Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

Prin Sentinţa penală nr. 120 din data de 23 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021, cu majoritate, s-au dispus următoarele:

În baza art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. (respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României).

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen.

În baza art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, s-a dispus condamnarea inculpatei A., la pedeapsa de 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. (respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României).

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale stabilite prin sentinţă şi s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 luni, reprezentând 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare, pedeapsa principală rezultantă fiind de 2 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, termen stabilit în condiţiile art. 92 din C. pen. şi care va curge de la data rămânerii definitive a sentinţei.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Mehedinţi, la datele stabilite de această instituţie;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpata A. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Mehedinţi sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatei obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Drobeta Turnu Severin sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinţi.

S-a dispus ca un exemplar al sentinţei să se comunice Serviciului de Probaţiune Mehedinţi.

De asemenea, s-a atras atenţia inculpatei A. asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 96 C. pen., punându-i-se în vedere acesteia că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatei A., alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen.

Totodată, s-a stabilit că în baza art. 68 alin. (1) lit. b) din C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. se execută de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

S-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurator instituită prin Ordonanţa nr. x/D/P/P2021 din 09.09.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, asupra sistemelor informatice şi suporţilor de stocare a datelor informatice aparţinând inculpatei A., respectiv, terminalul mobil marca x cu seria x şi seria x, având SN: x, ce are introdusă cartela SIM 1, inscripţionată "B.", seria x şi număr de apel x, respectiv cartela SIM 2, cu sigla x, seria x şi numărul de apel x, şi cardul de memorie microSD x, seria x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpata A. a următoarelor bunuri ce au fost folosite de către inculpată la săvârşirea infracţiunilor:

- terminalul mobil marca x DualSim cu seria x şi seria x, având SN: x, ce are introdusă cartela SIM 1, inscripţionată "B.", seria x şi număr de apel x, respectiv cartela SIM 2, cu sigla x, seria x şi numărul de apel x;

- cardul de memorie x, seria x x.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., inculpata A. a fost obligată la plata sumei de 4.500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., s-a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1000 RON, să rămână în sarcina statului.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatei, a fost formulată opinie separată în sensul executării în regim de detenţie.

Pentru a pronunţa această hotărâre, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele:

I. Prin rechizitoriul din 12.10.2021 emis în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatei A., pentru săvârşirea infracţiunilor:

- "promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni", prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi

- "accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau a altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea unor astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare", prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut că fapta inculpatei A. de a promova, în perioada cuprinsă între anul 2020 (data de 14.04.2020 fiind prima distribuire publică identificată a unor mesaje de propagandă teroristă islamică, mesaje găsite cu ocazia investigaţiilor online) - 22 februarie 2021, mesaje de susţinere a organizaţiei teroriste C./Statul Islamic, prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public (şi anume, utilizând sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul conturilor publice deţinute pe reţelele sociale x, y, w şi platformei online D.), cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, prin mesaje care susţineau în mod direct terorismul, indiferent dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Totodată, s-a constatat că fapta inculpatei A. de a accesa în mod repetat, în perioada 2020 (14.04.2020, prima accesare identificată) - 22 februarie 2021, prin intermediul sistemelor informatice - telefoanele mobile, materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste E., precum şi deţinerea, pe respectivele telefoane mobile (Sx şi cardul de memorie microSD x), de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste de factură islamică, ca parte a unui proces de radicalizare pe care îl parcurge, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

În procedura de cameră preliminară, prin încheierea din 06 decembrie 2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 345 C. proc. pen.., art. 102 alin. (2) C. proc. pen.. şi a Deciziei nr. 55/2020 a Curţii Constituţionale, au fost admise excepţia invocată din oficiu şi, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpata A., respectiv, excepţia nelegalităţii următoarelor probe, care au fost excluse din materialul probator:

- notele de redare din 26.01.2021, cu opisul aferent (aflate la filele x d.u.p.), reprezentând materiale neclasificate obţinute de SRI - UM 0466 Bucureşti în urma punerii în executare a activităţilor autorizate prin mandatul de securitate naţională nr. x, completat prin mandatele x şi x;

- notele din 16.08.2021 de redare de către SRI - Direcţia Regională de Informaţii Oltenia a convorbirilor telefonice (neclasificate) purtate de inculpată, obţinute în urma punerii în executare a mandatului de securitate naţională x (aflate la filele x d.u.p.) şi a opisului aferent emis de SRI - UM 0676 Craiova (aflat la fila x d.u.p.);

- înscrisul reprezentat de Anexa 65592/8.03.2021 - "Prezenţa membrilor organizaţiei C. în Şanliurfa (Turcia)", neclasificat, emis de Serviciul Român de Informaţii, aflat la fila x d.u.p.;

- înscrisul Anexa 1 - Secta ..., emis de Serviciul Român de Informaţii, aflat la filele x d.u.p.

S-a dispus îndepărtarea fizică din dosarul de urmărire penală a acestor mijloace de probă, precum şi eliminarea referirilor la mijloacele de probă excluse şi a eventualelor redări din conţinutul acestor mijloace de probă din cuprinsul rechizitoriului, măsuri realizate de parchet prin intervenţia directă asupra actului de sesizare a instanţei (fizic), iar nu prin întocmirea unui alt rechizitoriu.

S-a precizat că măsura va fi adusă la îndeplinire de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, căruia i s-a trimis Dosarul de urmărire penală nr. x/D/P/2020 împreună cu rechizitoriul emis la 12.10.2021, cu menţiunea ca acesta să fie restituit instanţei.

De asemenea, au fost respinse celelalte cereri şi excepţii formulate în procedura de cameră preliminară de inculpata A..

În temeiul dispoziţiilor art. 345 alin. (2) C. proc. pen.., s-a dispus comunicarea încheierii motivate procurorului şi inculpatei.

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen.., s-a dispus ca, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii motivate, procurorul să aducă la îndeplinire dispoziţiile încheierii şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatei sau solicită restituirea cauzei.

S-a precizat că participanţii la procesul penal au drept de contestaţie odată cu încheierea pronunţată potrivit art. 346 C. proc. pen.

La data de 08 decembrie 2021, prin adresa nr. x/2021, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice a comunicat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (3) C. proc. pen.., menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatei A., aşa cum a fost formulată prin dispozitivul Rechizitoriului nr. x din data de 12.10.2021, precizând, totodată, că aplicarea dispoziţiilor de excludere a unor probe, din cuprinsul încheierii din 06.12.2021, se va face după rămânerea definitivă a acesteia, când va dobândi caracter executoriu .

Prin Adresa nr. x/2021 din 14 decembrie 2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, s-a comunicat că, potrivit dispoziţiilor încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară, s-a procedat la îndepărtarea fizică, din Dosarul de urmărire penală nr. x/D/P/2020, a mijloacelor de probă indicate de judecătorul de camera preliminară în încheierea din 06.12.2021.

S-a mai precizat că, după îndepărtarea fizică a acestor mijloace de probă, au fost renumerotate şi sigilate volumele I şi II ale dosarului de urmărire penală, ce conţine 3 volume şi care a fost înaintat în original .

Totodată, s-a menţionat că, din Rechizitoriul nr. x/2020 din 12.10.2021 al D.I.I.C.O.T., secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, în baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen.., au fost eliminate referirile la mijloacele de probă excluse (enumerate mai sus) şi a eventualelor redări din conţinutul acestor mijloace de probă din cuprinsul actului de sesizare, modificări ce se regăsesc în cuprinsul "Actului de eliminare din cuprinsul Rechizitoriului nr. x D/P/2020 din data de 12.10.2021 a referirilor la mijloacele de probă excluse prin încheierea din 06.12.2021 a judecătorului de cameră preliminară", verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul ierarhic superior, şi anume procurorul-şef al secţiei de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice, care a fost înaintat instanţei. Deopotrivă, Parchetul a reiterat că îşi menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatei A., astfel cum a fost formulată prin dispozitivul Rechizitoriului nr. x din 12.10.2021.

Totodată, s-a reţinut că prin încheierea din 15 decembrie 2021, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 346 alin. (4) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală cu rechizitoriul din 12.10.2021 emis în Dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice (modificat în conţinutul material conform Actului din 14.12.2021 de eliminare din cuprinsul Rechizitoriului nr. x D/P/2020 din 12.10.2021 a referirilor la mijloacele de probă excluse prin încheierea din 06.12.2021), legalitatea administrării probelor ce nu au fost excluse prin încheierea din 16.12.2021, precum şi legalitatea efectuării actelor de urmărire penală.

În atare condiţii, s-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpata A. trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 332 alin. (4) şi art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

Încheierile pronunţate de judecătorul de cameră preliminară la 06.12.2021 şi 15.12.2021 au rămas definitive prin necontestare.

Cu privire la situaţia de fapt, prima instanţă a constatat că prin actul de sesizare s-a reţinut că, prin intermediul contului "A.", deţinut pe reţeaua socială x, inculpata a executat următoarele acţiuni, prin care a accesat în mod repetat şi stocat/deţinut materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice, respectiv a promovat public mesaje de susţinere directă a terorismului şi a elogiat organizaţiile teroriste, precum C./ISIL:

- la datele de 19.01.2021, 23.01.2021, 08.02.2021, 09.02.2021, 12.02.2021, 13.02.2021, 14.02.2021, 15.02.2021, a postat şi distribuit numeroase texte concepute personal, materiale de propaganda teroristă, fotografii, materiale video/filmări din teatre de război din Orientul Mijlociu, videoclipuri ce conţin execuţii prin spânzurare a unor prizonieri/captivi ai unor organizaţii teroriste, mesaje transmise de către inculpată către musulmanii moderaţi, în care aceasta condamnă atitudinea noncombativă a respectivilor.

De asemenea, s-a constatat că pe fondul sonor al acestor materiale rulează cântece religioase de genul "nasheed" care conţin în anumite versuri, îndemnuri la lupta împotriva "necredincioşilor".

S-a observat că marea majoritate a videoclipurilor postate pe acest profil prezintă marcaje care indică editarea individuală a acestora, posibil prin intermediul aplicaţiei F.. Astfel, suprapus, în coltul videoclipurilor s-au identificat iniţialele "A.", sau "A.", iar în cursul urmăririi penale, inculpata a recunoscut că a recurs la editarea materialelor de propagandă distribuite public.

- la data de 13.02.2021, inculpata a postat un material video cu durata de un minut, în cadrul căruia sunt prezentate execuţiile unor prizonieri prin spânzurare. Pe fundal se aude un nasheed, a cărui traducere este "Împăratul meu! Au murit ochi, au murit ochii celor pedepsiţi, iar tu îi refuzi."

- un alt material video cu durata de un minut, a fost postat pe acelaşi cont, iar în materialul video apare imaginea unui luptător islamic, având un arc cu săgeţi, călare pe un cal. Pe fundal se aude un nasheed, a cărui traducere este:

"Pacea se opreşte. Ai răbdare pentru a o prelungi! Bărbaţi ai războiului, voi sunteţi cei care trebuie să o realizaţi!" . În actul de sesizare a instanţei, s-a precizat că nasheed-ul îndeamnă la luptă, în speranţa că, după încheierea războiului, şi posibilei victorii a islamiştilor, peste teritoriul cucerit va domni pacea.

- tot la data de 13.02.2021, ora 20:32, inculpata a diseminat un material video în care sunt prezentate scene de luptă. Materialul în cauză a fost apreciat de nouă persoane, printre care şi utilizatori ai reţelei sociale x, cu profiluri specifice adepţilor organizaţiilor teroriste. S-a arătat că inculpata A. a preluat imaginea cu trei copii înarmaţi cu pistoale mitralieră tip X, fotografie diseminată la 15.02.2021, ora 02:05, la care a adăugat comentariul personal "Iubirile mele".

- la 13.02.2021, ora 20:47, inculpata A. a diseminat un material video în care sunt prezentate scene de luptă ale membrilor organizaţiei teroriste C.;

- la 14.02.2021, ora 17:57, inculpata A. a distribuit un material video de pe pagina personală de x (numele e scris în grafie arabă) în care este prezentat un discurs în limba arabă referitor la persoanele aflate în închisoare, material apreciat de 6 persoane;

- la 14.02.2021, ora 22:36, a distribuit un material video în care sunt prezentaţi luptători jihadişti în timpul antrenamentelor; material apreciat de 7 persoane;

- la data de 15.02.2021, ora 01:22, inculpata a diseminat un material video în care sunt prezentate accidente auto, urmate de explozii, posibil în state din Orientul Mijlociu;

- la 15.02.2021, inculpata A. a distribuit un mesaj personal în grafie arabă prin care susţine implementarea şi aplicarea legii Sharia, la care a adăugat semnul unicităţii lui G..

Procedând la verificarea contului public A., aferent reţelei sociale x, cont utilizat de inculpata A., şi conform celor consemnate în procesul-verbal din 16.03.2021, s-a stabilit că aceasta are un număr de 622 de urmăritori.

De asemenea, organele de urmărire penală au identificat mai multe conturi în care utilizatorii acestora postează diverse materiale de propagandă teroristă C., imagini cu persoane executate, imagini cu luptători ISIS, materiale foto şi video cu un puternic impact emoţional asupra privitorilor, şi care în mod obişnuit, nu ar putea fi privite/urmărite de către persoane cu un nivel normal de empatie/emotivitate.

