Şedinţa publică din data de 04 mai 2022
Asupra cauzei de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 34 din data de 18 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării numitei A..
În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de extrădare formulată de Procuratura Generală a Federaţiei Ruse, în referinţa nr. 81/3-479-18 din data de 05.04.2022, privind extrădarea numitei A., împotriva căreia se află în desfăşurare o procedură penală pentru comiterea infracţiunii de participare la o formaţiune armată pe teritoriul unui stat străin care nu este prevăzută de legea acestui stat în scopuri contrare Federaţiei Ruse, prev. de art. 208, partea 2 din C. pen. al Federaţiei Ruse.
S-a dispus predarea persoanei extrădabile A. către autorităţile din Federaţia Rusă în baza cererii de extrădare formulată de Procuratura Generală a Federaţiei Ruse, în referinţa nr. 81/3-479-18 din data de 05.04.2022, conform dispoziţiilor art. 56 - 57 din Legea nr. 302/2004.
S-a admis cererea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind arestarea provizorie în vederea extrădării, a persoanei extrădabile A..
În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, coroborat cu art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, pe o durată de 30 de zile, respectiv de la data de 18.04.2022 până la data de 17.05.2022 inclusiv, a persoanei extrădabile A..
În temeiul art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 coroborat cu art. 230 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare provizorie pe numele persoanei extrădabile A..
S-au constatat încetate efectele mandatului de arestare nr. x din data de 12.03.2022 emis pe numele persoanei extrădabile A. de către Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în baza încheierii nr. 8 din aceeaşi dată, pronunţată în dosarul nr. x/2022.
În temeiul art. 43 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 coroborat cu art. 230 alin. (4) C. proc. pen., persoana extrădabilă A. a fost depusă în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Suceava.
Prezenta hotărâre este executorie în ceea ce priveşte măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A..
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că la data de 12.03.2022, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în temeiul art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, a înaintat Curţii de Apel Suceava, cererea de arestare provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării, a persoanei solicitate A..
S-a reţinut că împotriva persoanei extrădabile A. a fost transmisă difuziunea de urmărire internaţională din data de 24.04.2018 prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol Moscova, Rusia (nr. de referinţă BNC:x/2018, referinţă caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x) şi a fost emis mandatul de arestare la data de 27.03.2018 de către Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia, aceasta fiind cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secţiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc.
În fapt, în sarcina persoanei extrădabile A., s-a reţinut că "În perioada 08.2016 până la 27.03.2018, împărtăşind idei extremiste, a părăsit Rusia, deplasându-se în Siria şi s-a alăturat în mod intenţionat, ca luptător străin la formaţiunea armată teroristă "B.", care este raportată ca fiind o parte a organizaţiei teroriste "Statul isamic", iar până în prezent nu a încetat de bună voie să participe la această formaţiune armată teroristă".
La cererea formulată au fost ataşate: ordonanţa nr. 780/II/5/2022 prin care s-a dispus reţinerea persoanei extrădabile A., declaraţia persoanei extrădabile, procesul-verbal din data de 11.03.2022 prin care s-au adus la cunoştinţă persoanei urmărite drepturile persoanei private de libertate în prezenta procedură, procesul-verbal din data de 12.03.2022 de înmânare a ordonanţei de reţinere, procesul-verbal de depistare din data de 11.03.2022, copie a cazierului judiciar, cerere de difuziune şi notificare, raport individual, fişă urmărit, adresa nr. x din data de 11.03.2022 a Biroului Naţional Interpol.
Prin ordonanţa nr. 780/II/5/2022 din data de 12.03.2022, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, persoana extrădabilă A. a fost reţinută, pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 12.03.2022, ora 01:50.30, şi până la data de 03.03.2022, ora 01:50.
Prin încheierea nr. 8/12.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava privind arestarea provizorie în caz de urgenţă a persoanei extrădabile A., faţă de care autorităţile judiciare din Rusia au dispus transmiterea difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referinţă BNC: x/2018, referinţă caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x, prin care s-a solicitat arestarea în vederea extrădării, în baza mandatului de arestare emis la data de 27.03.2018 de Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia.
În baza art. 44 alin. (1), (7), (8) din Legea nr. 302/2004, a fost dispusă arestarea provizorie pe o durată de 15 de zile, începând cu data de 12.03.2022 şi până la data de 26.03.2022, inclusiv, a persoanei extrădabile A., faţă de care autorităţile judiciare din Rusia au dispus transmiterea difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referinţă BNC: x, referinţă caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x), prin care s-a solicitat arestarea în vederea extrădării, în baza mandatului de arestare emis la data de 27.03.2018 de Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia, pentru săvârşirea infracţiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secţiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc.
S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare pe numele persoanei extrădabile A..
Curtea a constatat că între România şi Rusia se aplică şi dispoziţiile Convenţiei europene de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997.
Persoana urmărită a fost audiată în instanţă, potrivit disp. art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, susţinând că nu cunoştea faptul că autorităţile INTERPOL Moscova au dispus urmărirea internaţională şi arestarea ei în vederea extrădării şi că nu este de acord cu învinuirile care i se aduc, acestea fiind false.
Curtea a mai reţinut că, din actele puse la dispoziţia instanţei, rezultă că persoana extrădabilă A. este cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secţiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc, pedeapsa maximă posibilă fiind de 15 ani şi împotriva sa a fost emis mandatul de arestare din data de 27.03.2018 de Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia.
În acest context s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune arestarea provizorie, existând inclusiv confirmarea că va fi transmisă cererea de extrădare, confirmarea valabilităţii mandatului de arestare, precum şi toate celelalte informaţii prevăzute de art. 4 al art. 44 din Legea nr. 302/2004, republicată, care rezultă din conţinutul difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referinţă BNC: x, referinţă caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x).
