Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Completurile de 5 judecători

Decizia nr. 124/2021

Şedinţa publică din data de 10 mai 2021

Asupra contestaţiei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 30 martie 2021, pronunţate în Dosarul nr. x/2017, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, printre altele, a respins cererea formulată de persoana interesată A. SRL privind ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa.

Pentru a dispune astfel, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată la data de 15 martie 2021, persoana interesată A. SRL a solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, precum şi radierea ipotecii imobiliare constituite asupra imobilului situat în intravilanul localităţii Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, constând în teren în suprafaţă de 377 mp, având nr. cadastral x + construcţie cu nr. cadastral x, suprafaţă la sol 141 mp la data consemnării integrale, la dispoziţia organelor judiciare a preţului prevăzut în oferta fermă primită de la SC B. SRL, în drept invocând dispoziţiile art. 957 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ.

În esenţă, în motivarea cererii, persoana interesată a susţinut că prin ordonanţa nr. 766/P/2016 din data de 25.09.2017, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri proprietatea A. SRL menţionate în cuprinsul acesteia, printre care şi imobilul situat în intravilanul localităţii Năvodari, str. x, jud. Constanţa, compus din teren intravilan cu destinaţia curţi - construcţii în suprafaţă de 377 mp, având nr. cadastral x şi construcţie în suprafaţă la sol de 141 mp (locuinţă nivel parter}, având nr. cadastral x, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa.

Sechestrul asigurător a fost instituit în temeiul art. 249 din C. proc. pen., în vederea prezervării dreptului părţii civile de a executa eventualele obligaţii civile stabilite în sarcina inculpatului C. prin hotărâre judecătorească definitivă.

Prin ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii din data de 25.09.2017, procurorii DNA au reţinut că inculpatul C. deţine în mod indirect mai multe bunuri mobile şi imobile prin intermediul subscrisei petente SC A. SRL.

De asemenea, conform adresei nr. x din 29.11.2016 emisă de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară la solicitarea organului de urmărire penală din data de 23.11.2016 în Dosarul nr. x/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, corespondenţă preluată ca probă în dosar, s-a reţinut că petenta SC A. SRL figurează în evidenţe ca proprietar al imobilului situat în intravilanul localităţii Năvodari, str. x, jud. Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, constând în teren în suprafaţă de 377 mp, având nr. cadastral x + construcţie cu nr. cadastral x în suprafaţă la sol 141 mp, locuinţă nivel parter, construită din lemn în anul 2013, cu certificat de performanţă energetică (paginile 13 şi 16 din Ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii din data de 25.09.2017).

S-a menţionat că imobilul a fost dobândit de petenta A. SRL, terenul în suprafaţă de 377 mp a fost dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 06.06.2013 de notarul public D. din Constanţa, iar construcţia a fost dobândită prin edificare, în conformitate cu Autorizaţia de construire nr. x/24.07.2013, emisă de Primăria Năvodari şi procesul-verbal de recepţie nr. x/24.02.2014 emis de Primăria Năvodari.

S-a solicitat să se constate că interesul părţii civile în cauză în executarea unor eventuale obligaţii stabilite prin hotărâre judecătorească în sarcina inculpatului C., care este afectat chiar şi pentru viitor, în măsura în care valoarea imobilului în ansamblul lui se diminuează pe măsura trecerii timpului. De asemenea, executarea asupra sumei de bani rezultată din valorificarea imobilului ar fi mult mai rapidă şi mai lesne de realizat decât vânzarea la licitaţie publică a imobilului asupra căruia s-a instituit sechestrul, apreciind că prin cererea de faţă nu sunt vătămate interesele părţii civile, dimpotrivă, acestea sunt mai uşor de realizat în condiţiile în care sechestrul asupra imobilului va fi ridicat urmând ca preţul înstrăinării să fie consemnat integral la dispoziţia autorităţii judiciare.

Ca temei de drept, au fost indicate dispoziţiile art. 957 alin. (1) din C. proc. civ., respectiv "în cazul în care debitorul va da o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea acestuia, sechestrul asigurător." S-a apreciat că aceste dispoziţii sunt aplicabile în speţă, în condiţiile în care C. proc. pen. nu prevede o procedură specială de ridicare a sechestrului asigurător pe timpul judecăţii.

În acest context, s-a susţinut că procedura prevăzută de art. 957 alin. (1) din C. proc. civ. este aplicabilă conform prevederilor art. 2 alin. (2) din C. proc. civ. "dispoziţiile prezentului cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care te reglementează nu cuprind dispoziţii contrare".

Astfel, în raport cu dispoziţiile art. 957 alin. (1) din C. proc. civ., s-a solicitat să se aibă în vedere faptul că, prin acceptarea transferării/înlocuirii sechestrului asigurător asupra imobilului sechestrat cu un sechestru asigurator asupra sumei de bani rezultată din efectuarea vânzării/valorificarea bunului sechestrat, societatea care este terţ faţă de prezenta cauză penală, nu prejudiciază în niciun fel interesele părţii civile şi, ca urmare, instanţa va putea ridica, la cererea subscrisei, sechestrul asigurător.