Totodată, s-a arătat în actul de sesizare a instanţei că inculpata A. utilizând contul public "...", deţinut pe reţeaua socială w, a accesat în mod repetat şi stocat/deţinut, în sistemele informatice (telefonul mobil x şi cardul de memorie aferent telefonului x), materiale de propagandă teroristă, respectiv a promovat public mesaje de susţinere a terorismului şi a elogiat organizaţiile teroriste, precum C./ISIL, din care au fost menţionate următoarele materiale relevante:

- la data de 14.04.2020, inculpata a distribuit, public, un material video ce prezintă posibili luptători terorişti islamici, care poartă cagule pe faţă. Pe fundalul acestuia se aude un nasheed, a cărui traducere este:

"Ameninţarea în numele lui G. îi va sfărâma pe necredincioşi de orice protecţie. Îi va lovi rău! Limbile noastre care îl menţionează pe G., prin monoteismul nostru, ne vor proteja de primejdie"

- tot la data de 14.04.2020, inculpata a distribuit un material video în care apare imaginea unor luptători jihadişti înarmaţi, fundalul sonor al materialului video în cauză fiind reprezentat de H. preferat al organizaţiei teroriste C. - creat de I. - departamentul media al organizaţiei teroriste C., specializat în realizarea de materiale de propagandă în limba arabă (preponderent materiale audio anasheed şi recitări din Coran), a cărui traducere din limba arabă este:

"Jihadul celor credincioşi s-a prelungit. Prin cei care au ucis. Pe cei care ni s-au împotrivit. Pentru siguranţa pe care o cer cei de aici."

- la aceeaşi dată, 14.04.2020, inculpata a diseminat pe reţeaua publică de social media un alt material video, prezentând luptători pentru cauza jihadului, pe fundal rulând un nasheed, traducerea sa fiind:

"Viaţa ne-a alungat din locurile noastre, dar noi suntem cei care rămânem să păstrăm Shamul"

- în aceeaşi zi şi în acelaşi context, a mai distribuit un alt material video, în care apar luptători jihadişti cu cagule, imaginea fiind dublată de cântece specifice, traducerea fiind:

"Efectuaţi-vă rugăciunea şi ridicaţi-vă săbiile până ce numărul lor se va împrăştia. Mândria se află în spatele nostru prin curajul şi fermitatea noastră. Lupta noastră îi va face să cadă pe ei, iar mila lui G. va fi de partea noastră. O, voi oamenilor ai shariei, vom rămâne să împingem, vom merge înainte." Cântecul continuă pe versuri care îndeamnă la luptă;

- tot la 14.04.2020, inculpata a distribuit, public, un alt videoclip ce elogiază luptării pentru cauza jihadului, iar pe fundalul sonor se aude un nasheed, ce face apologia martiriului pentru o presupusă cauză "sfântă":

"Spre paradis, scrisoarea martirului. Cele mai scumpe lucruri. Noi suntem cei buni! Spre moschee s-a întâmplat să primească mila Lui."

- un alt material video distribuit public de inculpată la data de 14.04.2020, a arătat procurorul, prezintă doi indivizi mascaţi şi înarmaţi, având în spate steagul Statului Islamic - unul dintre bărbaţi îndeamnă, în limba arabă, pe cei care cred în cuvintele lui G. şi ale Profetului, pe cei care merg pe drumul lui G. "să lupte acum alături de ei împotriva celor care s-au aliat cu Diavolul" şi care, oricum vor pierde lupta pentru că Diavolul este slab. N.N: "Diavolul" este reprezentat de statele membre ale coaliţiei care luptă împotriva terorismului islamic;

- la data de 15.04.2020, inculpata a diseminat, public, un alt material video, ce elogiază luptătorii Statului Islamic, fundalul sonor fiind asigurat de nasheed, a cărui traducere este:

"Adevărul se află de partea lui G., iar tu eşti tovarăşul nostru. Te afli în compania noastră, iar victoria este de partea noastră." - cântecul continuă pe versuri care îndeamnă la luptă, după care versurile se repetă;

- la data de 16.04.2020, aceeaşi inculpată a postat un videoclip cu o durată de 4:05 minute, subtitrat în limba română, în care sunt prezentate atacurile statelor occidentale împotriva musulmanilor;

- la data de 24.04.2020, inculpata a postat un material video, cu o durată de 02:20 minute, şi în care apare imaginea unui luptător jihadist înarmat.

S-a arătat prin rechizitoriu şi faptul că fundalul sonor al materialului video în cauză este reprezentat de H. promovat de entitatea teroristă C." - creat de I. - departamentul media al organizaţiei teroriste C., specializat în realizarea de materiale de propagandă în limba arabă, traducerea anasheed-ului fiind:

"Ramadanul soseşte sub formă de binecuvântare de la G. cel Îndurător pentru viaţa pe care noi o iubim. Arma este purtată de către luptător fiind conectată cu G. şi cu speranţa de a-l răni pe inamicul Său." A fost constatat că versurile se repetă, iar materialul video a fost distribuit de inculpată şi prin intermediul aplicaţiei y;

- la data de 09.05.2020, inculpata a postat, public, şi diseminat, un alt material video de acelaşi gen, cu o durată de un minut, pe fundalul acestuia derulându-se un nasheed, a cărui traducere este:

"Oricând îi cer sprijinul echipei mele, frica mea dispare şi învingem orice competiţie. Oricât de violenţi ar fi ei, moartea se află doar sub sabia mea. Cât se întinde statul, necredincioşii pier, iar rănile noastre se vindecă.", materialul video fiind distribuit şi prin intermediul aplicaţiei y;

- la data de 14.05.2020, inculpata A. a distribuit, public, alt material video, cu o durată de 30 de secunde, specific propagandei în favoarea organizaţiilor teroriste islamice, în care se prezintă antrenamente ale luptătorilor jihadişti, iar pe fundal se aude un nasheed a cărui traducere este:

"O, tu, războinic al Ierusalimului! Haide! Grăbeşte-te! Luptă din greu şi mişcă-te precum vântul!"

- la data de 15.05.2020, inculpata a distribuit public un material video cu o durată de 26 de secunde, în care este prezentat imamul J., care susţinea că singurii care sunt legitimaţi să ia puterea în societăţile musulmane slabe şi corupte sunt mujahedinii (videoclip cu subtitrare în limba franceză şi în limba română). S-a precizat că imamul american de origine yemenită J. a fost ideolog a organizaţiei teroriste K., până în anul 2011, când a fost ucis de o dronă comandată de forţele armate ale S.U.A. Având în vedere intensele activităţi de propagandă întreprinse în mediul online (inclusiv prin intermediul revistei "Inspire", pe care a fondat-o), J., iar predicile lui J. au influenţat de-a lungul timpului numeroşi indivizi care au comis acte de terorism (informaţii au fost obţinute din interogarea surselor deschise - x);

- la data de 24.05.2020, inculpata a postat, public, un fişier video cu o durată de un minut şi 49 de secunde, în care apare, echipată cu niqabul specific, şi ţine o "prelegere" în limba franceză, cu subtitrare în limba română, în care îi îndeamnă pe musulmanii din Franţa să nu mai frecventeze moscheile din această ţară pentru că imamii de acolo sunt ipocriţi. Totodată, aceasta le cere celor care vor urmări videoclipul să o semnaleze autorităţilor, pentru că ei nu îi este teamă;

- la data de 19.09.2020, inculpata a mai distribuit, public, alt material video, cu o durată de 38 de secunde, în care sunt prezentaţi luptători din cadrul organizaţiei teroriste C., iar fundal se aude un nasheed, a cărui traducere este:

"Aceasta vine către mine, cetatea cea mare. Învingătorii vin şi o cutremură prin bombe şi război (...) Învingătorii se apropie şi o lovesc cu rachete"

- la data de 23.09.2020, a mai diseminat pe reţeaua socială un material video cu o durată de 27 secunde, iar în cadrul materialului video sunt prezentate scene de luptă preluate din videoclipurile de propagandă pentru organizaţia teroristă C.;

- la data de 26.09.2020, în cadrul aceleiaşi activităţi intense, de promovare a ideologiei extremist-islamice şi de susţinere directă a terorismului, s-a reţinut în cuprinsul rechizitoriului că inculpata a distribuit public alt material video, cu o durată de 1 minut şi 16 secunde, în care sunt prezentate o serie de persoane, aflate, aparent în stare de detenţie; pe fundal rulează un nasheed, care are următorul conţinut, în traducere:

"Sărbătoarea este relaxarea din spatele fierului. (n.n: probabil al armelor) Şi trece prin fiecare rob. O, sărbătoare a răbdării! Treci prin ochii noştri! Precum ai trecut prin cei ai martirilor"

- la data de 26.09.2020, inculpata a distribuit, public, alt material video de aceeaşi factură, cu o durată de 2 minute şi 48 secunde, în cadrul căruia este vizibilă imaginea unui adept C. care arată/sugerează prin gesturi semnul "unicităţii" lui G.. Pe fundal se aude un nasheed:

"Luptă-te! Zbate-te! Apără-te de duşmani! Împinge-i pe duşmani! Pentru sângele comunităţii musulmane plâng mamele. Ţine-ţi arma aproape şi arată-ţi colţii!".

Organele de urmărire penală au constatat că materialul video a fost distribuit de inculpată şi prin intermediul aplicaţiei y.

De asemenea, prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că, prin intermediul contului "F.L", deţinut pe aplicaţia de comunicare socială y, inculpata a accesat în mod repetat şi stocat/deţinut, prin intermediul sistemelor informatice, materiale de propagandă teroristă, respectiv a promovat public mesaje de susţinere directă a terorismului şi a elogiat organizaţiile teroriste, precum C./ISIL. S-a arătat că rezultatul investigaţiilor este materializat în procesul-verbal din data de 22.02.2021, iar datele obţinute au fost analizate în cuprinsul procesului-verbal din 18.05.2021, fiind identificate aspecte relevante.

Astfel, în grupul MEDIA de pe contul "F.L" din aplicaţia y au fost postate de către inculpată mai multe fotografii, inclusiv personale, în care apare îmbrăcată în ţinuta specifică - niqab, precum şi videoclipuri ce prezintă antrenamente ale luptătorilor jihadişti, scene de luptă cu forţele armate regulate, materiale doctrinare pro-C., toate conţinând pe fundalul sonor nasheed-uri.

A fost considerat ca fiind relevant un material video diseminat în luna octombrie 2020 de către inculpată, prin intermediul canalului y - "F.L" (...), în care este prezentat un luptător jihadist înarmat, pe fundalul sonor rulând un nasheed.

Un alt material video distribuit public în luna octombrie 2020 prin intermediul aceluiaşi canal a fost considerat unul care prezintă mai mulţi luptători jihadişti înarmaţi, pe fundalul sonor auzindu-se nasheed-uri, iar în alt material video distribuit de către inculpata A. sunt prezentaţi membri şi însemnele organizaţiei teroriste C., pe fundalul sonor fiind nasheed-uri.

În plus, au fost indicate alte materiale video distribuite de către inculpată în mediul online, public, ce prezintă antrenamente de luptă ale luptătorilor jihadişti, iar fundalul sonor redă acelaşi fel de nasheed-uri, atât de apreciate de către membrii şi simpatizanţii organizaţiei teroriste C..

În actul de sesizare a instanţei s-a arătat că marea majoritate a videoclipurilor postate de către inculpată pe contul personal "F.L." de pe aplicaţia y prezintă marcaje care indică editarea individuală a acestora. Astfel, suprapus în colţul videoclipurilor se observă indicativele "A." şi iniţialele "A.", în cursul urmăririi penale aceasta declarând că a utilizat programe dedicate pentru a realiza aceste editări.

Mai mult decât atât, s-a reţinut şi faptul că prin intermediul contului "...", înregistrat pe site-ul www.x.com, ce reprezintă chat-ul platformei globale de distribuţie a jocurilor video, inculpata A. a accesat şi distribuit materiale de propagandă teroristă, în aceeaşi manieră descrisă mai sus. Astfel, din procesul-verbal încheiat la data de 19.02.2021 de către ofiţerii de poliţie judiciară a rezultat că sus-numita a fost identificată şi prin intermediul unor fotografii proprii pe care le-a postat, îmbrăcată cu un "niqab" negru. Utilizatorul contului - inculpata - a furnizat mai multe detalii, respectiv "My name is A. Romania; I have been converted to islam since 2013 https://A..

Din analizarea imaginii de profil s-a constatat că inculpata a folosit de-a lungul timpului mai multe username-uri, toate conţinând o anumită expresie, specifică luptătorilor jihadişti.

S-a stabilit că utilizatorul contului "..." a înregistrat un număr de 3435 ore jucate pe jocul L. - Multiplayer şi 1699 ore jucate pe jocul L.; acesta fiind un joc de tipul "first-person shooter", având ca subiect al treilea război mondial, declanşat de un lider terorist. S-a indicat că ultima accesare a jocului, conform platformei, de către utilizatorul "..." a fost 16.05.2020.

De asemenea, procurorul a arătat că pe acelaşi cont analizat au fost postate mai multe imagini, înfăţişând persoane ce ar fi potenţiali luptători jihadişti şi însemne specifice organizaţiei teroriste C., cât şi imagini cu femei purtând niqab, promovând Sharia (legea islamică extremistă).