În ceea ce priveşte susţinerea invocată de către apărare, în sensul că persoana extrădabilă a venit în România însoţită de copilul său minor în vârstă de 8 ani pentru a-şi salva viaţa, fiind pusă în pericol de războiul din Ucraina, iar separarea de mamă creează o stare gravă pentru minor, a fost avut în vedere că la data de 11.03.2022, s-a dispus ca fiul persoanei extrădabile, C., să fie introdus în Centrul "Universul Copiilor" Rădăuţi din cadrul D.G.A.S.P.C. Suceava (f 8), astfel încât minorul se află sub protecţia organelor abilitate de lege în acest sens.
Având în vedere particularităţile şi complexitatea cauzei, dar şi gravitatea deosebită a acuzaţiilor formulate împotriva persoanei urmărite, situaţia particulară a acesteia, care are cetăţenie rusă şi nu are domiciliul sau reşedinţa în România, Curtea a apreciat că se impune luarea, faţă de aceasta, a măsurii arestării provizorii, singura oportună la prezentul moment al procedurii pentru a se asigura soluţionarea în bune condiţii a cererii de extrădare care urmează a fi înaintată de autoritatea judiciară solicitantă, această măsură fiind de natură a înlătura posibilitatea unei eventuale sustrageri de la desfăşurarea procedurii, astfel încât nu este justificată luarea unei alte măsuri, mai puţin coercitive, astfel după cum s-a solicitat de către apărare.
În baza încheierii sus-menţionate s-a emis mandatul de arestare nr. x/12.03.2022, pe numele persoanei extrădabile A..
Încheierea nr. x pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022 a fost atacată cu contestaţie de către persoana extrădabilă A..
Prin decizia nr. 185/22.03.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii nr. 8/12.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.
Prin încheierea din 25.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, în baza art. 44 alin. (1), (2) şi 8 din Legea nr. 302/2004, s-a prelungit pe o durată de 25 de zile, începând cu data de 27.03.2022 şi până la data de 20.04.2022 inclusiv, arestarea provizorie dispusă prin încheierea nr. 8/12.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, a persoanei extrădabile A..
Curtea a constatat că sunt îndeplinite în continuare toate condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune arestarea provizorie, care au fost avute în vedere prin încheierea nr. 8 din data de 12 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, existând inclusiv confirmarea că va fi transmisă cererea de extrădare confirmarea valabilităţii mandatului de arestare, precum şi toate celelalte informaţii prevăzute de art. 4 al art. 44 din Legea nr. 302/2004, care rezultă din conţinutul difuziunii din data de 24.04.2018 emisă de Interpol Moscova, Rusia (nr. de referinţă BNC: x, referinţă caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x).
Din adresa Ministerului Justiţiei nr. 22080/2022 din 24.03.2022, depusă la dosar la termenul din 25.03.2022, a rezultat că Parchetul General al Federaţiei Ruse urmează să transmită cererea de extrădare şi documentele anexe.
Prin urmare, s-a constatat că, în cauză subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării provizorii faţă de persoana extrădabilă A., având în vedere că aceasta nu face parte din categoria celor care sunt exceptate de la arestare în baza unei notiţe roşii sau a unei difuziuni de urmărire internaţională prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol, fiind cetăţean al Federaţiei Ruse, acuzaţia pentru care se solicită extrădarea are corespondent în legislaţia penală română şi, în raport de perioada în care se reţine că ar fi fost săvârşită infracţiunea, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Privarea de libertate a persoanei extrădabile prin arestarea provizorie se întemeiază pe necesitatea de a evita riscul ca aceasta să fugă, în condiţiile în care nu are nicio legătură cu România, lipsa unei reşedinţe pe teritoriul României putând împiedica buna desfăşurare a procedurii de faţă.
De asemenea, s-a reţinut că persoana extrădabilă nu este solicitantă de azil şi nu beneficiază de statutul de refugiat sau de protecţie subsidiară, aceasta fiind identificată de către poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Siret la data de 11.03.2022, ora 19:12 pe sensul de intrare în România, iar în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că persoana face obiectul unei alerte Interpol cu menţiunea "ARREST", emisă de Federaţia Rusă la data de 24.04.2018 şi a unei semnalări la art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006, emisă de Germania la data de 09.12.2019, având ca menţiune la tip infracţiune "terorism - activităţi conexe".
În opinia Curţii, măsura arestării provizorii a persoanei extrădabile este de natură a înlătura posibilitatea unei eventuale sustrageri de la desfăşurarea procedurii, având în vedere particularităţile şi complexitatea cauzei, dar şi gravitatea deosebită a acuzaţiilor formulate împotriva persoanei extrădabile, situaţia particulară a acesteia, care are cetăţenie rusă şi nu are nici domiciliul şi nici reşedinţa în România, astfel încât nu este justificată luarea măsurii controlului judiciar, astfel după cum a solicitat persoana extrădabilă, prin apărător.
Constatând că se impune prezentarea, de către statul solicitant (Rusia) a cererii de extrădare, Curtea a apreciat că se justifică prelungirea măsurii arestării provizorii dispuse faţă de persoana extrădabilă prin încheierea nr. 8 din data de 12 martie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia nr. 185 din data de 22 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, măsura fiind oportună la prezentul moment al procedurii, pentru a se asigura soluţionarea în bune condiţii a cererii de extrădare care urmează a fi înaintată de autoritatea judiciară solicitantă.
Încheierea din 25.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022 a fost atacată cu contestaţie de către persoana extrădabilă A..
