Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din data de 7 februarie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, s-au dispus următoarele:
a) În baza art. 2502 C. proc. pen., s-au menţinut următoarele măsuri asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2016 (nr. vechi S.T.B. 2200/D/P/2013) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, astfel:
1. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 04.03.2015 asupra imobilului reprezentat de locuinţa P+1 construită în 2003 cu valoare de impunere 255.725,04 RON, suprafaţa construită 281,62 mp, suprafaţa construită mansardă 140,81 mp, situat la adresa din mun. Slănic Moldova, str. x, jud. Bacău, aparţinând în exclusivitate inculpatei şi teren intravilan în suprafaţa de 995,13 mp, suprafaţa construită 140,81 mp, cu valoare de impunere 105 RON, situat la adresa din mun. Slănic Moldova, str. x, jud. Bacău, aparţinând în exclusivitate inculpatei, precum şi asupra mijlocului de transport marca x, serie motor x, capacitate cilindrică 1595 cm3, serie şasiu x, serie carte de identitate x, aparţinând în exclusivitate inculpatei A. .
2. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 14.05.2015 asupra bunurilor (imobil situat în Bucureşti, str. x; proprietate exclusivă, teren în suprafaţă de 642 mp respectiv construcţie situate în jud. Prahova, mun. Ploieşti, str. x; proprietate exclusivă, teren în suprafaţă de 375 mp respectiv construcţie în suprafaţă de 113 mp situate în jud. Prahova, mun. Ploieşti, str. x; (asupra cotei de 1/2 din bun), teren în suprafaţă de 141 mp respectiv construcţie de 125 mp situate în jud. Prahova, mun. Ploieşti, str. x; (asupra cotei de 1/2 din bun), teren în suprafaţă de 4.170 mp situat în jud. Prahova, mun. Câmpina, str. x; (asupra cotei de 1/2 din bun), apartament situat în mun. Câmpina, str. x, apt. 1, având valoare de impunere 113.039,44 RON, teren agricol în suprafaţă de 471 mp situat în mun. Câmpina, str. x, teren intravilan în suprafaţă de 2724 mp situat în mun. Câmpina, str. x, teren agricol în suprafaţă de 975 mp situat în mun. Câmpina, str. x, teren în suprafaţă de 134 mp situat în mun. Câmpina, Calea x) deţinute de inculpatul B.
3. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 14.05.2015 asupra bunurilor (Spaţiu comercial în suprafaţă de 134 mp, situat în mun. Bucureşti, la parterul imobilului din Piaţa Victoriei; proprietate exclusivă, spaţiu comercial în suprafaţă de 38 mp, situat în Bucureşti; proprietate exclusivă, teren în suprafaţă de 215 mp (având ca elemente de identificare, nr. cadastral x, nr. carte funciară x) situat în jud. Ilfov, loc. Snagov, proprietate exclusivă, teren intravilan în suprafaţă de 1560 mp situat în mun. Câmpina, str. x, imobil situat în mun. Câmpina, str. x, b. G, având valoare de impunere 31.017 RON) deţinute de către inculpatul C.
4. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 29.05.2015 asupra imobilului (Imobil situat în Aleea x, Bucureşti) deţinut de inculpatul D.
5. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 29.05.2015 asupra imobilului (Imobil situat în mun. Bucureşti, Bd. 1 Mai nr. 37, în coproprietate cu E.) deţinut de către inculpatul F. .
6. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 29.05.2015, aşa cum a fost restrâns ulterior prin ordonanţele din data de 7.07.2015 şi 4.11.2015 asupra cotei de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilelor: Construcţie în suprafaţă desfăşurată de 150,56 mp şi teren în suprafaţă de 264,99 m.p., situate în oraşul Voluntari, str. x, jud. Ilfov, deţinute de inculpatul G..
7. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 02.06.2015 asupra imobilului (Clădire în suprafaţă de 70.77 mp, situată în Ploieşti, str. x, jud. Prahova) deţinut de inculpatul H.
8. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 03.06.2015 asupra imobilului (Cota de 12.50 % din imobil situat în str. x, Bucureşti) deţinut de către inculpatul I. .
9. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 05.06.2015 asupra bunului (Autoturism) aparţinând inculpatei J.
10. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 10.06.2015 asupra imobilului (Apartament situat în oraşul Popeşti-Leordeni, str. x bis, jud. Ilfov, având valoare impozabilă de 113.404,06 RON, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. x/14.01.2014) deţinut de inculpata K. .
11. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 10.06.2015 asupra imobilelor (asupra cotei de 1/2 din dreptul de proprietate din imobil situat în str. x, P7, Bucureşti, având valoare de impunere de 15.848,25 RON şi imobilul situat în str. x, P6, Bucureşti, având valoare de impunere de 14.207,33 RON.) deţinute de inculpatul L.
12. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 14.09.2015 asupra imobilului (apartament în suprafaţă de 53,65 mp având valoare de 135.439,43 RON situat în mun. Bucureşti, str. x, apt. 11, Sect. 1) deţinut de inculpata M.
13. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 17.09.2015 asupra imobilului (apartament situat în Prelungirea Ghencea, nr. 45, localitatea Bragadiru, jud. Ilfov, suprafaţă 69,22 mp) deţinut de inculpatul N.
14. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 18.09.2015 asupra bunului (teren în suprafaţă de 1200 mp situat în com. Afumaţi, şos. x, jud. Ilfov) deţinut de inculpata O. .
15. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 18.09.2015 asupra imobilului (apartament mun. Bucureşti, str. x, apt. 1, valoare de impunere 75.502,42 RON, teren în suprafaţă de 26,87 mp) deţinut de inculpatul P.
16. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 22.09.2015 asupra bunurilor (apartament mun. Focşani, jud. Vrancea, str. x, nr. x, bl. x, apt. x, valoare impunere 106.568,23 RON + teren intravilan 34 mp, teren suprafaţă 197 mp, jud. Vrancea, teren suprafaţă 870 mp, bld. x, nr. x, mun. Focşani, jud. Vrancea) deţinute de inculpatul Q.
17. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.10.2015 asupra bunurilor (Clădire şi teren în suprafaţă de 807,1 m.p., situate la adresa din oraş Măgurele, str. x, jud. Ilfov, 1/3 din teren în suprafaţă de 13.353 mp, număr cadastral x, tarla x, parcela x în coproprietate cu R. şi S. situat în oraş Măgurele, jud. Ilfov) deţinute de inculpatul T.
18. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 27.10.2015 asupra bunurilor (imobil situat în mun. Iaşi, str. x, suprafaţă 197,15 mp, valoare impozabilă 466.368,18 RON şi teren situat în mun. Iaşi, str. x, suprafaţă 500 mp, suprafaţă ocupată 243,04 mp, suprafaţă neocupată 256,96 mp) deţinute de inculpata U.
19. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 23.11.2015 asupra bunurilor (apartament situat în mun. Bucureşti, Sect. 2, str. x şi teren folosinţă 10 mp) deţinute de inculpatul V.
20. Măsura asigurătorie luată prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 11.11.2016 a popririi sumelor în mâinile debitorilor, datorate lunar inculpatului C., de către următorii debitori, persoane juridice: S.C. W. S.R.L şi S.C. X. S.R.L.
21. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 18.12.2014 asupra sumelor de 2.300 RON şi 420 euro ridicate de la inculpata K.
22. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 18.12.2014 asupra sumei de 18.100 RON ridicată de la inculpatul Y.
b) În baza art. 2502 C. proc. pen., s-au ridicat următoarele măsuri asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2016 (nr. vechi S.T.B. 2200/D/P/2013) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, astfel:
1. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpata A. la Z. S.A., AA. S.A., BB. S.A., CC. Sa, DD. S.A.
2. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpatul EE. la FF. S.A., Z. S.A., GG. S.A., HH. S.A., II. S.A., JJ. S.A., KK. S.A., LL. S.A.. .
3. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpata MM. la FF. S.A., BB. S.A., NN. S.A., LL. S.A.
4. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpatul OO. la GG. S.A., AA. S.A., HH. S.A., CC. S.A., LL. S.A., PP. S.A. până la concurenţa sumei de 111.053.502 RON
5. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpatul QQ. la Z. S.A., GG. S.A., HH. S.A., BB. S.A., CC. S.A., RR. S.A., DD. S.A., II. S.A., SS. S.A., JJ. S.A., TT. S.A., KK. S.A., UU. S.A., LL. S.A.
6. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de K. la GG. S.A.
7. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpatul VV. la FF. S.A., Z., WW. S.A.
8. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpata XX. la Z. S.A., AA. S.A.
9. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpata YY. la Z. S.A., GG. S.A., AA. S.A., ZZ. S.A., DD., II. S.A., WW. S.A.
10. Măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa cu numărul 2200D/P/2013 din data de 15.12.2014 asupra conturilor deţinute de inculpatul AAA. la ZZ. S.A., RR. S.A., LL. S.A.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa a reţinut, în esenţă, că inculpaţii asupra bunurilor cărora au fost luate măsurile asigurătorii, au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2016 din 30 ianuarie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, pentru infracţiuni care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, art. 32 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului (în prezent art. 50 din Legea nr. 129/2019) şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 (cuprins în Secţiunea a 5-a a Capitolului III al legii) care instituie obligativitatea luării măsurilor asigurătorii.
Ca atare, s-a constatat că necesitatea dispunerii măsurilor asigurătorii analizate îşi găseşte izvor chiar în lege, context în care, controlul instanţei este limitat la evaluarea proporţionalităţii dintre scopul urmărit prin instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanelor acuzate.
Evaluând măsurile asigurătorii instituite asupra conturilor deţinute de inculpaţii A., EE., MM., OO., QQ., K., VV., XX., YY., AAA., la instituţiile bancare indicate, Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară a constatat că scopul instituirii măsurilor respective nu subzistă raportat la situaţia conturilor deţinute de inculpaţi ori a soldurilor existente, având în vedere răspunsurile unităţilor bancare în sensul că respectivele conturi fie sunt închise, fie figurează cu sold 0, fie se regăsesc sume modice, astfel cum, de altfel, s-a reţinut şi de către procuror în rechizitoriu, propunându-se ridicarea acestor măsuri.
În privinţa măsurilor asigurătorii luate asupra bunurilor inculpaţilor A., B., C., D., F., G., H., I., J., K., L., M., Speranţa N., O., P., Q., T., U., V. şi Y., Înalta Curte - Completul de 2 judecători de cameră preliminară a constatat că acestea sunt proporţionale cu scopul urmărit prin dispunerea lor şi valoarea prejudiciului reţinut prin rechizitoriu, în cazul fiecărui inculpat, iar consecinţele pe care le produc nu depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, aşa încât subzistă temeiurile care au determinat luarea acestor măsuri în cursul urmăririi penale.
S-a reţinut că, raportat la data luării măsurilor asigurătorii, cuantumul prejudiciului, valoarea bunurilor sechestrate, precum şi la complexitatea ridicată a cauzei, se poate aprecia rezonabil că, în privinţa măsurilor asigurătorii luate de procuror în cursul urmăririi penale, se păstrează justul echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube, şi interesul personal al acuzaţilor de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au fost indisponibilizate.
Împotriva încheierii din data de 7 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, inculpaţii C. şi B. au formulat contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători Penal 2 - 2022, sub nr. x/2022, primul termen de judecată fiind fixat, în mod aleatoriu, la data de 21 februarie 2022, termen la care instanţa a admis cererea de amânare formulată de apărătorul ales al contestatorul inculpat C.. În consecinţă, s-a stabilit termen la data 21 martie 2022, termen la care au avut loc dezbaterile, susţinerile apărătorilor aleşi ai contestatorilor inculpaţi, respectiv ale reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Inculpatul C., prin contestaţia formulată prin apărător ales, a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheieri atacate şi, în principal, în temeiul art. 2501 din C. proc. pen., ridicarea măsurii asigurătorii instituite în sarcina acestuia şi, în subsidiar, restrângerea acestora.
S-a susţinut, în esenţă, că organul judiciar trebuie să analizeze inclusiv valoarea probabilă a sumelor până la concurenţa cărora se instituie măsura, precum şi finalitatea acestora, în lumina jurisprudenţei relevante a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
S-a arătat că menţinerea măsurii asigurătorii instituite la data de 22 noiembrie 2016, asupra sumelor pe care societăţile S.C. W. S.R.L şi S.C. X. S.R.L le datorează contestatorului C., nu mai este justificată, întemeiată şi nici oportună. Din momentul popririi respectivelor conturi şi până la momentul rezilierii contractelor de închiriere, la iniţiativa locatarilor, în conturi s-ar fi strâns echivalentul în RON al sumei de aproximativ 30.000 Euro, respectiv 50.000 Euro. În plus, aceste sume ar reprezenta o importantă sursă de venit pentru inculpat, prin raportare la necesitatea întreţinerii familiei şi la existenţa unor contracte de credit.