S-a apreciat că investigaţiile efectuate în mediul online cu privire la contul deţinut de inculpata A. pe site-ul www.x.com, se coroborează şi cu aspectele identificate în urma efectuării percheziţiei informatice, cât şi cu declaraţiile date de aceasta în cursul urmăririi penale, din care rezultă că era pasionată de jocuri de război şi că a folosit respectiva platformă pentru a comunica cu diverse persoane, ce ar avea aceleaşi pasiuni.

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei s-a mai arătat că, din cercetările efectuate a rezultat că, după ce a revenit din Franţa în România, la sfârşitul lunii octombrie 2020, şi a locuit pentru o scurtă perioadă la domiciliul său din municipiul Drobeta Turnu-Severin, jud. Mehedinţi, la data de 18.11.2020, inculpata A. s-a deplasat de la domiciliu până în localitatea Orşova, iar apoi până la Craiova, cu un autobuz aparţinând S.C. M. S.R.L., iar de aici în municipiul Bucureşti. În continuare, în aceeaşi zi, s-a deplasat spre Istanbul, Turcia, cu un autocar aparţinând S.C. N. S.R.L. Bucureşti, în care s-a îmbarcat din autogara O. din capitală, şi pentru care a avut biletul de rezervare seria x nr. x, predat de către mama acesteia, lucrătorilor de poliţie la data de 23.02.2021. Din Istanbul, inculpata A. şi-a achiziţionat un alt bilet de transport, având ca destinaţie localitatea Şanliurfa, situată în sud-estul Turciei. Astfel, inculpatei i-a fost eliberat biletul seria x nr. x, de către firma P., ajungând la destinaţie în data de 19.11.2020.

Suma de bani destinată transportului i-a fost transferată prin intermediul Q. de către un anume "R.", individ pe care inculpata îl cunoscuse în mediul virtual, este islamist şi ar locui în Şanliurfa. Organele de urmărire penală au menţionat că o persoană cu acelaşi nume se regăsea şi în lista de "prieteni" de pe x, persoana menţionând, la datele de pe pagina sa publică, faptul că ar fi din Irak, oraşul Fallujah (localitate unde există un puternic nucleu ar luptătorilor terorişti C.).

S-a arătat că, potrivit declaraţiei inculpatei, scopul deplasării era de a-l cunoaşte personal pe respectivul individ, care provenea din Irak, şi cu care comunicase foarte mult în mediul online, întrucât dorea să-i fie soţie.

În actul de sesizare a instanţei s-a precizat că oraşul Şanliurfa este reşedinţa provinciei cu acelaşi nume, fiind situată în partea de sud-est a Turciei, şi are cea mai întinsă graniţă cu Siria dintre toate celelalte provincii turce. Totodată, Şanliurfa şi Gaziantep (o altă localitate) reprezintă principalele puncte de trecere a frontierei turce pentru luptătorii terorişti străini ("foreign terrorist fighters") care intenţionau să se alăture organizaţiei teroriste C./ISIL în Siria şi Irak. În acest context, membri ai ISIL identificau persoane pretabile pentru recrutare, pe care ulterior le invitau la cursuri religioase şi, în funcţie de valoarea lor operativă, erau trimise din Turcia în Siria prin punctele de trecere Şanliurfa şi Gaziantep, la destinaţie fiind aşteptaţi de alţi membri ai ISIL. Organele de urmărire penală au enumerat câteva acţiuni teroriste organizate de C. în zonă, din datele de 20.07.2015, 12.01.2020, 22.02.2020, 12.11.2020, date obţinute din consultarea unor surse deschise în mediul online, materializate în procesul-verbal din 24.03.2021.

Ulterior, la data de 12.02.2021, inculpata A. a revenit pe teritoriul naţional, intrând în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, iar cu ocazia investigaţiilor şi actelor de urmărire penală efectuate a reieşit că aceasta îşi menţine adeziunea la ideologia radicală jihadistă promovată de entităţi teroriste, cu precădere E. şi promovează/accesează sistematic în mediul virtual idei, concepţii, doctrine şi simboluri specifice organizaţiilor teroriste, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, cât şi de a convinge şi a atrage noi adepţi ai ideologiei radical-islamice.

De asemenea, s-a reţinut că aceasta a accesat, în mod repetat, materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice pe care le deţinea, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a procesului de radicalizare pe care îl parcurgea.

Întrucât existau indicii că inculpata dorea să revină în Turcia, iar de acolo posibil să se deplaseze în Siria, pentru a continua activităţile extremist-islamiste, autorităţile judiciare competente din România au instituit consemnul la frontieră, împrejurări în care la data de 22.02.2021, aceasta a fost identificată în P.T.F. Giurgiu, în timp ce se deplasa cu un autocar marca x, înmatriculat în Turcia sub nr. x, aparţinând companiei STAR, cu destinaţia Istanbul.

Cu ocazia controlului corporal şi al bagajelor, asupra inculpatei a fost identificat telefonul mobil marca x (utilizat de aceasta pentru a accesa/stoca şi distribui materiale de propagandă teroristă islamică), ce avea introdus un card de memorie x şi cartelele telefonice aferente, cât şi diverse înscrisuri.

În acele împrejurări, inculpata a menţionat că se deplasa în Turcia în scop turistic, deoarece îşi dorea ca pe viitor să se stabilească într-o ţară musulmană, şi că se convertise la islam în anul 2013.

Datele identificate în urma accesului la un sistem informatic (şi anume telefonul mobil marca x) au fost analizate şi, coroborate cu informaţiile identificate cu ocazia investigaţiilor în mediul online şi consemnate în procesele-verbale din datele de 16 şi 22 februarie 2021, cu privire la conturile utilizate de inculpată pe reţele sociale x şi w, au reieşit următoarele aspecte:

- au fost identificate fotografii în care inculpata A. apare împreună cu numitul "R." (persoana cu care urma să se întâlnească în Turcia);

- au fost identificate ca deţinute/stocate în telefonul mobil marca x numeroase fotografii cu presupuşi luptători islamişti, membri ai unor organizaţii teroriste, materiale de propagandă islamistă, filmări ale unor execuţii colective efectuate de către membri ai unor organizaţii teroriste, cât şi ritualuri funerare islamice. S-a arătat că materiale au fost menţionate şi, unele, descrise, în subcapitolele referitoare la analiza datelor obţinute în urma investigaţiilor în mediul online cu privire la conturile utilizate de inculpată pe conturile de social-media, fiind precizat că, datorită numărului considerabil al acestora, nu este posibilă o prezentare exhaustivă.

Organele de urmărire penală au reţinut că o parte din aceste imagini şi materiale video prezintă urme de modificare şi editare, ca şi cele postate pe reţelele w şi x, utilizate de către inculpata A., ceea ce s-a considerat că indică editarea individuală a acestora. Suprapus, în colţul imaginilor se observă indicativele "A.", "A.", ş.a.

Nu în ultimul rând, s-a reţinut şi faptul că au fost găsite aplicaţii instalate şi utilizate în perioada de interes pentru cauză, şi anume: aplicaţii utilizate pentru descărcarea materialelor foto-video şi audio; aplicaţii pentru editarea materialelor foto-video; aplicaţii pentru încărcarea şi postarea materialelor foto-video pe diferite platforme online.

S-a arătat că aplicaţia y, anterior verificării datelor de pe dispozitivul mobil, a fost ştearsă de către utilizator - inculpata A., fiind apreciat că din motive de siguranţă/protecţie, inculpata cunoscând conţinutul incriminator al unor materiale şi accesări.

Tot cu ocazia analizei acestor date, s-a mai reţinut de către organele de urmărire penală că inculpata:

- a realizat căutări în mediul online/accesări repetate de materiale de propagandă islamică, folosind motorul de căutare x, după sintagmele S. (transliterarea din limba arabă a denumirii ISIL - la data de 14.02.2021, ultima căutare) şi "Islam jihad" - la data de 25.01.2021, ultima căutare; aspecte identificate cu ocazia analizării datelor rezultate în urma accesului autorizat asupra sistemului informatic menţionat mai sus, telefonul mobil marca x, fiind consemnate în cuprinsul procesului-verbal din data de 21.05.2021;

- a descărcat (ultima dată la 14.02.2021) şi deţinut în sistemul informatic reprezentat prin telefonul mobil marca x, un număr de 29 de materiale video de propagandă pentru organizaţia teroristă C., videoclipuri realizate de departamentul media al grupării teroriste (materiale video din care o parte au fost prezentate în acest rechizitoriu, cât şi în cuprinsul proceselor-verbale de investigaţii, invocate anterior). Organele de urmărire penală au arătat că unele prezintă imagini cu un puternic impact emoţional, datorită formelor de tortură aplicată unor prizonieri ai organizaţiilor teroriste islamice, diverse execuţii prin metode incredibile pentru o fiinţă umană civilizată, scene de luptă, diverşi "luptători" ai organizaţiilor teroriste islamice;

- a accesat, în mod repetat, pe site-ul "archive.org", numeroase materiale video şi foto distribuite de organizaţia teroristă C. sau de membri şi simpatizanţi ai acesteia; în cuprinsul acestora, sunt prezentate antrenamente ale membrilor C., discursuri ale aşa-zişilor martiri ai entităţii teroriste, discursuri propagandistice ale unor lideri religioşi afiliaţi C., tehnică de luptă şi vehicule utilizate de către aceeaşi organizaţie, execuţia unor prizonieri de către mujahedinii Statului Islamic;

- a avut stocate în dispozitivul mobil şi pe cardul SD fotografii în care apar membri ai organizaţiei teroriste C. şi/sau însemnele/simbolurile acestei organizaţii teroriste;

- a editat materiale video şi fotografii în care era elogiată organizaţia teroristă C., unele din acestea fiind personalizate cu iniţialele sale (A.) sau cu prenumele "A.". S-a constatat că aceasta a postat şi fotografii în care, fără excepţie, purta veşmintele specifice femeilor musulmane din state radical-islamice (niqab) şi simula, prin gesturi, semnul unicităţii lui G., utilizat frecvent de membrii/simpatizanţii organizaţiilor teroriste/jihadiste.

De asemenea, în urma analizării datelor identificate pe cardul de memorie x, seria x x, ce era introdus în telefonul mobil marca x, predat de către mama inculpatei, T., la data de 23.02.2021, lucrătorilor de poliţie judiciară, în baza ordonanţei din aceeaşi zi şi a procesului-verbal aferent, s-a stabilit că a accesat/stocat/deţinut materiale de propagandă teroristă, cum ar fi imagini cu autovehicule utilizate de membrii ISIL, cât şi luptători înarmaţi ai organizaţiei teroriste, materiale video cu terorişti ai Statului Islamic, editate cu iniţialele inculpatei, "A." scene de luptă derulată de terorişti, posibil în Orientul Mijlociu; un material video realizat de inculpată, în care instigă la violenţă, al cărui conţinut denotă gradul ridicat de radicalizare islamică în care se afla.

S-a precizat că telefonul mobil marca x, în care era introdus cardul de memorie ce conţinea datele descrise mai sus nu a putut fi accesat, întrucât inculpata a susţinut că nu şi-ar mai aminti parola, furnizând câteva coduri eronate. Fiind telefonul ce ar fi fost utilizat de inculpată în perioada în care se afla în Franţa, s-a apreciat că era conştientă că ar putea conţine date referitoare la preocupările sale de a accesa/stoca materiale de propagandă teroristă.

În actul de sesizare a instanţei s-a concluzionat că inculpata A. a continuat să promoveze, în public, atât pe reţeaua socială x, unde deţinea, printre altele, contul public A., cât şi pe reţeaua socială w, unde administra profilul public "...", şi, anterior, pe conturile publice de pe aplicaţia y şi de pe platforma online D., numeroase materiale foto şi video în care sunt prezentaţi luptători jihadişti în timpul antrenamentelor, precum şi mesaje personale în care critică musulmanii moderaţi (cei care nu iau atitudine împotriva "necredincioşilor"), practicanţii altor religii şi autorităţile statelor occidentale.

Organele de urmărire penală au considerat că toate mesajele respective au fost promovate prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, iar mesajele sale susţineau în mod direct terorismul islamic.

A fost subliniat că materialele foto şi video respective au fost apreciate de numeroşi utilizatori ai reţelelor sociale amintite, originari din zone geografice cu problematică teroristă activă, şi care distribuie pe conturile personale materiale foto şi video specifice adepţilor ideologiei jihadiste, precum şi cu însemnele C. sau ale altor organizaţii teroriste din Orientul Mijlociu.

S-a considerat de către organele de urmărire penală că activitatea derulată în mediul online de către inculpata A. conduce la concluzia că inculpata se află într-un stadiu avansat al procesului de (auto)radicalizare, fapt evidenţiat de intenţiile ostile la adresa "necredincioşilor" împotriva cărora îndeamnă la activităţi violente, promovarea de materiale de propagandă pentru organizaţia teroristă C. şi menţinerea unor conexiuni cu adepţi ai organizaţiei teroriste.

De asemenea, s-a arătat prin actul de sesizare a instanţei că aspectele prezentate vin să întărească probatoriul administrat în cauză, şi din care rezultă, fără echivoc, faptul că inculpata A. a parcurs procesul de (auto)radicalizare islamică, că a promovat, în public, în mod repetat, pe reţele sociale activitatea ilegală a organizaţiei teroriste C., cât şi faptul că a cultivat şi menţinut în mediul online conexiuni/legături cu persoane simpatizante ale aceleiaşi organizaţii teroriste, şi chiar cu potenţiali membri ai acesteia.

