Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 01.04.2014 pe rolul Curţii de Apel Timişoara, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare din 12.03.2014 întocmit de Inspecţia de Integritate, prin care s-a stabilit starea sa de incompatibilitate între calitatea de deputat şi cea de administrator la 2 societăţi comerciale.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat, în esenţă, că, în mod greşit, pârâta a apreciat că ar fi exercitat în perioada 19.12.2008-14.06.2010, atât calitatea de deputat în Parlamentul României, cât şi calitatea de administrator la S.C. B. S.R.L., iar în perioada 19.12.2008 şi până în prezent ar fi exercitat, simultan, calitatea de deputat în Parlamentul României şi calitatea de administrator la S.C. C. S.R.L.
Sub acest aspect, reclamantul a învederat că inspectorul de specialitate al pârâtei nu a ţinut cont de documentul intitulat "Proces-verbal" înregistrat în data de 07.01.2009 la Consiliul local al Oraşului Făget, semnat de el şi de secretarul Oraşului Făget, prin care a adus la cunoştinţă încetarea de drept a mandatului său de Primar al acestui oraş - constatată prin Ordinul nr. 1 din 06.01.2009 al Prefectului Judeţului Timiş - ca urmare a opţiunii sale pentru funcţia de deputat ales în cadrul scrutinului din luna noiembrie 2008 şi, totodată, încetarea tuturor atribuţiilor pe care le-a exercitat în calitate de "reprezentant sau împuternicit al Consiliului local al Oraşului Făget".
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 298 din 5 noiembrie 2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că înscrisurile din dosar, emise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Bucureşti, atestă faptul că, începând cu data de 19.12.2008, reclamantul A. a avut calitatea de deputat în Parlamentul României, deţinând, în acelaşi timp, şi calitatea de administrator al S.C. C. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L. (la această din urmă societate, deţinând funcţia de administrator până la data de 14.06.2010).
Referitor la invocarea de către reclamant a înscrisului intitulat "Proces-verbal" înregistrat la data de 07.01.2009, la Consiliul Local al Oraşului Făget, prin care a adus la cunoştinţă încetarea de drept a mandatului său de Primar, instanţa a apreciat că acesta nu a asigurat transparenţa privind încetarea tuturor funcţiilor pe care le-a deţinut până la acea dată, deoarece, reclamantul avea obligaţia, potrivit disp. art. 21 lit. h) din Legea nr. 26/1990, cu modificările şi completările ulterioare să solicite înregistrarea menţiunii privitoare la încetarea funcţiei de administrator.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei menţionate la pct. 1.2 a declarat recurs reclamantul A., invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut că prima instanţă a pronunţat sentinţa recurată cu aplicarea greşită la starea de fapt a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 şi a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
De asemenea, a arătat că raţionamentul instanţei de fond s-a bazat pe interpretarea şi aplicarea greşită a art. 21 lit. h) şi a) art. 22 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.
Contrar reţinerilor primei instanţe, obligaţia de a face demersurile necesare pentru radierea din Registrul Comerţului a menţiunilor privind încetarea acestor funcţii a aparţinut Consiliului local Făget ca asociat unic, respectiv, coasociat la aceste societăţi comerciale.
1.4. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 28 martie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 28 septembrie 2016.
2. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea sentinţei atacate prin prisma motivelor invocate în recurs şi a prevederilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce urmează.
Prin raportul de evaluare nr. x/12.03.2014, supus controlului instanţei de contencios administrativ potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că, începând cu data de 19 decembrie 2008, recurentul - reclamant a deţinut calitatea de deputat simultan cu cea de administrator al S.C. C. S.R.L., iar începând cu data de 19 decembrie 2008 până la data de 14 iunie 2010, a deţinut calitatea de deputat simultan cu cea de administrator al S.C. B. S.R.L., aflându-se, astfel, în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
Probele hotărâtoare pe care Agenţia Naţională de Integritate şi-a fundamentat concluzia au constat în adresa nr. x/2014, emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în care se menţionează că recurentul- reclamant figurează în evidenţe deţinând funcţia de administrator în societăţile sus menţionate, precum şi adresa nr. x/2014 emisă de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş, prin care s-au transmis documentele referitoare la înmatricularea societăţilor, dar şi Hotărârea Consiliului Local al oraşului Făget nr. 2/12.05.2010.