Prin decizia nr. 223/06.04.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii din data de 25.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.
Ulterior, autorităţile judiciare din Federaţia Rusă au înaintat Ministerului Justiţiei din România cererea de extrădare a persoanei extrădabile A. nr. 81/3-479-18 din data de 05.04.2022 şi actele anexe, în vederea efectuării controlului de regularitate internaţională şi au solicitat luarea în custodie şi extrădarea acesteia în Federaţia Rusă pentru a fi trasă la răspundere penală.
Prin adresa din 14.04.2022, Ministerul Justiţiei a înaintat la dosarul cauzei cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare ale Federaţiei Ruse şi actele anexe privind pe persoana extrădabilă A..
Din conţinutul adresei nr. x/2022 din 14.04.2022 a Ministerului Justiţiei, rezultă că în urma controlului de regularitate internaţională s-a constatat în privinţa persoanei extrădabile A. că, persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean rus, între România şi Federaţia Rusă se aplică dispoziţiile Convenţiei Europene de Extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957, la cererea de extrădare au fost ataşate înscrisurile prev. de art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată, în limba română.
S-a mai arătat că la data de 28.10.2017, Departamentul de Investigaţii al Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei pentru oraşul Groznîi a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva numitei A., la data de 27.03.2018 fiind luată de către Judecătoria Oktyabrsky, Groznîi măsura arestării preventive, în lipsă, pentru 2 luni din momentul punerii în executare.
La cerere s-au anexat: cererea de extrădare, formulată de către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse, decretul din 28.10.2017, de punere în mişcare a acţiunii penale, decizia de anchetă din data de 13.10.2017, de începere a acţiunii penale, decizia de dare în urmărire, din data de 29.10.2017, decizia de dare în urmărire internaţională, hotărârea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, încheierea de confirmare a cetăţeniei ruse a persoanei urmărite, cererea de înlocuire a paşaportului persoanei urmărite.
Persoanei extrădabile i-au fost comunicate cererea de extrădare şi actele anexate, în limba rusă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la legislaţia aplicabilă în materia extrădării, Curtea a constatat că sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea numitei A..
Curtea a avut în vedere că în urma controlului de regularitate internaţională efectuat conform art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a constatat că persoana extrădabilă A. este cetăţean rus, între România şi Federaţia Rusă fiind aplicabile dispoziţiile Convenţiei Europene de Extrădare, încheiată la Paris la 13.12.1957, iar la cererea de extrădare a fost ataşată documentaţia prevăzută de art. 36 din Legea nr. 302/2004 republicată, în limba română.
Curtea a constatat că persoana extrădabilă este urmărită internaţional de autorităţile judiciare din Federaţia Rusă, împotriva sa fiind în desfăşurare o procedură penală pentru comiterea infracţiunii de participare la o formaţiune armată pe teritoriul unui stat străin care nu este prevăzută de legea acestui stat în scopuri contrare Federaţiei Ruse, prev. de art. 208, partea 2 din C. pen. al Federaţiei Ruse.
În fapt, conform menţiunilor din Decretul Investigatorului principal al Departamentului de Investigaţii al Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei din 28.10.2017, din Decizia de Anchetă privind punerea în mişcare a unui dosar penal şi acceptarea acestuia în urmărire din 13.10.2017, din Ordinul de Căutare din 29.10.2017 şi din Decizia de Anchetă de anunţarea învinuitului pe lista de urmărire internaţională din 15.12.2017, în sarcina persoanei extrădabile s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
În august 2016, data şi ora exactă nu au fost stabilite de anchetă,A., înregistrată la adresa: Republica Cecenă, Grozny, districtul Zavodskoy, strada x, casa nr. 127, locuind la adresa: Republica Cecenskaia, oraşul Grozny, districtul Oktyabrsky, strada x, casa nr. 81 realizând intenţia criminală, a părăsit Federaţia Rusă spre Turcia, de unde, la o oră neprecizată, a trecut graniţa Siriei, folosind un general paşaport seria x nr. x, eliberat la 11 septembrie 2015 de Oficiul Serviciului Federal de Migraţie al Teritoriului Stavropol, pentru o perioadă de cinci ani. În august 2016, A.. acţionând cu intenţie directă, adică dându-şi seama de caracterul periculos din punct de vedere social şi dorind apariţia acestora pe teritoriul Republicii Arabe Siriene, a intrat într-o formaţiune armată neprevăzută de legislaţia acestui stat, în scopuri contrare prevederilor interesele Federaţiei Ruse la care participă în prezent. Acţionând ca parte a formaţiunii armate ilegale menţionate mai sus, A.. împreună cu alţi participanţi, sunt dotate cu arme de foc automate şi muniţie, care, după finalizarea cursurilor care includ împuşcături, antrenament exploziv, fizic, asalt şi pregătire religioasă, sunt folosite pentru îndeplinirea scopurilor de funcţionare a unei formaţiuni armate neprevăzute de legislaţia Republicii Arabe Siriene. Până acum, A.. nu şi-a anunţat retragerea din grupul armat ilegal. Nu există informaţii despre locaţia A.. pe teritoriul Federaţiei Ruse. Astfel, prin acţiunile sale deliberate, A., a săvârşit o infracţiune în temeiul părţii 2 a articolului 208 din C. pen. al Federaţiei Ruse - participarea pe teritoriul unui stat străin la o formaţiune armată neprevăzută prin legislaţia acestui stat, în scopuri contrare intereselor Federaţiei Ruse.
Împotriva persoanei extrădabile, judecătorul Judecătoriei Oktyabrsky din oraşul Grozny a dispus, la data de 27.03.2018, luarea unei măsuri preventive sub formă de detenţie pe o perioadă de 2 luni din momentul extrădării acesteia în Federaţia Rusă.
