Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
A. Acţiunea disciplinară
1. Prin Rezoluţia nr. x/23.08.2019 emisă în lucrarea nr. x, înregistrată pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii sub nr. x/2019, Inspecţia Judiciară a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), pârâtului A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004.
B. Excepţia nulităţii acţiunii disciplinare
2. În dosarul nr. x/2019, pârâtul A. a depus întâmpinare prin care, pe cale de excepţie, a solicitat anularea acţiunii disciplinare pentru nelegalitatea actelor/verificărilor prealabile/cercetării disciplinare, iar, pe fond, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
3. Cu privire la excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare, pârâtul a invocat nerespectarea principiului repartizării aleatorii a lucrării şi repartizarea sesizării către inspectorii judiciari B. şi C., susţinând următoarele: (i) din fişa de repartizare a dosarului, rezultă că sesizarea datată 23 aprilie 2019 a fost repartizată la 6 mai 2019, după două zile lucrătoare de la data înregistrării; (ii) din fişa de repartizare a dosarului nu rezultă dacă repartizarea s-a făcut în sistem ciclic sau în sistem informatic; (iii) în ceea ce priveşte repartizarea aleatorie către cel de-al doilea inspector judiciar, după ce s-a modificat gradul de complexitate a cauzei din "standard" în "complex", la dosar nu se regăseşte niciun înscris care să dovedească faptul că se impunea modificarea gradului de complexitate, context în care desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar şi efectuarea cercetării disciplinare de către o echipă formată din doi inspectori judiciari încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie.
C. Hotărârea instanţei disciplinare
4. Prin Hotărârea nr. 10P din 16 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară a admis excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/23.08.2019 dată în lucrarea nr. x şi a constatat nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., pentru considerentele arătate în continuare.
5. Sesizarea formulată împotriva procurorului A. a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr. x la 3 mai 2019 şi a fost repartizată la 6 mai 2019 inspectorului judiciar B.. Verificările prealabile au fost finalizate la 14 iunie 2019, când, în temeiul art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 coroborat cu art. 25 alin. (2) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, inspectorul judiciar a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de procurorul A. pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004.
6. La 20 iunie 2019, inspectorul judiciar B. a propus modificarea gradului de complexitate a lucrării de inspecţie cu nr. x din grad "standard" în grad de complexitate "ridicat" şi desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar, în vederea efectuării cercetării disciplinare. Referatul a fost aprobat şi a fost desemnat cel de-al doilea inspector judiciar în vederea soluţionării lucrării nr. x, respectiv inspector judiciari C..
7. Activitatea de repartizare a lucrărilor de inspecţie este reglementată de dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care prevăd că modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii. În aplicarea principiului repartizării aleatorii a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari, activitatea de repartizare a lucrărilor de inspecţie cu grad de complexitate standard este detaliată de dispoziţiile art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare (Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare).
8. Pentru verificarea modului în care s-a făcut repartizarea aleatorie a lucrării cartate cu indicativul x din 2 mai 2019, ce face obiectul prezentei acţiuni disciplinare, instanţa disciplinară a solicitat Inspecţiei Judiciare să comunice toate înscrisurile relevante, respectiv actele de sesizare (prima pagină) primite şi înregistrate în perioada 23 aprilie 2019 - 6 mai 2019, fişele de repartizare şi procesele-verbale de repartizare aleatorie întocmite în aceeaşi perioadă, evidenţa privind situaţia concediilor inspectorilor judiciari şi alte situaţii de imposibilitate obiectivă care au determinat excluderea de la repartiţie pentru aceeaşi perioadă menţionată, precum şi o copie după procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrării, în cazul în care există.
9. Ulterior, faţă de înscrisurile comunicate de către Inspecţia Judiciară, secţia a apreciat că se impune completarea probatoriului, pentru a se comunica modalitatea de repartizare a lucrărilor nr. x şi nr. x, din 6 mai 2019, cu excluderea echipelor 1, 3 şi 5, în condiţiile în care lucrarea nr. x a fost repartizată inspectorului 1 din echipa nr. 2 şi lucrarea nr. x a fost repartizată inspectorului 1 din echipa 4.
10. În raport cu înscrisurile comunicate de Inspecţia Judiciară, instanţa disciplinară a reţinut mai multe aspecte de încălcare a principiului repartizării aleatorii a cauzelor.
11. La 6 mai 2019, persoana responsabilă cu efectuarea repartizării a primit următoarele dosare înregistrate în cadrul serviciului, în vederea repartizării acestora: x (+x), x, x şi de la x până la nr. x, ultima lucrare fiind cea cu nr. x, repartizată inspectorului judiciar D., pentru echilibrarea volumului de activitate cu inspectorul E.. De asemenea, a fost primită pentru redistribuire lucrarea nr. x.
12. Un prim aspect identificat a fost acela că lucrările primesc un număr de cartare identificat prin indicativul x şi un număr de patru cifre, data atribuirii indicativului x fiind anterioară datei certe de primire la Inspecţia Judiciară (ştampila aplicată pe fiecare lucrare) şi a datei de înregistrare a lucrărilor. Alocarea indicativului x cu o dată anterioară datei certe de primire a lucrărilor la Inspecţia Judiciară, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este atribuită această din urmă dată şi în funcţie de care ar trebui să se facă înregistrarea lucrărilor şi atribuirea numărului din 6 cifre prevăzut de art. 65 alin. (2) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
13. Un alt aspect identificat este acela că ordinea de atribuire a indicativului x nu este respectată la alocarea numărului de înregistrare a lucrărilor. Astfel, au fost identificate situaţii în care lucrările care au indicativul x mai mare au primit număr de înregistrare mai mic decât al altor lucrări care au indicativul x mai mic. În acest sens, este exemplificată lucrarea înregistrată sub nr. x la 24 aprilie 2019 cu indicativul x din 23 aprilie 2019. Numărul de înregistrare al acestei lucrări este mai mic decât numărul de înregistrare a următoarelor lucrări: lucrarea nr. x din 24 aprilie 2019 cu indicativul x; lucrarea nr. x din 24 aprilie 2019 cu indicativul x; lucrarea nr. x din 24 aprilie 2019, cu indicativul x, mai mic decât al lucrării nr. x, dar şi al lucrărilor nr. x şi nr. x menţionate anterior, dar cu număr de înregistrare mai mare decât al acestora; lucrarea nr. x din 24 aprilie 2019 cu indicativul x.
14. În ceea ce priveşte repartizarea lucrărilor din 6 mai 2019, s-a reţinut că ultima repartizare a dosarelor, anterior acestei date, a avut loc la 25 aprilie 2019, întrucât repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecţie a fost blocată pentru zilele de 2 şi 3 mai 2019, repartizarea urmând să se facă începând cu 6 mai 2019, în ordinea datei înregistrării acestora.
15. Conform procesului-verbal din 6 mai 2019 şi pe baza relaţiilor furnizate de către Inspecţia Judiciară prima lucrare repartizată a fost cea cu nr. x care, aşa cum s-a menţionat anterior, avea număr de înregistrare mai mic decât al lucrărilor înregistrate la 24 aprilie 2019, dar repartizate anterior, respectiv la 25 aprilie 2019 (nr. x, x, x, x, x-f. x).