Parchetul a considerat că toate aceste materiale foto, video şi texte, distribuite de către inculpată pe reţele publice de social media, unele dintre materiale fiind editate în nume propriu, susţin integral acuzaţiile penale formulate împotriva inculpatei, referitoare la promovarea unui mesaj de propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine în mod direct sau nu terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni.

De asemenea, acuzarea a considerat că intenţia inculpatei de a instiga la săvârşirea unui act de terorism se poate deduce din circumstanţe faptice obiective, conform art. 371 alin. (3) din Legea nr. 535/2004, acestea fiind următoarele:

- în nenumărate postări şi discuţii publice, în mediul online, inculpata A. şi-a exprimat susţinerea necondiţionată faţă de activitatea antiumană şi anticreştină a organizaţiei teroriste C./ISIL, şi a promovat mesaje intolerante la adresa României, autorităţilor publice, antieuropene, precizând că îşi doreşte să trăiască într-un stat islamic, în care este aplicată legea Sharia;

- a elogiat public, în toate împrejurările, acţiunile teroriste derulate de organizaţia Statul Islamic/C.; a promovat, public, scene de rară cruzime, atrocităţi ale aşa-zişilor "luptători" C., în realitate mulţi fiind indivizi atraşi de violenţă şi de posibilitatea de a ucide semeni ai lor în numele unei cauze pe care o consideră "sfântă" - jihadul, lupta împotriva "necredincioşilor", numiţi de aceştia, dar şi de inculpată, "kufari"

- dorinţa şi insistenţele sale de a părăsi cât mai repede teritoriul României pentru a se deplasa în localitatea Şanliurfa din Turcia, pentru a-l întâlni pe aşa-zisul "R.", originar din Irak, existând posibilitatea ca din acest loc să treacă în Siria, pentru a se alătura unor membri ai organizaţiei teroriste C..

În concluzie, s-a apreciat că principalele riscuri identificate la adresa securităţii naţionale a României, ce derivă din radicalizarea islamică a inculpatei A. şi din acţiunile derulate de aceasta sunt următoarele:

- posibilitatea ca discursul/propaganda în public derulată de inculpată să influenţeze şi alţi cetăţeni români convertiţi la religia islamică şi cu care intră în contact, inclusiv în mediul online, în sensul iniţierii unor alte procese de radicalizare;

- deplasarea sa într-un stat cu problematică teroristă activă, pentru a se alătura organizaţiei teroriste C.;

- transformarea sa în persoană de sprijin pentru potenţiale acţiuni ale organizaţiei teroriste C. în spaţiul european, având în vedere şi legăturile acesteia cu alţi adepţi/susţinători ai grupării teroriste, cât şi discursurile frecvente pe care aceasta le-a iniţiat şi prin care instigă la "jihad".

În cursul cercetării judecătoreşti în fond, la termenul de judecată din data de 19.01.2022, după citirea actului de sesizare, instanţa i-a adus la cunoştinţă inculpatei A. prevederile art. 375 şi art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracţiunile deduse judecăţii, în măsura în care recunoaşte faptele astfel cum au fost descrise prin actul de sesizare şi solicită ca judecarea cauzei să aibă loc numai pe baza probelor administrate la urmărirea penală şi a înscrisurilor prezentate de parte, ocazie cu care aceasta a precizat că nu recunoaşte săvârşirea faptelor descrise în rechizitoriu.

Având în vedere poziţia procesuală a inculpatei A., prin care a susţinut că nu are cunoştinţă de conţinutul declaraţiilor martorelor U. şi T., în conformitate cu dispoziţiile art. 374 alin. (7) C. proc. pen.., Înalta Curte a dispus audierea acestora.

Totodată, la termenul de judecată din data de 04.02.2022, a fost audiată inculpata A. . În ceea ce priveşte audierea martorilor T. şi U., faţă de împrejurarea că inculpata A. a achiesat la conţinutul declaraţiilor celor două martore date în cursul urmăririi penale (după ce a luat cunoştinţă de conţinutul acestora din dosarul de urmărire penală), Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 383 C. proc. pen.., a revenit asupra administrării probei testimoniale, apreciind că inculpata nu mai contestă declaraţiile martorelor.

În ceea ce priveşte măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpată (dispusă iniţial prin ordonanţa din data de 23.02.2021 pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 24.02.2021 până la data de 24.04.2021, durata măsurii preventive fiind prelungită succesiv până la data de 21.10.2021, inclusiv şi menţinută ulterior prin încheierea din 15.10.2021, pronunţată în dosarul asociat nr. x/2021, cu ocazia verificării de către judecătorul de cameră preliminară a legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar, ocazie cu care judecătorul de cameră preliminară a readaptat obligaţiile impuse inculpatei, faţă de stadiul procesual al cauzei ajunsă în procedura camerei preliminare), s-a reţinut că prin încheierea din 19.01.2022, în baza art. 362 alin. (2) din raportat la art. 208 alin. (5) C. proc. pen.., instanţa de judecată a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispuse faţă de inculpata A., măsură care a fost menţinută de instanţă, inclusiv prin încheierea din 04.03.2022.

II. Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanţă a reţinut următoarele:

În fapt, inculpata A., în perioada 14.04.2020 - 22.02.2021, a promovat mesaje de susţinere a organizaţiei teroriste E., prin propagandă săvârşită prin utilizarea sistemelor informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul conturilor publice deţinute pe reţelele sociale x, y, w şi platformei online D., cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, prin mesaje care susţineau în mod direct terorismul.

În aceeaşi perioadă de timp, 14.04.2020 - 22.02.2021, inculpata a accesat, în mod repetat, prin intermediul sistemelor informatice - telefoane mobile, materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste E. şi a deţinut astfel de materiale, pe respectivele telefoane mobile (x şi cardul de memorie x, seria x x introdus în telefonul mobil marca x), în scopul însuşirii ideologiei teroriste de factură islamică, inculpata fiind într-un stadiu avansat al procesului de (auto)radicalizare islamică.

S-a apreciat de instanţa de fond că probele administrate în cauză demonstrează parcurgerea unui proces de radicalizare a inculpatei (prin auto-îndoctrinare şi auto-identificare cu cauza jihadistă), prin predispoziţia acesteia pentru ideologia radical islamistă şi cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă C., dovedită prin accesarea şi deţinerea pe sistemele informatice proprii (telefon, card de memorie) a numeroase materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste E. şi prin promovarea, în public, în mediul virtual prin reţelele de socializare, a ideilor, concepţiilor, simbolurilor specifice organizaţiilor teroriste, prin texte, imagini, înregistrări audio-video (majoritatea editate de inculpată), pentru a convinge şi a atrage noi adepţi ai ideologiei radical islamiste.

În acest sens, prima instanţă a făcut referire la procesul-verbal de verificare a profilului public A. deţinut de inculpată pe reţeaua socială x şi la procesul-verbal de verificare a profilului public ... deţinut de inculpată pe reţeaua socială w, precum şi la procesele-verbale de analiză a materialelor identificate, apreciind că acestea demonstrează că inculpata a accesat, în mod repetat, a deţinut materiale de propaganda teroristă şi a promovat public mesaje de susţinere directă a terorismului şi a elogiat organizaţiile teroriste, precum C./ISIL.

Astfel, din procesul-verbal din data de 22.02.2021 de verificare a profilului public A., deţinut de inculpată pe reţeaua socială x şi procesul-verbal din data de 18.05.2021 de analiză a materialelor de interes identificate, întocmite de organele de urmărire penală, instanţa de fond a constatat că inculpata a distribuit materiale de propagandă teroristă (fotografii, texte, materiale audio/video).

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpata A. a declarat în legătură cu acest video, pe care l-a editat personal, că nu ar fi crezut că şochează.

Inculpata a motivat în faţa instanţei că a ales această fotografie şi a distribuit-o întrucât: "Mi-a plăcut această poză, nu am văzut ceva rău în acea fotografie".

Ca atare, instanţa de fond a constatat din probele administrate în cauză că, pe profilul public A. deţinut de inculpată pe reţeaua de socializare x, au fost identificate mai multe materiale de propagandă teroristă, pe fondul sonor al video-urilor editate de inculpată rulând cântece care îndeamnă la luptă până la sacrificiul suprem împotriva necredincioşilor (majoritatea videoclipurilor distribuite prezentând marcaje care indică editarea individuală de către inculpată, observându-se indicativele A. sau sintagma A..l).

În mod concordant cu probele analizate, prima instanţă a reţinut că, potrivit procesului-verbal din 16.03.2021 de verificare a contului public A. de pe reţeaua de socializare x, s-a constatat că acesta are un număr de 622 de urmăritori, iar la rubrica Prieteni - Urmăritori au fost observate imaginile de profil, numele, precum şi alte date de identificare a contului fiecărui urmăritor. Procedând la verificarea conturilor publice ale urmăritorilor acestui cont - A., organele de urmărire penală au constatat mai multe conturi ai căror utilizatori au postat diverse materiale de propagandă teroristă C., imagini cu persoane executate, imagini cu luptători ISIS etc.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a mai reţinut din procesul-verbal din 22.02.2021, de verificare a profilului public "..." aflat pe platforma de socializare w, utilizat de A. şi din procesul-verbal din 18.05.2021, de analiză a materialelor de interes identificate pe acest profil public că, la momentul verificării, contul figura cu 153 de postări şi 288 de urmăritori. Pe acest profil a fost constatată prezenţa mai multor materiale de propagandă teroristă, prezentare de execuţii efectuate de către organizaţii teroriste, mesaje transmise de inculpată în care condamnă atitudinea necombativă a musulmanilor moderaţi. S-a subliniat faptul că marea majoritate a videoclipurilor postate prezintă marcaje (x, după caz, x), care indică editarea de către inculpată, iar pe fondul sonor al acestora există cântece de genul nasheed care conţin îndemnuri la lupta împotriva "necredincioşilor".

Materialul video a fost distribuit de inculpată şi prin intermediul aplicaţiei y .

În ceea ce priveşte probele anterior menţionate, instanţa de fond a apreciat că acestea trebuie coroborate cu procesele-verbale din 22.02.2021 şi 18.05.2021 de verificare a contului public "F.L" de pe aplicaţia de mesagerie vocală y, din cuprinsul cărora rezultă că imaginea de profil a contului ilustrează o carte ce pare a fi Coranul, însoţită de un text în limba arabă, specific organizaţiei teroriste C., iar în grupul MEDIA de pe contul respectiv au fost postate de către inculpată mai multe fotografii, precum şi videoclipuri din care rezultă că inculpata a făcut propagandă terorismului.

Astfel, s-a reţinut că, şi în situaţia utilizării acestui mijloc de comunicare on-line, majoritatea materialelor video distribuite public de inculpată poartă marcaje care indică editarea de către aceasta, respectiv iniţialele A. sau sintagma A..l, iar video-urile fac propagandă organizaţiilor teroriste, relevante în acest sens fiind materialele diseminate în luna octombrie 2020, prezentând diferiţi luptători jihadişti înarmaţi şi însemne ale organizaţiei teroriste C. (unele regăsindu-se distribuite şi pe contul public al inculpatei deţinut pe x, după cum s-a arătat în cele ce preced), pe fundalul sonor al acestora rulând nasheed-uri care susţin imaginile transmise.

De asemenea, s-a reţinut că, din conţinutul proceselor-verbale mai sus menţionate, reiese că inculpata a postat pe grupul MEDIA de pe contul "F.L" din aplicaţia y, mai multe fotografii, mesajul acestora fiind de elogiere a organizaţiilor teroriste, cum este organizaţia teroristă C..

Cu referire la procesul-verbal de la 19.02.2021, instanţa de fond a reţinut şi faptul că organele de urmărire penală au efectuat investigaţii în mediul online şi a fost identificat contul public "..." utilizat de inculpata A. pe site-ul "D.", ce reprezintă chat-ul platformei globale de distribuţie a jocurilor video .

Astfel, s-a constatat că inculpata apare ca utilizator al contului respectiv, îmbrăcată cu un "niqab" negru, precizând anumite date de identificare: "My name is A. Romania; I have been converted to islam since 2013 https://A.". Din analiza imaginii de profil, s-a constatat că inculpata a folosit şi o anumită expresie, redată în alfabet arab, specifică luptătorilor jihadişti .

Cu privire la activităţile inculpatei pe acest cont public "...", s-a constatat nu doar că inculpata a înregistrat un număr de 3435 ore jucate pe jocul L. - Multiplayer şi 1699 ore jucate pe jocul L. (un joc de tipul "first-person shooter", având ca subiect al treilea război mondial, declanşat de un lider terorist, cu ultimă accesare a jocului la 16.05.2020), ci şi că inculpata a accesat şi distribuit materiale de propagandă teroristă.

Astfel, pe acest cont public, inculpata a postat mai multe imagini, înfăţişând luptători înarmaţi, însemne distinctive ale organizaţiei teroriste C., persoane cu degetul arătător ridicat în sus, specific organizaţiei teroriste C., texte în limba franceză/engleză şi arabă, imagini cu lupi şi însemne jihadiste .

În legătură cu activitatea pe acest cont public "...", prin declaraţia dată în faţa instanţei de fond, inculpata a urmărit să o minimalizeze şi să treacă sub tăcere distribuirea materialelor de propagandă teroristă.