Totodată, s-a arătat că prejudiciul a fost stabilit printr-un raport de constatare tehnico-ştiinţifică realizat de către un inspector antifraudă din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, detaşată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, persoană care se află în raporturi de lucru cu partea civilă, ceea ce înlătură orice garanţie cu privire la imparţialitatea autorului raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, fiind invocată decizia nr. 87 din 13 februarie 2021 a Curţii Constituţionale a României.
Prin contestaţia formulată, inculpatul B. a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că a trecut o perioadă îndelungată de timp de când imobilele sunt indisponibilizate, precum şi faptul că soţia sa a decedat în urmă cu un an.
Examinând contestaţiile formulate de inculpaţii C. şi B., prin raportare la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., apreciază contestaţiile ca nefondate, urmând a fi respinse, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Cu titlu prealabil, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen. "în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător."
Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin inculpatului sau părţii responsabile civilmente prin instituirea unui sechestru asupra acestora, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune, ori a realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.
Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege.
Potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., "Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune."
Totodată, dispunerea măsurilor asigurătorii trebuie să satisfacă şi cerinţa proporţionalităţii acestora cu scopul urmărit prin dispunerea lor şi cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri.
Prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015, Curtea Constituţională a stabilit că "sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, iar nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând aşadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv."
Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 4 aprilie 2016, că "instituirea unor măsuri cu caracter provizoriu şi preventiv în vederea împiedicării distrugerii, sustragerii sau înstrăinării unor bunuri care au legătură cu săvârşirea unei infracţiuni nu este de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie a proprietarului sau posesorului acestora, prezumţie care subzistă până la constatarea vinovăţiei acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă".
Totodată, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la protecţia proprietăţii, s-a statuat că orice ingerinţă în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim şi, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerinţele de interes general ale comunităţii şi cele privind protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, analizând încheierea atacată şi criticile contestatorilor inculpaţi C. şi B., constată că măsurile asigurătorii instituite în cauză cu privire la bunurile aparţinând celor doi inculpaţi respectă dispoziţiile legale incidente, precum şi exigenţele de proporţionalitate.
Astfel, prin rechizitoriul nr. x/2016 din 30 ianuarie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, au fost trimişi în judecată 93 de inculpaţi.
Printre aceştia, inculpatul C. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., evaziune fiscală în formă continuată prevăzută art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (78 de acte materiale) şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (94 de acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., cauzându-se un prejudiciu total bugetului de stat în cuantum de 9.678.942 RON.
Totodată, inculpatul B. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., evaziune fiscală în formă continuată prevăzută art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (61 acte materiale) şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (109 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., cauzându-se un prejudiciu bugetului de stat în cuantum total de 8.143.402 RON.
În privinţa celor doi inculpaţi, se constată că în dosarul nr. x/2016 (nr. anterior S.T.B. 2200/D/P/2013) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, în temeiul art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., au fost instituite următoarele măsuri asigurătorii:
I. - măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa nr. 2200D/P/2013 din data de 14.05.2015 asupra bunurilor imobile deţinute de către inculpatul C.: spaţiu comercial în suprafaţă de 134 mp, situat în mun. Bucureşti, la parterul imobilului din Piaţa Victoriei, proprietate exclusivă; spaţiu comercial în suprafaţă de 38 mp, situat în Bucureşti, str. x, proprietate exclusivă; teren în suprafaţă de 215 mp (având ca elemente de identificare, nr. cadastral x, nr. carte funciară x) situat în jud. Ilfov, loc. Snagov, proprietate exclusivă; teren intravilan în suprafaţă de 1560 mp situat în mun. Câmpina, str. x; imobil situat în mun. Câmpina, str. x, având valoare de impunere 31.017 RON.
- măsura asigurătorie luată prin ordonanţa nr. 2200D/P/2013 din data de 11.11.2016 a popririi sumelor în mâinile debitorilor, datorate lunar inculpatului C., de către debitorii, persoane juridice: S.C. CCC. S.A., S.C. DDD. S.R.L., S.C. W. S.R.L şi S.C. X. S.R.L.;
Prin încheierea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, din data de 22.11.2016 s-a dispus ridicarea parţială a sechestrului instituit prin ordonanţa menţionată din data de 11.11.2016 cu privire la debitorii S.C. CCC. S.A. şi S.C. DDD. S.R.L. .
