Asupra recursurilor de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Acţiunea disciplinară
Prin acţiunea disciplinară înregistrată la 29 noiembrie 2018 pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară, Inspecţia Judiciară a solicitat să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, cercetată sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), h), k) teza a II-a şi m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2018.
Prin acţiunea disciplinară înregistrată la 11 iulie 2019 pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară, Inspecţia Judiciară a solicitat să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, cercetată sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), k) teza a II-a şi m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2019.
La termenul din 27 noiembrie 2019, în Dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepţia conexităţii şi s-a dispus conexarea Dosarului nr. x/2019 la Dosarul nr. x/2018.
Prin acţiunea disciplinară înregistrată la 10 aprilie 2020 pe rolul secţiei pentru procurori în materie disciplinară, Inspecţia Judiciară a solicitat să se dispună aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, cercetată sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza I şi t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2020.
La termenul din 22 iulie 2020, în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia conexităţii şi s-a dispus conexarea Dosarului nr. x/2020 la Dosarul nr. x/2018.
2. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară nr. 13P din 18 noiembrie 2020, a fost admisă excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. x/2018 din 23 noiembrie 2018.
A fost constatată nulitatea acţiunii disciplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), h), k) teza a II-a şi m) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
A fost respinsă excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. 1927/B/18.06.2019, dată în Lucrarea nr. x din 18 iunie 2019, ca neîntemeiată.
Au fost disjunse acţiunile disciplinare conexate (lucrările Inspecţiei Judiciare nr. x şi nr. y) privind pe A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), k) teza a II-a, m) şi t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
S-a dispus trimiterea cauzei la Biroul grefa secţiilor în vederea constituirii unui nou dosar şi s-a stabilit termen în vederea continuării judecăţii la 13 ianuarie 2021, ora 13:00.
În motivare, cu privire la excepţia nulităţii absolute a Acţiunii disciplinare exercitate în lucrarea Inspecţiei Judiciare nr. 3158/1J/807/DIP/2018, s-au reţinut următoarele:
La 26 aprilie 2018, sub nr. x/2018, a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară lucrarea având ca obiect sesizarea conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, urmare a Informării nr. x/2018 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, cu privire la faptul că procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara refuză, în mod repetat, să-şi exercite îndatoririle de serviciu şi adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului şi prestigiului justiţiei, în relaţiile cu prim-procurorul şi prim-procurorul adjunct al unităţii.
Pentru verificarea aspectelor semnalate s-a fixat, în condiţiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, un termen de instrumentare de 45 de zile, ce a fost prelungit, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (4) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, cu încă 45 zile, verificările prealabile fiind finalizate la 25 iulie 2018.
La această lucrare au fost conexate şi următoarele lucrări, după cum urmează:
- la 15 mai 2018, Lucrările nr. x/2018 şi nr. x/2018;
- la 13 iunie 2018, Lucrarea nr. x/2018;
- la 16 mai 2018, Lucrările nr. x/2018 şi nr. x/2018;
- la 5 iunie 2018, Lucrarea nr. x/2018;
- la 8 iunie 2018, Lucrarea nr. x/2018;
- la 2 august 2018, Lucrarea nr. x/2018.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul nu motivează în termen căile de atac declarate, nu soluţionează lucrările repartizate, refuză să primească lucrările repartizate şi manifestă un comportament nedemn funcţiei în raport cu prim-procurorul şi prim-procurorul adjunct al unităţii.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul nu motivează în termen căile de atac declarate şi manifestă un comportament nedemn funcţiei în raport cu prim-procurorul şi prim-procurorul adjunct al unităţii.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul lipseşte nejustificat de la serviciu şi nu participă în şedinţele de judecată conform planificării.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind conduita procurorului A., vizând neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, fiind reclamat faptul că magistratul nu a respectat planificarea serviciului pe unitate pentru perioada 8-9 aprilie 2018 şi nu a prezentat documente justificative, a refuzat să se prezinte în biroul prim-procurorului Parchetului la solicitarea acestuia şi a refuzat să primească lucrările repartizate spre soluţionare.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind conduita procurorului A., vizând neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, fiind reclamat faptul că magistratul refuză, în mod repetat, să-şi exercite atribuţiile de serviciu şi adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului şi prestigiului justiţiei, în relaţiile cu prim-procurorul şi prim-procurorul adjunct al unităţii şi, în special, în relaţiile la nivel instituţional cu instanţa de judecată, nemotivând în termen căile de atac exercitate.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind conduita procurorului A., vizând neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, fiind reclamat faptul că magistratul refuză, în mod repetat, să-şi exercite atribuţiile de serviciu şi adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului şi prestigiului justiţiei, în relaţiile cu prim-procurorul şi prim-procurorul adjunct al unităţii, cu personalul auxiliar şi, în special, în relaţiile la nivel instituţional cu instanţa de judecată.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, urmare a Informării nr. x/2018 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, cu privire la faptul că procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara refuză, în mod repetat, să-şi exercite îndatoririle de serviciu şi adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului şi prestigiului justiţiei, în relaţiile cu prim-procurorul şi prim-procurorul adjunct al unităţii.
Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara cu privire la o eventuală săvârşire a unor abateri disciplinare de către prim-procurorul B., în legătură cu evenimentul din 14 iulie 2018.
Secţia pentru procurori în materie disciplinară a reţinut că nu au fost respectate prevederile art. 45 alin. (1) şi (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, în vigoare la momentul efectuării verificărilor prealabile, în lucrarea ce face obiectul prezentelor verificări.
Astfel, potrivit art. 47 alin. (2) din Regulamentul mai sus menţionat, repartizarea aleatorie a lucrărilor se realizează în sistem informatic sau în sistem ciclic, iar, potrivit alin. (5), repartizarea aleatorie în sistem ciclic se efectuează în ordinea alfabetică a numelor inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei direcţii.
Pentru repartizarea lucrărilor, la nivelul Inspecţiei Judiciare a fost adoptată Procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare.
În vederea analizării respectării procesului de repartizare aleatorie a lucrărilor la Inspecţia Judiciară, secţia a verificat repartizarea Lucrării nr. x/2018, ce face obiectul prezentei acţiuni disciplinare, dar şi a Lucrării nr. x/2018, care a fost conexată la prima lucrare şi a cărei dată de înregistrare a lucrării nu apărea pe fişa de repartizare.
De asemenea, secţia a verificat şi situaţia acţiunilor disciplinare promovate de inspectorul judiciar C., urmare a sesizărilor formulate de pârâta procuror A. şi împotriva acesteia.
Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei şi a relaţiilor transmise de către Inspecţia Judiciară, privind modul de înregistrare şi repartizare a lucrărilor ce fac obiectul prezentului dosar disciplinar, secţia a constatat că au fost încălcate dispoziţiile regulamentare menţionate anterior, cu consecinţa nerespectării dispoziţiilor art. 73 din Legea nr. 317/2004, republicată.
Primul aspect care a condus secţia pentru procurori în materie disciplinară la concluzia vicierii procedurii de repartizare a lucrărilor la Inspecţia Judiciară a fost acela că, la solicitarea secţiei din 22 iulie 2020 de a comunica data primirii la Inspecţia Judiciară a Lucrărilor nr. x/2018, 3383/IJ/863/DIP/2018, 3394/IJ/867/DIP/2018, 3403/1J/870/DIP/2018, 3408/IJ/872/DIP/2018, 3409/IJ/873/DIP/2018 şi 3410/IJ/874/DIP/2018, data înregistrării la Inspecţia Judiciară a lucrării 3409/IJ/873/DIP/2018, precum şi dovezile aferente, Inspecţia Judiciară nu a comunicat relaţiile solicitate.
Inspecţia a precizat că, în anul 2018, nu exista reglementată o procedură care să evidenţieze data primirii efective a sesizărilor la Inspecţia Judiciară. O asemenea evidenţiere a datei de primire a fost procedurată abia prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef nr. 134 din 10 decembrie 2018. Au fost înaintate, în copie, prima pagină a actului de sesizare, fişa de repartizare, fişa înregistrărilor din "Registrul general IJ", precum şi fişa înregistrărilor din "Registrul informativ al Direcţiei de inspecţie pentru procurori (R3)".
Cu privire la Lucrarea nr. x/2018, s-a comunicat faptul că, din Registrul general al Inspecţiei Judiciare, rezultă că aceasta a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară la 8 mai 2018. De menţionat este faptul că fişa de repartizare a acestei lucrări nu cuprinde data înregistrării .
De asemenea, Inspecţia Judiciară nu a detaliat modalitatea de repartizare a Lucrărilor nr. x/2018 şi nr. x/2018, ci doar a transmis, în copie, prima pagină a actelor de sesizare, a fişelor de repartizare, a proceselor-verbale de repartizare aleatorie întocmite la datele de 2 mai, respectiv 10 mai 2018, precum şi fişele celor două lucrări înregistrate atât în Registrul general IJ, cât şi fişele din Registrul informativ al Direcţiei de inspecţie pentru procurori.
Ulterior, în urma reiterării cererii de a se comunica data primirii la Inspecţia Judiciară a Lucrărilor nr. 3381, nr. 3383, nr. 3394, nr. 3403, nr. 3408, nr. 3409, nr. 3410 din 2018, dovezile aferente, data înregistrării Lucrării nr. 3409, detalierea modalităţii de repartizare a lucrărilor nr. 3158 şi nr. 3409, în sensul comunicării înregistrării în registre, datele la care a fost efectuată repartizarea lucrărilor către inspectori, Inspecţia Judiciară a comunicat că nu poate indica data primirii la Inspecţia Judiciară a lucrărilor menţionate anterior.
În ceea ce priveşte detalierea modalităţii de repartizare a Lucrărilor nr. 3158/IJ/807/DIP/2018 şi nr. x/2018, Inspecţia Judiciară nu a comunicat, de asemenea, data primirii acestor lucrări şi nici data la care a fost prezentată spre examinare corespondenţa inspectorului-şef şi directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori, aceste aspecte fiind omise din răspunsul privind detalierea modalităţii de repartizare.
În aceste condiţii, secţia pentru procurori în materie disciplinară a fost în imposibilitate de a verifica respectarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor, începând cu dispoziţiile art. 45 alin. (1) şi (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, situaţie în raport de care nu a putut stabili cronologia intrării lucrărilor la Inspecţia Judiciară, pentru a se putea verifica dacă înregistrarea acestora s-a făcut în aceeaşi zi cu data primirii lucrărilor.
Ca urmare, secţia pentru procurori în materie disciplinară a constatat că Inspecţia Judiciară nu a putut face dovada respectării principiul repartizării aleatorii, în ansamblul său, conform art. 73 din Legea nr. 317/2004, republicată, în ceea ce priveşte repartizarea Lucrărilor nr. x/2018 şi nr. x/2018.
Secţia a mai reţinut că modul deficitar de desfăşurare a activităţii de registratură la nivelul Inspecţiei Judiciare nu justifică încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor la Inspecţia Judiciară, garanţie fundamentală a independenţei şi imparţialităţii inspectorilor judiciari, Inspecţia Judiciară neputând invoca propria culpă pentru a se exonera de îndeplinirea unei obligaţii legale.
O altă dispoziţie legală în legătură cu repartizarea aleatorie a cauzelor este şi cea reglementată de art. 45 alin. (7) din Regulament, conform căreia selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi.
Or, de vreme ce Inspecţia a comunicat că nu cunoaşte data primirii lucrărilor, în mod evident, nu poate face dovada certă, dincolo de orice dubiu, că repartizarea lucrărilor s-a făcut în ziua primirii lor sau cel târziu a doua zi, în condiţiile în care această procedură a fost contestată de către pârâtă.
Potrivit Regulamentului evocat, lucrările primite la Inspecţia Judiciară trebuiau să dobândească dată certă şi un număr de înregistrare în ziua în care au fost primite.
Pe cale de consecinţă, secţia pentru procurori în materie disciplinară a constatat existenţa unei proceduri viciate la nivelul Inspecţiei Judiciare cu privire la modul de primire, înregistrare şi repartizare a lucrărilor în perioada verificată, de natură să influenţeze procesul de repartizare a lucrărilor, inclusiv a prezentei lucrări ce face obiectul acţiunii disciplinare.
Reţinând că este competentă să cenzureze validitatea procedurii de repartizare aleatorie a lucrărilor de inspecţie, precum şi că nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea tuturor actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare, secţia pentru procurori în materie disciplinară a arătat că nulitatea intervenită în cauză este una expresă, cum prevede art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., şi nu este condiţionată de existenţa unei vătămări, în speţă, fiind încălcate dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, referitoare la respectarea principiului repartizării aleatorii, detaliat în dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
În acest sens, a invocat şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor conduce la nulitatea actelor procedurale astfel efectuate şi a actelor subsecvente (Decizia civilă nr. 253 din 25 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători).
În aceste condiţii, secţia a constatat întemeiată excepţia nulităţii absolute a Acţiunii disciplinare nr. x/2018, exercitate de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, având ca obiect săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), h), k) teza a II-a şi m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a constatării nulităţii procedurii de repartizare aleatorie a lucrării din prezenta cauză, pentru argumentele de drept şi de fapt indicate anterior.