16. În legătură cu lucrarea nr. x, instanţa disciplinară a reţinut, în esenţă, că anumite împrejurări legate de situaţia inspectorilor judiciari F., G., E. şi H. sunt de natură să vicieze procedura de repartizare din 6 mai 2019.
17. Instanţa disciplinară a constatat că art. 2 din Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de munca al inspectorilor judiciari (Ordinul inspectorului-şef nr. 17/2019) este emis în contradicţie vădită cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, lipsindu-le, practic, de efect, întrucât instituie o altă modalitate de modificare a ordinii de repartizare.
18. Constatând că Inspecţia Judiciară face trimitere la repartizarea lucrării nr. x potrivit ordinii alfabetice a inspectorilor judiciari, s-a reţinut că repartizarea în ordinea alfabetică a inspectorilor judiciari din lista Direcţiei de inspecţie pentru procurori nu este prevăzută nici în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, nici în Procedura operaţională privind repartizarea aleatorie a lucrărilor.
19. În concluzie, cu privire la lucrarea nr. x, instanţa disciplinară a reţinut existenţa unor elemente contradictorii în susţinerile Inspecţiei Judiciare în sensul că repartizarea s-a făcut prin combinarea mai multor dispoziţii, invocându-se într-un mod lipsit de coerenţă logico - juridică aplicarea Ordinului inspectorului-şef nr. 17/2019, a dispoziţiilor art. 66 alin. (7) şi art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare sau ordinea alfabetică a inspectorilor judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare.
20. Cu privire la repartizarea lucrării nr. x, instanţa disciplinară a analizat procedura de repartizare aleatorie în raport cu dispoziţiile art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, precum şi prin prisma situaţiilor particulare ale inspectorilor judiciari I. şi H..
21. În concluzie, secţia pentru procurori în materie disciplinară a apreciat că repartizarea lucrărilor x şi x s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor legale care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor, prevăzută de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, având drept consecinţă vicierea procesului de repartizare aleatorie a lucrărilor în perioada menţionată anterior, inclusiv a lucrării nr. x ce face obiectul prezentei acţiuni disciplinare.
22. În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate referitor la desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar, s-a reţinut că lucrarea nr. x a fost repartizată iniţial inspectorului judiciar B., care, prin referatul din 20 iunie 2019, în temeiul art. 76 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, a solicitat modificarea gradului de complexitate din "standard" în "ridicat" şi desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar, justificat prin "stadiul procedurii lucrării de inspecţie şi datele rezultate pe parcursul efectuării verificărilor prealabile". Referatul a fost aprobat de inspectorul-şef, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, fiind desemnat cel de-al doilea inspector judiciar, respectiv C., în conformitate cu Ordinul inspectorului-şef nr. 71/2019.
23. Instanţa disciplinară a constatat că stabilirea gradului de complexitate ridicat se face potrivit criteriilor enumerate de art. 68 alin. (2) lit. a)-d) din acelaşi regulament, iar, în speţă, acestea nu au aplicabilitate şi nu au fost invocate de inspectorul judiciar în referatul întocmit. Totodată, s-a reţinut că ipoteza prevăzută de art. 68 alin. (2) lit. e) din Regulament - "în alte situaţii obiective" - se referă la aspecte cel puţin de aceeaşi complexitate ca cele enumerate expres la lit. a)-d) ale articolului, fiind necesar a acestea să fie individualizate de inspectorul judiciar.
24. În speţă, aceste situaţii obiective nu au fost detaliate pentru a se putea aprecia dacă se justifică modificarea gradului de complexitate a lucrării, invocându-se doar stadiul procedurii lucrării de inspecţie şi datele rezultate pe parcursul efectuării verificărilor prealabile, fără a se cunoaşte care sunt acestea, astfel încât să se poată verifica dacă se pot înscrie în categoria unor situaţii obiective, altele decât cele menţionate în mod expres. Începerea cercetării disciplinare într-o cauză de complexitate standard nu poate genera per se modificarea gradului de complexitate a cauzei, fără existenţa altor elemente care să justifice această schimbare.
25. În aceste condiţii, s-a apreciat că modificarea gradului de complexitate a lucrării s-a făcut fără a fi precizate, în mod concret, care sunt aspectele ce se pot înscrie în categoria unor situaţii obiective, procesul de repartizare aleatorie fiind astfel afectat în ansamblul lui.
26. Acţiunea disciplinară are natura unui act de procedură civilă prin care se învesteşte instanţa disciplinară, similar modului de sesizare a instanţelor judecătoreşti, prin cererea de chemare în judecată. Astfel, în raport cu dispoziţiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 şi ale art. 174-176 din C. proc. civ., legalitatea acţiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia civilă nr. 312 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, decizia civilă nr. 150 din 10 septembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători).
27. Instanţa disciplinară este competentă să cenzureze validitatea actului de sesizare a instanţei şi validitatea procedurii de repartizare aleatorie a acestuia, iar nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea tuturor actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare, nefiind condiţionată de existenţa unei vătămări, fiind o nulitate expresă.
D. Recursul exercitat împotriva hotărârii instanţei disciplinare
28. Reclamanta Inspecţia Judiciară a formulat recurs împotriva hotărârii menţionate la pct. I.3, invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi criticând hotărârea atacată pentru greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, art. 68 alin. (2), art. 73 şi art. 76 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi a art. 2 din Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 17/2019, pentru criticile arătate în continuare.
29. Repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecţie este o normă de organizare administrativă cu rang de principiu ce a fost instituită prin art. 9 alin. (3) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie cu scopul de a conferi o garanţie în plus independenţei funcţionale a inspectorului judiciar şi imparţialităţii exercitării atribuţiilor ce le revin.
30. O etapă preliminară repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie o constituie înregistrarea documentelor transmise Inspecţiei Judiciare, care se realizează conform art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, prin darea datei certe şi înregistrarea în registrul documentelor primite, respectiv registrul R1.
31. După înregistrarea documentelor transmise Inspecţiei Judiciare în registrul R1, inspectorul-şef dispune repartizarea lucrărilor de inspecţie uneia din direcţii, în funcţie de calitatea persoanei vizate de sesizare, respectiv înregistrarea unei noi lucrări de inspecţie prin alocarea numărului din registrul R2 şi repartizarea aleatorie a acesteia.
32. Repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecţie se realizează după reguli precise, transparente şi verificabile, reglementate prin art. 69-78 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare şi Ordinul inspectorului-şef nr. 17/2019.
33. În exercitarea atribuţiilor conferite de dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. a)1), a2) şi d) din Legea nr. 317/2004, prin Ordinul inspectorului-şef nr. 17/2019 a fost reglementată modalitatea de repartizare a lucrărilor de inspecţie în cazul modificării ordinii de repartizare când inspectorul se află în concediu de odihnă sau medical, când este desemnat să participe la efectuarea unui control, când se află într-o altă localitate pentru efectuarea de verificări ori a cercetării disciplinare, când participă la pregătire profesională obligatorie, altă formă de pregătire profesională, inclusiv în calitate de formator, când a fost blocată repartizarea faţă de unul sau mai mulţi inspector, pe perioada în care inspectorul este desemnat să îndeplinească atribuţiile directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători ori Direcţiei de inspecţie pentru procurori, precum şi în alte cazuri temeinic justificate.
