Ședințe de judecată: Mai | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1002/2005

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2005.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința atacată cu recurs, sentința civilă nr. 18/F/C, pronunțată la data de 18 februarie 2004, în dosarul nr. 57/F/C/2004, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamantul V.G., în contradictoriu cu Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă din cadrul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut în esență, următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat să se constate refuzul nejustificat al comisiei pârâte de a-i soluționa cererea de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă, potrivit O.U.G. nr. 214/1999 și obligarea acestei autorități la plata sumei de 10,692 miliarde lei, cu titlu de daune morale.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că la data de 15 noiembrie 2002 a formulat cerere pentru acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă și că, până la data formulării acțiunii, 12 ianuarie 2004, autoritatea competentă nu a emis încă o decizie motivată, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 214/1999.

În întâmpinarea depusă, autoritatea pârâtă s-a apărat, susținând că dovezile depuse de reclamant, pentru susținerea cererii sale, au fost insuficiente, iar instituțiile cărora le-au fost cerute relații, nu le-au comunicat, astfel că cererea nu a putut fi soluționată de comisie.

Pentru a respinge acțiunea, instanța de fond a reținut că cererea reclamantului este nefondată, acesta neîndeplinind cerințele art. 2 și 3 din O.U.G. nr. 214/1999.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs, reclamantul, care a susținut, în esență, că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, în condițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., cuprinzând motive străine de natura pricinii.

În concluziile scrise depuse de autoritatea administrativă intimată, s-a precizat că, prin decizia din 13 ianuarie 2005, Comisia de aplicare a O.U.G. nr. 214/1999 a soluționat cererea reclamantului, de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă, în sensul respingerii acesteia, decizia fiind anexată la concluziile scrise.

Recursul este nefondat.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că obiectul acțiunii constă în cererea reclamantului de a se constata că autoritatea competentă a refuzat în mod nejustificat să-i soluționeze în termenul legal, cererea de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă, așa cum a reținut, de altfel, și instanța de fond.

Este adevărat că în considerentele soluției, instanța de fond a motivat cum că reclamantul nu ar îndeplini condițiile cerute de art. 2 și 3 din O.U.G. nr. 214/1999, pentru a i se acorda calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, ceea ce este greșit în raport cu faptul că, în cauză, comisia competentă nu adoptase o decizie cu privire la cererea cu care fusese sesizată de către reclamant.

Dar, soluția de respingere a acțiunii este temeinică, cu motivarea că, în cauză, nu există un refuz nejustificat din parte autorității competente de a soluționa cererea în termenul legal, întârzierea fiind determinată de insuficiența actelor anexate la aceasta, de către reclamant și de necesitatea obținerii de către comisie, a unor relații suplimentare de la instituțiile publice deținătoare de informații, potrivit Regulamentului aprobat prin H.G. nr. 148/2000.

În ceea ce privește soluția adoptată de Comisia de aplicare a O.U.G. nr. 214/1999, cu privire la cererea recurentului-reclamant, de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă, acesta are posibilitatea legală de a o contesta separat la instanța de contencios, potrivit art. 6 alin. (2) din această ordonanță de urgență.

În concluzie, cu aceste considerente, care substituie motivarea instanței de fond, soluția de respingere a acțiunii este legală și temeinică, astfel că recursul va fi respins.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Respinge recursul declarat de V.G., împotriva sentinței nr. 18/F/C din 18 februarie 2004, a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2005.