Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1062/2020

Şedinţa publică din data de 21 februarie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea Ordinului nr. 1193 din 1 octombrie 2015 al Ministrului Economiei, Comerţului şi pentru Relaţia cu Mediul de Afaceri prin care a fost revocat nelegal din funcţia de Vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive,

- reintegrarea în funcţia anterior deţinută;

- obligarea pârâtei la plata sumelor constituite din valoarea însumată a salariului mediu deţinut la revocarea din funcţie pentru perioada 1 octombrie 2015 la zi, data pronunţării sentinţei.

- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 2468 din 20 iunie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, a anulat Ordinul nr. 1193 din 1 octombrie 2015, emis de pârât şi a obligat pârâtul la reintegrarea reclamantului în funcţia anterior deţinută şi la plata către acesta a sumelor de care ar fi beneficiat începând cu data de 1 octombrie 2015 şi până la data reintegrării în funcţie.

Împotriva Sentinţei civile nr. 2468 din 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Prin motivele de recurs, recurentul nu formulează critici concrete privind nelegalitatea hotărârii instanţei de fond, ci reia apărările formulate în faţa instanţei de fond.

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că recursul este nul.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din Noul C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din Noul C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Având în vedere textele legale sus citate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul îşi întemeiază cererea.

De asemenea, dacă motivele de recurs sunt confuze, imprecise şi generale, iar dezvoltarea acestora nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din Noul C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Înalta Curte, analizând cererea de recurs şi susţinerile recurentului, remarcă caracterul nesistematizat şi nestructurat al căii de atac în motive care să vizeze nelegalitatea sentinţei atacate.

Deoarece recurentul nu a indicat în cererea de recurs vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nu a formulat critici care să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de acest text de lege, rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din Noul C. proc. civ., se va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (fost Ministerul Economiei) împotriva Sentinţei civile nr. 2468 din 20 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 februarie 2020.

GGC - CL