Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita sub nr. x/04.11.2020, reclamanţii A. şi B., au chemat în judecată pârâţii Curtea de Apel Târgu Mureş şi Tribunalul Harghita, solicitând obligarea acestora la plata despăgubirilor egale cu diferenţa dintre salariul încasat şi salariul ce ar fi trebuit să includă creşterile prevăzute de O.G. nr. 9/2005 şi O.U.G. nr. 10/2007, pentru perioada 24.04.2005 - 08.04.2015, în care sunt cuprinse inclusiv creşterile salariale aduse de intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 (01.01.2020), precum şi a Legii nr. 71/2015 (08.04.2015). Totodată, reclamanţii au mai solicitat şi actualizarea sumelor rezultate cu indicele de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică, precum şi aplicarea dobânzii legale, justificate pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind diferenţele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenţei plăţii sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate şi până la plata efectivă a acestor sume.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că, în perioada vizată prin acţiune, au avut calitatea de personal conex în cadrul Judecătoriei Topliţa.
Prin sentinţa civilă nr. 240 din 04.03.2021, pronunţată de Tribunalul Harghita, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale invocate de pârâtul Tribunalul Harghita şi a fost declinată competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ.
În motivarea soluţiei au fost reţinute prevederile art. 95 alin. (1) pct. 1 şi art. 127 alin. (1), alin. (2)1 şi alin. (3) din C. proc. civ., raportate la dispoziţiile art. 269 alin. (1) din Codul muncii, coroborate ce cele ale art. 129 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) şi (2) pct. 3 din C. proc. civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamţ.
Prin sentinţa civilă nr. 883 din 9 iulie 2021 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Neamţ. A fost declinată competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Tribunalului Harghita. A fost constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Tribunalul Neamţ a reţinut că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile de drept comun, respectiv art. 269 alin. (2) din Codul muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011 ce prevăd că, în materia conflictelor individuale de muncă, competenţa revine instanţei de la domiciliul sau locul de muncă al reclamantului.
Reclamanţii îndeplinesc funcţia de personal conex, respectiv aprod şi şofer în cadrul Judecătoriei Topliţa, având domiciliul în judeţul Harghita, cauza dedusă judecăţii având ca obiect un conflict de muncă.
Prin urmare, raportat la calitatea pe care o au reclamanţii, sunt incidente normele de competenţă teritorială de drept comun şi nu cele derogatorii, prevăzute de art. 127 alin. (1) raportat la alin. (3) din C. proc. civ.
Astfel, conform art. 269 alin. (2) din Codul muncii, instanţa competentă să soluţioneze conflictele de muncă este aceea în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul.
Pe de altă parte, Legea nr. 62/2011, ce constituie legea specială de reglementare a procedurii de soluţionare a conflictelor individuale de muncă, stabileşte, prin art. 210, o competenţa teritorială alternativă, reclamantul fiind cel care are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente. În consecinţă, sunt aplicabile aceste dispoziţii, potrivit principiului specialia generalibus derogant.
În litigiul pendinte, reclamanţii au domiciliul în jud. Harghita, iar locul de muncă la Judecătoria Topliţa, judeţul Harghita, competenţa în soluţionarea cauzei revenind, în consecinţă, Tribunalului Hargita.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II- civilă, la data de 25 august 2021.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Harghita, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Prezentul litigiu are natura juridică a unui litigiu de muncă, întrucât reclamanţii solicită obligarea pârâţilor la plata unor drepturi băneşti despre care afirmă că le-ar fi datorate cu titlu de drepturi salariale.
Dreptul comun pentru soluţionarea conflictelor de muncă este dat de art. 248-253 din Codul muncii şi Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.
Într-adevăr, art. 210 din Legea nr. 62/2011 prevede că "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul", iar art. 216 din acelaşi act normativ stipulează că:
"Dispoziţiile prezentei legi referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ..".
În conformitate cu dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care îşi acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii".
De asemenea, art. 127 alin. (2)1 din acelaşi cod statuează că dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz, iar potrivit alin. (3) dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi grefierilor.
În speţă, reclamanţii au calitatea de personal conex, respectiv aprod şi şofer în cadrul Judecătoriei Topliţa, jud. Harghita, motiv pentru care alin. (1) al art. 127, raportat la alin. (3) din C. proc. civ., nu li se aplică.
Însă, cum Tribunalul Harghita şi Curtea de Apel Târgu Mureş sunt chemate în judecată, în calitate de pârâţi, în speţă sunt incidente prevederile alin. (2), raportat la alin. (2)1 ale aceluiaşi articol, în sensul că reclamanţii au posibilitatea de a sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.
Exprimând această opţiune, reclamanţii au sesizat Tribunalul Harghita, ca instanţă competentă în raport cu domiciliului acestora, neînţelegând să sesizeze o instanţă din circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Harghita.
Înalta Curte reţine, astfel, incidenţa prevederilor art. 116 din C. proc. civ. potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, ceea ce presupune că, în cazul competenţei teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptăţit să aleagă o instanţă dintre mai multe instanţe deopotrivă competente.
Se constată, aşadar, că prin înregistrarea iniţială a acţiunii pe rolul Tribunalului Harghita, reclamanţii şi-au exrcitat dreptul de alege între două instanţe deopotrivă de competente.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Harghita, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 septembrie 2021.