Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
I. Prin Decizia penală nr. 222 din data de 16 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 85 din data de 15 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
Astfel, raportând dispoziţiile legale incidente la cauza dedusă judecăţii, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut că a fost sesizat cu apelul declarat de A. împotriva Deciziei penale nr. 85 din data de 15 iunie 2020, pronunţate de Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2020, hotărâre definitivă, prin care a fost soluţionată anterior contestaţia declarată de A. împotriva Deciziei penale nr. 59/A din 26 februarie 2020, pronunţate de secţia penală a instanţei supreme în Dosarul nr. x/2019.
În condiţiile în care calea de atac a apelului a fost exercitată împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, o asemenea procedură a fost apreciată ca fiind inadmisibilă.
În consecinţă, având în vedere faptul că inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 85 din data de 15 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., apelantul contestator va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
II. Împotriva Deciziei penale nr. 222 din data de 16 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a formulat contestaţie în anulare A..
Prin Decizia penală nr. 59 din data de 15 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 222 din data de 16 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a reţinut, în esenţă, că potrivit dispoziţiilor art. 431 din C. proc. pen., cererea de contestaţie în anulare este supusă unei verificări prealabile, instanţa fiind obligată să examineze condiţiile de admisibilitate în principiu, etapă premergătoare judecării pe fond a contestaţiei după admiterea în principiu a contestaţiei în anulare.
Dacă instanţa constată că nu este îndeplinită oricare dintre condiţiile prevăzute de lege pentru introducerea cererii de contestaţie în anulare, o respinge prin decizie ca inadmisibilă (sau ca inadmisibilă în principiu).
Analizând condiţiile de admisibilitate în principiu a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 222 din data de 16 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, s-a constatat că hotărârea contestată nu face parte din hotărârile ce pot fi atacate prin intermediul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare.
Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a reamintit faptul că hotărârile penale definitive ce pot fi atacate cu contestaţie în anulare conform art. 426 alin. (1) C. proc. pen. vizează, exclusiv, hotărârile penale definitive prin care se soluţionează fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanţial, pronunţându-se o soluţie de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal, indiferent dacă judecata în primă instanţă sau în calea ordinară de atac este consecinţa rejudecării cauzei ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac.
Or, hotărârea atacată, respectiv Decizia nr. 222 din data de 16 noiembrie 2020 nu este o decizie prin care instanţa s-a pronunţat asupra fondului cauzei, ci o hotărâre prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 85 din data de 15 iunie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, fiind fără cale de atac.
Întrucât, pentru a fi admisibilă în principiu, contestaţia în anulare trebuie să îndeplinească cumulativ cele 3 condiţii impuse de C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 judecători, a apreciat că, faţă de împrejurarea că hotărârea contestată nu face parte din hotărârile ce pot fi atacate prin intermediul căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare în speţă, analiza celorlalte două condiţii de admisibilitate nu produce efecte asupra situaţiei juridice a contestatorului.
Pe cale de consecinţă, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 222 din data de 16 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
III. Împotriva Deciziei penale nr. 59 din data de 15 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020 petentul A. a formulat plângere, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, la data de 25 mai 2021 sub nr. x/2021, fiind stabilit în mod aleatoriu termen de judecată la data de 28 iunie 2021, dată la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac ce formează obiectul dosarului, pentru argumentele consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de petent, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva principiului legalităţii căilor de atac consfinţit prin art. 129 din Constituţia României, a principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală şi a exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
În aceste condiţii, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora cu respectarea dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, ierarhia căilor de atac, termenele de declarare şi cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti sunt supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.
În prezenta cauză, Înalta Curte, Completul de 5 judecători, reţine că petentul A. a formulat o cale de atac denumită "plângere", aceasta vizând o hotărâre judecătorească definitivă, respectiv Decizia penală nr. 59 din data de 15 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestator împotriva Deciziei penale nr. 222 din data de 16 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători.
Or, hotărârea prin care s-a respins contestaţia în anulare formulată de petentul A. are caracter definitiv, nefiind susceptibilă a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor. Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Prin urmare, se constată că petentul A. a exercitat o cale de atac împotriva Deciziei penale nr. 59 din data de 15 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, împotriva căreia nu mai poate fi exercitată nicio cale de atac ordinară sau extraordinară.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, calea de atac denumită "plângere" împotriva unei decizii penale definitive, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac denumită "plângere" formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 59 din data de 15 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac denumită "plângere" formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 59 din data de 15 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2021.
GGC - GV