34. Prin art. 2 din Ordinul inspectorului-şef nr. 17/2019 s-a prevăzut că, în situaţia în care unul sau doi inspectori se află în situaţiile anterior indicate, repartizarea lucrărilor de inspecţie se realizează conform art. 78 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, respectiv inspectorii sunt desemnaţi aleatoriu dintre ceilalţi inspectori de la direcţia corespunzătoare, în ordine alfabetică.
35. Transpunând dispoziţiile infralegale în prezenta speţă, din cuprinsul procesului-verbal de repartizare a lucrărilor din 06.05.2019, rezultă următoarea situaţie factuală: (i) cu prioritate, repartizarea aleatorie se realizează zilnic în următoarea ordine: cauze redistribuite; cauze cu număr nou; (ii) la 06.05.2020 a existat o singură cauză redistribuită, respectiv lucrarea nr. x, care, din cauza situaţiilor de incompatibilitate a inspectorilor judiciari şi a faptului că următorii inspectori judiciari eligibili se aflau la aceea dată într-o altă localitate în vederea efectuării unui control, precum şi pentru echilibrarea volumului de activitate, a fost redistribuită inspectorului judiciar F.. În continuare, recurenta expune modul de repartizare aleatorie a lucrărilor nr. x, nr. x, nr. x, nr. x, nr. x, nr. x şi nr. x, argumentând faptul că procesul de repartizare aleatorie a fost realizat cu respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare.
36. În ceea ce priveşte atribuirea indicativului x, se argumentează că data certă la care se face referire în hotărârea atacată este data la care inspectorul-şef a repartizat lucrarea direcţiei competente, aşa cum se poate observa din menţiunea olografă inserată sub ştampila cu data aplicată - "DIP-NOU", urmată de semnătura inspectorului-şef.
37. Cu referire la corespondenţa dintre atribuirea indicativului x şi ordinea de alocare a numărului de înregistrare a lucrărilor, se arată că, potrivit art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, documentele transmise Inspecţiei Judiciare prin orice mijloc de comunicare sau depuse personal se primesc la registratură unde primesc dată certă şi se înregistrează în registrul documentelor primite (registrul R1). În categoria documentelor primite de Inspecţia Judiciară intră orice document (răspunsuri la solicitările formulate de inspectorii judiciari în procedura verificărilor prealabile/cercetării disciplinare, solicitări de relaţii etc.), nu numai sesizările ce stau la baza alocării numerelor lucrărilor de inspecţie în registrul R2.
38. Aspectele reţinute în hotărârea atacată sunt neîntemeiate, întrucât, în realitate, lucrarea nr. x are alocat numărul de înregistrare x, număr mai mic decât al lucrărilor la care face referire instanţa respectiv lucrările x, x, x şi x.
39. În ceea ce priveşte verificarea realizată cu privire la repartizarea lucrării nr. x, se argumentează că, prin analiza modului de repartizare şi a altor sesizări decât cea care a stat la baza prezentului dosar, instanţa disciplinară a încălcat principiul disponibilităţii părţilor, respectiv a depăşit limitele petitului cu care a fost investită. Totodată, se afirmă că, procedând astfel, s-a adus atingere in extenso dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil al părţilor din lucrările respective, prin concluzionarea cu privire la aşa zisa-nerespectare a principiului repartizării aleatorii.
40. Pentru aceleaşi argumente, sunt criticate şi aspectele reţinute în hotărârea atacată cu privire la situaţia inspectorilor judiciari F. şi H., susţinându-se că aceste aspecte excedează limitele petitului cu care a fost învestită instanţa, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu au fundament probator.
41. Cu privire la analiza legalităţii Ordinului inspectorului-şef nr. 17/2019, este criticat faptul că excepţia nelegalităţii ordinului nu a fost pusă în discuţia părţilor, contrar dispoziţiilor art. 224 din C. proc. civ.
42. În ceea ce priveşte desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar, se arată că dispoziţiile regulamentare prevăd şi existenţa unor motive obiective, fiind atributul exclusiv al inspectorului judiciar şi al inspectorului-şef de a aprecia cu privire la existenţa unor asemenea motive de natură a justifica modificarea gradului de complexitate şi, pe cale de consecinţă, desemnarea celui de-al doilea inspector.
43. Decizia civilă nr. 253/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători la care se face referire în considerentele hotărârii atacate nu vizează aceeaşi situaţie, în sensul că, în prezenta speţă, cel de-al doilea inspector desemnat făcea din aceeaşi echipă cu inspectorul învestit iniţial, în timp ce, în situaţia reţinută în decizia respectivă, al doilea inspector judiciar făcea parte dintr-o altă echipă decât cea din care făcea parte inspectorul titular.
44. În prezenta cauză, desemnarea celui de-al doilea inspector s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor art. 77 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
45. Hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea principiului disponibilităţii reglementat prin art. 9 din C. proc. civ., întrucât instanţa disciplinară a analizat şi alte lucrări ce nu au legătură cu prezenta cauză, concluzionând şi cu privire la acestea, încălcând astfel dreptul părţilor din respectivele lucrări de a beneficia de un proces echitabil conform art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în componenta sa referitoare la dreptul la apărare.
46. Se argumentează, totodată, că prin interpretarea eronată a dispoziţiilor art. 175 alin. (2) din C. proc. civ., instanţa disciplinară a considerat că, în speţă, este vorba de o nulitate expres prevăzută de lege şi, pe cale de consecinţă, nu este condiţionată de producerea vreunei vătămări. Or, regula repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie, prevăzută de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, nu poate fi considerată o condiţie extrinsecă actului de procedură, ci o măsură administrativă, anterioară procedurii disciplinare. De altfel, modalitatea repartizării sesizărilor în cadrul Inspecţiei judiciare este analizată prin auditul care are loc în fiecare an, ceea ce reprezintă un argument în plus că repartizarea lucrărilor în cadrul Inspecţiei reprezintă doar o etapă pur administrativă.
II. Considerentele Înaltei Curţi
47. Analizând hotărârea instanţei disciplinare, prin prisma criticilor formulate de recurenta Inspecţia Judiciară şi în raport cu probatoriul administrat, Înalta Curte reţine că recursul este fondat, pentru considerentele arătate în continuare.
48. În dosarul nr. x/2019 al secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, pârâtul A. a invocat, prin întâmpinare, excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare pentru următoarele motive: (i) nerespectarea principiului repartizării aleatorii a lucrării; (ii) repartizarea sesizării către inspectorii judiciari B. şi C..
49. Cu referire la nerespectarea principiului repartizării aleatorii, pârâtul a invocat faptul că, din actele dosarului de cercetare disciplinară, nu rezultă motivele pentru care sesizarea, datată de petenţi 23 aprilie 2019, înregistrată la Inspecţia Judiciară la 2 mai 2019, a fost repartizată aleatoriu la 6 mai 2019, iar nu de îndată, susţinând că, prin această întârziere, lucrarea ar putea fi dirijată către un anumit inspector judiciar. Sub acest aspect, pârâtul invocă lipsa de claritate a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, care nu prevede reguli în ceea ce priveşte intervalul de timp în care o lucrare se repartizează aleatoriu în raport cu data înregistrării, acest interval diferind de la o lucrare la alta.
