Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul recursului
Prin încheierea din camera de consiliu de la 21 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a anulat, ca netimbrată, cererea formulată de petenta A. privind recuzarea domnului judecător B., învestit cu soluţionarea pricinii ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.
2. Recursul declarat în cauză
Împotriva hotărârii menţionate la pct. 1, a declarat apel A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.
Calea de atac exercitată a fost înregistrată ca recurs pe rolul Completului de 5 judecători, sub nr. x/2020.
II. Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018
În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare"; (iii) prezentul dosar a fost început la 8 iunie 2018, astfel că îi sunt aplicabile dispoziţiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.
III. Procedura de filtrare
Recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi, au fost urmate procedura de pregătire a dosarului şi procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.
Prin încheierea din 2 noiembrie 2020, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia către părţi.
Raportul a fost comunicat părţilor la 10 noiembrie 2020, conform dovezilor de comunicare ataşate la dosar.
Părţile nu au depus punct de vedere asupra raportului.
IV. Considerentele Înaltei Curţi
Înainte de a proceda la verificarea îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., se constată că prezentul recurs este inadmisibil, pentru argumentele arătate în continuare.
În raport cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie şi ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii, instanţa fiind obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.
În cauză, recursul a fost declarat împotriva încheierii prin care o secţie non-penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a respins o cerere de recuzare, fiind incidente, în privinţa căilor de atac, dispoziţiile art. 53 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora:
"Art. 53. - (1) încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri."
Pe de o parte, se constată că, în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a pronunţat Decizia nr. 617 din 10 martie 2020, prin care, în procedura de filtrare, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., a anulat recursul declarat de A. împotriva deciziei civile nr. 90 din 30 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.
Conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Decizia nr. 617 din 10 martie 2020 a fost dată fără cale de atac.
Pe de altă parte, conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Completele de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în alte materii decât cea penală, nu au, în situaţia dată, nici competenţa nici atributul instanţei ierarhic superioare, în sensul art. 53 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât, atunci când a reglementat competenţa Completului de 5 Judecători în materie civilă în soluţionarea anumitor căi de atac, legiuitorul a făcut-o în mod expres şi limitativ (spre exemplu, prin art. 136 alin. (3), art. 410, art. 421 alin. (2), art. 513 alin. (6) C. proc. civ.), ipoteza dedusă judecăţii nefiind însă reglementată.
La pronunţarea prezentei decizii, este avută în vedere jurisprudenţa anterioară a Completului de 5 judecători, reprezentată, cu titlu de exemplu, de Deciziile nr. 8/2019, nr. 23/2019, nr. 83/2019, nr. 94/2019, nr. 132/2019 şi nr. 150/2019.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva încheierii din cameră de consiliu de la 21 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Fără cale de atac, potrivit art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 decembrie 2020.