Şedinţa publică din data de 13 iulie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată
Prin decizia nr. 247 din 18 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 139 din 27 mai 2019 a aceleiaşi instanţe.
S-a reţinut, în esenţă, că cererea de revizuire este îndreptată împotriva unei hotărârii care nu este pronunţată asupra fondului, astfel cum prevăd, imperativ, ca o cerinţă de admisibilitate, dispoziţiile art. 509 alin. (1) din C. proc. civ.
2. Calea de atac formulată
Împotriva deciziei menţionate la pct. I a formulat recurs A..
3. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Având în vedere dispoziţiile art. 248 şi 513 alin. (6) din C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate admisibilitatea căii extraordinare de atac formulate.
Potrivit art. 129 din Constituţia României, "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", iar, conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
În raport cu dispoziţiile citate, admisibilitatea unei căi de atac şi provocarea controlului judiciar al unei hotărârii judecătoreşti sunt condiţionate de exercitarea acesteia în condiţiile legii.
În cauză, recursul este exercitat împotriva unei decizii prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători s-a pronunţat asupra unei cereri de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., "Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluţionată de una dintre secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul este de competenţa Completului de 5 judecători.".
Rezultă, din dispoziţiile legale citate, că numai deciziile asupra revizuirii pronunţate de către una dintre secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot forma obiectul recursului la Completul de 5 judecători al instanţei supreme.
În cauză, însă, decizia nr. 247 din 18 noiembrie 2019 este pronunţată chiar de către Completul de 5 judecători, nu de către una dintre secţiile instanţei supreme, aşa cum prevede, imperativ, textul de lege citat, astfel că nu poate forma obiectul recursului, întrucât recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele reglementate de lege, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale şi legale citate mai sus, prin raportare la principiul legalităţii căii de atac reglementate de norma procesuală.
Pentru considerentele prezentate, constatându-se că excepţia inadmisibilităţii este întemeiată, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de A. împotriva deciziei nr. 247 din 18 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 247 din 18 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 13 iulie 2020.