50. Totodată, susţine pârâtul că, din fişa de repartizare a dosarului, nu rezultă dacă repartizarea s-a făcut în sistem ciclic sau în sistem informatic, în condiţiile în care modalitatea de desemnare a inspectorului judiciar diferă în funcţie de metoda de repartizare.
51. În probaţiune, pârâtul a solicitat întocmirea unei adrese către Inspecţia Judiciară pentru a comunica următoarele: actele de sesizare primite şi înregistrate în perioada 24.04 - 06.05.2019; fişele de repartizare şi procesele-verbale de repartizare aleatorie pentru aceeaşi perioadă; evidenţa concediilor de odihnă ale inspectorilor judiciare sau alte situaţii de imposibilitate obiectivă care a determinat excluderea de la repartiţie pentru aceeaşi perioadă; procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic aplicată în perioada respectivă.
52. În ceea ce priveşte repartizarea sesizării către inspectorii judiciari B. şi C., pârâtul a susţinut că la dosar nu se regăseşte niciun înscris care să dovedească că se impunea modificarea gradului de complexitate a cauzei din "standard" în "complex", astfel că desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar şi efectuarea cercetării disciplinare de către o echipă formată din doi inspectori judiciari încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie.
53. În acelaşi sens, pârâtul a susţinut că referatul întocmit de inspectorul judiciar la 20 iunie 2019, prin care s-a propus modificarea gradului de complexitate şi desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar, este nemotivat, astfel că această modificare este arbitrară, întrucât, de la momentul repartizării, nu au survenit modificări în ceea ce priveşte situaţia de fapt sesizată, nu au fost extinse cercetările la alte fapte sau persoane şi nu se impunea audierea unui număr mare de persoane sau ridicarea şi studierea unui număr important de înscrisuri.
54. Astfel, se afirmă că, în lipsa oricăror dovezi privind creşterea gradului de complexitate şi în lipsa motivării referatului întocmit de inspectorul judiciar, nu există situaţia de excepţie prevăzută de art. 47 alin. (10) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie.
55. Cu titlu preliminar, se reţine că art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 dispune în sensul că "Modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii."
56. Principiul repartizării aleatorii a lucrărilor înregistrate pe rolul Inspecţiei Judiciare este reglementat, la nivel infralegislativ, prin dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 134/2018, ale Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, ale Procedurii operaţionale privind repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecţie (Ediţia I, 11.02.2019, Revizia 0 - ataşată la filele x ale dosarului nr. x/2019) şi ale Ordinului privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari nr. 17 din 29 ianuarie 2019 .
57. Raţiunea instituirii principiului repartizării aleatorii a lucrărilor înregistrate pe rolul Inspecţiei Judiciare, similar repartizării aleatorii a dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor judecătoreşti, rezidă în preocuparea de a înlătura orice posibilitate reprobabilă de direcţionare a cauzelor către anumite persoane în considerarea unor interese incompatibile cu scopul procedurii disciplinare.
58. Analiza respectării principiului repartizării aleatorii nu poate fi realizată într-o manieră absolută în sensul că orice eventuală neconformitate conduce eo ipso la nulitate, fără a fi necesar să se demonstreze existenţa unei vătămări a drepturilor ori intereselor legitime ale părţii, care nu ar putea fi remediată decât prin anularea întregii proceduri.
59. În jurisprudenţa Completului de 5 judecători (spre exemplu, Decizia nr. 164/2017; Decizia nr. 266/2017, pct. 66; Decizia nr. 271/2017, pct. 45; Decizia nr. 293/2017, pct. 19; Decizia nr. 5/2018, pct. 41), s-a reţinut în mod constant că, atunci când îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii nu este o instanţă de judecată în sensul art. 126 alin. (2) din Constituţie şi al prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ci o instanţă extrajudiciară (Deciziile Curţii Constituţionale nr. 148/2003, nr. 391/2007, nr. 514/2007, nr. 788/2007, nr. 233/2018), care îndeplineşte o activitate administrativ-jurisdicţională.
60. Or, procedura administrativ-jurisdicţională desfăşurată în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă disciplinară, este deschisă prin rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare, care reprezintă actul de finalizare a procedurii administrative desfăşurate în faţa Inspecţiei Judiciare.
61. De asemenea, în jurisprudenţa Completului de 5 judecători (Decizia nr. 126/2019), s-a reţinut că procedura răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor cuprinde trei etape: (i) etapa administrativă, desfăşurată de Inspecţia Judiciară, care cuprinde două faze: faza verificărilor prealabile (art. 45 din Legea nr. 317/2004, reglementată în Secţiunea 1 a Capitolului II din Regulamentul lucrărilor de inspecţie) şi faza cercetării disciplinare (art. 46 din Legea nr. 317/2004, reglementată în Secţiunea a 2-a a Capitolului II din Regulamentul lucrărilor de inspecţie); (ii) etapa administrativ-jurisdicţională, care constă în soluţionarea de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile sale, a acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară (art. 49 din Legea nr. 317/2004); (iii) etapa judiciară, care constă în soluţionarea de către Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor (art. 51 din Legea nr. 317/2004).
62. În cadrul etapei administrative a procedurii disciplinare, faza verificărilor prealabile se finalizează: (i) fie cu începerea cercetării disciplinare, dispusă prin rezoluţie a inspectorului judiciar, conform art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004; (ii) fie cu rezoluţia de clasare dispusă de inspectorul judiciar, care este supusă confirmării inspectorului-şef, conform art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004; rezoluţia de clasare poate fi atacată cu plângere adresată inspectorului-şef; rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 451 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.
63. Rezultă, astfel, că actul prin care se finalizează procedura disciplinară în faza verificărilor prealabile prin clasarea sesizării, este un act administrativ supus controlului pe calea contenciosului administrativ.
64. De asemenea, în cadrul etapei administrative a procedurii disciplinare, faza cercetării disciplinare se poate finaliza, potrivit art. 47 alin. (1) din Legea nr. 317/2004: (i) fie prin admiterea sesizării, exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii; (ii) fie prin respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.
65. Conform art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, rezoluţia de respingere a sesizării poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.
66. Şi în această ipoteză, se constată că actul prin care se finalizează procedura disciplinară în faza cercetării disciplinare prin respingerea sesizării, este un act administrativ supus controlului pe calea contenciosului administrativ.
67. Rezultă, astfel, că actele de finalizare a procedurii administrative prin clasare sau respingerea sesizării sunt acte administrative supuse controlului în condiţiile contenciosului administrativ.
68. Pe lângă cele două ipoteze prezentate anterior, finalizate prin emiterea unor acte administrative, a treia ipoteză posibilă este reglementată, în succesiunea etapelor procedurii, de art. 45 alin. (5) şi art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 şi vizează situaţia în care procedura desfăşurată la nivelul Inspecţiei Judiciare se finalizează prin admiterea sesizării, exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Această a treia ipoteză este concretizată în rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare, ca act de sesizare a Consiliului Superior al Magistraturii.
