Şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă;
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, secţia civilă la data de 11 octombrie 2019, sub nr. x/2019, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul B. S.A. - Sucursala Râmnicu Vâlcea, lămurirea titlului executoriu in ce priveşte întinderea şi aplicarea acestuia, sub aspectul momentului scadenţei creanţei puse în executare şi a cuantumului accesoriilor debitului principal in funcţie de momentul scadenţei, în sensul că, scadenţa creanţei puse in executare silită este data de 19.06.2017, data pronunţării deciziei 2011/19.06.2017 a Curţii de Apel Piteşti, prin care s-a constatat simulaţia contractului de credit nr. x/2007 şi a contactului de credit nr. x/29.02.2008; accesoriile debitului principal din cele două contracte de credite au început să curgă de la data scadenţei, respectiv 19.06.2017, fiind astfel mai mic decât cel pus în executare silită faţă de el; anularea actelor de executare pentru ceea ce depăşeşte cuantumul creanţei accesoriilor calculate de la data de 19.06.2017, potrivit capătului doi de cerere, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 712 din C. proc. civ.
Prin încheierea nr. 7795 din 04 decembrie 2019, Judecătoria Târgu Jiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată prin întâmpinare, şi a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A., în contradictoriu cu intimate B. S.A. - Sucursala Râmnicu Vâlcea, în favoarea Judecătoriei Sibiu.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Târgu Jiu a constatat că prin acţiunea dedusă judecăţii, petentul a înţeles să conteste întinderea titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x/2007 şi contractul de credit nr. x/29.02.2008, raportat la decizia nr. 200/19.06.2017 a Curţii de Apel Piteşti, invocând motive de nelegalitate a acestor formelor execuţionale emise în dosarul nr. x al Biroului Executorului Judecătoresc C. (preluat de Biroul Executorului Judecătoresc D.).
Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 650 alin. (2) şi art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa a apreciat că Judecătoria Sibiu este competentă teritorial să soluţioneze cauza având în vedere că sediul societăţii debitoare la data începerii executării silite (2017) se afla în Sibiu, astfel cum rezultă din procesul-verbal privind verificările efectuate în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi susţinerile apărătorului contestatorului de la termenul de judecată din 04 decembrie 2019.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţă civilă nr. 1439 din 12 iunie 2020, Judecătoria Sibiu, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Pentru a pronunţa această hotărâre, reţinând incidenţa art. 651 şi art. 714 alin. (1)-(3) din C. proc. civ. şi a faptului că executarea silită a titlurilor executorii care fac obiectul contestaţiei la executare a fost încuviinţată de către Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prin încheierile nr. 5707/25.10.2017 şi nr. 544/07.08.2018, Judecătoria Sibiu a apreciat că acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 5316 din 17 noiembrie 2020, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu. Totodată, a constatat invit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi Judecătoria Sibiu şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a reţinut că Judecătoria Sibiu este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza prin raportare la dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., reţinând că în circumscripţia acesteia se află sediul debitoarei la data sesizării organului de executare.
II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secţia civilă, în considerarea argumentelor ce succed:
În ceea ce priveşte legalitatea învestirii în vederea soluţionării conflictului de competenţă, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu, secţia civilă, la data de 11 octombrie 2019, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B. S.A. - Sucursala Râmnicu Vâlcea, a solicitat instanţei lămurirea titlului executoriu în ceea ce priveşte întinderea şi aplicarea acestuia sub aspectul momentului scadenţei creanţei puse în executare şi a cuantumului accesoriilor debitului principal în funcţie de momentul scadenţei.
Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod.
Competenţa teritorială în soluţionarea contestaţiei la executare pendinte este reglementată, astfel cum au reţinut şi instanţele care s-au declarat necompetente, prin norma de ordine publică cuprinsă în art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită - 17 octombrie 2017, potrivit cu care:
"Contestaţia se introduce la instanţa de executare."
Înalta Curte constată că Judecătoria Sibiu şi Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a litigiului, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de interpretarea diferită a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul cărora se stabileşte instanţa competentă a soluţiona pricina.
Instanţa de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."
Potrivit art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."
Rezultă, aşadar, că legiuitorul a stabilit în materia contestaţiilor la executare, a cererilor de încuviinţare a executării silite, precum şi a oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite, o competenţă teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, prevăzută de dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., care reglementează necompetenţa de ordine publică.
În context, se reţin şi dispoziţiile art. 714 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cu care:
"Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Dacă o asemenea contestaţie vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de executare."
Prin încheierea nr. 5707/25.10.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă a admis cererea de formulată de Biroul Executorului Judecătoresc C. şi a încuviinţat executarea silită a debitorului A. şi garanţilor ipotecari E., şi F., în temeiul titlurilor executorii reprezentate de decizia civilă nr. 2011/19.06.2017, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2015, contractul de Credit nr. x din data de 13.12.2007, contractul de garanţie imobiliară nr. 3193 din 13.12.2007, autentificat sub nr. x din 13.12.2007.
Prin încheierea nr. 554/07.02.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă a admis cererea de formulată de Biroul Executorului Judecătoresc C. şi a încuviinţat executarea silită a debitorilor A. şi garantului real E., în temeiul titlului executoriu reprezentat contract de credit Salariat nr. 78/28.02.2008, completat cu actele adiţionale b din 29.02.2008 şi c din 30.06.2008.
Reţinând scopul urmărit de legiuitor prin determinarea clară, printr-o singură normă atributivă de competenţă a instanţei de executare, respectiv acela de a asigura unicitatea instanţei de executare, instanţa care a încuviinţat executările silite devine competentă să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.
Aşa fiind, în considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secţia civilă este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2021.