Ulterior, prin ordonanţa nr. 2200/D/P/2013 din data de 25.01.2017 s-a dispus ridicarea măsurii asigurătorie a popririi faţă de inculpatul C. pentru societăţile S.C. CCC. S.A. şi S.C. DDD. S.R.L. .
II. - măsura asigurătorie a sechestrului instituit prin ordonanţa nr. 2200D/P/2013 din data de 14.05.2015 asupra bunurilor imobile deţinute de inculpatul B.: imobil situat în Bucureşti, str. x, proprietate exclusivă; teren în suprafaţă de 642 mp respectiv construcţie situate în jud. Prahova, mun. Ploieşti, str. x, proprietate exclusivă; teren în suprafaţă de 375 mp, respectiv construcţie în suprafaţă de 113 mp situate în jud. Prahova, mun. Ploieşti, str. x; (asupra cotei de 1/2 din bun); teren în suprafaţă de 141 mp, respectiv construcţie de 125 mp situate în jud. Prahova, mun. Ploieşti, str. x; (asupra cotei de 1/2 din bun); teren în suprafaţă de 4.170 mp situat în jud. Prahova, mun. Câmpina, str. x, (asupra cotei de 1/2 din bun); apartament situat în mun. Câmpina, str. x, apt. 1, având valoare de impunere 113.039,44 RON; teren agricol în suprafaţă de 471 mp situat în mun. Câmpina, str. x; teren intravilan în suprafaţă de 2724 mp situat în mun. Câmpina, str. x; teren agricol în suprafaţă de 975 mp situat în mun. Câmpina, str. x; teren în suprafaţă de 134 mp situat în mun. Câmpina, Calea x .
Măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor celor doi inculpaţi, au fost menţinute de Înalta Curte - Completul de 2 Judecători de cameră preliminară, prin încheierea din data de 7 februarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Prin raportare la dispoziţiile legale incidente în cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine, ca regulă generală, că luarea măsurilor asigurătorii este facultativă însă, aşa cum s-a arătat anterior, prin excepţie, legiuitorul a înţeles să reglementeze şi situaţii derogatorii, în care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
O astfel de situaţie derogatorie de la regula anterior menţionată, se regăseşte în cuprinsul legilor penale speciale, care, în cazul unor infracţiuni anume prevăzute, statuează asupra obligativităţii dispunerii măsurilor asigurătorii.
În acest sens, se reţine că, potrivit art. 32 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului (art. 50 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative) şi art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în aceste legi, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
Din perspectiva dispoziţiilor legale anterior menţionate, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că acestea sunt incidente în prezenta cauză, întrucât inculpaţii C. şi B. au fost trimişi în judecată pentru infracţiunile de evaziune fiscală prevăzută art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 şi spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
În condiţiile în care dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 656/2002 şi ale art. 11 din Legea nr. 241/2005 au caracter special şi derogă în raport cu regula generală consacrată de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., se constată că organele judiciare nu pot aprecia asupra condiţiei referitoare la necesitatea dispunerii de măsuri asigurătorii prin raportare la scopul pentru care acestea au fost reglementate de legea penală, ci aceasta decurge din lege.
În legătură cu acest aspect, prin Decizia nr. 548 din 26 septembrie 2019 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 62 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituţională a stabilit că:
"reglementarea acestor excepţii a fost determinată, în mod special, de importanţa relaţiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracţiuni şi de pericolul social crescut al faptelor incriminate."
În acest context, în care obligativitatea instituirii măsurii asigurătorii derivă din lege, verificările efectuate de instanţa de judecată din perspectiva dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., se limitează la examinarea asigurării unei juste proporţionalităţi între restrângerea dreptului de proprietate şi scopul urmărit prin impunerea măsurii asigurătorii.
În aceste sens, prin Decizia nr. 19/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a statuat că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.
Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."
Analiza existenţei justului echilibru între cerinţele interesului general şi cerinţa de a proteja drepturile fundamentale ale persoanei, se realizează şi din perspectiva criteriilor stabilite în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia protecţiei proprietăţii şi a dreptului la un proces echitabil, prin raportare la durata procedurii, complexitatea cauzei, la conduita acuzaţilor şi a autorităţilor judiciare, dar şi a bunurilor ce au format obiectul indisponibilizării, precum şi a intervalului de timp în care acestea s-au aflat sub puterea sechestrului.