69. Însă, similar celorlalte două acte posibile - rezoluţia de clasare a sesizării şi rezoluţia de respingere a sesizării - de finalizare a procedurii desfăşurate în faţa Inspecţiei Judiciare şi rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare are natura juridică a unui act administrativ prin care este învestită instanţa extrajudiciară - Consiliul Superior al Magistraturii - cu soluţionarea procedurii administrativ-jurisdicţionale.
70. Argumentele expuse demonstrează faptul că rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare, emisă în procedura reglementată de legea specială, este un act administrativ emis în cadrul unei proceduri speciale, nefiind o veritabilă cerere de chemare în judecată în sensul dispoziţiilor C. proc. civ.
71. Totodată, fiind în prezenţa unor acte administrative, controlul de legalitate exercitat în condiţiile contenciosului administrativ, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, presupune atât verificarea conformităţii actului cu dispoziţiile cu forţă juridică superioară, cât şi vătămarea produsă subiectului de drept în drepturile ori interesele legitime. Or, în speţă, nici pârâtul şi nici în hotărârea disciplinară nu este expusă vătămarea produsă prin neconformităţile invocate în susţinerea excepţiei nulităţii rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare.
72. În cauză, în limitele învestirii atât a instanţei disciplinare, cât şi a Completului de 5 judecători, în raport cu excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare invocate de pârât, pot forma obiectul verificării numai aspectele vizând repartizarea aleatorie a lucrării înregistrate la Inspecţia Judiciară sub nr. x şi numai prin prisma aspectelor de nelegalitate invocate în susţinerea excepţiei.
73. A realiza o analiză a modului în care a fost efectuată procedura de repartizare aleatorie în alte lucrări decât cea care formează obiectul prezentei cauze reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., conform cărora "Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor".
74. Or, având în vedere criticile invocate de pârât în susţinerea excepţiei nulităţii acţiunii disciplinare exclusiv prin prisma intervalului de timp dintre data înregistrării sesizării la Inspecţia Judiciară şi data repartizării aleatorii, respectiv prin prisma desemnării celui de-al doilea inspector judiciar, principiul disponibilităţii impune limitarea verificărilor efectuate de instanţa disciplinară şi de instanţa de recurs la aspectele de nelegalitate expuse în precedent, invocate în motivarea excepţiei, cu privire la lucrarea nr. x.
75. În cauză, însă, instanţa disciplinară a realizat o verificare a procedurii de repartizare aleatorie din 6 mai 2019, apreciind că au existat aspecte care ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte repartizarea lucrărilor x şi x şi, apreciind, în consecinţă, că a fost viciat procesul de repartizare aleatorie a lucrărilor în perioada respectivă, inclusiv a lucrării nr. x.
76. Cu referire la lucrarea nr. x cu care a fost învestită, instanţa disciplinară a reţinut, cu caracter general, aspecte referitoare la procedura de înregistrare a sesizării prin alocarea indicativului "x" şi a numărului de 6 cifre, precum şi nelegala desemnare a celui de-al doilea inspector judiciar.
77. În ceea ce priveşte faptul că, în hotărârea atacată, s-a reţinut încălcarea principiului repartizării, din cauza alocării indicativului "x" cu o dată anterioară datei certe de primire a lucrărilor la Inspecţia Judiciară, apărările recurentei Inspecţia Judiciară sunt întemeiate.
78. Din analiza înscrisurilor depuse în probaţiune, se observă că indicativul "x" este alocat la data înregistrării lucrărilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, conform cărora "Documentele transmise Inspecţiei Judiciare prin orice mijloc de comunicare sau depuse personal se primesc la registratura acesteia, unde li se dau dată certă şi se înregistrează în registrul documentelor primite".
79. Este adevărat că, din rezoluţiile aplicate pe aceleaşi înscrisuri, rezultă că repartizarea lucrărilor între cele două direcţii - Direcţia de Inspecţie pentru Judecători, respectiv Direcţia de Inspecţie pentru Procurori - s-a făcut de către inspectorul-şef în ziua următoare celei înregistrării lucrării pe rolul Inspecţiei Judiciare şi alocării indicativului "x". Însă, nici pârâtul nu invocă şi nici instanţa disciplinară nu indică dispoziţiile legale încălcate prin această procedură aplicabilă la nivelul Inspecţiei Judiciare.
80. În speţă, cu referire la lucrarea ce formează obiectul cauzei - sesizarea formulată de J. şi K. - indicativul alocat acesteia x/02.05.2019 este corespunzător evidenţei din "R1 - Registrul documentelor primite", în timp ce numărul x este corespunzător evidenţei din "R2 - Registrul lucrărilor de inspecţie", conform dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare:
"Art. 64. - (1) Registrele de evidenţă ale Inspecţiei Judiciare sunt:
a) R1 - Registrul documentelor primite;
b) R2 - Registrul lucrărilor de inspecţie."
81. Astfel, în prima etapă, toate documentele transmise Inspecţiei Judiciare se înregistrează, conform art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, prin darea datei certe şi înscrierea în "R1 - Registrul documentelor primite". Documentele înregistrate în acest registru (R1) reprezintă întreaga corespondenţă primită de Inspecţia Judiciară, iar nu numai sesizările ce vor forma obiectul unor lucrări noi care vor primi un număr nou în Registrul lucrărilor de inspecţie (R2).
82. În a doua etapă, inspectorul-şef dispune repartizarea lucrărilor de inspecţie înregistrate în R1 - Registrul documentelor primite către una dintre direcţiile de inspecţie (pentru judecători sau pentru procurori, după caz), documente care fie vizează lucrări deja înregistrate pe rolul Inspecţiei Judiciare şi care au număr alocat anterior în Registrul lucrărilor de inspecţie (R2), fie reprezintă sesizări noi cărora li se alocă un număr nou în Registrul lucrărilor de inspecţie (R2), acestea din urmă intrând în procedura de repartizare aleatorie.
83. În aceste condiţii, nu se constată existenţa unei vicieri a procedurii de repartizare aleatorie în privinţa înregistrării sesizării formulate de J. şi K., alocării indicativului x/02.05.2019 în Registrul documentelor primite (R1) şi numărului x în Registrul lucrărilor de inspecţie (R2).
84. În ceea ce priveşte aspectul de nulitate invocat de pârât în raport cu intervalele de timp dintre data menţionată în sesizare (23 aprilie 2019), data înregistrării la Inspecţia Judiciară a sesizării (2 mai 2019) şi data repartizării (6 mai 2019), se constată că intervalul de timp dintre înregistrare şi repartizare este justificat de faptul că repartizarea aleatorie a fost blocată în perioada 2-3 mai 2019, lucrările înregistrate în perioada respectivă urmând a fi repartizate la 6 mai 2019, conform propunerii Serviciului secretariat şi relaţii publice cuprinse în Referatul ataşat la filele x ale dosarului nr. x/2019 Sub acest aspect, nu pot fi primite criticile invocate de pârât în susţinerea excepţiei nulităţii acţiunii disciplinare.