Conform înscrisurilor anexate, infracţiunea pentru care este cercetată persoana extrădabilă se pedepseşte cu privaţiune de libertate pe un termen de la opt până la cincisprezece ani, cu restrângerea libertăţii pe un termen de la unu la doi ani, iar termenul de prescripţie a răspunderii penale nu a expirat.
Infracţiunea sus-menţionată îşi are corespondent în legislaţia română, în art. 35 alin. (1) rap. la art. 33 alin. (1) din Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, care se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi şi în privinţa căreia nu a intervenit prescripţia răspunderii penale.
În raport de aceste aspecte, Curtea a constatat că este îndeplinită şi condiţia prevăzută de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, respectiv cea a dublei incriminări.
Autorităţile judiciare ale Federaţiei Ruse au prezentat în cuprinsul cererii de extrădare, garanţii, în sensul că cererea de extrădare nu are scopul de a persecuta o persoană din motive politice, în legătură cu rasa, religia, naţionalitatea sau opiniile politice, persoanei extrădabile A., în Federaţia Rusă, îi vor fi oferite toate oportunităţile de apărare, inclusiv asistenţa avocaţilor, aceasta nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante, fiind garantată respectarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din 1950, precum şi convenţiile relevante ale Naţiunilor Unite, ale Consiliului Europei şi protocoalele acestora, iar în conformitate cu art. 14 din Convenţia europeană privind extrădarea din 13.12.1957, persoana extrădabilă A. va fi pedepsită numai pentru infracţiunile în legătură cu care se realizează extrădarea, iar după încetarea urmăririi penale sau a judecăţii şi în cazul pronunţării unei sentinţe de vinovăţie, după executarea pedepsei sau eliberarea acestuia, va putea să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse, iar dacă va fi extrădată în Rusia, persoana extrădabilă A. va fi ţinută într-o instituţie care ţine cont de standardele prev. de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 1950, iar angajaţii Ambasadei României în Federaţia Rusă o vor putea vizita pentru a verifica respectarea garanţiilor.
Fiind audiată în instanţă, potrivit disp. art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă a arătat că nu consimte la predarea sa voluntară, nefiind de acord să fie extrădată şi predată autorităţilor din Federaţia Rusă, precizând că doreşte să beneficieze de dreptul de azil în România. Fiind întrebată în legătură cu opoziţia la extrădare, aceasta a arătat, în esenţă, că învinuirile ce îi sunt aduse sunt false, iar datele indicate în actele ataşate cererii de extrădare nu corespund cu situaţia reală, considerându-se nevinovată. De asemenea, a arătat că în luna august 2016 a intrat în Ucraina, unde a locuit până în anul 2022 când a începu războiul. A mai făcut referire la faptul că în luna octombrie 2015 a fost răpită, sechestată şi lovită de oamenii lui D..
Persoana extrădabilă nu a indicat mijloace de probă admise de legea română pentru a-şi întemeia opoziţia la extrădare.
De altfel, potrivit disp. art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, opoziţia nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare.
Or, persoana extrădabilă şi-a formulat apărări în sensul că se consideră nevinovată de acuzaţia adusă împotriva ei şi că în situaţia în care va fi extrădată, nu îşi va putea dovedi nevinovăţia.
Curtea a avut în vedere disp. art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Prin urmare, deşi persoana extrădabilă şi-a formulat apărări în legătură cu netemeinicia acuzaţiilor ce i-au fost aduse, s-a apreciat că în acest cadru procesual nu se pot analiza aspectele invocate de persoana extrădabilă în sensul nevinovăţiei sale.
Deşi apărarea a invocat faptul că persoana extrădabilă A. este o victimă a regimului represiv din Republica Cecenă din cadrul Federaţiei Ruse, în cauză fiind vorba despre un dosar penal "fabricat", în scopul de a se obţine extrădarea în Rusia a persoanei extrădabile pentru a fi pedepsită potrivit altor reguli decât cele prevăzute de legile invocate prin cererea de extrădare, respectiv C. pen. al Rusiei, fiind vorba despre tratamente inumane, degradante, împotriva demnităţii umane de care, se teme persoana extrădabilă că îi vor fi aplicate în cazul în care ar fi extrădată, Curtea a apreciat că extrădarea sus-numitei nu se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice, şi, de asemenea, nu există temerea că prin extrădarea sus-numitei, viaţa sau libertatea acesteia ar fi pusă în pericol, că aceasta ar fi suspusă la tortură, tratamente inumane şi degradante.
Aceasta, întrucât autorităţile judiciare ale Federaţiei Ruse au prezentat în scris, în documentele transmise Ministerului Justiţiei, o serie de garanţii.
Astfel, aşa după cum s-a arătat, s-a precizat că cererea de extrădare nu are scopul de a persecuta o persoană din motive politice, în legătură cu rasa, religia, naţionalitatea sau opiniile politice, persoanei extrădabile A., în Federaţia Rusă, îi vor fi oferite toate oportunităţile de apărare, inclusiv asistenţa avocaţilor, aceasta nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante, fiind garantată respectarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din 1950, precum şi convenţiile relevante ale Naţiunilor Unite, ale Consiliului Europei şi protocoalele acestora, iar în conformitate cu art. 14 din Convenţia europeană privind extrădarea din 13.12.1957, persoana extrădabilă A. va fi pedepsită numai pentru infracţiunile în legătură cu care se realizează extrădarea, iar după încetarea urmăririi penale sau a judecăţii şi în cazul pronunţării unei sentinţe de vinovăţie, după executarea pedepsei sau eliberarea acestuia, va putea să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse, iar dacă va fi extrădată în Rusia, persoana extrădabilă A. va fi ţinută într-o instituţie care ţine cont de standardele prev. de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 1950, iar angajaţii Ambasadei României în Federaţia Rusă o vor putea vizita pentru a verifica respectarea garanţiilor.
