Ședințe de judecată: Mai | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia Penală

Încheierea nr. 139/2020

Şedinţa publică din data de 13 martie 2020

Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 395 din 15 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Galaţi a fost declină în favoarea Tribunalului Bacău contestaţia la executare formulată de condamnaţii A. şi B. .

Prin Sentinţa penală nr. 12 din 14 ianuarie 2020 pronunţată de Tribunalul bacău, în temeiul art. 47 C. proc. pen. raportat la art. 50 C. proc. pen., art. 598 alin. (1) lit. d), alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 597 alin. (6) C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de condamnaţii A. lui C., şi B. lui C., în favoarea Tribunalului Galaţi.

S-a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Bacău şi Tribunalul Galaţi în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiei la executare şi a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa superioară comună, cu privire la existenţa conflictului negativ de competenţă.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Galaţi pentru următoarele considerente:

Prin cererile adresate Tribunalului Galaţi şi înregistrate sub nr. x din 7 septembrie 2019, petenţii-condamnaţi A. şi B. au contestat executarea pedepselor de 14 ani şi respectiv 18 ani închisoare aplicate de Tribunalul Bacău deoarece nu au fost corect individualizate şi sunt foarte mari.

Problema care a generat prezentul conflict negativ de competenţă o reprezintă stabilirea locului de deţinere al petenţilor la data formulării cererii, având în vedere disp. art. 598 alin. (1) lit. d) raportat la art. 598 alin. (2) C. proc. pen.

Astfel, contestaţia la executare poate fi formulată în cazurile expres şi limitativ prevăzute în cuprinsul textului de lege, respectiv art. 598 alin. (1) C. proc. pen. Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen. În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art. 597 alin. (6) C. proc. pen., dispoziţiile alin. (1) - (5) se aplică şi în cazul în care rezolvarea uneia dintre situaţiile reglementate în prezentul titlu este dată în competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere. În acest caz, soluţia se comunică instanţei de executare.

De asemenea, prin Decizia nr. 15 din 17 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a stabilit că toate cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei sunt de competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Astfel, la data formulării cererii, 23 august 2019, contestatorii se aflau în executarea unei pedepse în Penitenciarul Galaţi, fiind transferaţi în Penitenciarul Iaşi abia în data de 3 septembrie 2019, chiar ulterior înregistrării pe rolul Tribunalului Galaţi a prezentei cauze.

Mai mult, contestatorii au fost transferaţi din Penitenciarul Bacău în Penitenciarul Galaţi la data de 19 iulie 2019, astfel încât susţinerile acestora din cuprinsul contestaţiilor formulate şi care au fost avute în vedere de către Tribunalul Galaţi cu ocazia pronunţării Sentinţei penale nr. 395 din 15 octombrie 2019 de declinare a competenţei în favoarea Tribunalului Bacău, în sensul că s-ar afla "în prezent deţinut în Penitenciarul Bacău" sunt nefondate.

Faţă de aceste considerente, precum şi de Decizia nr. 15/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Înalta Curte constată că Tribunalul Galaţi este competent să soluţioneze prezenta cauză ca fiind instanţa din circumscripţia locului de deţinere a condamnaţilor la data formulării cererii.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 313 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorii B. şi A. în favoarea Tribunalului Galaţi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 313 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 martie 2020.

GGC - CL