85. Contrar celor reţinute în hotărârea atacată cu privire la lucrarea nr. x în sensul că are indicativul x din 23 aprilie 2019, se observă că, potrivit susţinerilor Inspecţiei Judiciare, lucrarea respectivă are alocat indicativul x din 22 aprilie 2019, număr care este mai mic decât cel al lucrărilor la care face referire instanţa disciplinară, respectiv x, x, x şi x. De altfel, şi în Referatul din 25 aprilie 2019 întocmit în lucrarea x, se menţionează că, la 24 aprilie 2019, la lucrarea cu nr. 19-1462, având ca obiect sesizarea aceluiaşi petent din 13 martie 2019, a fost ataşată ca revenire o nouă sesizare.
86. În raport cu înscrisurile depuse în probaţiune şi susţinerile recurentei Inspecţia Judiciară, se constată că, în condiţiile în care lucrarea anterioară fusese repartizată echipei nr. 1, poziţia nr. 2, lucrarea nr. x a fost repartizată în sistem ciclic, inspectorului judiciar B. din echipa nr. 2, poziţia nr. 2 (conform Procesului-verbal de repartizare din 6 mai 2019 - dosarul nr. x/2020) cu respectarea dispoziţiilor art. 73 lit. a) şi b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, conform cărora:
"Art. 73. - Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează:
a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora;
b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă."
87. În ceea ce priveşte faptul că, prin hotărârea atacată, s-a constatat că art. 2 din Ordinul nr. 17/2019 este emis în contradicţie cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, se reţine nerespectarea dispoziţiilor art. 9 şi art. 224 din C. proc. civ., întrucât instanţa nu a fost învestită cu un asemenea petit şi nici nu a pus în discuţia părţilor o eventuală excepţie de nelegalitate a prevederilor respective în procedura reglementată de art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
88. În altă ordine de idei, este de observat că cele două acte administrative cu caracter normativ sunt ordine emise de aceeaşi autoritate publică - inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare - ceea ce le conferă aceeaşi forţă juridică, ipoteză în care s-ar putea ridica problema identificării dispoziţiilor în vigoare la un moment dat în raport cu procedeele de tehnică legislativă privind modificarea, completarea, abrogarea.
89. În ceea ce priveşte motivul de nulitate invocat prin prisma desemnării celui de-al doilea inspector judiciar pe baza propunerii formulate de inspectorul judiciar prin Referatul din 20 iunie 2019, întocmit în lucrarea nr. x, sunt întemeiate criticile formulate de recurenta Inspecţia Judiciară.
90. Dispoziţiile legale incidente sunt cele ale art. 68 alin. (2) din Regulamentul de organizarea şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, conform cărora:
"Art. 68. - [...]
(2) Lucrările de inspecţie pot fi apreciate de inspectorul-şef ca având grad de complexitate ridicat în una din următoarele cazuri:
a) sesizarea priveşte mai multe fapte sau acte materiale şi 6 sau mai mulţi judecători;
b) sesizarea priveşte mai multe fapte sau acte materiale şi 6 sau mai mulţi procurori;
c) sesizarea priveşte fapte care au legătură cu mai mult de 3 cauze;
d) sesizarea se referă la mai mulţi judecători sau procurori care sunt membri de drept sau aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii;
e) în alte situaţii obiective."
91. Ipoteza reglementată de art. 68 alin. (2) lit. e) din Regulamentul Inspecţiei Judiciare vizează "alte situaţii obiective" decât cele expres enumerate la lit. a)-d) ale textului regulamentar.
92. În cauză, nu se poate reţine nemotivarea propunerii de modificare a gradului de complexitate a lucrării nr. x, întrucât, în referatul întocmit de inspectorul judiciar B., sunt arătate motivele care, în opinia inspectorului, justificau modificarea gradului de complexitate şi care au fundamentat aprobarea inspectorului-şef în temeiul art. 76 din Regulamentul Inspecţiei Judiciare conform căruia:
"Art. 76. - În cazul în care, pe parcursul soluţionării unei lucrări de inspecţie, inspectorul desemnat apreciază că aceasta are un grad de complexitate ridicat, poate solicita inspectorului-şef, prin referat motivat, modificarea gradului şi desemnarea unui al doilea inspector. Cel de al doilea inspector face parte din aceeaşi echipă cu inspectorul solicitant, fiind desemnat aleatoriu, în ordinea poziţiilor din echipă."
93. Aşa cum rezultă din dispoziţiile citate, propunerea şi motivarea sunt la latitudinea inspectorului judiciar şi este atributul exclusiv al inspectorului-şef să aprecieze cu privire la existenţa motivelor obiective de modificare a gradului de complexitate, astfel că nu se poate reţine nemotivarea actului în discuţie.
94. Totodată, nici pârâtul nu invocă şi nici în hotărârea atacată nu este indicată vătămarea produsă magistratului cercetat prin modificarea gradului de complexitate. În acest context, desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar poate fi privită ca o măsură benefică magistratului cercetat disciplinar în condiţiile în care analiza condiţiilor de exercitare a acţiunii disciplinare nu este realizată în mod unilateral, ci de către două persoane. O atare apreciere poate fi primită prin analogia cu faptul că, în apel şi în recurs, numărul judecătorilor care intră în compunerea completului este mai mare decât în cazul completului care soluţionează cauza în primă instanţă.
95. Decizia civilă nr. 253 din 25 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători la care se face referire în argumentarea nelegalei desemnări a celui de-al doilea inspector, nu vizează aceeaşi situaţie, în sensul că, dacă, în prezenta speţă, cel de-al doilea inspector desemnat făcea parte din aceeaşi echipă cu inspectorul iniţial învestit, în situaţia reţinută în decizia respectivă, cel de-al doilea inspector judiciar făcea parte dintr-o altă echipă decât echipa inspectorului iniţial învestit.
96. Astfel, în prezenta speţă, se poate observa că desemnarea celui de-al doilea inspector s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor art. 77 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, potrivit cărora "Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate ridicat se repartizează după cum urmează: [...] în etapa a doua, lucrările se repartizează către doi dintre membrii echipei stabilite potrivit lit. a), desemnaţi ciclic, în ordinea poziţiilor ocupate în cadrul echipei".
97. Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte reţine că este neîntemeiată excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/23.08.2019 emisă în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. x, invocată de pârâtul A. în dosarul nr. x/2019, pentru vicierea procedurii de repartizare aleatorie din perspectiva intervalului de timp dintre data înregistrării sesizării şi data repartizării şi în ceea ce priveşte modificarea gradului de complexitate şi desemnarea celui de-al doilea inspector judiciar.
98. În consecinţă, va fi admis recursul declarat de Inspecţia Judiciară, va fi casată hotărârea atacată, va fi respinsă excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/23.08.2019 emisă în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. x, invocată de pârâtul A. în dosarul nr. x/2019, şi cauza va fi trimisă la secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii pentru continuarea judecăţii în dosarul nr. x/2019.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate,
Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 10P din 16 septembrie 2020, pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2019.
Casează hotărârea atacată.
Respinge excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/23.08.2019 emisă în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. x, invocată de pârâtul A. în dosarul nr. x/2019.
Trimite cauza la secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii pentru continuarea judecăţii în dosarul nr. x/2019.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2021.