Cu privire la excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. 1927/B/18.06.2019, dată în Lucrarea nr. x din 18 iunie 2019, din actele transmise de către Inspecţia Judiciară, secţia pentru procurori în materie disciplinară a constatat că repartizarea acestei lucrări, la 23 ianuarie 2019, s-a făcut cu respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, şi art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare.
La repartizarea acestei lucrări au fost respectate cele două etape prevăzute de dispoziţiile regulamentare, respectiv repartizarea unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora şi, ulterior, repartizarea lucrării unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă, în ordinea poziţiilor din echipă şi avându-se în vedere situaţiile în care se aflau inspectorii judiciari (concedii, blocare repartizare, control, etc - f. x din Dosarul nr. x).
Secţia a mai reţinut că, prin concluziile scrise depuse la termenul din 11 noiembrie 2020, pârâta procuror a solicitat să se constate nulitatea acţiunilor conexe din toate cele trei dosare conexe, respectiv nr. x/P/2018, nr. x/P/2019 şi nr. x/P/2020, în condiţiile în care, cu privire la acest din urmă dosar, nu a invocat nulitatea absolută a acţiunii exercitate. În aceste condiţii, secţia a luat în discuţie doar excepţia nulităţii absolute a acţiunilor disciplinare înregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/2018 şi nr. y/2019.
Cu privire la aspectele de nelegalitate vizând încălcarea dreptului la apărare, respectiv prin refuzul de eliberare a copiilor de pe declaraţiile celor ascultaţi, prin atitudinea constantă a inspectorului judiciar de intimidare şi prin respingerea, în mod netemeinic, a mai multor probe utile pe care pârâta le-a propus, secţia pentru procurori în materie disciplinară a constatat că pârâtei nu i-a fost încălcat, în niciun fel, dreptul la apărare, în condiţiile în care i-au fost comunicate toate actele solicitate, în două etape, respectiv copia electronică a dosarului, iar, ulterior, celelalte acte solicitate, administrate în cursul cercetării disciplinare.
De altfel, la dosarul disciplinar există procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, unde sunt detaliate toate aspectele derulate pe parcursul cercetării disciplinare .
Referitor la încălcarea dreptului la apărare prin neadministrarea unora dintre probele solicitate în apărare, în faza cercetării disciplinare, acestea constituie o nulitate relativă, în sensul dispoziţiilor art. 174 alin. (3) C. proc. civ.
În plus, potrivit dispoziţiilor art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2014, republicată, procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu acestea, pârâta având posibilitatea de a solicita administrarea probelor pe care le consideră necesare în apărarea sa în faţa instanţei disciplinare, în condiţiile art. 254 C. proc. civ., iar, în măsura în care acestea sunt admisibile, pertinente, concludente şi utile cauzei, vor fi administrate în cursul cercetării judecătoreşti.
Vătămarea pe care pârâta apreciază că a suferit-o prin neadministrarea probelor solicitate poate fi suplinită în faţa instanţei disciplinare.
Referitor la atitudinea constantă a inspectorului judiciar, de intimidare a pârâtei, secţia a constatat că aceasta nu a produs nicio dovadă în sensul celor afirmate. Respingerea unei cereri în probaţiune sau de eliberare a unei copii de pe acte dosarului nu poate fi asimilată unor acţiuni de intimidare, atât timp cât reprezintă proceduri prevăzute de art. 43 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie. În acest sens a fost încheiat de către inspectorul judiciar procesul-verbal din 29 mai 2019 .
Pe cale de consecinţă, secţia pentru procurori în materie disciplinară a respins excepţia nulităţii absolute a Rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare nr. 1927/B/18.06.2019 dată în Lucrarea nr. x din 18 iunie 2019, ca neîntemeiată.
2. Recursurile exercitate împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii
Împotriva hotărârii disciplinare, atât pârâta A., cât şi Inspecţia Judiciară, au formulat recurs.
Recursul pârâtei A.
Pârâta a recurat hotărârea disciplinară exclusiv pentru soluţia de respingere a excepţiei nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare în Dosarul nr. x/2019 şi omisiunea de a se pronunţa asupra excepţiei nulităţii absolute invocate în Dosarul nr. x/2020 A indicat că unele critici se subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., iar altele vizează netemeinicia hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, permise în condiţiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.
Cu privire la Dosarul nr. x/2019, a arătat că sunt greşite reţinerile privind repartizarea aleatorie a Lucrării nr. x şi neîncălcarea dreptului său la apărare.
Totodată, a susţinut că secţia a omis să analizeze critica potrivit căreia inspectorul judiciar a dat dovadă de lipsă de imparţialitate, precum şi excepţia nulităţii absolute în Dosarul nr. x/2020.
Detaliind aceste critici, pârâta a arătat că, prin întâmpinarea formulată în Dosarul nr. x/2019, a susţinut că nu există dovezi certe privind repartizarea aleatorie a lucrării înregistrate sub nr. x, aceasta fiind făcută, în realitate, după criteriul arondării unităţilor de parchet la echipe de inspectori judiciari, cu încălcarea art. 73 din Legea nr. 317/2004, republicată, şi a art. 73 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 134/2018 al inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare. Totodată, a invocat atitudinea subiectivă şi lipsită de imparţialitate a inspectorului judiciar, cu referire la atitudinile concrete şi la modul de efectuare a cercetării disciplinare, arătând că au fost respinse nelegal solicitările de redistribuire a lucrării finalizate în Dosarul nr. x/2019.
Ulterior, prin notele scrise, prezentate şi verbal în şedinţa din 11 noiembrie 2020, pârâta a reiterat aceste susţineri, arătând că, în Dosarele nr. x/2019 şi nr. y/2020, nu au fost respectate dispoziţiile regulamentare.
Prin hotărârea atacată, s-a reţinut că au fost respectate prevederile legale referitoare la repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecţie judiciară, respectiv că s-au respectat etapele de stabilire a inspectorului care soluţionează sesizarea.
Pentru acţiunea disciplinară înregistrată sub nr. x/2018, secţia pentru procurori în materie disciplinară a constatat nulitatea acţiunii, deoarece nu s-a putut stabili respectarea art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, în ceea ce priveşte înregistrarea sesizărilor în registrul general în ziua primirii şi apoi prezentarea acestora inspectorului-şef spre repartizare.
