Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Completurile de 5 judecători

Decizia nr. 212/2021

Şedinţa publică din data de 28 iunie 2021

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor reţine următoarele:

I. Prin Decizia penală nr. 111 din 06 iulie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că în cauză, petentul a exercitat calea de atac a recursului împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege.

II. Împotriva Deciziei penale nr. 111 din 06 iulie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, petentul A. a exercitat calea de atac a apelului.

Prin Decizia penală nr. 208 din 02 noiembrie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 111 din 06 iulie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători.

Instanţa a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentinţele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentinţa, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.

De asemenea, s-a constatat că petentul a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, iar recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

III. Împotriva Deciziei penale nr. 208 din 02 noiembrie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a formulat contestaţie în anulare contestatorul A..

Prin Decizia penală nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul petent A. împotriva Deciziei penale nr. 208 din 02 noiembrie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că nu este incident niciunul din cazurile prevăzute de lege, contestatorul înţelegând să formuleze contestaţie în anulare împotriva unei decizii pronunţate în calea de atac a apelului declarat împotriva unei alte decizii definitive, hotărârea atacată nefiind una supusă contestaţiei în anulare.

IV. Împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, a formulat contestaţie în anulare petentul A..

Prin Decizia penală nr. 103 din data de 05 aprilie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a reţinut, în esenţă, că potrivit dispoziţiilor art. 431 din C. proc. pen., contestaţia în anulare este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, instanţa fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii, înainte de a se pronunţa pe fondul contestaţiei.

Analizând cererea de contestaţie în anulare formulată în cauză, Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a constatat că nu este incident niciunul din cazurile limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen., contestatorul înţelegând să formuleze contestaţie în anulare împotriva unei decizii definitive, pronunţate ca urmare a exercitării de către petent a unei alte contestaţii în anulare, hotărârea atacată nefiind una supusă contestaţiei în anulare.

Pe cale de consecinţă, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.

V. Împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a formulat recurs A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, la data de 11 mai 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu, la data de 28 iunie 2021, dată la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac ce formează obiectul dosarului, pentru argumentele consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de recurentul A., constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva principiului legalităţii căilor de atac consfinţit prin art. 129 din Constituţia României, precum şi a principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora cu respectarea dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare şi cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În prezenta cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a fost sesizată cu recursul formulat de către contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 248 din data de 07 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.

Or, hotărârea prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată împotriva unei decizii definitive pronunţate ca urmare a exercitării de către petent a unei alte contestaţii în anulare, are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Prin urmare, se constată că, în cauză, A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, aspect de natură a încălca coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, reţine că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalităţii, respectiv a principiului unicităţii căilor de atac şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate şi, din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Faţă de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 103 din data de 05 aprilie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.

GGC - GV