Opinia separată a doamnei judecător L.:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 10P din 16 septembrie 2020, pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. x/2019.
Motivarea opiniei separate
Contrar opiniei majorităţii membrilor completului de 5 judecători, consider că recursul Inspecţiei Judiciare este nefondat, neputând fi admis.
În acest sens, este de observat că recurenta Inspecţia Judiciară şi-a întemeiat recursul pe motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susţinând, în esenţă, următoarele:
- hotărârea este nelegală, fiind interpretate şi aplicate greşit dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, art. 68 alin. (2) ("Lucrările de inspecţie pot fi apreciate de inspectorul-şef ca având grad de complexitate ridicat în unul din următoarele cazuri: ..."), art. 73 ("Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă".) şi art. 76 ("În cazul în care, pe parcursul soluţionării unei lucrări de inspecţie, inspectorul desemnat apreciază că aceasta are un grad de complexitate ridicat, poate solicita inspectorului- şef, prin referat motivat, modificarea gradului şi desemnarea unui al doilea inspector. Cel de al doilea inspector face parte din aceeaşi echipă cu inspectorul solicitant, fiind desemnat aleatoriu, în ordinea poziţiilor din echipă.") din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 şi a art. 2 din Ordinul nr. 17/2019 emis de Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare;
- hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 244 din C. proc. civ. (art. 244 - Terminarea cercetării procesului: "(1) Când judecătorul se socoteşte lămurit, declară cercetarea procesului încheiată şi poate fixa un alt termen pentru dezbaterea fondului, din oficiu sau la cererea părţilor. (2) În cazul în care s-a dispus dezbaterea fondului la un alt termen, judecătorul poate pune în vedere părţilor să redacteze note privind susţinerile lor şi să le depună la dosar cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fără a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluzii orale.");
- hotărârea a fost dată cu încălcarea principiului disponibilităţii reglementat de art. 9 din C. proc. civ.
Cu prioritate, apreciez că ultimele două critici se circumscriu motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., pe care recurenta nu l-a invocat formal, iar nu celui prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În dezvoltarea motivului de recurs referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 244 din C. proc. civ., recurenta a susţinut, în esenţă, că nu i s-au cerut de către secţia pentru procurori în materie disciplinară explicaţii suficiente pentru lămurirea cauzei.
Or, chiar în ipoteza în care se apreciază că această normă procedurală ar fi aplicabilă şi în faţa instanţei disciplinare, trebuie observat că aceasta prevede o facultate, iar nu o obligaţie pentru instanţă, că secţia şi-a exercitat deplin rolul activ, solicitând în două rânduri înscrisuri şi lămuriri suplimentare şi că nimic nu a împiedicat partea să depună note de concluzii, precizările şi înscrisurile pe care le mai considera necesare.
Cât priveşte pretinsa încălcare a principiului disponibilităţii (art. 9 din C. proc. civ.), recurenta Inspecţia Judiciară a susţinut că secţia pentru procurori în materie disciplinară ar fi depăşit limitele petitului cu care a fost învestită, prin analiza modului de repartizare aleatorie care a avut în vedere şi alte sesizări formulate de alte persoane.
Or, se constată că excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare a fost invocată de intimatul pârât A. în principal şi explicit pe considerentele nerespectării repartizării aleatorii a sesizării formulate de numiţii J. şi K. şi a încălcării principiului imparţialităţii activităţii inspectorilor judiciari.
Faptul că instanţa disciplinară, în analiza concretă a procedurii de repartizare aleatorie a sesizării care îl viza pe magistratul intimat s-a raportat şi la alte lucrări, tocmai pentru a sublinia nerespectarea ordinii de înregistrare şi de repartizare ciclică, nu aduce atingere nici principiului disponibilităţii consacrat de art. 9 din C. proc. civ., aşa cum greşit susţine recurenta, şi nici dreptului la apărare sau la un proces echitabil al Inspecţiei Judiciare sau al persoanelor vizate de respectivele lucrări, având în vedere reglementarea efectelor hotărârilor judecătoreşti (în special al opozabilităţii) consacrate de acelaşi cod.
În privinţa criticilor recurentei referitoare la aplicarea greşită a celorlalte dispoziţii legale şi regulamentare circumscrise motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că acestea nu pot fi primite, fiind nefondate.
Apărările recurentei Inspecţia Judiciară referitoare la faptul că data certă a sesizării în baza căreia s-a format lucrarea nr. x nu ar fi data alocării indicativului "x" sunt lipsite de temei legal.
Astfel, art. 278 din C. proc. civ. stabileşte că terţilor le este opozabilă numai data certă a înscrisurilor sub semnătură privată dobândită printr-una dintre modalităţile enumerate în articol.
Situaţia incidentă în speţă este, în mod evident, cea de la art. 278 alin. (1) lit. c) din actul normativ: "din ziua când au fost înregistrate într-un registru sau alt document public".
Potrivit art. 64 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, "(1) Registrele de evidenţă ale Inspecţiei Judiciare sunt:
a) R1 - Registrul documentelor primite;
b) R2 - Registrul lucrărilor de inspecţie; (…)."
De asemenea, conform art. 65 din Regulament "Documentele transmise Inspecţiei Judiciare prin orice mijloc de comunicare sau depuse personal se primesc la registratura acesteia, unde li se dau dată certă şi se înregistrează în registrul documentelor primite".
Este, deci, irelevantă sub aspectul primirii datei certe împrejurarea invocată de recurentă în sensul că documentele înregistrate în registrul R1 - Registrul documentelor primite reprezintă întreaga corespondenţă primită de instituţie, iar nu numai sesizările ce urmează să facă obiectul unor lucrări noi care vor primi număr (şi dată) în registrul R2 - Registrul lucrărilor de inspecţie.
Este evident, totodată, că neoperarea imediată a înregistrării documentelor primite la instituţie, cu consecinţa chiar a acumulării mai multor lucrări într-un interval de timp, lăsarea unui interval de timp mare între data primirii sesizării la Inspecţia Judiciară/data înregistrării pentru prima oară într-un registru al instituţiei - care a conferit dată certă sesizării - şi, respectiv, data repartizării aleatorii în urma rezoluţiei inspectorului şef au permis ca ordinea de atribuire a indicativului x să nu fie respectată şi la alocarea numărului de înregistrare a lucrărilor de inspecţie, cronologia atribuirii indicativului necorespunzând cu cronologia atribuirii numărului de înregistrare.
Astfel, corect au fost relevate prin hotărârea recurată situaţii în care lucrări care au indicativul x mai mare au primit număr de înregistrare mai mic decât al altor lucrări care au indicativul x mai mic.
În concret, în ceea ce priveşte repartizarea lucrărilor din data de 6 mai 2019, se constată că ultima repartizare a dosarelor, anterior acestei date, a avut loc la 25 aprilie 2019, întrucât la data de 2 mai 2019 a fost întocmit un referat de către şeful Serviciului de secretariat şi relaţii publice şi aprobat de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, prin care a propus blocarea repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecţie pentru zilele de 2 şi 3 mai 2019, repartizarea urmând să se facă începând cu data de 6 mai 2019, în ordinea datei înregistrării acestora.
