Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată sub nr. x/2015, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, în temeiul art. 8 din legea 554/2004, a formulat acţiune în anulare prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 3046/GLG/06.05.2015 a Comisiei de analiză a contestaţiilor în cadrul procedurii de autorizare integrată a S.C. A. S.A. din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor ("Decizia Comisiei de analiză") şi a Deciziei nr. 4177/12.05.2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, astfel cum a fost completată prin Decizia nr. 4461/26.05.2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba ("Decizia APM Alba").
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 762 din 08 martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei de interes.
A admis acţiunea reclamantei A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi Agenţia Pentru Protecţia Mediului Alba.
A dispus anularea Deciziei nr. 3046/GLG/06.05.2015 a Comisiei de analiză a contestaţiilor din cadrul M.M.A.P.
A dispus anularea Deciziei nr. 4177/12.05.2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, completată prin Decizia nr. 4461/26.05.2015 (Decizia APM Alba).
A luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile atacate au formulat recurs pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba.
Recurentul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5,6,8 Cos proc.civ., criticând sentinţa atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În esenţă, recurentul a criticat sentinţa atacată susţinând că instanţa de fond a soluţionat greşit excepţia lipsei interesului A. în formularea acţiunii.
Din perspectiva nemotivării sentinţei, recurentul a susţinut că prima instanţă nu a analizat deloc apărările invocate de intimatul M.M.A.P. împotriva argumentelor A..
De asemenea, a mai susţinut recurentul că instanţa de fond a reţinut în mod greşit argumentele A. referitoare la pretinsa nelegalitate a Ordinului nr. 1301/2005, precum şi că instanţa a reţinut în mod neîntemeiat necompetenţa Comisiei de Analiză de a analiza observaţiile primite din partea publicului.
Recurenta-pârâtă Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5,6,8 Cos proc.civ., criticând sentinţa atacată pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea recrsului, casarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă A. S.A. a formulat întâmpinare la recursul declarat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând în prealabil că, criticile recurentei vizează exclusiv primul şi ultimul dintre cele 6 motive de nelegalitate reţinute de instanţa de fond în fundamentarea soluţiei pronunţate şi că recurenta A.P.M. Alba nu a invocat în cauza de faţă susţinerile pe care le indică la acest moment prin intermediul recursului formulat şi despre care pretinde că au rămas neanalizate.
Intimata-reclamantă A. S.A. a formulat întâmpinare la recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, precizând în prealabil că, criticile recurentului din motivul de recurs prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se rezumă doar la 3 dintre motivele reţinute de instanţă ca temeiuri de nelegalitate care determină nulitatea actelor contestate . Astfel, chiar dacă motivele invocate de recurentă ar fi apreciate de instanţă ca fiind întemeiate, nu s-ar putea dispune modificarea sentinţei recurate, atâta timp cât există alte 3 motive de nulitate, necontestate pe calea recursului şi care astfel, intră în puterea lucrului judecat.
Recurentul Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă solicitând înlăturarea argumentelor invocate de către intimată.
La data de 27.02.209, intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a invocat excepţia lipsei de interes a recursurilor pârâtelor, solicitând admiterea excepţiei şi respingerea celor două recursuri ca fiind lipite de interes.
A susţinut intimata că demersul celor doi recurenţi prin care se solicită desfiinţarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond prin care s-a admis acţiunea reclamantei şi s-a dispus anularea Deciziilor nr. 3046/06.05.2015, nr. 4177/12.05.2015, nr. 4461/26.05.2015 emise de cele două autorităţi este lipsit de finalitate practică, deoarece ulterior pronunţării sentinţei atacate, recurenta A.P.M.A. a emis în favoarea reclamantei Autorizaţia Integrată de Mediu nr. AB1 din 09.01.2017, cu o valabilitate de 10 ani de la data emiterii sale, autorizaţie care a fost actualizată la data de 24.10.2018.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei de tardivitate a recursului şi asupra excepţiei lipsei de interes, în analiza cărora constată că recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului este tardiv formulat, iar recursul declarat de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este lipsit de interes, pentru următoarele considerente:
A. Analizând cu prioritate excepţia tarvidităţii formulării cererii de recurs de către pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat.
Verificând respectarea termenului de declarare a căii de atac, în raport cu obiectul cererii deduse judecăţii, se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Înalta Curte constată că recursul a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, deoarece hotărârea recurată a fost comunicată pârâta Agenţia pentru Protecţia Medi la data de 18 mai 2016 - dosar fond, iar cererea de recurs a fost depusă la instanţa de fond la data de 07.06.2016 - dosar recurs.