În acest context, s-a apreciat că probele anterior analizate, care susţin acuzaţiile aduse inculpatei prin rechizitoriu, se coroborează cu datele şi informaţiile din cuprinsul procesului-verbal din 29.03.2021 de copiere şi percheziţionare a suportului de stocare a datelor informatice - card de memorie x seria x x (ce a fost extras din telefonul mobil marca x) aparţinând inculpatei A., procesului-verbal din 08.04.2021 privind analiza datelor rezultate în urma percheziţiei informatice a cardului de memorie anterior menţionat, procesului-verbal din 23.02.2021 de accesare a sistemului informatic şi înregistrarea sistemului informatic marca x cu seria x şi seria x având SN: x, ce avea introdusă cartela SIM 1 seria x şi număr de apel x, respectiv cartela SIM 2, seria x şi numărul de apel x şi proceselor-verbale din 01.03.2021 şi 21.05.2021 de analizare a datelor obţinute în urma accesării sistemului informatic marca x anterior indicat.

Totodată, s-a reţinut că în urma accesului la sistemul informatic reprezentat de telefonul mobil marca x cu seriile IMEI x şi x şi a analizei datelor obţinute, au fost identificate aplicaţii instalate şi utilizate în perioada de referinţă, respectiv: aplicaţii folosite pentru descărcarea materialelor foto-video şi audio, aplicaţii pentru editarea materialelor foto-video, aplicaţii pentru încărcarea şi postarea materialelor foto-video pe diferite platforme online de socializare.

De asemenea, a rezultat că inculpata a stocat numeroase fotografii cu luptători islamişti, presupuşi membri ai unor organizaţii teroriste, materiale de propagandă islamistă, prezentare de execuţii ale unor persoane deţinute efectuate de către organizaţii teroriste, parte din imaginile şi materialele video identificate prezentând urme de modificare şi editare, ca şi cele distribuite pe reţelele de socializare w şi x, utilizate de către inculpată, ceea ce dovedeşte crearea personală a acestora de către inculpată, fapt relatat de altfel de aceasta, care a recunoscut utilizarea indicativele A. sau A..l .

Instanţa de fond a considerat că din procesul-verbal din data de 21.05.2021 privind analiza datelor identificate în urma accesului autorizat la un sistemul informatic, reprezentat de telefonul mobil marca x, rezultă că inculpata a realizat căutări în mediul online/accesări repetate de materiale de propagandă extremist islamică, folosind motorul de căutare x, după sintagmele S. (transliterarea din limba arabă a denumirii ISIL, nume în limba arabă a organizaţie teroriste C. - ultima căutare efectuată fiind la 14.02.2021) şi "Islam jihad" - ultima căutare fiind realizată la data de 25.01.2021.

Totodată, s-a identificat că inculpata a descărcat (ultima dată la 14.02.2021) şi deţinut în sistemul informatic reprezentat de telefonul mobil marca x, un număr de 29 de materiale video de propagandă pentru organizaţia teroristă C., videoclipuri realizate de departamente media ale grupării teroriste .

Aşadar, ca urmare a efectuării percheziţiei în sistem informatic. s-a constatat că inculpata a accesat, în mod repetat, pe site-ul "archive.org", numeroase materiale video şi foto distribuite de organizaţia teroristă C. sau de membrii şi simpatizanţi ai acesteia, în cuprinsul acestora fiind prezentate antrenamente ale membrilor grupării teroriste C., tehnică de luptă şi vehicule utilizate de către aceeaşi organizaţie, execuţia unor prizonieri, discursuri ale aşa-zişilor martiri ai entităţii teroriste, discursuri propagandistice ale unor lideri religioşi afiliaţi C. etc.

De asemenea, prima instanţă a făcut trimitere la declaraţia inculpatei dată în cursul cercetării judecătoreşti în fond, declaraţie care este în acord cu rezultatul percheziţiei informatice.

Deopotrivă, din procesele-verbale întocmite de organele de urmărire penală cu ocazia percheziţiei informatice, s-a constatat că din cele 20.258 de imagini identificate în dispozitivul mobil al inculpatei, relevante sunt fotografiile reprezentând capturi de ecran din materiale de propagandă C., accesate şi diseminate de inculpată - cum este cea care înfăţişează copii înarmaţi care prezintă semnul unicităţii lui G. (specific luptătorilor jihadişti), unele dintre imagini fiind distribuite de inculpată pe platformele de socializare w şi x. Printre alte imagini identificate pe telefonul mobil marca x, aparţinând inculpatei, sunt cele cu steagul organizaţiei teroriste C. şi alte însemnele/simboluri ale acestei organizaţii teroriste.

Mai mult decât atât, s-a reţinut că potrivit procesului-verbal de analiză a datelor identificate pe cardul de memorie microSD x, seria x x, ce era introdus în telefonul mobil marca x, aparţinând inculpatei şi predat de către mama sa, T., la data de 23.02.2021, inculpata a accesat şi deţinut materiale de propagandă teroristă, constând în fotografii cu autovehicule utilizate de membrii ISIL, cât şi luptători înarmaţi ai organizaţiei teroriste, materiale video cu soldaţi înarmaţi, cu cagule, pregătiţi sau angrenaţi în luptă, materiale editate de inculpată şi marcate cu iniţialele A.; în colţul dreapta jos al fotografiilor sau video-urilor existând inscripţia F. - aplicaţie prin intermediul căreia pot fi editate fişiere. De asemenea, pe folderul Audio s-a constatat existenţa a două fişiere audio ce reprezintă nasheed-uri (cântece islamice)

Totodată, s-a reţinut şi faptul că au fost identificate 19 fotografii de tip selfie, inculpata purtând niqab, iar în unele dintre acestea prezintă semnul unicităţii lui G.. Acest semn, utilizat frecvent de membrii/simpatizanţii organizaţiei teroriste/jihadiste se regăseşte şi într-un material video, în care, în colţul din dreapta jos al capturii de ecran a fost identificată şi V. - crezul islamic, mărturia de credinţă, pe fundalul video-ului rulând un cântec islamic (inscripţia Video Show semnifică faptul că inculpata a editat cu această aplicaţie)

Deopotrivă, s-a constatat existenţa unui material video realizat de inculpată în care instigă la violenţă: " (…) Dar eu vă previn, deci eu vă spun, că persoana care se va lua de mine, indiferent că este bărbat, femeie, că are 2 m, indiferent, şi poliţie şi indiferent care încearcă să mă atingă, să-mi atingă niqabul asta (…) că va ieşi o moarte, ori eu, ori persoana respectivă. (…) eu nu glumesc pe seama credinţei, eu nu mă joc cu islamul, şi eu nu stau să fac plăcere oamenilor, adică cum, adică să-ţi fiu ţie pe plac, păi cine eşti tu în faţa lui G., să-ţi fac ţie pe plac (…) Eu am ordin decât de la creatorul meu să mă supun lui (…) Că ţie nu-ţi convine cum mă îmbrac asta este problema ta, nu-i a mea (…) şi din greşeală, din greşeală sau poate tu mă atingi pe mine, te omor, mă! (…) Îmbrăcămintea mea şi ceea ce fac eu, eu nu jignesc pe nimeni, eu respect pe toată lumea. Nu jignesc pe nimeni, fiecare cu religia lui (…) Deci nici să nu încercaţi vreodată, oricare aţi fi, să mă atingeţi pe mine. Deci va fi o moarte pentru tine sau pentru mine! Am spus-o şi în scris şi o repet (…) Voi sunteţi nişte creaturi ca mine, aşa, şi voi ca să puteţi să-mi impuneţi mie un lucru, ca să treceţi voi pe primul loc, adică în faţa lui G., asta nu se poate niciodată. Cum am spus, un musulman care vrea să se supună e pregătit moral, indiferent ce ar trebui să i se întâmple (…) Se vede ce blândeţe aveţi voi. Ce critici şi ce insulte la adresa lui W. şi la islam în general (neinteligibil) cu mine nu glumiţi pe chestia asta. Că nu aveţi cum.".

Un aspect important în opinia primei instanţe îl reprezintă faptul că în cursul cercetării judecătoreşti în fond inculpata a precizat că menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală şi a recunoscut că a postat fotografiile, textele, materialele video pe reţelele de socializare, aşa cum au fost formulate acuzaţiile împotriva sa, dar a menţionat că intenţia sa nu a fost cea reţinută de organele de urmărire penală.

În acest context, inculpata a arătat că a accesat platformele de socializare prin intermediul telefoanelor sale mobile, respectiv x şi x, precizând că, în perioada cât a fost în Franţa, a procedat în acelaşi mod.

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a apreciat că în cauză este incident art. 1 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului potrivit căruia reprezintă terorism acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite în unul din următoarele scopuri: a) intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic; b) constrângerea nelegitimă a unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act; c) destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale.

În acest context, s-a făcut referire şi la dispoziţiile art. 4 pct. 9 şi la cele ale art. art. 4 pct. 91 din Legea nr. 535/2004 care definesc noţiunea de "propagandă" ca fiind răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepţii ori doctrine cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi, iar noţiunea de "materiale de propagandă teroristă" ca fiind orice material în format scris, audio, video sau date informatice, precum şi orice altă formă de exprimare prin care se face apologia terorismului ori se expun sau se promovează idei, concepţii, doctrine sau atitudini de susţinere şi promovare a terorismului sau a unei entităţi teroriste.

De asemenea, s-a reţinut că prin art. 4 pct. 27 din aceeaşi lege este calificată radicalizarea ca fiind procesul complex prin care o persoană ajunge să îşi pervertească convingerile, sentimentele şi comportamentul, ca urmare a adoptării unei forme extremiste de gândire, în care utilizarea violenţei şi chiar a sacrificiului de sine prin metode suicidare sunt forme legitime şi dezirabile de apărare şi/sau satisfacere a unor interese promovate de entităţile teroriste.

Totodată, instanţa de fond a făcut trimitere la decizia Curţii Constituţionale nr. 451 din 28.06.2018, publicată în M. Of. nr. 646/25.07.2018, prin care s-a statuat faptul că o soluţie legislativă lipsită de echivoc, care să asigure o corectă înţelegere şi interpretare a definiţiei "terorismului", o constituie menţinerea în textul legal a "securităţii naţionale", ca valoare ce ar putea fi afectată prin acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la aceasta care prezintă pericol public, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite într-unul din scopurile enumerate la lit. a)-c) ale art. 1 (art. I pct. 1). În mod raţional, celelalte noţiuni menţionate constituie obiect juridic adiacent/secundar al infracţiunilor din C. pen. ori legi speciale la care normele din Legea nr. 535/2004, de incriminare a actelor de terorism, respectiv a infracţiunilor de terorism, fac referire (paragraful 56). Cu alte cuvinte, definiţia în vigoare a "terorismului" priveşte relaţiile sociale a căror existenţă, formare şi normală desfăşurare sunt condiţionate de apărarea "securităţii naţionale" (art. 1 din Legea nr. 535/2004) -paragraful 52.

S-a reţinut şi faptul că în conformitate cu art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, constituie infracţiune promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni.

În cuprinsul considerentelor hotărârii apelate s-a subliniat şi faptul că potrivit art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, constituie infracţiune accesarea, în mod repetat, de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau a altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea unor astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare.

În acelaşi sens, s-a precizat şi faptul că autorităţile internaţionale au listat organizaţia E. ca organizaţie teroristă, sens în care au fost adoptate rezoluţii de Consiliul de Securitate al ONU (cum ar fi rezoluţia nr. 2170/2014) şi decizii de către Consiliul Uniunii Europene (ca Decizia nr. 2016/1693/PESC a Consiliului Uniunii Europene privind măsuri restrictive împotriva E. şi K. şi a persoanelor, grupurilor, întreprinderilor şi entităţilor asociate cu acestea).

În atare condiţii, în raport cu dispoziţiile legale considerate ca fiind incidente în cauză şi în baza probatoriului administrat, instanţa supremă a constatat că, în drept, fapta inculpatei A. de a promova, în perioada 14.04.2020 - 22.02.2021, mesaje de susţinere a organizaţiei teroriste E., prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public (şi anume, utilizând sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul conturilor publice deţinute pe reţelele sociale x, y, w şi platforma online D.), cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, prin mesaje care susţineau în mod direct terorismul, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Prima instanţă a considerat că prin faptele sale motivate religios şi ideologic, inculpata a adus atingere relaţiilor sociale a căror existenţă, formare şi normală desfăşurare sunt condiţionate de apărarea securităţii naţionale.

Cu referire la probele administrate în cauză, instanţa de fond a apreciat că acestea dovedesc că, o perioadă de timp de peste 10 luni de zile, inculpata a promovat prin postări/distribuire, în mod sistematic, materiale de propagandă teroristă elogiind organizaţia teroristă C., prin intermediul fotografiilor, textelor şi materialelor video diseminate pe conturile publice deţinute pe reţelele sociale x, y, w şi platforma online D..

În acest context, s-a reţinut că inculpata A. a postat mesaje care susţineau în mod direct terorismul, constatare probată prin conţinutul explicit al imaginilor distribuite (fie că au fost fotografii sau video-uri), prin textele distribuite pe conturile publice deţinute pe reţelele sociale, completate cu mesajele nasheed-urilor care au însoţit fundalul sonor al video-urilor editate de inculpată, precum şi cu postarea unor însemne/simboluri specifice organizaţiei teroriste C..

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, s-a constatat că una dintre cerinţele esenţiale a elementului material al laturii obiective a acestei infracţiuni este ca mesajul propagandă să fie săvârşită în public prin orice mijloace.