Pârâta susţine că acţiunile înregistrate sub nr. x/2019 şi nr. y/2020 au aceeaşi situaţie, din punct de vedere al repartizării, ca cea înregistrată sub nr. x/2018, pentru care a fost admisă deja excepţia nulităţii acţiunii disciplinare, întrucât nu s-a putut stabili dacă a fost respectat art. 45 alin. (1) din Regulament, referitor la înregistrarea sesizărilor în registrul general în ziua primirii şi abia apoi prezentarea acestora inspectorului-şef spre repartizare.
Consiliul Superior al Magistraturii s-a pronunţat pe excepţia nulităţii acţiunii disciplinare doar cu privire la acţiunea ce face obiectul Dosarului nr. x/2019 şi a omis să se pronunţe şi cu privire la acţiunea ce face obiectul Dosarului nr. x/2020, deşi la termenul din 28 octombrie 2020, a solicitat ca Inspecţia Judiciară să facă dovada repartizării aleatorii şi a lucrărilor care formează acest dosar, iar, la 11 noiembrie 2020, în concluziile scrise, a invocat excepţia nulităţii absolute în toate cele trei dosare
Secţia pentru procurori în materie disciplinară nu a analizat motivul de nulitate constând în lipsa de imparţialitate a inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea disciplinară şi a dispus sesizarea instanţei disciplinare (Dosar nr. x/2019).
Pârâta a criticat şi argumentele pentru care secţia pentru procurori în materie disciplinară a refuzat să analizeze, în contextul cererii de constatare a nulităţii acţiunii, motivele privind încălcarea dreptului la apărare.
Consiliul Superior al Magistraturii a reţinut, în mod corect, că încălcarea dreptului la apărare în cursul procedurii cercetării disciplinare are drept consecinţă nulitatea relativă a actelor de cercetare. Dar este greşită constatarea că această nulitate poate fi remediată prin administrarea probelor în cursul cercetării judecătoreşti.
Procedând astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a ignorat regula conform căreia este nul actul întemeiat pe acte anterioare nule, sens în care exista obligaţia de a se pronunţa asupra existenţei sau inexistenţei nulităţii, de a stabili dacă actele de cercetare sunt nule pentru încălcarea dreptului la apărare.
În situaţia în care constata această nulitate, Consiliul Superior al Magistraturii avea obligaţia de a anula actul subsecvent, respectiv rezoluţia de exercitare a acţiunii disciplinare.
Recurenta a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii şi anularea acţiunilor disciplinare înregistrate pe rolul secţiei sub nr. x/2019 şi nr. y/2020.
Recursul Inspecţiei Judiciare
Prin recursul declarat, titularul acţiunii disciplinare a solicitat casarea deciziei şi trimiterea cauzei la secţia pentru procurori în materie disciplinară, în vederea rejudecării.
Recurenta Inspecţia Judiciară a apreciat incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cu referire la art. 73 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi la art. 45 - 51 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, forma în vigoare la momentul cercetării disciplinare.
S-a susţinut că, raportat la dispoziţiile art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare în vigoare la data efectuării verificărilor prealabile şi cercetării disciplinare, atât prin adresa Inspecţiei Judiciare emisă la 4 septembrie 2020, cât şi prin adresa emisă la 27 octombrie 2020, secţiei pentru procurori în materie disciplinară i s-a comunicat faptul că, în lipsa unor reglementări referitoare strict la obligaţia evidenţierii "datei primirii" (acestea fiind introduse abia prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-şef), Inspecţia Judiciară nu a fost în măsură să răspundă cerinţei privind "data primirii documentului", dar prin punerea la dispoziţie a filelor Registrului general de evidenţă, apreciază că a făcut dovada datei înregistrării lucrărilor de inspecţie.
Conform art. 45 alin. (7) din Regulament, selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei.
Potrivit art. 46 alin. (1), după înregistrarea în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare a actelor de sesizare, dosarele se prezintă inspectorului-şef sau persoanei desemnate de acesta, care le repartizează direcţiilor de specialitate, fără a fi stabilit un termen.
Conform art. 47 alin. (1), după înregistrarea în cadrul direcţiei, dosarele nou formate se transmit directorului direcţiei sau persoanelor desemnate de inspectorul-şef pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, de asemenea, fără a fi stabilit un termen.
S-a mai arătat şi că activităţile prevăzute la art. 45 alin. (1) şi (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, precum şi sintagma "repartizarea lucrărilor spre rezolvare", vizează procedura de repartizare a lucrărilor pe direcţii de către inspectorul-şef, iar nu repartizarea către inspectorii judiciari, care se efectuează de către directorii de direcţii printr-o procedură distinctă, prevăzută la art. 46 alin. (1) şi (3) şi art. 47 alin. (1) din acelaşi regulament. Sistemul ciclic de repartizare a lucrărilor stabilit potrivit normelor regulamentare anterior menţionate este în concordanţă cu dispoziţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care nu fac trimitere la repartizarea aleatorie a lucrărilor, ci la înregistrarea într-un anumit mod a lucrărilor de inspecţie.
În concret, Inspecţia Judiciară a arătat că Lucrarea nr. x/2018 a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară la 26 aprilie 2018, care a fost o zi de joi; la aceeaşi dată, inspectorul-şef a repartizat lucrarea Direcţiei de inspecţie pentru procurori. Întrucât zilele următoare, 30 aprilie 2018 (luni) şi 1 mai 2018 (marţi) au fost zile libere, nelucrătoare, repartizarea către inspectorul judiciar C. s-a realizat la 2 mai 2018 (miercuri), conform procedurii operaţionale în vigoare la acea dată (pct. 8.6.), aspect ce a fost comunicat secţiei pentru procurori în materie disciplinară împreună cu adresa emisă la 4 septembrie 2020.
Lucrarea nr. x/2018 a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară la 8 mai 2018. La aceeaşi dată, inspectorul-şef a repartizat lucrarea Direcţiei de inspecţie pentru procurori. Repartizarea s-a realizat la 10 mai 2018 către inspectorul C. de către directorul direcţiei menţionate, conform procedurii operaţionale (pct. 8.6), aspect comunicat secţiei pentru procurori împreună cu adresa trimisă la 4 septembrie 2020.
Inspecţia a mai arătat că secţia pentru procurori în materie disciplinară ar fi analizat aspecte comparative ale repartizării aleatorii ale celor două lucrări în raport de alte cinci lucrări, cu care nu era învestită, ceea ce nu este legal.
Cele două lucrări au fost repartizate cu respectarea principiului repartizării aleatorii, precum şi a dispoziţiilor art. 46 alin. (3) din Regulament, ele fiind înregistrate în ordine crescătoare, în raport cu numărul de înregistrare în registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, fiind îndeplinită şi această cerinţă legală.