Având în vedere data comunicării hotărârii recurate, rezultă că ultima zi de declarare a recursului, calculată potrivit dispoziţiilor art. 181-183 C. proc. civ., era data de 03 iunie 2016.
Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
B. În ceea ce priveşte recursul declarat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Înalta Curte constată că este lipsit de interes, pentru următoarele considerente:
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiţie de exercitare a oricărei cereri, inclusiv a unei cereri de recurs.
Conform art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport de prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Interesul reprezintă o condiţie generală de exercitare a dreptului la acţiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acţiunii, ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
Condiţia interesului se verifică nu numai la introducerea cererii, ci ea trebuie îndeplinită pe toată durata procesului civil, inclusiv în exercitarea căilor de atac.
În măsura în care promovarea unei căi de atac nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.
Recurentul nu mai justifică un folos practic, legitim şi actual în obţinerea unei soluţii de admitere a recursului.
Ca situaţie de fapt, instanţa de fond a reţinut că, prin cererea înregistrată la autoritatea competentă, Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba (APM Alba) sub nr. x/23.09.2013, reclamanta a solicitat revizuirea autorizaţiei integrate de mediu nr. SB 67/2007 (Autorizaţia IPPC), ca urmare a creşterii capacităţii de producţie a instalaţiilor. Cererea a fost însoţită de documentele prevăzute de dispoziţiile art. 8 din Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.
Prin sentinţa civilă nr. 2049/14.07.2015 pronunţată în dosarul x/2015 de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus suspendarea deciziei 4177/12.05.2015, astfel cum a fost completată prin decizia 4461/26.05.2015, precum şi a deciziei nr. 3046/GLG/06.05.2015, emise de pârâtă.
S-a reţinut că prin decizia 3046/GLG/06.05.2015 s-a impus reclamantei să completeze documentaţia pentru revizuirea autorizaţiei integrate de mediu, iar prin decizia 4461/26.05.2015 i s-a adus la cunoştinţă că neîndeplinirea acestei obligaţii în termen de 30 de zile atrage respingerea documentaţiei de actualizare.
Obligaţiile care trebuiau îndeplinite de reclamantă se refereau la efectuarea unor studii pentru care reclamanta a depus ofertă, din care ar rezulta că realizarea acestora ar necesita între 120 - 150 de zile.
S-a reţinut că obligaţiile impuse prin actele contestate nu se pot îndeplini din motive independente de voinţa reclamantei, în termenul impus de autoritate. Or, într-o astfel de situaţie, actul ar fi nelegal întrucât se aplică principiul ad imposibilum nulla obligatio.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes invocată de pârâtă, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că interesul în formularea acţiunii constă în înlăturarea efectelor juridice vătămătoare produse de actele administrative deduse judecăţii, emiterea Autorizaţiei integrate de mediu actualizate la data de 08.01.2016 nu conduce la lipsirea de efecte a actelor ce formează obiectul acţiunii în anulare.
Pârâta a dat curs sentinţei civile 2049/14.07.2015, pronunţată în dosarul nr. x/2015, fără a avea în vedere deciziile contestate de reclamantă, ţinând cont de efectul suspensiv provizoriu produs de sentinţa civilă nr. 2049/2015, continuarea judecării acţiunii în anulare fiind justificată şi de necesitatea menţinerii Autorizaţiei, reţinându-se că reclamanta justifică un interes în continuarea judecăţii.
Recursul este lipsit de interes faţă de împrejurarea că Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba a emis în favoarea reclamantei Autorizaţia Integrată de Mediu nr. AB1 din 09.01.2017, cu o valabilitate de 10 ani de la data emiterii sale, autorizaţie care a fost actualizată la data de 24.10.2018.
Astfel, efectele Autorizaţiei Integrate de mediu nr. SB 67/2007 (a cărei actualizare s-a solicitat de către reclamantă şi în legătură cu cele trei decizii contestate) au încetat la data de 08.01.2017, activitatea reclamantei derulându-se în baza emiterii Autorizaţiei Integrate de Mediu emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului la data de 09.01.2017, actualizată la 24.10.2018.
Prin urmare, având în vedere că recurenta-pârâtă Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba a emis Autorizaţia Integrată de Mediu nr. AB1 din 09.01.2017, care produce efecte juridice în raporturile cu autorităţile, iar în baza acesteia se derulează activitatea, rezultă că recursul este lipsit de interes.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., raportat la art. 248 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului ca tardiv, iar recursul declarat de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va fi respins ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba împotriva sentinţei civile nr. 762 din 08 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal ca tardiv formulat.
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor declarat împotriva aceleiaşi sentinţe ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2019.