Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 2 iunie 2016 cu nr. x/2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal reclamanta S.C. A. S.A. - în insolvenţă a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Competitivitate AM POS CCE, prin Ministerul Finanţelor Publice, suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului de convergenta nr. 21661 din 15.09.2015, emisă cu privire la proiectul cu titlul "Amenajare hidroenergetica a râului Sadu. Etapa 1 - CHEMP Sadu A", cod SMIS 20301, până la soluţionarea definitivă a cauzei şi anularea Deciziei nr. 601/15.01.2016 privind soluţionarea contestaţiei formulata de S.C. A. S.A. şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale in cadrul obiectivului de convergenta nr. 21661 din 15.09.2015, cu consecinţa desfiinţării corecţiei financiare aplicate şi a creanţei bugetare de 3.064.377,53 RON.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin încheierea pronunţată la data de 14 iulie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C.A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Competitivitate Am Pos CCE prin Ministerul Finanţelor Publice şi a dispus suspendarea executării Notei de constatare nr. x, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
3. Recursul formulat în cauză şi motivele de casare invocate
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a declarat recurs Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Competitivitate AM POS CCE prin Ministerul Finanţelor Publice, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond respingerea acţiunii ca netemeinice.
În motivarea recursului s-au arătat următoarele:
- nu sunt îndeplinite cumulativ prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ, respectiv cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente;
- motivarea cererii de suspendare priveşte aspecte de fond, de nelegalitate a actului contestat, reţinute în mod nelegal de către instanţa de judecată, echivalând cu o veritabilă prejudecare a fondului;
- instanţa de fond a pronunţat hotărârea cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii, întrucât a reţinut că actul administrativ emis ar produce un prejudiciu material viitor şi previzibil societăţii reclamante, deşi nu s-a dovedit existenţa pagubei;
- in considerentele sentinţei recurate s-a reţinut eronat că Regulamentul nr. 2988/1995 impune autorităţii obligaţia dovedirii prejudiciului care s-a produs sau ar urma să se producă faţă de bugetul Uniunii, întrucât declararea/stabilirea caracterului neeligibil al unei sume acordate cu titlu de finanţare nerambursabilă nu este condiţionată de probarea producerii unei daune.
În concluzie obligaţia de recuperare a fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenţei/producerii unui prejudiciu, indiferent care ar fi cauza/fapta ilicită care determină apariţia acestuia.
4. Derularea procedurii judiciare în faţa instanţei de recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 13 iunie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.
Prin încheierea de şedinţă din data de 12 decembrie 2017, completul de filtru a constatat, analizând conţinutul raportului întocmit, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată a fondului recursului, în şedinţă publică, pentru data de 13 martie 2018.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, şi faţă de criticile recurentei-pârâte, constată recursul nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.
În speţă, intimatul-reclamant S.C. A. S.A. a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu o cerere de suspendare a executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului de convergenta nr. 21661 din 15.09.2015 întocmită de pârâtă până la soluţionarea definitivă a acţiunii vizând anularea acesteia.
Prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilirea a corecţiilor financiare nr. x din 15.09.2015 Direcţia Generală Programe Competitivitate AM POS CCE a stabilit că reclamanta S.C. A. S.A. datorează suma de 3.064.377,53 RON, întrucât a încălcat prevederile O.U.G. nr. 34/2004 şi H.G. nr. 925/2006. În urma contestaţiei formulate a fost emisă Decizia nr. 601/15.01.2016 prin care s-a respins cererea ca neîntemeiată.
Prima instanţă a admis cererea reclamantei, apreciind, în esenţă, că acesta a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condiţiilor speciale prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi aceasta este şi concluzia instanţei de control judiciar.
Măsura suspendării actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor particularilor până la momentul la care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaţionale, atât în sistemul de protecţie instituit în cadrul Consiliului Europei, cât şi în ordinea juridică a Uniunii Europene.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Noţiunea de caz bine justificat a fost definită la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Înalta Curte în acord cu instanţa de fond apreciază că aspectul care fundamentează ideea unei îndoieli serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat vizează încălcarea principiului proporţionalităţii, consacrat de O.U.G. nr. 66/2011.
Totodată se mai reţine că, prin sentinţa nr. 3395/04.11.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016 s-a admis cererea reclamantei S.C. A. S.A. şi s-a anulat decizia nr. 601/15.01.2016 şi Nota de constatare a neregulilor nr. x din 15.09.2015. Împotriva hotărârii nr. 3395/2016 a declarat recurs pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, recursul, înregistrat sub nr. x/2016 * pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se află în procedura de regularizare.
Această soluţie dată acţiunii în anularea actului administrativ vine să confirme constatarea primei instanţe, în sensul îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.
Condiţia existenţei unui caz bine justificat este realizată şi raportat la complexitatea pe care o prezintă fondul cauzei, care presupune verificarea condiţiilor legale şi a împrejurărilor de fapt care au condus la emiterea actului administrativ fiscal contestat, iar condiţia referitoare la prejudiciu şi la iminenţa producerii acestuia rezultă din posibilitatea punerii în executare a actului administrativ fiscal contestat, cu consecinţa imediată şi directă a afectării activităţii intimatei, raportat la cuantumul sumei imputate.
În concluzie, pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte constată legalitatea hotărârii primei instanţei, astfel că va fi menţinută, iar recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 496 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene (fost Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene) - Directia Generală Programe Competitivitate AM POS CCE prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva încheierii din 14 iulie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 martie 2018 .