A fost subliniat aspectul că, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare în forma în vigoare la data efectuării verificărilor prealabile şi cercetării disciplinare şi prin Procedura operaţională, nu existau instituite reguli privind atribuirea datei certe şi înregistrării lucrărilor în ziua în care au fost primite (aşa cum se arată la fila x din Hotărârea secţiei), după cum nu au fost prevăzute criterii pentru stabilirea unei ordini de înregistrare în Registrul general IJ (de tipul data şi ora primirii sesizării), sens în care Inspecţia Judiciară apreciază concluzia secţiei ca o cerinţă exagerată şi inaplicabilă, neputând susţine existenţa unor suspiciuni cu privire la nerespectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor.
Nu în ultimul rând, "data certă" trebuie corelată operaţiunii de înregistrare şi nu faptului primirii documentului la Inspecţia Judiciară.
În plus, toate operaţiunile au fost realizate în termenul general prevăzut de art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, potrivit căruia "în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară, dosarele repartizate aleatoriu se predau inspectorului judiciar".
3. Apărările formulate de părţi
Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare la recursul declarat de A., prin care a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.
Recurenta A. a depus note scrise, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Inspecţia Judiciară.
II. Considerentele Înaltei Curţi:
Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, respectiv art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, art. 45 alin. (1) şi (7), art. 47 alin. (2), respectiv art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare în forma în vigoare la data fiecărei lucrări, precum şi art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Referitor la recursul declarat de pârâta A., Înalta Curte reţine următoarele:
Critica recurentei pârâte A. privind nerespectarea repartizării aleatorii a Lucrării nr. 19-421 este nefondată.
Conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, forma în vigoare la data primirii şi înregistrării la Inspecţia Judiciară a lucrării ce face obiectul prezentului dosar disciplinar:
"modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii".
Potrivit art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018:
"Lucrările de inspecţie cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează:
a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora;
b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea poziţiilor din echipă.".
Înalta Curte reţine că, la 22 ianuarie 2019, Lucrarea nr. x a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară, având ca obiect sesizarea prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, fundamentată pe Informarea nr. x/2019 din 15 ianuarie 2019, privind pe procurorul A.
Ulterior, la 23 ianuarie 2019, Lucrarea nr. x a fost repartizată către echipa 4 Inspector C., cum rezultă din Dosarul ataşat nr. x/2018, vol. I, unde se regăseşte procesul-verbal întocmit în acest sens.
La 26 februarie 2019, sub acelaşi număr x, a fost înregistrată adresa din 21 februarie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a transmis, spre competentă soluţionare, Lucrarea nr. 222/II-7/2019 privind pe procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara împreună cu Adresa nr. x/2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi Nota nr. x/2019 din 7 ianuarie 2019 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, aceasta din urmă vizând aceleaşi aspecte.
În raport de înscrisurile aflate la Dosarul nr. x/2018, ataşat la dosarul pendinte, care au fost trimise Consiliului Superior al Magistraturii de către Inspecţia Judiciară, Înalta Curte reţine că, la repartizarea Lucrării nr. x, au fost respectate cele două etape prevăzute de dispoziţiile regulamentare anterior citate, respectiv repartizarea unei echipe de inspecţie în ordinea numerelor alocate acestora şi, ulterior, repartizarea lucrării unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă, în ordinea poziţiilor din echipă, susţinerile recurentei pârâte pe acest aspect fiind nefondate.
Astfel, Lucrarea nr. x a fost înregistrată la 22 ianuarie 2019 la Inspecţia Judiciară, trimisă a doua zi, la 23 ianuarie 2019, către Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori şi repartizată în aceeaşi zi echipei nr. 4 de inspectori, iar, în cadrul acesteia, inspectorului judiciar C., care se afla pe poziţia 1 din echipă. Se reţine că, la 23 ianuarie 2019, fuseseră repartizate Direcţiei alte două lucrări, cu numere anterioare Lucrării nr. x, respectiv nr. 19-409 şi nr. 19-411, repartizate celorlalte două echipe de inspectori, cu nr. 2 şi nr. 3, prioritare echipei nr. 4, din care făcea parte inspector C. Totodată, anterior zilei de 23 ianuarie 2019, ultima lucrare cu nr. x fusese repartizată echipei nr. 1, ultima poziţie, ceea ce explică continuarea repartizării în 23 ianuarie 2019 a lucrărilor de inspecţie începând cu echipa nr. 2. De asemenea, cum s-a arătat deja, în cadrul echipei nr. 4, inspectorul C., căruia i s-a repartizat lucrarea în discuţie, ocupa prima poziţie, astfel încât au fost respectate, pe deplin, toate criteriile repartizării aleatorii, descrise în dispoziţiile art. 73 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare din 10 decembrie 2018.
Recurenta nu a combătut, în mod concret, această modalitate de repartizare, ci s-a limitat să precizeze că situaţia Lucrării nr. x este aceeaşi cu cea din lucrările pentru care secţia a admis excepţia nulităţii absolute a rezoluţiei de exercitare a acţiunii disciplinare numărul x/2018 din 23 noiembrie 2018.
În afara împrejurării că partea nu a arătat sub ce aspect ipotezele sunt identice, nici nu se poate reţine temeinicia unei asemenea alegaţii în condiţiile în care repartizarea lucrărilor a avut loc sub incidenţa unor regulamente diferite, cu norme care nu se suprapun.
Lucrările ce stau la baza exercitării acţiunii disciplinare pentru care s-a constatat nulitatea absolută au fost repartizate conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24 din 28 septembrie 2012, în timp ce Lucrarea nr. x a fost repartizată potrivit Regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018, ambele prevăzând o metodologie diferită de repartizare, astfel cum a fost deja menţionată în cazul lucrării numărul x şi se va arăta în continuare, în analiza recursului Inspecţiei Judiciare, pentru lucrările ce formează acţiunea disciplinară desfiinţată.
Mai mult, şi dacă s-ar apreciat că, prin "situaţie identică", recurenta a vizat împrejurarea că Lucrarea nr. x nu a fost primită la Inspecţia Judiciară în aceeaşi zi cu data înregistrării, respectiv 22 ianuarie 2019, trebuie menţionat că, spre deosebire de art. 45 alin. (1) din Regulamentul anterior, din 2012, în care se specifică că actele de sesizare transmise Inspecţiei se primesc la registratură, unde, în aceea zi primesc dată certă şi număr de înregistrare din registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei, art. 65 din actualul Regulament (Ordinul nr. 134/2018) nu mai conţine sintagma "în aceeaşi zi". Textul menţionează doar că documentele transmise Inspecţiei Judiciare se primesc la registratura acesteia, unde li se dau dată certă şi se înregistrează în registrul documentelor primite.
