Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea introdusă la Tribunalul Harghita sub nr. x/2017 la data de 23.05.2017, reclamanta Asociaţia Composesorală "A." Zetea, prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâţii Garda Forestieră Braşov, prin reprezentant legal, şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin ministru, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună următoarele:
- Anularea actului administrativ nr. x/03.04.2017, prin care pârâta Garda Forestieră Braşov şi-a exprimat refuzul nejustificat de avizare a documentaţiei întocmite în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite pentru anul 2015, cu consecinţa obligării acesteia în solidar cu pârâtul Ministerul Apelor şi Pădurilor la:
- Plata sumei de 70.860,74 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamanta, în calitate de proprietar, nu le poate recolta pentru suprafaţa de pădure de 313,60 ha, încadrată în tipul II de categorii funcţionale (TII), terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Particular B. pe întreaga perioadă a anului 2015, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferente anului 2015.
- Plata dobânzilor fiscale calculate asupra debitului principal în cuantum de 70.860,74 RON, începând cu data de 10.03.2017 - data la care a fost depusă Cererea nr. x/02.03.2017 la Garda Forestieră Braşov, până la plata efectivă a debitului.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa nr. 2103 din 07 noiembrie 2017, Tribunalul Harghita a admis excepţia de necompetenţă materială a tribunalului, invocată de pârâtul Ministerul Apelor şi Pădurilor, şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta Asociaţia Composesorală "A." Zetea, împotriva pârâţilor Garda Forestieră Braşov, şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, în favoarea Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 19 din 18 ianuarie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta Asociaţia Composesorală "A." Zetea, împotriva pârâţilor Garda Forestieră Braşov, şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, în favoarea Tribunalului Harghita.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Harghita, secţia civilă, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Harghita cu o acţiune ce are ca obiect anularea unui act înregistrat sub nr. x/03.04.2017 emis de Garda Forestieră Braşov, ca autoritate publică locală.
În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:
"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, în privinţa competenţei de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 din perspectiva criteriului rangului autorităţii emitente a actului, iar nu din perspectiva criteriului valoric.
Criteriul valoric se aplică litigiilor referitoare la taxe şi impozite contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON.
Actul nr. x/03.04.2017 emis de Garda Forestieră Braşov nu este un titlu de creanţă în sensul legii fiscale, nefiind impuse obligaţii fiscale; prin acest act reclamantei i s-a comunicat refuzul, apreciat de aceasta ca nejustificat, de avizare a documentaţiei întocmite în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite pentru anul 2015.
Refuzul de avizare a documentaţiei menţionat anterior nu echivalează cu stabilirea unei obligaţii fiscale, fiind de esenţa obligaţiilor fiscale stabilirea acestora în mod cert şi neechivoc prin acte administrativ-fiscale.
Prin urmare, pentru stabilirea competenţei de soluţionare a prezentei cauze are relevanţă rangul autorităţii emitente a actului administrativ asimilat, respectiv Garda Forestieră Braşov, cum a reţinut Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Chemarea în judecată a Ministerului Apelor şi Pădurilor, autoritate publică central nu determină schimbarea competenţei materiale, întrucât actul administrativ contestat este emis de autoritatea publică locală, Garda Forestieră Braşov, iar potrivit H.G. nr. 861/2009, documentaţia pentru acordarea alocaţiilor bugetare se transmite de către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură către direcţia care gestionează bugetul din cadrul acestei autorităţi, sumele necesare decontării fiind transmise de către direcţia care gestionează bugetul din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, către structurile teritoriale de specialitate din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalul Harghita, secţia civilă.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Asociaţia Composesorat "A." Zetea şi pârâţii Garda Forestieră Braşov şi Ministerul Apelor şi Pădurilor în favoarea Tribunalul Harghita, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2018.