Asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 145 din data de 08 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 99 din data de 11 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.
Pentru a decide astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a reţinut următoarele:
Prin Decizia penală nr. 78 din 23 aprilie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 56 din data de 12 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, constatând că, în speţă, contestatoarea a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca principiul unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.
Împotriva acestei decizii contestatoarea A. a formulat la data de 27 aprilie 2018 contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, sub nr. x/2018, fiind fixat în mod aleatoriu termen la data de 11 iunie 2018.
Prin Decizia penală nr. 99 din 11 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018 s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petenta A. împotriva Deciziei penale nr. 78 din data de 23 aprilie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, fiind, totodată, obligată contestatoarea petentă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reţinut, în esenţă, că în speţă, petenta A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei Decizii definitive nr. 78 din 23 aprilie 2018 a completului de 5 judecători al Înaltei Curţi (prin care s-a respins ca inadmisibilă contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 56 din data de 12 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018), hotărâre nesusceptibilă de a face obiectul unei noi căi de atac ordinare sau extraordinare.
S-a mai relevat că petenta A. a exercitat în cascadă contestaţie, contestaţie la executare şi apoi din nou contestaţie împotriva unor hotărâri definitive şi nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea succesivă a altor căi de atac, în condiţii nereglementate de codificarea procesual penală.
Împotriva Deciziei penale nr. 99 din 11 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018 contestatoarea A. a formulat din nou contestaţie.
Prin Decizia penală nr. 145 din data de 08 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 99 din data de 11 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018, fiind obligată, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. şi la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în esenţă, că în speţă, contestatoarea a formulat, în mod succesiv, contestaţii împotriva unor decizii definitive, nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea unei căi de atac, fie ordinară, fie extraordinară, aspect de natură a încălca principiul unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.
Împotriva Deciziei penale nr. 145 din data de 08 octombrie 2018, a formulat contestaţie A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, la data de 18 octombrie 2018.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, examinând contestaţia la executare formulată, prin raportare la actele şi lucrările dosarului, dar şi prin prisma dispoziţiilor legale incidente, constată că este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Constituţie şi a exigenţelor stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţei de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Contestaţia la executare este o procedură jurisdicţională de rezolvare a situaţiilor relative la executarea hotărârii prin care s-a soluţionat cauza în fond, după rămânerea definitivă a acesteia.
Potrivit dispoziţiilor art. 598 C. proc. pen., se poate formula contestaţie la executare când s-a pus în executare o hotărârea care nu era definitivă, când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare, când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare ori când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
Prin urmare, o contestaţie la executare făcută în afara cazurilor expres prevăzute de lege este inadmisibilă.
În cauză, contestatoarea a exercitat calea de atac a contestaţiei la executare împotriva unei hotărâri definitive pronunţate într-o altă contestaţie, nesusceptibilă de a face obiectul căii de atac formulate, aspect de natură a încălca principiul unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Faţă de cele menţionate mai sus, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 145 din data de 08 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.
În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei penale nr. 145 din data de 08 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2018.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă contestatoarea la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 februarie 2019.
Procesat de GGC - CT