Mai departe, potrivit art. 66 alin. (9) din Regulamentul din 2018, "repartizarea se realizează, de regulă, în ziua primirii documentelor". Or, în speţă, Lucrarea nr. x a fost înregistrată la 22 ianuarie 2019, repartizată la 23 ianuarie 2019 Direcţiei de inspecţie judiciară pentru procurori şi tot în aceeaşi zi repartizată inspectorul judiciar C. din cadrul echipei nr. 4, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale evocate mai sus.
Critica privind lipsa de imparţialitate a inspectorului judiciar şi atitudinea constantă a acestuia, de intimidare a pârâtei, este nefondată şi nu poate fi primită, având în vedere că aceste susţineri ale recurentei nu au fost dovedite, nici în faţa Consiliului Superior al Magistraturii şi nici în dosarul pendinte, recurenta neprobând un asemenea comportament din partea inspectorului judiciar.
Înalta Curte constată că respingerea unor cereri în probaţiune sau a unor cereri de eliberare a unor copii de pe actele dosarului nu poate fi asimilată unor acţiuni de intimidare, atât timp cât acestea sunt proceduri prevăzute de art. 43 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, cu atât mai mult cu cât, în acest sens, inspectorul judiciar a încheiat procesul-verbal aflat la Dosarul nr. x, despre care se face referire în Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii recurată în cauză.
Astfel, nu se poate reţine încălcarea sub acest aspect a dreptului la apărare al pârâtei procuror, în condiţiile în care i-au fost comunicate toate actele solicitate, respectiv copia electronică a dosarului (adresa din 17 aprilie 2019 a Inspecţiei Judiciare) şi, ulterior, celelalte acte solicitate, administrate în cursul cercetării disciplinare (29 mai 2019, 4 iunie 2019). De asemenea, refuzul inspectorului de a elibera anumite acte a fost determinat de împrejurarea că acestea fuseseră deja comunicate pârâtei, ceea ce se circumscrie unui refuz motivat şi justificat, cu deplina respectare a dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Regulament.
Cu privire la Dosarul nr. x/2019, recurenta A. a mai susţinut că i-ar fi fost încălcat dreptul la apărare, prin aceea că secţia pentru procurori ar fi refuzat să analizeze motivele privind încălcarea dreptului la apărare prezentate în cursul procedurii cercetării disciplinare, ce ar avea ca efect nulitatea relativă a actelor de cercetare, ceea ce nu se verifică în cauză.
Prin hotărârea recurată, secţia pentru procurori în materie disciplinară a analizat susţinerile privind încălcarea dreptului la apărare al pârâtei, în considerente regăsindu-se argumentele pentru care au fost respinse criticile pe acest aspect, filele x, inclusiv în ce priveşte lipsa de imparţialitate a inspectorului judiciar şi a pretinselor acţiuni de intimidare asupra pârâtei.
Nici critica prin care s-a combătut raţionamentul secţiei pentru procurori în ceea ce priveşte posibilitatea suplimentării probatoriului în faţa instanţei disciplinare, cu consecinţa încălcării dreptului la apărare al pârâtei procuror nu poate fi primită.
În mod corect şi cu respectarea dispoziţiilor art. 13 C. proc. civ., care reglementează dreptul sus-enunţat, secţia a considerat că probele şi apărările respinse în faza cercetării disciplinare pot fi reiterate în faţa instanţei disciplinare. Or, de vreme ce există posibilitatea şi remediul pentru pârâtă să-şi valorifice pretenţiile şi apărările în faţa secţiei pentru procurori în materie disciplinară, nu era posibilă anularea cercetării disciplinare pentru acest motiv. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că încălcarea dreptului la apărare generează o nulitate relativă şi condiţionată de vătămare, conform art. 174 alin. (3) şi art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., astfel încât actele de procedură (în speţă, cercetarea disciplinară) sunt lovite de nulitate doar dacă s-a adus părţii o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea lor.
Pentru argumentele deja arătate, în condiţiile în care probele neadministrate în faza cercetării disciplinare pot fi administrate în faţa secţiei pentru procurori în materie disciplinară, existând, astfel, remediu procedural al respectării garanţiilor dreptului la apărare al pârâtei, în mod corect secţia a respins excepţia nulităţii cercetării disciplinare.
Mai mult, Înalta Curte constată că, nici în dosarul pendinte, pârâta nu a înţeles să suplimenteze probatoriul administrat şi a depus doar note scrise, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Inspecţia Judiciară.
Cu privire la Dosarul nr. x/2020, recurenta a arătat că secţia pentru procurori în materie disciplinară ar fi omis să se pronunţa asupra excepţiei nulităţii absolute, invocată la termenul din 11 noiembrie 2020 prin notele scrise, dosar în legătură cu care s-a solicitat anterior, la 28 octombrie 2020, efectuarea verificărilor privind respectarea principiului repartizării aleatorii a lucrării din acest dosar.
Înalta Curte va respinge aceste susţineri, ca nefondate.
Conform art. 178 alin. (1) C. proc. civ., nulitatea absolută poate fi invocată în orice stare a judecăţii cauzei, dacă legea nu prevede altfel.
Judecata presupune existenţa unui proces pe rol, în care dezbaterile să aibă loc cu respectarea mai multor principii, printre care şi cel al contradictorialităţii şi dreptului la apărare.
Invocarea unei excepţii procesuale, chiar absolută fiind, nu se poate realiza prin notele scrise depuse de parte, care nu reprezintă un act procedural de învestire a instanţei disciplinare, ci reflectă o prezentare generală a tuturor aspectelor litigioase dezbătute în cauza respectivă, precum şi opinia părţii în legătură cu soluţia ce poate fi pronunţată.
Recurenta nu a invocat această excepţie pe parcursul dezbaterii acţiunii disciplinare şi nici măcar cu ocazia acordării cuvântului final la termenul din 11 noiembrie 2020, astfel încât nu se poate considera că notele scrise care, de altfel, conţin o prezentare globală, neindividualizată, a încălcării principiului repartizări aleatorii, sunt de natură să învestească secţia pentru procurori cu excepţia nulităţii absolute în Dosarul nr. x/2020.
În acelaşi sens, solicitarea recurentei de la termenul din 28 octombrie 2020, privind efectuarea verificărilor respectării principiului repartizării aleatorii în Dosarul nr. x/2020 nu echivalează cu învestirea secţiei cu excepţia nulităţii absolute a acţiunii disciplinare din acest dosar, în absenţa formulării, în mod concret, a apărării respective.
