Şedinţa publică din data de 17 februarie 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Topliţa la data de 23.04.2021, petenta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună repunerea în termenul de 15 zile, prevăzut de lege pentru formularea plângerii contravenţionale, admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenţie, în subsidiar dispunerea eşalonării plăţii amenzii contravenţionale pentru o perioadă de şase luni.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Judecătoriei Topliţa
Prin sentinţa civilă nr. 371 din 15 septembrie 2021, Judecătoria Topliţa a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat în favoarea Judecătoriei Timişoara competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că fapta pentru care a fost sancţionat contestatorul este o faptă omisivă, prin urmare locul săvârşirii îl constituie locul unde s-a realizat latura obiectivă, respectiv locul unde s-a produs manifestarea fizică exterioară a voinţei subiectului de drept de a încălca norma de drept, respectiv sediul petentei.
2.2. Hotărârea Judecătoriei Timişoara
Prin sentinţa civilă nr. 15792 din 10 decembrie 2021, Judecătoria Timişoara a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea Judecătoriei Topliţa, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Timişoara a reţinut că locul constatării contravenţiei este la sediul intimatei, respectiv în localitatea Topliţa.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Conflictul negativ de competentă între cele două instanţe a fost generat de aspectul competenţei teritoriale, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Norma de competenţă cuprinsă în art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, dreptul comun în materie contravenţionala, prevede că plângerea se judecă la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.
În speţă, prin procesul-verbal nr. x, din data de 30.09.2020 petenta a fost sancţionată contravenţional întrucât, în data de 12.08.2020, în mun. Topliţa, jud. Harghita, în calitate de proprietar al autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x, nu a comunicat datele solicitate de către Biroul Rutier Topliţa, prin adresa nr. x din 27.05.2020 în termenul prevăzut de lege, comunicarea fiind afişată la sediul societăţii, în data de 06.08.2020, de către lucrătorii de poliţie.
În speţă, petenta a fost sancţionată pentru necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea poliţiei rutiere, a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul spre a fi condus, fapta fiind prevăzută de art. 39 din O.G. nr. 195/2002, potrivit cărora:
"Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să comunice poliţiei rutiere, la cererea acesteia şi în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice".
Acest act normativ, în raport de norma stabilită prin O.G. nr. 2/2001, conţine o normă derogatorie de competenţă a judecării plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale ce sancţionează fapte privind circulaţia pe drumurile publice. Astfel, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, "Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta."
Locul constatării faptei este cel înscris în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie contestat, indiferent dacă fapta contravenţională este reprezentată de o acţiune sau omisiune.
În speţă, petenta a fost sancţionată pentru refuzul de a comunica la sediul intimatei datele de identificare ale utilizatorului autovehiculului aflat în proprietatea sa, conform adresei nr. x/27.05.2020, faptă care a determinat încadrarea în prevederile art. 39 din O.U.G. nr. 195/2020, astfel încât locul săvârşirii faptei omisive nu este domiciliul petentei, ci sediul organului constatator, unde petenta avea obligaţia să comunice relaţiile solicitate pentru lămurirea situaţiei.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Topliţa, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe petenta S.C. A. S.R.L. şi pe intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Harghita, în favoarea Judecătoriei Topliţa, secţia civilă.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 17 februarie 2022.