În ceea ce priveşte faptul că persoana extrădabilă a formulat cerere de azil în România, Curtea a avut în vedere că această împrejurare nu prezintă relevanţă juridică în momentul derulării procedurii de soluţionare a cererii de extrădare.
Astfel, Inspectoratul General Pentru Imigrări - Direcţia Azil şi Integrare a comunicat instanţei prin adresa nr. x din data de 13.04.2022 că numita A., a formulat cerere de protecţie internaţională pe teritoriul României la data de 01.04.2022, solicitarea celei în cauză fiind în curs de soluţionare.
De asemenea, Inspectoratul General pentru Imigrări - Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Rădăuţi a comunicat instanţei prin adresa nr. x din data de 15.04.2022, că persoana extrădabilă A. a formulat la data de 01.04.2022 cererea de azil cu numărul x.
S-a mai arătat că cererea de azil a cetăţeanului din Federaţia Rusă, A. este în etapa administrativă şi încă nu a fost pronunţată o hotărâre în cazul solicitantei.
La data de 19.04.2022, orele 12:00, la Centrul de Reţinere şi Arestare Suceava, a fost planificat atât interviul preliminar, cât şi interviul de determinare a acordării unei forme de protecţie. Solicitanta are dreptul să depună în sprijinul cererii sale de azil documente şi probe care să îi susţină cauza. S-a menţionat faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 122/2006, analizarea documentelor depuse de solicitant şi a informaţiilor din ţara de origine a acestuia este obligatorie.
Nu s-a putut preciza data la care se va emite o hotărâre în cauză, aceasta depinzând în mare măsură de conţinutul documentaţiei depuse şi de informaţiile din ţara de origine obţinute, arătându-se că se va face tot posibilul pentru încadrarea în termenul legal de 30 de zile de la preluarea dosarului de către ofiţerul de decizie (04.04.2022), aşa cum este prevăzut la art. 52 din Legea nr. 122/2006.
În ceea ce priveşte declanşarea sau nu a procedurii accelerate, prevăzută de art. 75 şi următoarele din legea sus-menţionată, decizia este atributul ofiţerului de caz, pe care o poate lua în urma analizei tuturor elementelor dosarului, sens în care nu se poate antepronunţa la acest moment. Indiferent de tipul procedurii, ordinară sau accelerată, solicitantul are dreptul de a formula plângere, în condiţiile art. 55 sau 80 din Legea nr. 122/2006, după caz.
În niciuna din variante nu este posibilă finalizarea procedurilor de azil până la data de 18.04.2022. Totodată, s-a solicitat să se aibă în vedere şi prevederile art. 6 din Legea nr. 122/2006, privind garanţia nereturnării solicitanţilor de azil, cu precizarea că se va comunica instanţei luarea unei soluţii şi stadiul ulterior al procedurii, dacă eventual hotărârea va fi contestată în termenul legal, precum şi alte date de interes.
În legătură cu formularea cererii de azil, deşi în potrivit disp. art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, în conformitate cu care nu pot fi extrădaţi din România solicitanţii de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante, Curtea are în vedere că în conformitate cu disp. alin. (2) al art. 19 din Legea nr. 302/2004, "calitatea de cetăţean român, solicitant de azil sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare în România se apreciază la data rămânerii definitive a hotărârii asupra extrădării. Dacă această calitate este recunoscută între data rămânerii definitive a hotărârii de extrădare şi data convenită pentru predare, se va pronunţa o nouă hotărâre în cauză."
Curtea a avut în vedere că reprezentantul Ministerului Public a solicitat arestarea persoanei extrădabile pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea extrădării.
Cu privire la această cerere, Curtea a avut în vedere că potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, "arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune şi este prelungită de acelaşi complet învestit cu soluţionarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăşi 180 de zile. După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite de îndată mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. Prevederile C. proc. pen. cu privire la conţinutul şi executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."
Astfel, potrivit textului de lege sus-menţionat, la stabilirea măsurii preventive, Curtea a avut în vedere dispoziţiile legale aplicabile în materie, urmând a analiza oportunitatea şi necesitatea instituirii măsurii preventive.
În acest sens, Curtea a constatat că privarea de libertate a persoanei extrădabile prin arestarea provizorie în vederea extrădării se întemeiază pe necesitatea de a evita riscul ca aceasta să fugă, în condiţiile în care nu are nicio legătură cu România, lipsa unei reşedinţe pe teritoriul României putând împiedica buna desfăşurare a procedurii de faţă.
Prin urmare, Curtea a apreciat că se impune, luarea, faţă de aceasta, a măsurii arestării provizorii, pentru o perioadă de 30 de zile, pentru a se asigura desfăşurarea în bune condiţii a procedurii de extrădare.
Având în vedere cele reţinute, constatând că în cauză nu s-au identificat motive de refuz al extrădării, persoana extrădabilă nefiind exceptată de la extrădare, Curtea în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării numitei A..
Această hotărâre a fost îndreptată prin încheierea din data de 21 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022 în sensul că s-a înlăturat paragraful nr. 6 de la pag. 8, care a fost inserat din eroare.
Împotriva sentinţei penale nr. 34 din data de 18 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 21 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022 a formulat contestaţie persoana solicitată A..
Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei şi în rejudecare respingerea cererii de extrădare, arătând că:
- în raport de dispoziţiile art. 52 alin. (7) coroborate cu dispoziţiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, nu pot fi extrădaţi solicitanţii de azil politic în cazurile şi condiţiile în care, prin extrădare în ţara de origine, viaţa, libertatea sau integritatea persoanei ar fi puse într-o stare de pericol grav;
- dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevăd un motiv obligatoriu de refuz al extrădării, în condiţiile în care există argumente care să conducă la concluzia conform căreia extrădarea unei persoane este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii acesteia pe motive de rasă, religie, orientare politică sau apartenenţă la un grup;
- înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum şi susţinerile verbale ale contestatoarei, în sensul că în timpul audierilor realizate de către autorităţile din Rusia drepturile procesuale ale acesteia au fost încălcate, dovedesc starea de temere resimţită de aceasta;
- plecarea contestatoarei de pe teritoriul Rusiei a fost determinată de necesitatea efectuării în străinătate a unor consultaţii medicale ale copilului acesteia, însă, din cauza stării de temere resimţite, nu a mai revenit în ţară.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât şi din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază contestaţia ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prioritar analizei motivelor invocate, Înalta Curte notează că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 80/1997 pentru ratificarea Convenţiei europene de extrădare semnată la Paris la data de 13 decembrie 1957.
Totodată, potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, pot fi extrădate din România, în condiţiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranţă, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanţei penale în statul solicitant.
Din analiza lucrărilor dosarului, se observă că împotriva persoanei solicitate A. a fost transmisă difuziunea de urmărire internaţională din data de 24.04.2018 prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală - Interpol Moscova, Rusia (nr. de referinţă BNC: x, referinţă caz Secretariatul General INTERPOL: x, nr. dosar INTERPOL: x) şi a fost emis mandatul de arestare la data de 27.03.2018 de către Tribunalul districtual Oktyabrsky, Grozny, Rusia, aceasta fiind cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de participare la grupare armată ilegală, prev. de secţiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc.
La data de 28.10.2017, Departamentul de Investigaţii al Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei pentru oraşul Groznîi a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva numitei A., la data de 27.03.2018 fiind luată de către Judecătoria Oktyabrsky, Groznîi măsura arestării preventive, în lipsă, pentru 2 luni din momentul punerii în executare.
În fapt, în sarcina persoanei solicitate A., s-a reţinut că "În perioada 08.2016 până la 27.03.2018, împărtăşind idei extremiste, a părăsit Rusia, deplasându-se în Siria şi s-a alăturat în mod intenţionat, ca luptător străin la formaţiunea armată teroristă "B.", care este raportată ca fiind o parte a organizaţiei teroriste "Statul islamic", iar până în prezent nu a încetat de bună voie să participe la această formaţiune armată teroristă".
Persoana solicitată nu beneficiază de statutul de refugiat sau de protecţie subsidiară, având formulată doar o cerere de azil care este nesoluţionată, persoana solicitată A. fiind identificată de către poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Siret la data de 11.03.2022, ora 19:12 pe sensul de intrare în România, iar în urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că persoana face obiectul unei alerte Interpol cu menţiunea "ARREST", emisă de Federaţia Rusă la data de 24.04.2018 şi a unei semnalări la art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006, emisă de Germania la data de 09.12.2019, având ca menţiune la tip infracţiune "terorism - activităţi conexe". De asemenea, la dosar nu sunt date din care să rezulte că persoana extrădabilă a avut statutul de refugiat sau să fi beneficiat de protecţie în Ucraina.
În cauză se constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune extrădarea, întrucât faptele ce motivează extrădarea (participare la grupare armată ilegală prevăzute de secţiunea 2, art. 208 din C. pen. rusesc) au corespondent în legea română ca fiind infracţiuni de terorism prevăzute de art. 35 alin. (1) rap la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 535 din data de 25 noiembrie 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, care se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, iar în cauză nu se reliefează motive opţionale sau obligatorii de refuz al extrădării, în conformitate cu art. 18 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, republicată.
Astfel, persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean rus, între cele două state sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei Europene privind Extrădarea din 1957, la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată, iar extrădarea este cerută având în vedere că persoana solicitată este urmărită internaţional de autorităţile judiciare din Federaţia Rusă, împotriva sa fiind în desfăşurare o procedură penală pentru comiterea infracţiunii de participare la o formaţiune armată pe teritoriul unui stat străin care nu este prevăzută de legea acestui stat în scopuri contrare Federaţiei Ruse, prev. de art. 208, partea 2 din C. pen. al Federaţiei Ruse, ceea ce face ca exigenţele art. 26 din Legea nr. 302/2004, republicată, să fie îndeplinite.
De asemenea, în cauză este îndeplinită condiţia dublei incriminări, prevăzută de art. 24 din lege, iar aceste fapte, în raport de data comiterii lor - 2016 - nu sunt acoperite de prescripţia generală sau specială şi nici de amnistie sau graţiere, potrivit legislaţiei din România şi Federaţia Rusă, în condiţiile art. 33-35 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Totodată, în cauză nu se identifică motive obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării, potrivit art. 21 şi art. 22 din lege şi nici nu sunt indicii de încălcare a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de CEDO sau un alt instrument internaţional pertinent în domeniu, ratificat de România.
Deşi persoana solicitată A. a susţinut că se consideră nevinovată de acuzaţia formulată împotriva acesteia, Înalta Curte constată că în acest cadru procesual nu se poate analiza temeinicia acuzaţiei. Nerecunoaşterea săvârşirii infracţiunilor care constituie obiectul cererii de extrădare, nu este un motiv de refuz al extrădării, prevăzut de Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta fiind o chestiune care vizează fondul cauzei şi asupra căreia autorităţile judiciare române, învestite exclusiv cu cererea de extrădare, nu se pot pronunţa în niciun mod.