Însă, la data de 6 mai 2019, conform procesului-verbal din aceeaşi dată, dar şi pe baza relaţiilor furnizate chiar de către Inspecţia Judiciară, prima lucrare repartizată a fost cea cu nr. x, care, aşa cum s-a menţionat anterior, avea număr de înregistrare mai mic decât al lucrărilor înregistrate la data de 24 aprilie 2019, dar repartizate anterior, respectiv la data de 25 aprilie 2019 (nr. x, x, x, x, x).
Inspecţia Judiciară a arătat în răspunsul la solicitarea secţiei că repartizarea acesteia s-a făcut avându-se în vedere faptul că ultima lucrare repartizată a fost cea cu nr. x.
Conform înscrisurilor depuse la dosar şi explicaţiilor din cuprinsul recursului, indicativul "x" este alocat la data înregistrării lucrărilor, cu respectarea dispoziţiilor art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
În speţă, repartizarea lucrărilor de inspecţie între cele două direcţii - Direcţia de Inspecţie pentru Judecători şi Direcţia de Inspecţie pentru Procurori - s-a făcut de către inspectorul-şef în ziua următoare celei înregistrării lucrării pe rolul Inspecţiei Judiciare şi alocării indicativului "x".
Or, sesizării formulate de numiţii J. şi K. i-a fost alocat indicativul x/02.05.2019, corespunzător evidenţei din "R1 - Registrul documentelor primite", în timp ce numărul x este corespunzător evidenţei din "R2 - Registrul lucrărilor de inspecţie".
În mod temeinic şi legal secţia pentru procurori în materie disciplinară, după ce a solicitat completarea probei cu înscrisuri (recurenta Inspecţia Judiciară având posibilitatea efectivă de a prezenta şi lămuriri suplimentare), verificând procedura de repartizare aleatorie a lucrărilor care a avut loc la data de 6 mai 2019, a constatat că există în continuare dubii privind repartizarea unor lucrări cu numere de înregistrare anterioare lucrării nr. x (e.g. lucrările nr. x şi nr. x) cu consecinţa vicierii procesului de repartizare aleatorie a lucrării ulterioare în discuţie.
Referitor la motivul de nulitate invocat prin prisma desemnării celui de-al doilea inspector judiciar pe baza propunerii formulate de inspectorul judiciar iniţial învestit, prin Referatul din 20 iunie 2019, întocmit în lucrarea nr. x, criticile recurentei sunt nefondate.
Excepţia nulităţii apare ca fiind fondată şi, deci, corect admisă având în vedere nelegalitatea desemnării celui de-al doilea inspector judiciar (C.) în principal ca urmare a modificării gradului de complexitate a lucrării fără respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
Potrivit art. 76 din Regulament, "În cazul în care, pe parcursul soluţionării unei lucrări de inspecţie, inspectorul desemnat apreciază că aceasta are un grad de complexitate ridicat, poate solicita inspectorului-şef, prin referat motivat, modificarea gradului şi desemnarea unui al doilea inspector. Cel de al doilea inspector face parte din aceeaşi echipă cu inspectorul solicitant, fiind desemnat aleatoriu, în ordinea poziţiilor din echipă."
În cauză, în mod corect instanţa disciplinară a reţinut că propunerea de modificare a gradului de complexitate a lucrării nr. x care a condus la includerea în instrumentarea lucrării şi a celui de-al doilea inspector nu este motivată corespunzător, întrucât în referatul întocmit de inspectorul judiciar iniţial desemnat nu sunt arătate motive concrete pentru care se impunea schimbarea gradului de complexitate.
Astfel, potrivit art. 68:
"(2) Lucrările de inspecţie pot fi apreciate de inspectorul-şef ca având grad de complexitate ridicat în una din următoarele cazuri:
a) sesizarea priveşte mai multe fapte sau acte materiale şi 6 sau mai mulţi judecători;
b) sesizarea priveşte mai multe fapte sau acte materiale şi 6 sau mai mulţi procurori;
c) sesizarea priveşte fapte care au legătură cu mai mult de 3 cauze;
d) sesizarea se referă la mai mulţi judecători sau procurori care sunt membri de drept sau aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii;
e) în alte situaţii obiective."
Ipoteza reglementată de art. 68 alin. (2) lit. e) din Regulamentul Inspecţiei Judiciare vizează "alte situaţii obiective" decât cele expres enumerate la lit. a)-d) ale textului regulamentar.
Or, tocmai aceste "alte situaţii" nu sunt reliefate corespunzător în referat.
Începerea cercetării disciplinare a unei lucrări nu constituie prin ea însăşi un argument pentru mărirea gradului de complexitate a lucrării, iar formularea "datele rezultate" pe parcursul verificării, făcută în termeni generali, abstracţi şi echivoci, nu este de natură să lămurească în vreun fel aspectele pentru care, după perioada de aproape 2 luni de verificări prealabile inspectorul judiciar a considerat că cercetarea unei abateri constând în nerespectarea de către un procuror a obligaţiei de a se abţine într-o cauză justifică trecerea la un grad de complexitate ridicat şi să furnizeze indicii reale inspectorului-şef pentru o apreciere reală şi obiectivă.
Dreptul magistratului vizat la un proces echitabil impune ca, şi atunci când întocmirea unei astfel de propuneri este lăsată la aprecierea inspectorului judiciar desemnat iniţial, aceasta trebuie motivată în concret pentru ca inspectorul-şef să poată să constate existenţa unor motive reale şi obiective, încadrabile într-una dintre situaţiile prevăzute de Regulament (inclusiv la "alte situaţii obiective"), în caz contrar demersul şi decizia ajungând să fie arbitrare, în condiţiile în care, potrivit legii, dreptul de apreciere nu trebuie exercitat abuziv.
În plus, în speţă, se mai observă că materialul probator administrat în faţa secţiei (şi chiar şi în faţa Completului de 5 judecători) nu susţine/dovedeşte în vreun fel situaţia invocată pentru a se trece la repartizarea ciclică cel puţin peste inspectorul H., chiar în condiţiile aplicării prevederilor regulamentare invocate de recurentă.
Având în vedere cele expuse, precum şi prevederile art. 174 alin. (1), art. 175 şi art. 176 din C. proc. civ., potrivit cărora nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură întocmit cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, efectuarea unui act de procedură presupunând îndeplinirea, în mod cumulativ, a tuturor cerinţelor prevăzute de lege pentru validitatea lui, indiferent de natura acestora, rezultă că nerespectarea cerinţei legale instituite de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 31/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii referitoare la respectarea principiului repartizării aleatorii conduce la nulitatea procedurii derulate în privinţa magistratului vizat.
Legalitatea acţiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare (procedura verificării prealabile şi procedura cercetării disciplinare), iar dacă acestea din urmă sunt lovite, în tot sau în parte, de nulitate absolută, nemaiputând fi refăcute, în mod evident acţiunea disciplinară însăşi este nulă absolut.
Prin urmare, recursul Inspecţiei Judiciare este nefondat şi se impunea a fi respins, câtă vreme subzistă chiar şi numai una dintre cauzele de nulitate a iniţierii procedurii disciplinare, faţă de caracterul acestei proceduri de acuzaţie penală în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.