce rezultă din prima hotărâre (Decizia nr. 6193/R/18 decembrie 2014).
O astfel de constatare presupune necesitatea îndeplinirii condiţiilor cumulative prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. pentru admisibilitatea cererii de revizuire.
Or, după cum s-a arătat în precedent, între cele două pricinii nu există identitate de obiect, astfel că nu este îndeplinită condiţia triplei identităţii de părţi, obiect şi cauză cerută de textul de lege invocat.
În concluzie, pentru considerentele expuse Înalta Curte va dispune, în temeiul art. 513 din C. proc. civ. (2010), respingerea cererii de revizuire formulată de revizuenta S.C. "A." S.R.L., ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. "A." S.R.L. împotriva Deciziei nr. 467 din 3 iunie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 martie 2016.
Procesat de GGC - MM