Prin urmare, în mod legal, secţia pentru procurori nu s-a considerat învestită şi, deci, nu s-a pronunţat şi în legătură cu această excepţie.
În raport de aceste argumente, Înalta Curte nu va avea în vedere chestiunea ce vizează temeinicia excepţiei nulităţii absolute în Dosarul nr. x/2020, subsecvente problemei legate de corecta învestire cu o asemenea apărare.
Referitor la recursul declarat de Inspecţia Judiciară, Înalta Curte reţine următoarele, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi art. 73 din Legea nr. 317/2004, respectiv art. 45 - 51 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24 din 28 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare:
Criticile Inspecţiei Judiciare privind corecta repartizare a Lucrărilor nr. x/2018 şi nr. x/2018 sunt nefondate.
Cu privire la Lucrarea nr. 3158, se reţine că aceasta a fost înregistrată la 26 aprilie 2018 la Inspecţia Judiciară şi avea ca obiect sesizarea conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, urmare a Informării nr. x/2018 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, cu privire la faptul că procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara refuză, în mod repetat, să-şi exercite îndatoririle de serviciu şi adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului şi prestigiului justiţiei, în relaţiile cu prim-procurorul şi prim-procurorul adjunct al unităţii.
Ulterior, la 13 iunie 2018, Lucrarea nr. 3409, ce avea ca obiect sesizarea înregistrată la Inspecţia Judiciară la 8 mai 2018, formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul lipseşte nejustificat de la serviciu şi nu participă în şedinţele de judecată conform planificării, a fost conexată la Lucrarea nr. 3158.
Structura, organizarea şi atribuţiile Inspecţiei Judiciare sunt prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, precum şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef nr. 24 din 28 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare.
Înalta Curte reţine că în dosarul de faţă sunt aplicabile prevederile art. 45 - 57 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 24/2012, în raport de 26 aprilie 2018 şi 8 mai 2018, care reprezintă datele înregistrării celor două lucrări la Inspecţia Judiciară.
Acest Regulament detaliază, în cuprinsul art. 45 - art. 57, activitatea de primire şi înregistrare a sesizărilor, modul de repartizare aleatorie a lucrărilor, incidentele şi modul de rezolvare a acestora cu privire la modul de redistribuire a lucrărilor, precum şi termenele în care se efectuează repartizarea lucrărilor şi predarea acestora spre soluţionare inspectorilor judiciari.
Potrivit acestor dispoziţii infralegale, respectiv art. 45 alin. (1):
"Actele de sesizare a Inspecţiei Judiciare, transmise prin poştă, curier, fax ori e-mail, se primesc la registratură, unde, în aceeaşi zi, primesc dată certă şi număr de înregistrare din registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, cu indicativul IJ.".
Alineatul 7 al aceluiaşi articol stipulează:
"Selectarea corespondenţei, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-şef şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi.".
Cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor către inspectorii judiciari, în art. 47 alin. (2) din acelaşi Regulament, se stipulează că aceasta se realizează în sistem informatic sau în sistem ciclic, iar potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, repartizarea aleatorie în sistem ciclic se efectuează în ordinea alfabetică a numelor inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei direcţii.
De asemenea, conform art. 51 alin. (2) din Regulament, "în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecţia Judiciară, dosarele repartizate aleatoriu se predau inspectorului judiciar".
Potrivit pct. 8.6. din Procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare, "repartizarea se va efectua de către directorul direcţiei de specialitate în ziua primirii lucrărilor ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare".
Verificând susţinerile recurentei din memoriul de recurs, Înalta Curte reţine că, în urma solicitărilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară a depus la dosarul cauzei, în copie, doar prima pagină a actelor de sesizare, a fişelor de repartizare (pentru Lucrarea nr. 3409, nefiind menţionată în fişă data înregistrării) şi a proceselor-verbale de repartizare aleatorie întocmite la 2 mai, respectiv 10 mai 2018, precum şi fişele celor două lucrări înregistrate atât în Registrul general IJ, cât şi fişele din Registrul informativ al Direcţiei de inspecţie pentru procurori.
Prin răspunsurile trimise, Inspecţia Judiciară nu a detaliat în faţa secţiei modalitatea de repartizare a Lucrărilor nr. x/2018 şi nr. x/2018 şi a comunicat că nu poate indica data primirii la Inspecţia Judiciară a lucrărilor menţionate anterior şi nici data la care a fost prezentată spre examinare corespondenţa inspectorului-şef şi directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori.
Sub aspectul datei primirii sesizărilor care formează obiectul celor două lucrări, recurenta a invocat lipsa reglementărilor referitoare la obligaţia evidenţierii "datei primirii documentelor", obligaţie implementată de abia prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-şef, susţinând că este suficientă dovada datei înregistrării lucrărilor de inspecţie, realizată prin punerea la dispoziţie a filelor din Registrul general de evidenţă.
Totodată raportându-se la data înregistrării lucrărilor la Inspecţia Judiciară (26 aprilie 2018 - Lucrarea nr. 3158, 8 mai 2018 - Lucrarea nr. 3409), în recurs, Inspecţia a susţinut că, în aceeaşi zi, inspectorul-şef a repartizat lucrările către Direcţia de inspecţie pentru procurori. Mai departe, lucrările au fost repartizate către inspectorul judiciar C. la 2 mai 2018 (lucrarea numărul 3158), în contextul zilelor libere de 30 aprilie 2018, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 207 din 2018, şi 1 mai 2018, respectiv la 10 mai 2018 (Lucrarea nr. 3409).
A mai arătat că "data certă" nu trebuie corelată cu faptul primirii documentului la Inspecţia Judiciară, ci cu operaţiunea de înregistrare în registrele corespunzătoare.
Niciuna dintre aceste susţineri nu poate fi primită în sensul celor evocate de recurentă.
Fără îndoială că "data certă" este legată, printre altele, de ziua în care un înscris sub semnătură privată a fost înregistrat într-un registru sau alt document public (art. 278 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.), deci, se raportează la operaţiunea de înregistrare.
Pe de altă parte, contrar opiniei recurentei, "data certă", în speţă, se corelează cu faptul primirii documentului înregistrat (sesizările din cele două lucrări), întrucât dispoziţiile art. 45 alin. (1) din Regulament prevăd, în mod explicit, că actele de sesizare a Inspecţiei Judiciare se primesc la registratură, unde, în aceeaşi zi, li se alocă dată certă şi număr de înregistrare din registrul general de evidenţă a lucrărilor Inspecţiei.
Or, tocmai lipsa dovezilor privind data primirii sesizărilor, ca prim aspect relevant în verificarea respectării principiului repartizării aleatorii, s-a reproşat Inspecţiei prin hotărârea secţiei pentru procurori în materie disciplinară.