Conform art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, opoziţia la extrădare nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădare. Or, în cauză, persoana solicitată A. nu a formulat obiecţii la identitate, iar opoziţia sa la extrădare bazată pe motivele sus-amintite nu poate fi primită de Înalta Curte.
Totodată, Înalta Curte constată că sunt nefondate susţinerile persoanei solicitate în sensul că în Federaţia Rusă îi va fi pusă în pericol viaţa, nefiind depuse niciun fel de dovezi cu privire la faptul că viaţa, libertatea sau integritatea acestei persoane ar fi puse în pericol sau că persoana a cărei extrădare se solicită ar fi expusă la tratamente inumane sau degradante în statul de origine în caz de predare.
Înalta Curte constată, în acord cu instanţa de fond şi contrar susţinerilor apărării, că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Astfel, în documentele transmise Ministerului Justiţiei din România autorităţile judiciare din Federaţia Rusă au oferit o serie de garanţii în sensul că, cererea de extrădare nu are scopul de a persecuta o persoană din motive politice, în legătură cu rasa, religia, naţionalitatea sau opiniile politice, persoanei extrădabile A., în Federaţia Rusă, îi vor fi oferite toate oportunităţile de apărare, inclusiv asistenţa avocaţilor, aceasta nu va fi supusă torturii, tratamentelor sau pedepselor crude, inumane sau degradante, fiind garantată respectarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din 1950, precum şi convenţiile relevante ale Naţiunilor Unite, ale Consiliului Europei şi protocoalele acestora. În acelaşi sens, în conformitate cu art. 14 din Convenţia europeană privind extrădarea din 13.12.1957, s-a arătat că persoana extrădabilă A. va fi pedepsită numai pentru infracţiunile în legătură cu care se realizează extrădarea, iar după încetarea urmăririi penale sau a judecăţii şi în cazul pronunţării unei sentinţe de condamnare, după executarea pedepsei sau eliberarea acesteia, va putea să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse. Autorităţile judiciare din Federaţia Rusă au mai garantat că, dacă va fi extrădată în Rusia, persoana extrădabilă A. va fi ţinută într-o instituţie care ţine cont de standardele prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 1950, iar angajaţii Ambasadei României în Federaţia Rusă o vor putea vizita pentru a verifica respectarea garanţiilor.
În ceea ce priveşte cererea de azil formulată în România la care a făcut referire persoana extrădabilă A., Înalta Curte constată că, într-adevăr aceasta s-a adresat cu cerere de azil Inspectoratului General pentru Imigrări - Centrul Regional de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil Rădăuţi înregistrată sub nr. x din data de 01.04.2022.
Potrivit art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, solicitant sau solicitant de azil este cetăţeanul străin sau apatridul care şi-a manifestat voinţa de a obţine protecţie internaţională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat. Totodată, potrivit art. 34 alin. (1) din acelaşi act normativ, o persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.
Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, solicitanţii de azil nu pot fi extrădaţi din România în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante. Prin urmare, simpla depunere a cererii de azil nu este suficientă pentru a fi apreciate ca fiind persoane exceptate de la extrădare.
În cauză nu au fost depuse dovezi din care să rezulte că în ţara de origine în care se solicită extrădarea persoanei străine A. viaţa sau libertatea acesteia va fi pusă în pericol sau ar fi supusă la tortură, tratamente inumane şi degradante. Simpla afirmaţie în acest sens a persoanei extrădabile nu este suficientă pentru a o excepta de la extrădare, în contextul în care toate celelalte condiţii privind extrădarea pasivă sunt îndeplinite, aşa cum în mod întemeiat a constatat şi prima instanţă. Dimpotrivă, în cererea de extrădare se menţionează în mod expres că în cazul în care va fi extrădată, persoana solicitată A. va fi ţinută într-o instituţie care ţine cont de standardele prevăzute de Convenţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar angajaţii Ambasadei României în Federaţia Rusă o vor putea vizita pentru verificarea standardelor.
Prin urmare, Înalta Curte constată că persoana solicitată A. nu are calitatea de persoană exceptată de la extrădare, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât nu are cetăţenie română, nu are domiciliul şi nici reşedinţa pe teritoriul României, nu i s-a acordat dreptul de azil în România şi nu beneficiază de statutul de refugiat sau de protecţie subsidiară în România.
Deopotrivă, nu poate constitui un motiv de refuz al acordării extrădării conflictul militar ruso-ucrainean, admiterea cererii de extrădare având ca fundament actele dosarului şi nu situaţiile conjuncturale care nu implică de plano încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanei solicitate, neexistând la dosar niciun element probator care să conducă la această concluzie. De altfel, mandatul de arestare şi alerta INTERPOL au fost emise cu mult timp în urmă, respectiv la 27.03.2018 şi 24.04.2018, ulterior deschiderii unui dosar penal în legătură cu persoana extrădabilă de către Parchetul Federaţiei Ruse, Parchetul Republicii Cecene, în data de 13.10.2017 şi a actelor de căutare a persoanei extrădabile efectuate de acest parchet până în data de 15.12.2017, când a fost trecută pe lista internaţională de urmărit.