Prima instanţă s-a referit şi la dispoziţiile art. 184 alin. (1) lit. a) C. pen. conform cărora o faptă se consideră săvârşită în public atunci când a fost comisă într-un loc care prin natura sau destinaţia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană.

Prin urmare, instanţa de fond a apreciat că postarea pe reţelele de socializare îndeplineşte exigenţa juridică privind săvârşirea faptei în public, întrucât o reţea de socializare, prin natura sa, este destinată accesului public/oricărui utilizator. Vastitatea unei reţele de socializare, tip x, w, y, presupune raportat la natura, particularităţile şi scopul acesteia, că utilizatorii nu deţin proprietatea spaţiului efectiv de publicare, neputând estima şi, cu atât mai puţin, controla, întinderea acestui spaţiu, care, astfel, capătă caracter public şi accesibilitate potenţială, fiind o reţea de socializare (informaţională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie şi interacţiona liber cu alţi utilizatori.

Astfel, caracterul public al spaţiului virtual alocat oricărei reţele sociale, face ca activitatea desfăşurată de utilizatori, în acest cadru, să fie considerată ca activitate desfăşurată în public, indiferent dacă ea a fost sau nu urmărită în mod efectiv de către vreo persoană.

Or, inculpata A. a utilizat, pentru transmiterea mesajelor de susţinere a organizaţiei teroriste C., sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul conturilor sale publice la reţelele sociale x, y, w şi platforma online D., unde a distribuit materiale de propagandă teroristă.

Mai mult decât atât, instanţa de fond a subliniat faptul că aceste materiale de propagandă pentru organizaţia teroristă C., postate de inculpată pe conturile publice pe care le deţinea pe diferite reţele de socializare (astfel cum s-a prezentat în detaliu în cuprinsul hotărârii), au fost vizualizate şi accesate de numeroase persoane, dovadă fiind aprecierile transmise de urmăritori/utilizatori ai aceloraşi platforme sociale.

Cu privire la elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, prima instanţa a reţinut că este necesar ca intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, respectiv mesajul promovat prin propagandă să aibă potenţial de manipulare psihologică a acelor persoane a căror percepţie sau comportament pot fi modificate prin exercitarea unui anumit tip de influenţă socială, indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârşite sau nu infracţiunile la care s-a instigat.

Astfel, în opinia instanţei de fond, forma de vinovăţie a intenţiei cu care a acţionat inculpata este reliefată de perioada relativ îndelungată, de aproximativ un an de zile, în care a promovat mesaje directe de susţinere a organizaţiei teroriste C., iar pentru aceasta a creat şi utilizat numeroase conturi, pe mai multe reţelele de socializare, respectiv x, w, pe aplicaţia y şi pe platforma online D..

Mai mult decât atât, instanţa supremă a apreciat că probele administrate în cauză se coroborează cu declaraţia inculpatei, dată în faţa instanţei, prin care a precizat că unele conturi i-au fost închise din cauza materialelor pe care le disemina.

În aceste condiţii, s-a considerat că afirmaţia inculpatei - "Platformele de socializare au acceptat întotdeauna materialele video pe care le-am postat, nu mi le-au şters, ceea ce m-a făcut să cred că nu este ilegal", nu poate fi considerată decât ca fiind făcută pro causa.

De asemenea, s-a făcut referire şi la aspectele relatate de inculpată în faza de urmărire penală care evidenţiază că aceasta era conştientă de acţiunile sale şi semnificaţia acestora, şi cu toate acestea a perseverat, în timp, în activitatea sa de propagare a terorismului, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, cât şi de a convinge şi a atrage noi adepţi ai ideologiei radical islamice.

În ceea ce priveşte forma de vinovăţie sub forma intenţiei cu care inculpata a săvârşit fapta, instanţa de fond a reţinut că aceasta este demonstrată şi prin împrejurarea că unele materiale video distribuite de către inculpată pe reţelele publice de social media, le-a editat personal, fiind marcate cu iniţialele A. sau cu sintagma A..l, aspect factual ce susţine integral acuzaţiile penale formulate împotriva inculpatei referitoare la promovarea mesajelor de propagandă săvârşite, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism. Materialele video prezintă imagini cu luptători jihadişti înarmaţi, execuţii ale unor prizonieri etc., iar fondul sonor constă în nasheed-uri prin al căror mesaj se susţine terorismul, se îndeamnă la luptă, se face apologia martirului pentru o presupusă cauză "sfântă" etc. Aceste materialele video au fost distribuite pe mai multe reţele de socializare, pe conturile publice ale inculpatei, o perioadă relativ îndelungată de timp.

S-a reţinut şi faptul că afirmaţia inculpatei din cuprinsul declaraţiei date în faţa instanţei, că a ataşat video-urilor editate anumite nasheed-uri al căror mesaj nu îl cunoştea deoarece nu înţelege limba arabă, este contrazisă de faptul că toate materialele video create şi personalizate de inculpată, cu iniţialele A. sau A..l, scot în evidenţă o corelaţie între imagini şi textul nasheed-ului, astfel că inculpata a realizat materiale audio/video al căror mesaje vizuale se completează cu cele audio. Or, o asemenea compatibilitate între imagine şi text, stabilită în procesul editării de către inculpată, demonstrează grija/preocuparea/interesul acesteia pentru reuşita comunicării mesajului de susţinere/elogiere a terorismului.

Prin urmare, prima instanţă a apreciat că materialele audio/video realizate de inculpată sunt reprezentative pentru persoana acesteia, din moment ce a declarat expres, în instanţă, că le edita de drag, sub iniţiala prenumelor sale întrucât nu era de acord să fie preluate fiindcă era deja o persoană publică pe x.

Totodată, instanţa de fond a constatat că lipsa de credibilitate a apărării inculpatei prin care a susţinut că nu înţelegea nasheed-urile ce constituie fundalul sonor al materialelor video pe care le-a editat rezidă chiar în unele declaraţii ale inculpatei din faza de urmărire penală. Astfel, s-a evidenţiat în mod punctual că, în legătură cu fondul sonor al materialului de propagandă teroristă reprezentat de video-ul din 15.02.2021, inculpata a arătat că "pe fundalul acestuia se pot auzi predici ale unor imami care îndeamnă la rugăciune şi care arată că moartea poate interveni în orice moment". Totodată, s-a reţinut şi menţiunea inculpatei că ştie cuvinte în limba arabă şi că a început să înveţe alfabetul limbii arabe (declaraţie 29.03.2021).

De asemenea, s-a considerat că împrejurarea că inculpata a realizat căutări pe internet după cuvinte cheie - nasheed, islam-jihad, coran, şi că a tradus anumite fraze din Coran folosind aplicaţia x translate (declaraţie 27.05.2021), demonstrează nesinceritatea inculpatei care a precizat în instanţă - nu am folosit niciodată x sau alt program de traducere pentru aceste nasheed-uri. În acest sens, s-a subliniat faptul că aceste materiale video, aşa cum s-a arătat în cele ce preced, aveau importanţă pentru inculpată din perspectiva felului în care era percepută în mediul online.

S-a reţinut că din motivaţia pe care a prezentat-o pentru distribuirea pe mai multe reţele de socializare a mesajelor audio/video în limba arabă: "pentru că am iubit nasheed-urile şi video-urile pe care le-am făcut", rezultă faptul că faptul că inculpata ştia conţinutul nasheed-urilor folosite în editarea materialelor video. Or, manifestarea unei puternice adeziuni afective faţă de nasheed-uri, aşa cum inculpata s-a exprimat explicit, presupune cunoaşterea mesajului acestora, independent chiar de folosirea în mod curent a limbii arabe de către inculpată.

Prima instanţă a constatat şi faptul că limba arabă nu îi era total străină inculpatei, fapt dovedit de împrejurarea că în textele în limba română pe care le-a postat pe conturile publice deţinute pe platformele de socializare a introdus expresii/sintagme în limba arabă, iar martora T., mama inculpatei, a afirmat despre aceasta că a învăţat limba arabă în Franţa şi că a comunicat la telefon, în limba arabă, cu bărbatul din Turcia cu care dorea să se căsătorească . De asemenea, s-a reţinut că acest fapt este dovedit şi prin declaraţia martorei U. care a afirmat că inculpata, în anumite circumstanţe, se exprima în limba arabă enunţând o anumită expresie.

Nu în ultimul rând, instanţa de fond a constatat că potrivit procesului-verbal din 21.05.2021 de analiză a materialelor rezultate în urma accesului autorizat asupra telefonului x, din cele 1522 de elemente ce reprezintă căutări realizate de inculpată pe internet, au fost identificate elemente căutate/traduse din română - arabă, respectiv arabă-română. De altfel, la 15.02.2021, s-a reţinut că inculpata a postat pe contul public deţinut pe reţeaua de socializare x, un text în limba română ce apare tradus din limba arabă, astfel cum s-a detaliat în considerentele hotărârii apelate .

Cu referire la forma de vinovăţie a intenţiei cu care inculpata a comis infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, instanţa de fond a apreciat că forma de vinovăţie rezultă şi din faptul că, unele din cele 29 de materiale video de propagandă pentru organizaţia teroristă C., identificate în urma accesului autorizat asupra telefonului mobil marca x, sunt subtitrate în limba franceză, iar inculpata cunoaşte limba franceză din moment ce a locuit în Franţa circa 12 ani, unde a avut şi loc de muncă. Ţinând seama de faptul că, în cuprinsul unor materiale, rulează jurământul de credinţă şi aderare la organizaţia teroristă C. şi apare vizibil steagul organizaţiei teroriste C., s-a apreciat că intenţia cu care a acţionat inculpata este dovedită, prin coroborare cu toate celelalte probe, fiind întrunite condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii subiective a infracţiunii prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Totodată, prima instanţă a precizat şi faptul că este neverosimil a se considera că inculpata nu a observat că avea sute de urmăritori pe contul public A. pe reţeaua de socializare x (la rubrica Prieteni - Urmăritori apare un număr de 622 de urmăritori) şi mulţi dintre aceştia postau pe conturile lor publice materiale de propaganda teroristă C., imagini cu persoane executate, imagini cu luptători ISIS etc.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că solicitarea inculpatei de a fi achitată pentru infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.. este neîntemeiată.

Secţia penală a instanţei supreme a mai reţinut că fapta inculpatei A. de a accesa în mod repetat, în perioada 14.04.2020 - 22.02.2021, prin intermediul sistemelor informatice - telefoane mobile, materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste E., precum şi deţinerea, pe respectivele telefoane mobile (x şi cardul de memorie x, seria x x introdus în telefonul mobil marca x seria x), de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste de factură islamică, ca parte a unui proces de autoradicalizare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, inculpata săvârşind această a doua infracţiune în ambele normative ale elementului material al laturii obiective - accesare şi deţinere.

Astfel, s-a apreciat că probele administrate în cauză dovedesc că, în perioada cuprinsă între 14.04.2020 şi 22.02.2021, inculpata a accesat prin intermediul telefonului mobil marca x, cu x şi seria x şi a telefonului mobil marca x seria x ce avea introdus cardul de memorie x, seria x,materiale de propaganda teroristă, care au fost identificate în memoria sistemului informatic x şi a suportului de stocare - cardul de memorie menţionat. În acest sens, s-a reţinut că inculpata a declarat că, în perioada cât a locuit în Franţa, a mai utilizat o tabletă care i-a fost ridicată de către autorităţile judiciare franceze deoarece conţinea materiale de propaganda teroristă, cât şi un calculator (PC) pe care l-a abandonat când s-a întors în România, în anul 2020, pe care avea date informatice de acelaşi fel.

Astfel, s-a considerat că din analiza sistemelor informatice reiese că inculpata a accesat şi stocat numeroase fotografii cu luptători înarmaţi ai organizaţiei teroriste C., execuţii ale prizonierilor efectuate de către organizaţii teroriste, videoclipuri de propagandă pentru organizaţia teroristă C. realizate de departamente media ale grupării teroriste prezentând inclusiv soldaţi înarmaţi, cu cagule, pregătiţi sau angrenaţi în luptă, alte materiale de propagandă extremist islamică de genul simbolurilor şi însemnelor organizaţiei teroriste C..

S-a apreciat şi faptul că scopul însuşirii ideologiei teroriste de către inculpata A., ca parte a unui proces de autoradicalizare este dovedit nu doar prin natura materialelor diverse de propagandă teroristă identificate în memoria sistemelor informatice pe care le-a folosit şi perioada relativ îndelungată de timp de peste 10 luni de zile în care a desfăşurat asemenea activităţi, ci şi prin faptul că aceasta, pentru a edita şi elogia acţiunile teroriste prin diseminarea acestora, avea instalate aplicaţii pentru descărcarea materialelor foto-video şi audio, pentru editarea acestor materiale, pentru încărcarea şi postarea materialelor foto-video pe diferite platforme online de socializare.

Astfel, s-a reţinut că în procesul de autoradicalizare islamică, inculpata a realizat, în mod repetat, căutări în mediul online de materiale de propagandă, folosind motorul de căutare x, după sintagmele S. (nume în limba arabă a organizaţie teroriste C.) şi "Islam jihad", iar ca dovadă a procesului de însuşire a ideologiei teroriste stă şi faptul că, în imaginea sa de profil, de pe conturile utilizate de pe site-ul "D., a folosit o expresie în limba arabă specifică luptătorilor jihadişti.

