Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
La data de 9 martie 2020, petentul A. a formulat o cerere privind acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, aferentă soluţionării recursului declarat de acesta în dosarul nr. x/2010 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
2. Soluţia Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin încheierea din 9 martie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2010, Curtea de Apel Piteşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de petentul A..
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 23 martie 2020, sub nr. x/2020/a1, petentul A. a formulat cerere de reexaminare a încheierii din 9 martie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2010.
Prin încheierea din 17 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A..
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierilor menţionate la pct. I.2 a formulat recurs petentul A..
4. Apărările formulate în cauză
Intimata Primăria Comunei Pietrari a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că recursul declarat de petentul A. este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, iar potrivit art. 129 din Constituţia României, împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Obiectul prezentului recurs îl formează atât încheierea din 9 martie 2020, prin care a fost respinsă o cerere de ajutor public judiciar, cât şi încheierea din 17 iunie 2020, prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a acestei încheieri.
Potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (1) - (3) din O.U.G. nr. 51/2008:
"(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.
(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
(3) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă."
Dispoziţiile citate prevăd expres faptul că împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar poate fi formulată numai cerere de reexaminare (alin. (2), care se soluţionează de un alt complet al instanţei care a pronunţat încheierea, prin încheiere definitivă (alin. (3).
Cum încheierea din 9 martie 2020 a fost pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în temeiul art. 15 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, iar împotriva soluţiei de respingere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar dispuse prin această încheiere, petentul a urmat calea de atac prevăzută de lege, respectiv cererea de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, Înalta Curte constată că, în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008, încheierea atacată nu face parte din categoria hotărârilor judecătoreşti care pot fi atacate cu recurs potrivit art. 483 alin. (1), (3) şi (4) din C. proc. civ.
Cât priveşte încheierea din 17 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în temeiul art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, aceasta este o încheiere definitivă, care, în raport cu dispoziţiile art. 634 alin. (1) C. proc. civ., nu este susceptibilă de a fi atacată cu apel/recurs.
În concluzie, instanţa de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii din 17 iunie 2020, pe de o parte pentru că aceasta a fost îndreptată împotriva unei încheieri definitive, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului, iar, pe de altă parte, deoarece calea de atac formulată de recurent nu este prevăzută de textul de lege special, respectiv art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de petentul A. împotriva încheierilor din 9 martie 2020 şi 17 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2021.