Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea ce formează obiectul căii de atac
Prin decizia nr. 2245 din 21 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis excepţia inadmisibilităţii şi, în consecinţă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 46/2021 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Ştergere Biroul de Credit S.R.L.
În motivarea hotărârii pronunţate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a reţinut considerentele ce vor fi redate în cele ce urmează.
Decizia ce formează obiectul recursului în dosarul nr. x/2020 nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în legislaţia noastră fiind exclusă posibilitatea legală a declarării recursului la recurs.
Recursul formulat în cauza pendinte are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat nul, pentru nemotivare, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva încheierii din 23 martie 2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, astfel că, decizia atacată conform art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. este definitivă, în raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Caracterul definitiv conferit acestei decizii, prin reglementarea legală, exclude posibilitatea declarării căii de atac a recursului.
În consecinţă, decizia pronunţată de instanţa de recurs fiind definitivă, ea nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale, în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
2. Cererea intitulată "apel provocat"
Împotriva hotărârii menţionate la punctul 1 de mai sus, recurenta a formulat o cale de atac intitulată "apel provocat", prin care solicită înscrierea pârâtului B., din dosarul nr. x/2019, în datele Biroului de Credit cu istoric negativ şi blocarea acestuia de a mai contracta credite de la diverse bănci pe un termen cât mai îndelungat, întrucât, de la 2 aprilie 2019, nu a respectat Convenţia încheiată în procedura de divorţ cu copii minori autentificată de Biroul Individual Notarial C. la 21.11.2017.
3. Întâmpinarea
Intimatul Ştergere Biroul de Credit S.R.L. a depus întâmpinare, formulată însă în dosarul nr. x/2020, prin care solicită: admiterea excepţiei lipsei obiectului şi lipsei calităţii procesuale; respingerea cererii de chemare în judecată şi a apărărilor pe fondul cauzei, ca neîntemeiate. Intimatul arată, de asemenea, că nu are calitate procesuală în dosarele nr. x/2020, nr. y/2020, nr. z/2020 şi nr. 9930/303/2019.
II. Considerentele Înaltei Curţi
În temeiul art. 248 alin. (1) şi alin. (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, pentru considerentele arătate în continuare, este întemeiată excepţia inadmisibilităţii căii de atac intitulate "apel provocat", invocată de instanţă, din oficiu, excepţie de procedură ce face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a cauzei.
Aşa cum rezultă din expunerea de la pct. I, hotărârea împotriva căreia recurenta A. a formulat calea de atac intitulată "apel provocat" este o hotărâre pronunţată în soluţionarea unei cereri de recurs, fiind o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Mai mult, prin decizia atacată (decizia nr. 2245 din 21 octombrie 2021) a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de către recurenta A. împotriva deciziei nr. 46/2021 din 29 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, cu privire la un alt recurs.
Or, potrivit art. 466 alin. (1) - (3) C. proc. civ. "(1) Hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Sunt supuse apelului şi hotărârile date în ultimă instanţă dacă, potrivit legii, instanţa nu putea să judece decât în primă instanţă. (3) Hotărârile date în ultimă instanţă rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunţate în primă instanţă.", iar, conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".
În ceea ce priveşte competenţa completurilor de 5 judecători în materie civilă, art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune în sensul următor:
"Art. 24. - (1) Completele de 5 judecători [...] soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.
(2) Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători."
În aceste condiţii, hotărârea atacată nu este supusă niciunei căi de atac în condiţiile art. 466 alin. (1) - (3), art. 483 alin. (1) C. proc. civ., art. 24 din Legea nr. 304/2004 ori ale altor dispoziţii legale.
Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, ar constitui o încălcare a principiului constituţional referitor la folosirea căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituţie, conform căruia "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", şi, corelativ, a principiului legalităţii căii de atac, reglementat prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) şi alin. (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel provocat" ce formează obiectul prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de A. împotriva deciziei nr. 2245 din 21 octombrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 aprilie 2022.
Procesat de GGC - LM