Totodată, s-a menţionat ca suma să fie consemnată, în prealabil, de către cumpărătorul imobilului sechestrat, într-un cont indicat de autoritatea judiciară sau de ANAF şi, concomitent cu ridicarea sechestrului, să fie instituită poprirea asigurătorie pe acest cont. Expertiza a stabilit valoarea de piaţă a imobilului, la data de 18.02.2021, la suma de 190.138 euro/926.847 RON, valoare considerată ca fiind valoare de piaţă în vederea vânzării, ipotecarii ori ridicării sechestrului.

În consecinţă, s-a solicitat admiterea cererii de ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra bunului imobil situat în intravilanul localităţii Năvodari, str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, constând în teren în suprafaţă de 377 mp, având nr. cadastral x + construcţie cu nr. cadastral x descriere: suprafaţă la soi 141 mp; locuinţă nivel parter, construită din lemn în anul 2013, cu certificat de performanţă energetică şi, corelativ să se fixeze condiţiile în care hotărârea îşi produce efecte cu privire la ridicarea sechestrului asigurător, respectiv condiţiile în care urmează să fie consemnată de către SC B. SRL suma reprezentând preţul vânzării imobilului într-un cont aflat la dispoziţia organelor judiciare.

În susţinerea cererii, au fost depuse raportul de evaluare nr. 2021-26 întocmit de E. - evaluator autorizat evaluarea proprietăţilor imobiliare, oferta fermă de achiziţie a imobilului, minuta penală din data de 17.11.2017, încheierea din data de 11.11.2016, extras OCPI nr. x/15.03.2021, împuternicire avocaţială.

Examinând cererea formulată de persoana interesată A. SRL privind sechestrul asigurător instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, secţia penală a instanţei supreme a constatat următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 2522 din C. proc. pen. privind valorificarea bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale: "(1) În cursul urmăririi penale, atunci când nu există acordul proprietarului, dacă procurorul care a instituit sechestrul apreciază că se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, îl sesizează cu o propunere motivată de valorificare a bunurilor sechestrate pe judecătorul de drepturi şi libertăţi. (2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat în condiţiile alin. (1) fixează un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt chemate părţile, precum şi custodele bunurilor, atunci când a fost desemnat unul. Participarea procurorului este obligatorie. (3) La termenul fixat, în cameră de consiliu, se aduce la cunoştinţa părţilor şi a custodelui faptul că se intenţionează valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi li se pune în vedere că au dreptul de face observaţii sau cereri legate de bunurile ce urmează a fi valorificate. După examinarea obiecţiilor şi cererilor făcute de părţi sau custode, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune prin încheiere motivată asupra valorificării bunurilor mobile prevăzute la art. 2521 alin. (2). Lipsa părţilor legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurii."

În raport cu dispoziţiile anterior menţionate, s-a constatat că cererea formulată de partea interesată A. SRL privind sechestrul asigurator instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa reprezintă, în realitate, o cerere de valorificare a unui bun sechestrat, situaţie ce nu este reglementată de legea procesual penală, dispoziţiile art. 2523 din C. proc. pen. permiţând exclusiv valorificarea bunurilor mobile.

Totodată, s-a reţinut că legislaţia procesual penală nu prevede dispoziţii similare şi în cazul bunurilor imobile, astfel încât cererea formulată de persoana interesată A. SRL privind sechestrul asigurator instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari fiind lipsită de fundament legal.

De asemenea, s-a subliniat faptul că articolul indicat în cererea formulată, respectiv art. 957 din C. proc. civ. prevede: "(1) Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea se soluţionează în camera de consiliu, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 954 alin. (4) se aplică în mod corespunzător. (2) De asemenea, în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre definitivă ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere definitivă, dată fără citarea părţilor. Dispoziţiile art. 955 se aplică în mod corespunzător".

Prin urmare, instanţa supremă a apreciat că nici dispoziţia pe care persoana interesată şi-a întemeiat solicitarea nu reglementează posibilitatea valorificării unui imobil asupra căruia s-a instituit sechestrul asigurător şi înlocuirea bunului cu preţul obţinut aşa cum solicită partea interesată, ci oferă posibilitatea celui interesat de a depune o garanţie îndestulătoare, ridicarea sechestrului asigurător fiind subsecventă acestui demers.

Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii privind sechestrul asigurator instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, cuprinse în încheierea din data de 30 martie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017, în termen legal, a formulat contestaţie persoana interesată A. SRL, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 10 mai 2021, termen la care au avut loc şi dezbaterile, astfel că susţinerile reprezentantului Ministerului Public, ale apărătorului ales al contestatoarei, precum şi cele ale apărătorului ales al intimatului inculpat C. nu vor mai fi reluate, acestea fiind consemnate detaliat în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând contestaţia formulată de persoana interesată A. SRL, prin raportare la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., apreciază contestaţia ca fiind nefondată, urmând a o respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Măsurile asigurătorii reprezintă măsuri procesuale cu caracter real şi de constrângere, care constau în indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului, părţii responsabile civilmente ori altei persoane, în condiţiile legii.