Recursul reclamantului se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referindu-se la greşita interpretare a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 163/2003 şi la prevederile art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006, care reglementează starea de incompatibilitate, coroborate cu prevederile Legii nr. 26/1990. Astfel, recurentul susţine că starea de incompatibilitate este înlăturată prin renunţarea, începând cu data de 7 ianuarie 2009, la toate atribuţiile/funcţiile exercitate în calitate de primar, respectiv reprezentant al Consiliului Local al oraşului Făget, ca urmare a încetării de drept a mandatului de primar, astfel cum rezultă din procesul-verbal încheiat între reclamant şi secretarul oraşului Făget, înregistrat la Consiliul Local oraşului Făget sub nr. x din 07.01.2009.
Intimata-pârâtă a susţinut că reţinerea stării de incompatibilitate se impune prin raportare la neîndeplinirea formalităţilor de publicitate şi opozabilitate faţă de terţi, impuse prin art. 21 lit. b) şi 22 din Legea nr. 26/1990, privind registrul comerţului. De asemenea, a mai susţinut pârâta că procesul-verbal din 07.01.2009 priveşte doar încetarea funcţiei de primar.
În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, Înalta Curte constată că procesul-verbal încheiat între reclamant şi secretarul oraşului Făget, înregistrat la Consiliul Local oraşului Făget sub nr. x din 07.01.2009, aflat la dosarul de fond, relevă împrejurarea că recurentul - reclamant a deţinut funcţia de administrator al S.C. B. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L. în calitate de reprezentant al Consiliului Local, astfel că, renunţând la calitatea de primar, automat acesta a renunţat la toate calităţile şi funcţiile deţinute în aceste societăţi ca reprezentant sau împuternicit al consiliului local.
Cu privire la neîndeplinirea de către recurentul - reclamant a procedurilor legale de publicitate şi opozabilitate, Înalta Curte reţine că, într-adevăr, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 26/1990, societatea nu poate opune terţilor actele ori faptele neînregistrate, de unde rezultă că numai societatea comercială are calitatea să ceară la Registrul Comerţului înregistrarea menţiunilor şi doar aceasta nu se poate prevala de neînregistrare în raport cu terţii.
În acest context, intimata-pârâtă s-a întemeiat în mod greşit pe disp. art. 21-22 din Legea nr. 26/1990, având în vedere că administratorul nu este comerciantul care are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor prevăzute de lege, printre care şi modificarea administratorului societăţii.
Sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi a menţiunilor neînregistrate, care rezultă din art. 5 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerţului şi din art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, nu este aplicabilă şi în cazul raportului juridic dedus judecăţii, care se referă la evaluarea stării de incompatibilitate privind demnităţile publice.
Conform art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, calitatea de deputat şi senator este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
În raportul de drept public referitor la evaluarea stării de incompatibilitate relevantă este deţinerea/exercitarea concomitentă a demnităţii publice şi a funcţiei de administrator într-o societate.
În aplicarea prevederilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, Agenţia Naţională de Integritate nu se găseşte în poziţia terţului căruia nu îi este opozabil actul de demisie datorită neînregistrării menţiunilor corespunzătoare în Registrul Comerţului (situaţie specifică raporturilor juridice de drept civil privat), ci este autoritatea statului investită cu atribuţia verificării existenţei incompatibilităţii, prin raportare la prevederile art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Incompatibilitatea este generată de deţinerea/exercitarea funcţiei/calităţii în cadrul unei societăţi, prevăzută ca fiind incompatibilă cu o funcţie/demnitate publică.
La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal există o practică constantă, consolidată, conform căreia starea de incompatibilitate prevăzută de Legea nr. 161/2003 nu există dacă se face dovada înregistrării demisiei la organul competent să ia act de manifestarea unilaterală de voinţă exprimată (practică judiciară creată în urma soluţiei de unificare a jurisprudenţei din 7 noiembrie 2013).
Astfel, intimata era datoare să cerceteze dacă în speţă este întrunită ipoteza unei astfel de deţineri/exercitări, de către recurentul-reclamant, a funcţiei de administrator în perioada reţinută prin raportul de evaluare, cercetare care nu se poate limita la menţiunile din Registrul Comerţului.
Pe cale de consecinţă, în mod greşit, prima instanţă s-a raportat la înscrisurile emise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în considerarea prevederilor art. 21 lit. h) şi art. 22 din Legea nr. 26/1990, conform cărora reclamantul avea obligaţia să solicite înregistrarea menţiunii privitoare la încetarea funcţiei de administrator pentru a o face opozabilă terţilor, făcând o aplicare greşită a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 şi a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 96/2006 raportat la situaţia de fapt.
În raport de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând cauza, va admite acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anulând Raportul de evaluare nr. x/12.03.2014 emis de autoritatea pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 298 din 5 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul A..
Anulează Raportul de evaluare nr. x/12.03.2014 emis de intimata - pârâtă Agenţia Naţională de Integritate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2017.