Instanţa de fond a constatat şi faptul că intenţia cu care inculpata a desfăşurat activitatea infracţională este reliefată de procesul-verbal din 16.03.2021 de efectuare a percheziţiei informatice privind sisteme informatice şi suporţi de stocare a datelor informatice, printre care telefonul mobil x protejat cu parolă, ce aparţinea inculpatei, care nu a putut fi supus percheziţiei dat fiind că numeroasele parole (x) furnizate de inculpată nu au condus la deblocarea telefonului şi, din această cauză, copierea conţinutului suportului intern de stocare a datelor informatice din telefon nu s-a realizat . În atare condiţii, prima instanţă a apreciat că această situaţie, în contextul datelor care circumstanţiază cauza, exprimă preocuparea inculpatei pentru ascunderea informaţiilor de natură a contura acţiunile sale în mediul online prin intermediul sistemelor informatice, modalitate prin care a accesat materiale de propagandă teroristă.

În privinţa declaraţiilor inculpatei, instanţa de fond a apreciat că acestea sunt pro causa şi au relevat apărări în sfera dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea religioasă, aspecte susţinute în apărare şi de avocatul din oficiu al inculpatei.

În acest sens, instanţa de fond a constatat că, prin declaraţiile sale, inculpata a invocat dreptul său la libertatea de exprimare, din moment ce, la întrebarea procurorului "de ce a continuat, după ce au fost făcute o serie de cercetări în Franţa, de către autorităţile străine, să acceseze şi să distribuie pe diferite pagini de socializare ale sale, mesaje de luptă şi mesaje antioccidentale, antiromâneşti şi împotriva naţiunii Române?", inculpata a răspuns: " am continuat deoarece, chiar dacă autorităţile franceze au efectuat o percheziţie la mine acasă în anul 2017, consider că nu am desfăşurat o activitate ilegală, exprimarea fiind liberă."

În raport cu cele declarate de inculpată, prima instanţă a făcut referire la art. 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului potrivit căruia: 1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.(...) 2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Mai mult decât atât, în cuprinsul considerentelor sentinţei apelate, instanţa de fond a făcut trimitere la jurisprudenţa instanţei de contencios european - cauza Leroy împotriva Franţei (Hotărârea din 2 octombrie 2008, https://hudoc.echr.coe.int), prin care s-a arătat că o amendă aplicată pentru tolerarea terorismului printr-o exprimare politică sub formă de ilustraţie satirică într-un ziar nu a fost excesivă din perspectiva art. 10 din Convenţie. CtEDO a precizat că autorul a cărui operă relevă o expresie artistică ori militantă, nu poate fi exceptat de la aplicarea restricţiilor la libertatea de opinie, în sensul art. 10 paragraful 2; oricine se prevalează de libertatea sa de exprimare, îşi asumă, potrivit acestui text îndatoriri şi responsabilităţi. Aşa fiind, Curtea a considerat că reclamantul a fost, în mod justificat "restricţionat" de autorităţile statale, ingerinţa fiind necesară într-o societate democratică (paragraful 45). Rezultă, aşadar, în opinia CtEDO că, deşi exprimarea polemică controversată este o formă general acceptabilă de exprimare politică, aceasta nu ar trebui să depăşească anumite limite, în special atunci când afectează nivelul de protecţie acordat altor considerente concurente.

În acest context normativ şi jurisprudenţial, în raport cu faptele inculpatei descrise pe larg, prin care aceasta a distribuit texte şi materiale video/audio editate personal, prin care a transmis în mediul on-line mesaje de propagandă în susţinerea organizaţiei teroriste C. şi a elogiat terorismul, instanţa supremă a constatat că ingerinţa în dreptul la libertatea de exprimare a inculpatei este prevăzută de lege, în scopul legitim de păstrare a securităţii naţionale şi asigurare a protecţiei vieţii oamenilor, în conformitate cu art. 10 paragraful 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Necesitatea într-o societate democratică semnifică faptul că ingerinţa statului trebuie să corespondă unei nevoi sociale imperioase şi să fie proporţională cu scopul legitim vizat prin adoptarea sa, condiţie îndeplinită în speţă.

De asemenea, s-a reţinut că în faţa instanţei de fond, inculpata a declarat că s-a convertit la islam de bunăvoie şi a fost o alegere personală, după ce a făcut cercetări un an şi jumătate şi a citit jumătate din Coran, indicând că a fost convinsă "de calea dreaptă". A mai arătat că nu frecventa moscheele, menţionând:"singură am continuat în practicarea religiei mele musulmane". A mai arătat că a urmărit să călătorească în Şanliurfa - Turcia, întrucât s-a căsătorit religios, în noiembrie 2020, când a fost în acea ţară, cu o persoană pe nume R., şi că dorea să trăiască în Turcia, fără a avea intenţia de a trece în Siria, unde nimeni nu i-a propus să meargă.

Totodată, s-a reţinut că în faza de urmărire penală, a menţionat că "se creează o confuzie între diferitele elemente ale islamului şi elemente de terorism, întrucât este interpretată în mod eronat o fotografie cu un copil care indică semnul unicităţii lui G. cu un element de natură teroristă" . De asemenea, a mai declarat:

"referitor la legea islamică Sharia, ţin să menţionez că aceasta este legea aplicabilă tuturor musulmanilor şi că nu are nicio legătură cu terorismul" (declaraţia din 29.03.2021). În acest context, prima instanţă a menţionat că potrivit art. 9 - Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie din Convenţia europeană a drepturilor omului: 1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii, a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

Mai mult, instanţa de fond a subliniat faptul că CEDO a statuat în mod expres, în jurisprudenţa sa, că, în contextul special al Turciei, limitările specifice serviciului militar pot include obligaţia personalului militar de a renunţa la implicarea într-o mişcare fundamentalistă islamică, al cărei scop şi plan de acţiune îl constituie preluarea supremaţiei normelor religioase [Tepeli şi alţii împotriva Turciei (dec.); Yanaşik împotriva Turciei, decizia Comisiei].

Aşadar, s-a reţinut că la fel ca şi în cazul libertăţii de exprimare, într-o societate democratică, libertatea de manifestare a religiei este supusă anumitor restrângeri, în conformitate cu art. 9 paragraful 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului, prevăzute de lege inclusiv ca măsură necesară pentru siguranţa publică.

De asemenea, prima instanţă a subliniat că opţiunea inculpatei pentru religia musulmană şi, implicit, libertatea de a-şi manifesta religia prin veşminte specifice exced obiectului cauzei. Nu dreptul la libertatea de religie este sancţionat, ci acţiunile subsecvente cu caracter penal, care prezintă pericol public, fiind examinate, în cuprinsul hotărârii, acţiunile inculpatei prin prisma normelor de incriminare a actelor de terorism şi afectarea securităţii naţionale, independent de convingerile religioase ale inculpatei.

În acest context, s-a subliniat şi faptul că, în cazul terorismului islamic, sursele de propagandă utilizează în principal argumente religioase pentru justificarea acţiunilor organizaţiilor teroriste.

Aşadar, instanţa de fond a apreciat că invocarea de către inculpată a convertirii sale la religia musulmană, ca şi indicarea încălcării dreptului său la libertatea de exprimare constituie apărări prin care tinde să distragă atenţia de la realitatea intenţiei sale, faptele comise de aceasta dovedind că se află într-un proces avansat de radicalizare islamică şi de propagandă de origine extremist islamică prin promovarea acţiunilor organizaţiei teroriste E..

În opinia primei instanţe, evocarea libertăţii de a-şi manifesta religia şi a libertăţii de exprimare ca justificare a propriilor fapte de către inculpata A. reprezintă un mod facil prin care urmăreşte exonerarea de răspundere penală.

Cât priveşte procesul de individualizare a pedepselor aplicate inculpatei A. pentru comiterea celor două infracţiuni prevăzute de art. 332 alin. (4) şi de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului evaluate după împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

De asemenea, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. pen. în conformitate cu care, când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile de la alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea.

În acest context, s-a reţinut că individualizarea pedepsei nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci reprezintă rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate. Ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana inculpatului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

De asemenea, s-a reţinut că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

S-a reţinut şi faptul că exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Ţinând cont de aceste criterii, prima instanţă a considerat că stabilirea unor pedepse cu închisoarea egale cu minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile prevăzute de art. 332 alin. (4) (respectiv, 2 ani închisoare) şi de art. 381 alin. (1) (respectiv, 6 luni închisoare) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, săvârşite de inculpata A., reflectă gradul de pericol social al infracţiunilor comise şi datele ce caracterizează persoana inculpatei.

La alegerea şi stabilirea pedepselor principale pentru infracţiunile săvârşite au fost avute în vedere relaţiile sociale afectate, perioada de timp relativ îndelungată în care inculpata a derulat activitatea infracţională, cât şi modalitatea în care a acţionat prin crearea şi folosirea mai multor conturi, pe diverse reţele de socializare pentru a accesa şi distribui public materiale de propagandă teroristă, aducând atingere valorilor democratice.

Instanţa de fond a subliniat faptul că mijlocul prin care a înţeles inculpata A. să distribuie materialele de propagandă teroristă, respectiv, internetul, este important în accesul publicului larg la informaţii şi facilitează difuzarea informaţiilor, în general, datorită accesibilităţii sale şi capacităţii de a stoca şi de a comunica mari cantităţi de informaţii, astfel că, exprimarea în această modalitate poate să circule în întreaga lume, în câteva secunde, şi uneori să rămână disponibilă online în mod persistent.

Ca atare, în raport cu aceste date ce caracterizează faptele inculpatei, în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa amenzii, instanţa de fond a considerat că pedeapsa închisorii este cea care reflectă, în mod just, activitatea infracţională a inculpatei în procesul de autoradicalizare islamică, iar în procesul de stabilire a cuantumului pedepsei pentru infracţiunea săvârşită prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, s-a apreciat că nu pot fi reţinute circumstanţe atenuante judiciare.

De asemenea, instanţa supremă a reţinut că, potrivit art. 67 alin. (1) din C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Raportat la natura infracţiunilor cercetate, modalitatea concretă în care au fost săvârşite şi consecinţele unor astfel de fapte, ţinând seama de persoana inculpatei şi necesitatea preîntâmpinării comiterii unor asemenea fapte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a stabilit şi a aplicat faţă de inculpata A., pe lângă sancţiunea principală şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 3 ani pentru infracţiunea prev. de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, respectiv, pe o perioadă de 2 ani pentru infracţiunea prev. de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului.

De asemenea, s-a reţinut că potrivit art. 65 alin. (1) din C. pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi lit. d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

Ca urmare, în acelaşi conţinut cu pedeapsa complementară, prima instanţă a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie pentru fiecare dintre cele două infracţiuni săvârşite, în temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., şi anume pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a părăsi teritoriul României).

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-au contopit pedepsele principale, respectiv, la pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare s-a adăugat un spor de 2 luni, reprezentând 1/3 din pedeapsa de 6 luni închisoare şi, în final, s-a aplicat inculpatei A. pedeapsa principală rezultantă de 2 ani şi 2 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., instanţa de fond a aplicat inculpatei A., alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., instanţa a aplicat inculpatei A., alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi j) din C. pen.

În opinie majoritară, exclusiv sub aspectul individualizării judiciare a modalităţii de executare a pedepsei, s-a apreciat că scopul acesteia poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Astfel, chiar dacă a continuat să acceseze şi să posteze materiale de propagandă teroristă şi după ce a părăsit teritoriul Franţei, ajungând în România la sfârşitul lunii octombrie 2020, instanţa de fond a apreciat că inculpata dă dovadă de conştientizare a gravităţii faptelor pe care le-a săvârşit, atât prin declaraţia sa - "La acest moment nu aş mai continua această activitate, pentru că nu am ştiut că voi întâmpina astfel de probleme", cât şi prin respectarea obligaţiilor ce i-au fost impuse prin măsura preventivă a controlului judiciar în cursul procesului, participând la termenele de judecată în mod fizic sau prin videoconferinţă după cum instanţa a dispus ţinând seama atât de precaritatea mijloacelor sale financiare, dar şi de actele procedurale ce se impuneau a fi realizate la fiecare termen de judecată. De asemenea, s-a constatat că inculpata a colaborat cu organele de urmărire penală pentru stabilirea adevărului, indicând sistemele informatice folosite pentru accesarea internetului şi postarea materialelor de propagandă teroristă (cardul de memorie supus percheziţiei informatice fiind identificat în telefonul ... ridicat de la domiciliul mamei inculpatei, unde aceasta a indicat că se află, tot inculpata fiind cea care a arătat că, în perioada când se afla în Franţa, pentru accesarea şi postarea materialelor ce interesează cauza, a folosit o tabletă şi un calculator PC).

De asemenea, s-a considerat că împrejurarea că inculpata a figurat în evidenţele Sistemului Informatic Schengen cu o alertă introdusă de autorităţile franceze, la data de 05.08.2020, pentru suspiciuni pe linia terorismului şi activităţilor conexe, nu constituie un argument care să determine, în mod hotărâtor, stabilirea executării pedepsei închisorii în condiţii de detenţie, întrucât modalitatea de executare a pedepsei este rezultatul unui proces de examinare şi evaluare în ansamblu a datelor ce caracterizează gravitatea faptelor săvârşite de inculpată şi a celor care reliefează persoana acesteia.