Împrejurările invocate de persoana solicitată A., în sensul că nu îşi dă consimţământul la extrădare, întrucât prin extrădare în ţara de origine, viaţa, libertatea sau integritatea persoanei ar fi puse într-o stare de pericol grav, nu constituie motiv de refuz al extrădării prevăzute de lege.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că natura faptelor pentru care este cercetată în statul de origine, precum şi existenţa unei semnalări la art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006, emisă de Germania la data de 09.12.2019, având ca menţiune la tip infracţiune "terorism - activităţi conexe", exclude extrădarea persoanei străine A. în scopul urmăririi penale pentru o infracţiune de natură politică sau pentru o infracţiune conexă unei infracţiuni politice ori în scopul urmăririi sau pedepsirii acesteia pe motive de rasă, religie, orientare politică sau apartenenţă la un grup, în lipsa unor date şi informaţii la dosarul cauzei în acest sens.
Totodată, Înalta Curte observă seriozitatea şi gravitatea faptelor pentru care este urmărită penal în statul de origine persoana extrădabilă, evidenţiată şi de existenţa semnalării emisă de Germania la data de 09.12.2019 pentru infracţiuni de tip "terorism-activităţi conexe". Trebuie remarcat faptul că în temeiul art. 24 alin. (1) din Regulamentul SIS II 1987/2006 datele cu privire la resortisanţii din ţări terţe care fac obiectul unei semnalări ca inadmisibil sau având interdicţie de şedere sunt introduse pe baza unei semnalări naţionale care este rezultatul unei decizii luate de autorităţile administrative sau de instanţele judecătoreşti competente cu respectarea normelor de procedură prevăzute de legislaţia naţională, pe baza unei evaluări individuale.
De asemenea, potrivit art. 24 alin. (2) din Regulamentul SIS II 1987/2006, o semnalare este introdusă atunci când decizia menţionată la alin. (1) se întemeiază pe ameninţarea la adresa ordinii sau a securităţii publice sau la adresa securităţii naţionale pe care o poate constitui prezenţa unui resortisant dintr-o ţară terţă pe teritoriul unui stat membru.
Astfel, un stat al Uniunii Europene, Germania, a apreciat că prezenţa persoanei extrădabile A. constituie o ameninţare la adresa ordinii sau securităţii publice sau la adresa securităţii naţionale, existând motive serioase să se creadă că a comis o infracţiune gravă sau despre care există indicii reale că intenţionează să comită o astfel de infracţiune pe teritoriul unui stat membru, indicând în semnalare acelaşi gen de infracţiuni pentru care s-a emis cererea de extrădare, anume infracţiuni de tip "terorism -activităţi conexe".
Înalta Curte subliniază că nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei procedurii penale pentru care autoritatea străină cere extrădarea şi nici asupra oportunităţii extrădării, conform art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2002, republicată, însă, în egală măsură, nu poate face abstracţie de natura şi gravitatea faptelor pentru care persoana extrădabilă este urmărită penală în statul de origine, anume, infracţiuni de terorism, pentru care a fost emisă o semnalare potrivit art. 24 din Regulamentul SIS II 1987/2006 şi de către Germania.
În egală măsură, deşi persoana extrădabilă susţine că dreptul la un proces echitabil ar fi fost încălcat, Înalta Curte constată că nu dispune de suficiente date pentru a aprecia că dreptul la un proces echitabil ar fi fost sau va fi nesocotit, astfel încât extrădarea să poată fi refuzată, în conformitate cu art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2002, republicată.
În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că o decizie de extrădare sau expulzare poate ridica în mod excepţional o problemă în temeiul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în care persoana ar risca să sufere în statul solicitant o denegare flagrantă de justiţie, respectiv depăşirea simplelor nereguli sau lipsa garanţiilor în cadrul procesului, care ar fi de natură să determine încălcarea art. 6 din Convenţie, dacă ar avea loc în însuşi statul solicitant şi, în consecinţă, să determine anularea sau chiar distrugerea dreptului protejat în acest articol (cauza Ahorugeze împotriv Suediei, cauza Othman - Abu Quatada împotriva Regatului Unit).
Or, din punct de vedere formal, cererea de extrădare corespunde conţinutului prevăzut de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, iar în sprijinul cererii au fost depuse cererea de extrădare, formulată de către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse, decretul din 28.10.2017, de punere în mişcare a acţiunii penale, decizia de anchetă din data de 13.10.2017, de începere a acţiunii penale, decizia de dare în urmărire, din data de 29.10.2017, decizia de dare în urmărire internaţională din data de 15.12.2017, hotărârea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, din data de 27.03.2018 încheierea de confirmare a cetăţeniei ruse a persoanei urmărite, cererea de înlocuire a paşaportului persoanei urmărite.
Este adevărat că pentru a verifica dacă există un risc de denegare flagrantă de justiţie trebuie luate în considerare consecinţele previzibile ale trimiterii persoanei extrădabile în ţara de origine, luând în considerare situaţia generală din aceasta şi circumstanţele specifice ale cauzei respective, aşa cum a subliniat Curtea Europeană în considerentele hotărârilor menţionate. Înalta Curte constată însă că la dosarul cauzei nu există date din care să rezulte că situaţia generală din statul solicitant determină încălcarea de plano a dreptului la un proces echitabil a persoanei extrădabile.
Înalta Curte nu a constatat existenţa unor împrejurări care să constituie motive de refuz la extrădare, susţinerile persoanei solicitate fiind simple supoziţii, nefiind relevate indicii care să le susţină, cu ocazia examenului de regularitate şi nici în cursul procedurii judiciare. Prin urmare, sentinţa contestată este legală şi temeinică, în cauză fiind îndeplinite condiţiile pentru extrădare prevăzute de Convenţia Europeană de Extrădare semnată la Paris la data de 13 decembrie 1957 şi că motivele de opoziţie invocate de persoana solicitată A. sunt neîntemeiate.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 34 din data de 18 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 21 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Potrivit art. 273 alin. (5) C. proc. pen. onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 34 din data de 18 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 21 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.
Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 mai 2022.