Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei:
Prin Decizia civilă nr. 630 din 21 martie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2012.2, s-a constatat nulitatea recursului declarat de A. împotriva încheierii din 11 iulie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că recurentul nu a formulat nicio critică cu privire la decizia recurată, nu a precizat ce dispoziţii legale au fost încălcate sau aplicate greşit de către instanţa de apel, astfel încât, în raport cu dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. de la 1865, care prevăd că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor şi ale art. 304 pct. 1 - 9 din acelaşi cod, care prevăd limitativ motivele pentru care se poate cere casarea sau modificarea unei hotărâri, se va constata nulitatea recursului.
Cererea de recurs:
Împotriva acestei decizii a declarat recurs A., solicitând anularea deciziei recurate, ca fiind nelegală şi netemeinică.
Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Înalta Curte va analiza cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu la termenul din 27 mai 2019, care este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea din 11 iulie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a dispus suspendarea judecării recursului formulat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 18 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 2441 alin. (1) C. proc. civ.:
"asupra suspendării judecării procesului, instanţa se va pronunţa prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepţia celor pronunţate în recurs".
Aşadar, încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, are caracter irevocabil, nemaiputându-se exercita împotriva ei calea extraordinară de atac a recursului.
Cu atât mai mult, această cale de atac nu mai poate fi exercitată împotriva hotărârii irevocabile pronunţate în recurs de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, iar, din acest motiv, aceasta apare ca o soluţie inadmisibilă.
Normele procedurale privind sesizarea organelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
Prin urmare, hotărârea împotriva căreia s-a formulat calea de atac, fiind irevocabilă, nu este susceptibilă de reformare pe calea recursului şi, faţă de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 630 din 21 martie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2012.2.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 mai 2019.
Procesat de GGC - CT