Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. de dosar x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială ORAŞUL CUGIR (denumită în continuare "UAT Oraşul Cugir sau "autoritatea contractantă", a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional (denumită în continuare şi "autoritatea de management", prin care a solicitat:
1. Anularea Deciziei nr. 311/2.12.2019 emisă de Ministerul Lucrărilor Publice Dezvoltării şi Administraţiei ("MLPDA") ~ Direcţia Generală Programul Operaţional Regional prin care a fost respinsă Contestaţia formulata de reclamantă împotriva Notei de neconformitate nr. x/25.09.2019 întocmită de AM POR, pentru proiectul cu Cod SMIS 117363 - "Dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice din U.A.T. Cugir" si a Adresei de informare nr. x/10.10.2019;
2. Admiterea Contestaţiei formulată de reclamantă împotriva Notei de neconformitate nr. x/25.09.2019 şi a Adresei de informare nr. x/10.10.2019;
3. Anularea Notei de neconformitate nr. x/25.09.2019 şi a Adresei de informare nr. x/10.10.2019;
4. Anularea aplicării corecţiei financiare constând în reducerea procentuală de 100% din valoarea Contractului de servicii nr. x/28.04.2017 încheiat cu P.F.A. A., stabilite prin Nota de neconformitate susmenţionată;
5. Autorizarea rambursării sumei de 42.039,00 RON, apreciată în mod nefondat ca fiind neeligibilă reprezentând factura nr. x/17.11.2017 emisă de P.F.A. A. şi Factura de penalităţi nr. AB 99/22.11.2017 emise în baza Contractului de servicii nr. x/28.04.2017 încheiat cu PFA A.;
6. Plata cheltuielilor de judecată în temeiul art. 453 C. proc. civ.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa nr. 5227 din 23 octombrie 2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Cugir cu sediul în Oraşul Cugir, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, având ca obiect anulare act administrativ, în favoarea Tribunalului Alba.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti a apreciat că: "În cauza de faţă nu sunt incidente pentru stabilirea competenţei teritoriale dispoziţiile tezei a doua a art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004, având în vedere că reclamant nu este autoritatea emitentă a actului administrativ contestat, pentru a se depune acţiunea la instanţa de la sediul destinatarului actului."
2.2. La data de 07 decembrie 2020, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, iar prin sentinţa nr. 10/CAF/2021 din 15 ianuarie 2021 a admis excepţia de necompetenţei teritoriale a Tribunalului Alba, invocată de instanţă din oficiu şi a declinat în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Cugir, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, având ca obiect anulare act administrativ.
A constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Alba şi Tribunalul Bucureşti şi dispune înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
În motivarea acestei hotărâri Tribunalul Alba a apreciat că potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3), Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 30 iulie 2018:,,(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu face nicio distincţie referitor la faptul că, reclamantul din dosarul de faţă este sau nu emitent al actului atacat.
În conformitate cu principiul de drept potrivit căruia "unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem" reclamantul, în calitatea sa de persoană juridică de drept public, nu are abilitarea legală de a se adresa instanţei de la sediul său ci doar instanţei de la sediul pârâtului - în cazul de faţă Tribunalul Bucureşti.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că în speţă sunt incidente în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora:
"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Sub aspectul stabilirii competenţei teritoriale de soluţionare a cauzelor formulate de către reclamantul UAT Oraşul Cugir, Înalta Curte reţine că aceasta este o persoană juridică de drept public, astfel că prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează instanţei de la domiciliul său nu sunt aplicabile în cauză.
Totodată nu este relevant faptul că pârâtul este emitentul actului atacat şi nici definiţia noţiunii de beneficiar dată de art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, în condiţiile în care prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabileşte competenţa în raport de calitatea reclamantului, or, în prezenta cauză reclamantul nu este persoană juridică de drept privat, ci o persoană juridică de drept public considerente pentru care, instanţa de la domiciliul pârâtului are competenţă teritorială pentru soluţionarea litigiului.
Astfel, cum pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional îşi are sediul în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială de soluţionarea a cauzei revine instanţei de la domiciliul pârâtului, în speţă, Tribunalul Bucureşti.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IIcontencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ORAŞUL CUGIR în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, DEZVOLTĂRII ŞI ADMINISTRAŢIEI - DIRECŢIA GENERALĂ PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2021.