De asemenea, se reţine că prevederile art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. reglementează scopul instituirii de măsuri asigurătorii într-o anumită cauză penală, respectiv evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Aşadar, prin efectul lor, măsurile asigurătorii garantează executarea obligaţiilor de ordin patrimonial ce decurg din rezolvarea acţiunii penale sau acţiunii civile în cadrul procesului penal.

În cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, constată că a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulate de persoana interesată A. S.R.L împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de ridicare a sechestrului asigurător instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, cuprinse în încheierea din data de 30 martie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017.

Totodată, se constată că persoana interesată A. S.R.L, a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii contestate şi pe cale de consecinţă, ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, precum şi radierea ipotecii imobiliare constituite asupra imobilului situat în intravilanul localităţii Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa, constând în teren în suprafaţă de 377 mp, având nr. cadastral x şi construcţie cu nr. cadastral x, suprafaţă la sol 141 mp la data consemnării integrale, la dispoziţia organelor judiciare a preţului prevăzut în oferta fermă primită de la SC B. SRL, în drept invocând dispoziţiile art. 957 alin. (1) raportat la art. 2 alin. (2) din C. proc. civ.

În atare condiţii, Completul de 5 judecători al instanţei supreme subliniază faptul că, deşi legislaţia procesual penală nu conţine dispoziţii referitoare la ridicarea, la cerere sau din oficiu, a măsurilor asigurătorii dispuse pe parcursul procesului penal, această problemă de drept a fost tranşată de Curtea Constituţională prin pronunţarea mai multor decizii, astfel încât dispunerea unei soluţii de ridicare a măsurilor asigurătorii apare ca fiind pe deplin posibilă, însă numai cu respectarea anumitor condiţii legale.

Astfel, se reţine că instanţa de control constituţional (Decizia nr. 20 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 8 aprilie 2016, parag. 32 şi următoarele, Decizia nr. 28 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 1 martie 2016, parag. 18 şi următoarele, Decizia nr. 761 din 13 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140/23.02.2017, parag. 18 şi următoarele) a statuat că normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii înfiinţate de organele penale - cu privire la cazul particular al desfiinţării (ridicării/încetării) măsurilor asigurătorii - se completează cu dispoziţiile procesual civile, în temeiul art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., dispoziţiile procesual civile constituind izvor de drept procesual penal în măsura în care C. proc. pen. nu cuprinde dispoziţii contrare.

Mai mult decât atât, Curtea Constituţională a constatat că normele procesual civile, spre deosebire de normele procesual penale în materia măsurilor asigurătorii, reglementează atât desfiinţarea de drept a sechestrului asigurător [art. 955 din C. proc. civ., în caz de nedepunere a cauţiunii în ipotezele reglementate de art. 953 alin. (1) şi (3) din acelaşi cod], cât şi instituţia ridicării sechestrului asigurător - art. 957 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, reţine că potrivit art. 957 alin. (1) din C. proc. civ., "Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanţie îndestulătoare, instanţa va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător".

În aceste condiţii, se constată că legea procesual civilă reglementează pentru debitor un remediu eficient pentru ridicarea măsurii sechestrului asigurător, şi anume în cazul în care dă o garanţie îndestulătoare.

Aşadar, instanţa supremă apreciază că persoana interesată este îndreptăţită să formuleze o cerere prin care să solicite ridicarea măsurii sechestrului asigurător însă numai ulterior momentului constituirii la dispoziţia instanţei a unei asemenea garanţii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul de 5 judecători, examinând actele şi lucrările dosarului prin raportare la dispoziţiile legale incidente, constată că, în speţă, persoana interesată A. SRL a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de ridicare a măsurii sechestrului asigurător, fără a îndeplini, în prealabil, condiţia esenţială impusă de lege pentru a putea opera instituţia ridicării sechestrului, respectiv consemnarea la dispoziţia instanţei a unei sume de bani în vederea acoperirii eventualului prejudiciu rezultat din faptele reţinute în sarcina inculpaţilor.

Pentru aceste considerente, constatându-se că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale incidente în cauză, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana interesată A. SRL împotriva dispoziţiei de respingere a cererii privind sechestrul asigurator instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa., cuprinse în încheierea din data de 30 martie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana interesată A. SRL împotriva dispoziţiei de respingere a cererii privind sechestrul asigurator instituit asupra imobilului situat în localitatea Năvodari, Str. x, judeţul Constanţa, înscris în CF nr. x a OCPI Constanţa - BCPI Constanţa., cuprinse în încheierea din data de 30 martie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 mai 2021.

GGC - GV