Contrar alegaţiilor recurentei, în cauză, nu se pune problema absenţei legislaţiei în materie de "evidenţiere a datei primirii" sesizărilor, chestiune care nici nu poate fi invocată de Inspecţie în raport de dispoziţiile art. 5 alin. (2) C. proc. civ., care prevăd că nu se poate refuza judecata "pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă".
Chestiunea în discuţie rămâne cea a dovedirii datei primirii sesizării, pentru ca, mai departe, corespunzător art. 45 alin. (1) din Regulament, să se verifice dacă înregistrarea în registrul general de evidenţă a lucrărilor s-a realizat de Inspecţie în aceeaşi zi cu primirea lucrărilor.
În funcţie de modalitatea de transmitere a sesizărilor, această dovadă se putea realiza fie prin ataşarea plicului în care s-a aflat sesizarea comunicată Inspecţiei (în cazul transmiterii prin poştă sau curier) ori prin ataşarea copiei imprimate a transmiterii/expedierii documentului (în cazul transmiterii prin fax sau email), sens în care Inspecţia nu a procedat.
Prin urmare, nu se poate considera, prin aplicarea unei simple prezumţii, aşa cum solicită Inspecţia, că data înregistrării în evidenţele acesteia este şi data primirii sesizării, întrucât tocmai acest aspect implică verificările instanţei disciplinare, după cum, în mod corect, a considerat şi secţia pentru procurori. În acelaşi sens, secţia a efectuat asemenea verificări şi în legătură cu alte cinci lucrări, care, aparent, nu au legătură cu speţa de faţă, în realitate cenzura secţiei având loc tocmai pentru evidenţierea modalităţii de lucru, în genere, a recurentei în legătură cu desemnarea, în final, a inspectorilor judiciari care instrumentează o anumită lucrare.
Mai departe, faţă de imposibilitatea stabilirii datei primirii sesizărilor la Inspecţia Judiciară, nu se pot verifica nici celelalte componente care fundamentează principiul repartizării aleatorii.
Astfel, art. 45 alin. (7) se referă la prezentarea corespondenţei spre examinare inspectorului-şef şi, ulterior, repartizarea lucrărilor spre rezolvare, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau, cel mai târziu, a doua zi.
Deci, în acest caz, Regulamentul raportează cele două operaţiuni tot la data primirii, iar nu la cea a înregistrării, această din urmă operaţiune fiind şi ea supusă efectuării în ziua primirii.
Ca urmare, faptul că, în ziua înregistrări (şi nu a primirii) la Inspecţia Judiciară a sesizărilor, acestea au fost repartizate Direcţiei de specialitate este nerelevant, de vreme ce mecanismul de repartizare este greşit conceput chiar din momentul primirii lucrărilor, ce nu poate fi, pentru argumentele arătate, dovedit.
Mai mult, contrar celor arătate de recurentă, repartizarea lucrărilor către inspectorul judiciar C. de către directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori nu s-a realizat cu respectarea normelor emise chiar de către Inspecţie.
În acest sens, recurenta invocă pct. 8.6. din Procedura operaţională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecţiei Judiciare, care menţionează că "repartizarea se va efectua de către directorul direcţiei de specialitate în ziua primirii lucrărilor ori cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare".
Chiar dacă am consideră că "data primirii lucrării" este data primirii de Direcţie, iar nu de Inspecţia Judiciară, în cazul celor două lucrări, nici acest termen nu a fost respectat.
Astfel, în primul rând, chiar dacă dispoziţiile legale din Regulament, aşa cum a precizat recurenta, nu cuprind vreun termen în legătură cu repartizarea lucrării de către directorul Direcţiei de specialitate către inspectorul judiciar, aceasta reprezintă tot o lacună a Ordinului nr. 24 din 2012 emis de inspectorul-şef, remediată prin intermediul Procedurii operaţionale emise de Inspecţia Judiciară, deci de acelaşi organism.
În condiţiile acestui din urmă document, cum s-a arătat deja, repartizarea se efectuează de către director către inspectorul judiciar în ziua primirii lucrărilor sau, cel mai târziu, în următoarea zi lucrătoare.
Recurenta susţine că Lucrarea nr. 3158 a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară la 26 aprilie 2018 şi repartizată la aceeaşi dată de inspectorul-şef Direcţiei de inspecţie pentru procurori. Repartizarea lucrării către inspectorul judiciar C. s-a realizat la 2 mai 2018.
Lucrarea nr. 3409 a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară la 8 mai 2018, în aceeaşi zi repartizată de inspectorul-şef Direcţiei, directorul Direcţiei repartizând-o la 10 mai 2018 către acelaşi inspector judiciar.
Conform pct. 8.6. din Procedura operaţională, raportat la ziua primirii lucrărilor de către Direcţie, 26 aprilie 2018, respectiv 8 mai 2018, acestea trebuiau mai departe repartizate către inspector fie în aceeaşi zi, fie cel mai târziu a doua zi lucrătoare (27 aprilie 2018 - vineri; 9 mai 2018 - miercuri, ambele zile lucrătoare).
Or, sub acest aspect, recurenta a omis să prezinte explicaţiile pentru care directorul Direcţiei de inspecţie pentru procurori nu a repartizat lucrările inspectorilor judiciari desemnaţi pentru datele de 26 aprilie 2018/8 mai 2018 sau pentru datele de 27 aprilie 2018, respectiv 9 mai 2018, invocând, în mod greşit, respectarea dispoziţiilor pct. 8.6. din Procedura operaţională.
Având în vedere că dispoziţiile legale incidente în cauză nu prevăd situaţii derogatorii de la procedura prevăzută în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare din 28 septembrie 2012, care este forma aplicabilă în raport de data sesizărilor, Înalta Curte constată că hotărârea recurată reţine corect situaţia de fapt dedusă judecăţii, interpretând şi aplicând, în mod corect, dispoziţiile incidente în cauză, astfel cum au fost relevate în precedent, cu consecinţa reţinerii întemeiate a afectării principiului repartizării aleatorii, astfel cum este consacrat în art. 73 din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a nulităţii acţiunii disciplinare vizând lucrările analizate, în condiţiile art. 174 alin. (2) şi următoarele din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători constată că hotărârea secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii este legală şi temeinică, criticile aduse hotărârii prin cele două memorii de recurs sunt nefondate, astfel că se vor respinge, ca atare, recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de A. şi de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 13P din 18 noiembrie 2020, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară, în Dosarul nr. x/2018.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 iunie 2021.
GGC - NN