În această ordine de idei, s-a constatat că, în perioada noiembrie 2020 - 12.02.2021, inculpata a fost în Turcia, în oraşul Şanliurfa unde s-a căsătorit cu o persoană de religie musulmană (declaraţia inculpatei se coroborează cu depoziţiile martorelor audiate în cauză) iar, după ce a revenit în România, la data de 22.02.2021 a plecat din nou în Şanliurfa, fiind oprită la P.T.F. Giurgiu de autorităţile române (proces-verbal de depistare a inculpatei, din data de 22.02.2021, încheiat la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu).

În opinia primei instanţei, faptul că Şanliurfa este reşedinţa provinciei cu acelaşi nume, care are cea mai mare graniţă cu Siria şi reprezintă una dintre principalele puncte de trecere a frontierei turce pentru luptătorii terorişti străini (proces-verbal din 24.03.2021 privind efectuarea de investigaţii în mediul online cu privire la destinaţia Şanliurfa din Turcia), nu poate conduce automat la concluzia că scopul preventiv-educativ şi de constrângere al pedepsei nu s-ar putea realiza faţă de inculpata A. prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, ci numai în condiţii de detenţie, din moment ce pe perioada termenului de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere inculpata trebuie să se supună anumitor măsuri sub sancţiunea revocării suspendării şi executării pedepsei în condiţii de detenţie, în caz de nerespectare a acestora.

Deopotrivă, s-a avut în vedere de instanţa de fond şi faptul că, potrivit concluziilor Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 266/A-P/54 din 02.02.2021 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Mehedinţi, inculpata prezintă diagnosticul de "relaţii psihice normale", are discernământul faptelor pentru care este cercetată, fiind concluzionat, totodată, că nu este necesară instituirea unor măsuri de siguranţă cu caracter medical şi că la momentul examinării nu a avut un comportament simulat . Prima instanţă a apreciat că menţiunea din cuprinsul raportului că inculpata, din punct de vedere afectiv, prezintă iritabilitate şi toleranţă scăzută la frustrare nu prezintă greutatea unor motive care să justifice executarea de către inculpată a pedepsei închisorii în regim de detenţie, concluzie care se impune, aşa cum s-a mai precizat, din analiza cumulată a tuturor datelor ce descriu acţiunile concrete ale inculpatei şi circumstanţele sale personale.

De asemenea, s-a subliniat şi faptul că inculpata nu a mai intrat în conflict cu legea penală din anul 2004 când a fost condamnată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de furt, de către Tribunalul din Poitiers - Franţa (cazier).Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cu majoritate, a apreciat că termenul de supraveghere a executării pedepsei de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 91 - 92 din C. pen., prin cuantumul său şi măsurile de supraveghere la care inculpata este supusă pe durata acestuia, sunt în măsură să asigure caracterul punitiv, educativ şi de reintegrare socială a inculpatei, în raport cu datele ce caracterizează persoana sa, astfel cum au fost evidenţiate şi prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, dat fiind că aceasta se va prezintă periodic la Serviciul de Probaţiune Mehedinţi, se va afla sub supravegherea unui consilier de probaţiune ale cărei vizite va trebui să le primească, va avea obligaţia să anunţe, în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare ce depăşeşte 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă şi informaţii şi documente de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Deopotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a dispus ca inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Mehedinţi sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

Cumulativ, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (3) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Drobeta-Turnu Severin sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinţi (la alegerea instituţiilor pentru prestarea muncii în folosul comunităţii, a fost avută în vedere declaraţia inculpatei prin care a arătat că a lucrat în Franţa, la un azil de bătrâni, în calitate de agent de serviciu şi îngrijitor medical).

Prima instanţă a apreciat că aptitudinea de a atinge scopul pedepsei prin suspendarea executării sub supraveghere, raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite şi persoana inculpatei, este susţinută şi prin dispoziţiile art. 96 din C. pen. care reglementează revocarea beneficiului suspendării şi executarea pedepsei închisorii dacă pe parcursul termenului de supraveghere inculpata, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că, facilitarea difuzării propagandei teroriste prin utilizarea internetului şi a mijloacelor de comunicare socială, în sine, nu poate conduce la soluţia stabilirii pentru inculpată a executării pedepsei închisorii în detenţie.

Nu în ultimul rând, s-a subliniat că tratamentul sancţionator aplicat inculpatei este întregit prin pedeapsa complementară reglementată de art. 66 alin. (1) lit. j) din C. pen., constând în interdicţia exercitării dreptului de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de timp.

Mai mult decât atât, prima instanţă a menţinut măsura sechestrului asigurator instituită prin Ordonanţa nr. x/D/P/P2021 din 09.09.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de combatere a infracţiunilor de terorism şi a criminalităţii informatice asupra sistemelor informatice şi suporţilor de stocare a datelor informatice aparţinând inculpatei A., respectiv, terminalul mobil x cu seria x şi seria x, având SN: x, ce are introdusă cartela SIM 1, inscripţionată "x", seria x şi număr de apel x, respectiv cartela SIM 2, cu sigla x, seria x şi numărul de apel x, şi cardul de memorie microSD x, seria x x.

Având în vedere că inculpata A. a folosit la săvârşirea infracţiunilor terminalul mobil marca x DualSim cu seria x şi seria x, având SN: x, ce are introdusă cartela SIM 1, inscripţionată "B.", seria x şi număr de apel x, respectiv cartela SIM 2, cu sigla x, seria x şi numărul de apel x şi cardul de memorie microSD x, seria x x, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., instanţa de fond a dispus confiscarea specială a acestora.

În opinie minoritară, s-a apreciat că se impune executarea în regim de detenţie a pedepsei stabilite, considerându-se că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, ca fiind insuficientă atingerii scopului, respectiv conştientizării de către inculpată a consecinţelor faptelor comise şi determinării unei conduite viitoare pozitive.

B. JUDECATA ÎN APEL

Împotriva Sentinţei nr. 120 din data de 23 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021, în termen legal, a formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.

Cauza a fost înregistrată la 11 aprilie 2022 pe rolul Completului de 5 Judecători, sub nr. x/2022, primind, urmare repartizării aleatorii, termen de judecată la 23 mai 2022.

La data de 18 aprilie 2022, a fost verificată măsura preventivă a controlului judiciar sub imperiul căreia se afla intimata inculpată A. şi, în baza art. 362 alin. (2) raportat la art. 208 alin. (5) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispuse faţă de inculpată fiind menţinută măsura preventivă.

1. Sinteza motivelor de apel

Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a criticat sentinţa apelată invocând netemeinicia acesteia sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate şi a modalităţii de executare.

Astfel, a apreciat că instanţa de fond a aplicat inculpatei câte o pedeapsă cu închisoarea, într-un cuantum necorespunzător, pentru fiecare infracţiune pentru care a fost trimisă în judecată, implicit pedeapsa rezultantă fiind disproporţionată cu faptele comise. Mai mult, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, deşi a fost condamnată pentru două infracţiuni deosebit de grave, sens în care a apreciat că modalitatea de executare dispusă este insuficientă atingerii scopului, respectiv conştientizării de către inculpată a consecinţelor faptelor comise şi determinării unei conduite viitoare pozitive.

Parchetul a arătat că inculpata a acţionat o perioadă relativ îndelungată, de aproximativ un an de zile, că a creat şi utilizat numeroase conturi, pe mai multe reţelele de socializare unde a distribuit mai multe materialele video pe care le-a editat personal, că a realizat căutări pe internet după cuvinte cheie şi că a tradus anumite fraze din Coran, că, în mod repetat, a accesat şi stocat pe o diversitate de sisteme informatice materiale de propagandă teroristă în favoarea organizaţiei teroriste E., precum a şi deţinut pe respectivele sisteme informatice fotografii cu luptători înarmaţi ai organizaţiei teroriste C., execuţii ale prizonierilor efectuate de către organizaţii teroriste, videoclipuri de propagandă pentru organizaţia teroristă C. realizate de departamente media ale grupării teroriste prezentând inclusiv soldaţi înarmaţi, cu cagule, pregătiţi sau angrenaţi în luptă, alte materiale de propagandă extremist islamică de genul simbolurilor şi însemnelor organizaţiei teroriste C..

De asemenea, a făcut trimitere la poziţia procesuală a inculpatei care a invocat în apărare dreptul său la libertatea de exprimare, susţinând că materialele video postate nu sunt luate de pe paginile grupurilor teroriste, ci de pe diferite canale de socializare.

În consecinţă, a apreciat că aceste elemente probează faptul că inculpata va continua astfel de activităţi, prevalându-se în mod greşit de dreptul la liberă exprimare astfel încât se impune majorarea pedepselor pentru fiecare infracţiune săvârşită, urmând ca rezultanta să se circumscrie principiului proporţionalităţii şi să fie executată în regim de detenţie, numai în această modalitate putându-se atinge scopul punitiv educativ al pedepsei.

2. Analiza criticilor formulate

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 judecători constată nefondat apelul formulat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că instanţă de fond, în mod corect, a avut în vedere în operaţiunea de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, criteriile generale de individualizare, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret al faptelor, modalitatea concretă de săvârşire, circumstanţele care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Aşadar, în ceea ce priveşte procesul de individualizare a pedepsei, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, efectuând propriul demers analitic, în raport şi de criticile invocate de Ministerul Public, apreciază că acesta trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de stabilire a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite sancţiunea penală trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de o societate democratică.

Sub aspectul individualizării pedepsei, în speţă, trebuie efectuată o justă adaptare a criteriilor generale prevăzute de art. 74 C. pen., ţinându-se cont de gradul de pericol social al faptelor comise, agravat de circumstanţele reale ale săvârşirii acestora, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatei, conduita după săvârşirea faptelor, vârsta, situaţia familială şi socială.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise şi în C. pen. român.

În lumina criteriilor prevăzute de art. 74 C. pen., gravitatea concretă a unei activităţi infracţionale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat şi cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei şi celui ce a săvârşit-o.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători notează că analiza actelor şi lucrărilor dosarului relevă o suită întreagă de aspecte a căror justă cuantificare a fost dată de către instanţa de fond care a statuat că se poate asigura îndeplinirea scopului educativ, preventiv şi coercitiv al pedepsei, prin aplicarea unei pedepse în sine considerată ca fiind suficientă pentru reeducarea inculpatei şi că aceasta nu va mai comite alte infracţiuni, constatând totodată că sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 91 din C. pen., dispunând suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

În acest sens, instanţa de control judiciar face trimitere la atitudinea inculpatei prin care a dat dovadă de conştientizare a gravităţii faptelor pe care le-a săvârşit:

- În faza de urmărire penală a indicat sistemele informatice folosite pentru accesarea internetului şi postarea materialelor de propagandă teroristă inclusiv pentru perioada în care s-a aflat în Franţa;

- În faza de cercetare judecătorească a declarat că "La acest moment nu aş mai continua această activitate, pentru că nu am ştiut că voi întâmpina astfel de probleme");

- A respectat obligaţiile impuse prin măsura preventivă a controlului judiciar.

De asemenea, chiar dacă inculpata nu se află la primul contact cu legea penală, aceasta fiind condamnată la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt, de către Tribunalul din Poitiers, Franţa, se constată că această condamnare a fost dispusă în anul 2004, dată de la care inculpata nu a mai intrat în conflict cu legea penală până la data infracţiunilor ce fac obiectul acuzaţiilor din prezenta cauză.

Relativ la pedepsele de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 381 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului, Completul de 5 Judecători constată, în acord cu prima instanţă, că stabilirea unor pedepse cu închisoarea egale cu minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile pentru care a fost condamnată inculpata reflectă gradul de pericol social al infracţiunilor comise şi datele ce caracterizează persoana inculpatei, astfel cum au fost menţionate mai sus.

În acest context, Completul de 5 Judecători consideră că pedeapsa aplicată de instanţa de fond va fi de natură să o facă pe inculpata intimată să conştientizeze că legiuitorul ocroteşte valorile sociale, că orice atingere adusă acestora este sancţionată în mod corespunzător şi că ea, ca destinatar al normelor de drept care îi sunt accesibile, are obligaţia de a le respecta întocmai, de a evita conjuncturile care ar putea-o cantona într-o situaţie contrară legii.

Mai mult decât atât, instanţa de control judiciar apreciază că termenul de supraveghere a executării pedepsei, precum şi măsurile de supraveghere la care inculpata va fi supusă pe durata acestuia sunt suficiente pentru a asigura caracterul punitiv, educativ şi de reintegrare socială al pedepsei.

De asemenea, Completul de 5 Judecători are în vedere atât dispoziţiile art. 96 din C. pen. prin care se va dispune revocarea beneficiului suspendării şi executarea pedepsei închisorii dacă pe parcursul termenului de supraveghere inculpata, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, cât şi faptul că tratamentul sancţionator aplicat inculpatei este întregit prin pedeapsa complementară reglementată de art. 66 alin. (1) lit. j) din C. pen., constând în interdicţia exercitării dreptului de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de timp, toate acestea având aptitudinea de a atinge scopul pedepsei prin suspendarea executării sub supraveghere, raportat la gravitatea infracţiunilor săvârşite şi persoana inculpatei.

În considerarea tuturor argumentelor expuse, constatând neîntemeiate criticile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. în susţinerea apelului, precum şi legalitatea şi temeinicia sentinţei penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, va respinge, ca nefondat, apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. împotriva Sentinţei nr. 120 din data de 23 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 868 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. împotriva Sentinţei nr. 120 din data de 23 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2021.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 868 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 iunie 2022.

GGC - NN