Asupra cererii privind completarea hotărârii;
I. Decizia nr. 64 din 21 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022
Prin Decizia nr. 64 din 21 martie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins, ca tardiv introdusă, contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 265 din 6 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2020.1.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Completul de 5 judecători a reţinut considerentele arătate în continuare.
În cauză, fiind exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare, sunt incidente dispoziţiile art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora:
"Contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă".
Hotărârea atacată a fost comunicată contestatorului A. la 16 decembrie 2021, conform procesului-verbal de comunicare ataşat la dosarului nr. x, astfel că termenul de 15 zile în care putea fi introdusă contestaţia în anulare, prevăzut de art. 506 alin. (1) din C. proc. civ. şi calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (3) din acelaşi Cod, s-a împlinit la 3 ianuarie 2022.
Contestaţia în anulare a fost transmisă prin poşta electronică la 5 ianuarie 2022 şi a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 6 ianuarie 2022, fiind introdusă cu depăşirea termenului prevăzut de art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea decăderii din exercitarea dreptului, prevăzută de art. 185 alin. (1) din acelaşi Cod.
În consecinţă, în temeiul art. 185 alin. (1) raportat la art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., este întemeiată excepţia tardivităţii, invocată de instanţă din oficiu.
II. Cererea privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022
Contestatorul A. a formulat, în temeiul art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., cerere privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pentru argumentele arătate rezumativ în continuare.
În cadrul unei prime critici, contestatorul susţine că, prin hotărârea dată în soluţionarea contestaţiei în anulare, instanţa a omis să se pronunţe asupra cererii principale şi cererilor incidentale privind "anularea paradigmei juridice neconstituţionale", excepţia nulităţii absolute şi excepţia autorităţii lucrului judecat, invocate "în toate fazele de judecată ale procesului".
În susţinere, contestatorul expune aspecte referitoare la fondul litigiului dedus judecăţii, criticând hotărârile pronunţate în etapele procedurale anterioare, respectiv sentinţa nr. 1082/2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, Decizia nr. 206A din 16 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi Decizia nr. 196 din 27 ianuarie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Raportat la criticile formulate, contestatorul susţine că, prin Decizia nr. 196 din 27 ianuarie 2017, prin respingerea recursului ca urmare a interpretării eronate a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 8/1996, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a generat un conflict juridic de natură constituţională, în sensul art. 146 lit. e) din Constituţie şi considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 685/2018.
În cadrul unei alte critici, contestatorul consideră că, pronunţând Decizia nr. 64 din 21 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a omis să se pronunţe asupra următoarelor cereri şi excepţii: (i) "excepţia nulităţii absolute a paradigmei juridice neconstituţionale care înlocuieşte textul definitoriu al «obiectului dreptului de autor»" (ii) constatarea nulităţii absolute parţiale a dispozitivului sentinţei civile nr. 1082/2015 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.
În consecinţă, contestatorul solicită: (i) admiterea recursului; (ii) "anularea paradigmei juridice neconstituţionale din considerentul sentinţei civile nr. 1082/2015, care înlocuieşte textul definitoriu pentru obiectul dreptului de autor în art. 7 din Legea nr. 8/1996" (iii) anularea celei de-a doua teze din dispozitivul sentinţei civile nr. 1082/2015; (iv) trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanţă.
III. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând cererea privind completarea hotărârii, formulată de contestatorul A., Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele arătate în continuare.
Potrivit art. 444 din C. proc. civ.:
"Art. 444. - Completarea hotărârii
(1) Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.
(2) Cererea se soluţionează de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor."
În cauză, se constată că, prin hotărârea a cărei completare se solicită, a fost respinsă, ca tardiv introdusă, contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 265 din 6 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2020.1. În considerentele deciziei s-a arătat că instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei tardivităţii, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) raportat la art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., excepţie de procedură, care face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a cauzei.
Susţinerile invocate de contestator în susţinerea cererii privind completarea dispozitivului deciziei reprezintă, în realitate, critici referitoare la fondul cauzei soluţionat prin hotărârile pronunţate în fazele procedurale anterioare şi la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de hotărârea pronunţată în recurs de secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Aspectele invocate nu se circumscriu ipotezei reglementate prin art. 444 din C. proc. civ., în condiţiile în care, prin hotărârea a cărei completare se solicită, calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare a fost soluţionată pe calea excepţiei procedurale a tardivităţii cererii, nefiind identificate capete de cerere principale sau accesorii ori cereri conexe sau incidentale sau de genul celor prevăzute la alin. (3) al articolului menţionat, asupra cărora instanţa să fi omis a se pronunţa.
Criticile contestatorului referitoare la "paradigma juridică neconstituţională", inclusiv cele referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională reprezintă, în realitate, tot critici pe fondul cauzei, îndreptate împotriva hotărârilor pronunţate în fazele procesuale anterioare, astfel că nu configurează o cerere incidentală care să reclame o soluţie distinctă şi prealabilă din partea instanţei.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge cererea formulată de A. privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de A. privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 mai 2022.
Procesat de GGC - LM