Asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Prin Încheierea din data de 25 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404 din C. pen. şi a sintagmei "orice alte acţiuni" din cuprinsul dispoziţiilor art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie şi dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, raportate la dispoziţiile art. 20 din Constituţie, formulată de contestatorii inculpaţi A. şi B..
Instanţa a reţinut, în esenţă, că susţinerile contestatorilor nu au o legătură indisolubilă cu soluţionarea cauzei, întrucât criticile aduse privesc modul de interpretare/redactare a dispoziţiilor legale a căror constituţionalitate a fost criticată, fapt ce revine prin excelenţă instanţei învestite cu soluţionarea cauzei. De asemenea, că raportat la prevederile art. 146 din Constituţia României şi art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională verifică constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare atunci când este ridicată o excepţie de neconstituţionalitate a acestora în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial însă, în speţă, excepţia invocată nu vizează, în realitate, o problemă de neconstituţionalitate, ci de reformare legislativă în sensul reglementării exprese într-un anume mod a dispoziţiilor de lege criticate, mai precis se face o analiză a îndeplinirii condiţiilor de tipicitate a infracţiunii prev. de art. 404 din C. pen., astfel încât s-a apreciat că în realitate, această critică a apărării reprezintă o solicitare ce tinde eventual la modificarea sau completarea textelor de lege criticate.
II. Împotriva Încheierii din data de 25 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019 au formulat recurs contestatorii A. şi B..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători la data de 30 iunie 2020, fiind stabilit termen de judecată la da data de 19 octombrie 2020.
La data de 12 octombrie 2020 recurenţii contestatori au înaintat la dosar, pe mail, cereri de renunţare la judecarea cauzei, cererile fiind iterate şi de apărătorul ales al recurenţilor.
La termenul din data de 19 octombrie 2020 instanţa supremă a pus în discuţie cererea de retragere a căii de atac, concluziile reprezentantului Ministerului Public fiind expuse în preambulul prezentei decizii.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor procesual penale, în virtutea principiului disponibilităţii, o persoană poate uza de dreptul de a sesiza instanţa, iar dacă a uzat de acest drept nicio dispoziţie legală nu o poate împiedica să-şi retragă cererea.
Dispoziţiile art. 415 alin. (1) din C. proc. pen. statuează că până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.
Prevederile art. 415 din C. proc. pen. reprezintă reglementarea generală, în procedura penală, în ceea ce priveşte retragerea unei căi de atac sau a unei cereri, dacă nu există o altă dispoziţie specială, fiind aplicabile şi în prezenta cauză
Prin raportare la dispoziţiile legale anterior menţionate şi având în vedere declaraţia expresă a contestatorilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători va lua act de retragerea recursului declarat de contestatorii A. şi B. împotriva Încheierii din data de 25 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurenţii vor fi obligaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului formulat de contestatorii A. şi B. împotriva Încheierii din data de 25 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurenţii la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2020.
GGC - CL