Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Completurile de 5 judecători

Decizia nr. 234/2020

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Sentinţa instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 2468 din 18 aprilie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Serviciul de Comunicaţii Speciale, având ca obiect "comunicare informaţii publice", ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs şi hotărârea dată în recurs

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 1 a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Prin Decizia civilă nr. 5445 din 17 octombrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins recursul formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul-pârât Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, ca nefondat.

3. Cererea de revizuire

Împotriva deciziei menţionate la pct. 2, recurentul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susţinând că decizia atacată este contrară şi încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 37/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018.

4. Hotărârea pronunţată în revizuire

Prin Decizia nr. 765 din 15 februarie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A., pentru considerentele arătate în continuare.

În cazul motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 cu referire la art. 430 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: să existe hotărâri definitive pronunţate asupra fondului procesului sau a unei excepţii procesuale, ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii; hotărârile să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părţi, obiect şi cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate în procese diferite şi, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanţă.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este cel al respectării principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.

În speţă, nu se poate reţine incidenţa autorităţii de lucru judecat, având în vedere că decizia a cărei autoritate de lucru judecat se invocă nu face parte din categoria hotărârilor judecătoreşti prin care să se soluţionează fondul unui litigiu sau vreo excepţie procesuală invocată în cadrul acestuia.

Deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reprezintă, potrivit Titlului III din C. proc. civ., instrumente procedurale privind asigurarea unei practici judiciare unitare prin rezolvarea de principiu a unei chestiuni de drept născute din interpretarea şi aplicarea unor norme juridice în cadrul unui litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti, într-o anumită materie.

Prin urmare, printr-o hotărâre pronunţată în dezlegarea unei chestiuni de drept nu se poate soluţiona fondul unui litigiu sau vreo excepţie invocată în cadrul acestuia, efectele acesteia având caracter obligatoriu şi trebuind aplicată de judecătorul învestit cu soluţionarea unui litigiu, atunci când apreciază că are incidenţă în cauză.

II. Cererea de recurs

Împotriva deciziei menţionate la pct. I.4 a declarat recurs revizuentul A., în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că în mod greşit a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deşi decizia a cărei revizuire se cere nu respectă Decizia nr. 37/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în M. Of. nr. 51/25.01.2016.

III. Considerentele Înaltei Curţi

În actualul cadru procesual, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunţate de o secţie civilă a Înaltei Curţi prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., text procedural care reglementează ipoteza existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând criticile din recurs, Completul de 5 judecători constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Prin hotărârea recurată, a fost soluţionată o cerere de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., conform căruia:

"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

[...]

8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

În raport cu dispoziţiile art. 431 din C. proc. civ., fundamentul motivului de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. îl reprezintă instituţia autorităţii de lucru judecat, iar în litigiile în care au fost pronunţate hotărârile potenţial potrivnice este necesar să existe tripla identitate de obiect, cauză şi părţi.

În raport cu circumstanţele cauzei, astfel cum au fost expuse la pct. I din prezenta decizie, motivul de revizuire este invocat cu privire la decizia atacată prin raportare la Decizia nr. 37/2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul mecanismului pentru asigurarea unei practici judiciare unitare, reglementat de art. 519 - 521 din C. proc. civ.

Hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 519 - 521 din C. proc. civ., are menirea să preîntâmpine apariţia unor unei practici judiciare neunitare în aplicarea şi interpretarea legii, iar nu tranşarea, pe fond, a unor raporturi juridice litigioase.

Cum judecata în dosarul în care a fost pronunţată Decizia nr. 37/2015, de care se prevalează recurentul-revizuent, nu s-a purtat în privinţa unui drept, ci cu privire la dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept, nu se poate realiza, în raport cu această decizie, o analiză a încălcării autorităţii de lucru judecat, condiţie sine qua non pentru incidenţa motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Este adevărat că, potrivit art. 521 din C. proc. civ., dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, dar aceasta nu presupune că, în caz de nerespectare a unei asemenea decizii, părţile au deschisă procedura revizuirii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, constată că hotărârea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 765 din 15 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 decembrie 2020.

GGC - CP