Astfel, în analiza proporţionalităţii dintre restrângerea dreptului de proprietate şi scopul urmărit, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine natura acuzaţiei pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, respectiv infracţiunile de sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., evaziune fiscală prevăzută art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005 şi spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cuantumul semnificativ al eventualului prejudiciu, complexitatea cauzei (urmărirea penală ce a vizat un număr de 275 de persoane fizice şi juridice, finalizându-se cu trimiterea în judecată a unui număr de 93 de persoane fizice, în privinţa persoanelor juridice cauza fiind disjunsă), etapa procesuală în care se află cauza, respectiv faza camerei preliminare.
În ceea ce priveşte durata măsurilor asigurătorii (aproximativ 7 ani), Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că aceasta nu aduce atingere exigenţelor CEDO, având în vedere gradul ridicat de complexitate a cauzei care a determinat administrarea unui probatoriu amplu. De altfel, chiar în contextul analizei justului echilibru între interesul general al societăţii şi protejarea dreptului persoanei la respectarea bunurilor sale, Curtea a subliniat importanţa desfăşurării de investigaţii în cazul presupuselor infracţiuni economice grave, cu diligenţa necesară pentru a se asigura că infracţiunile sunt examinate în mod corespunzător şi că procedurile sunt finalizate în mod legal. Or, un asemenea demers se realizează, în general, într-o perioadă de timp semnificativă, iar, în prezenta cauză, se constată că nu au existat perioade de stagnare a procedurilor judiciare generate de organele judiciare.
Faţă de aceste aspecte, se poate aprecia rezonabil că, în privinţa măsurilor asigurătorii menţinute faţă de inculpaţi, se păstrează un just echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube, în raport cu valoarea mare a pretinsului prejudiciu şi interesul personal al contestatorilor inculpaţi de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au fost indisponibilizate.
Totodată, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători notează că măsurile asigurătorii sunt o consecinţă a săvârşirii unei fapte penale, iar până la dovedirea vinovăţiei în materie penală, "indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii, întrucât acest lucru se poate realiza numai prin dispozitivul hotărârii care trebuie să cuprindă şi cele hotărâte cu privire la măsurile asigurătorii" (Decizia Curţii Constituţionale nr. 207/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 387 din 03 iunie 2015).
Se reţine că nu pot fi primite nici criticile contestatorului inculpat C. referitoare la mijloacele de probă privind stabilirea cuantumului prejudiciului, având în vedere finalitatea măsurilor asigurătorii, caracterul provizoriu al acestora, precum şi interesele protejate, acestea fiind instituite de organul judiciar până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului, apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii. Instanţa, la finalul cercetării judecătoreşti, în urma administrării întregului probatoriu, va verifica atât existenţa, cât şi cuantumul prejudiciului şi, în consecinţă, va stabili şi situaţia juridică a bunurilor indisponibilizate.
În plus, valoarea de piaţă a imobilelor nu este una absolută, ci este estimată, fiind supusă unor modificări sau fluctuaţii, valorile indicate iniţial fiind distincte de cele care vor fi stabilite la momentul soluţionării definitive a cauzei.
Se constată că nici aspectele invocate de către acelaşi contestator inculpat, privitoare la necesitatea întreţinerii familiei şi a existenţei unor contracte de credit imobiliar, nu justifică ridicarea măsurii asigurătorii a popririi.
Astfel, existenţa măsurilor asigurătorii nu împiedică inculpatul să îşi procure mijloacele de trai, sumele poprite nu fac parte din categoria bunurilor care au un regim privilegiat şi care nu pot face obiectul unei executări silite (prin raportare la dispoziţiile art. 727 şi urm. din C. proc. civ. care se completează cu dispoziţiile procesual penale) sau din categoria veniturilor băneşti pentru care sunt reglementate limitări ale urmăririi (salarii şi alte venituri periodice, pensii). Totodată, se apreciază că nu are relevanţă juridică faptul că, prin dispunerea şi menţinerea acestor măsuri, nu se mai poate asigura acelaşi nivel de existenţă ca cel avut anterior.
Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că restrângerea temporară a dreptului de dispoziţie al inculpaţilor cu privire la bunurile lor, nu este una excesivă, fiind determinată de existenţa unui interes general legitim, motiv pentru care, la acest moment procesual, nu se justifică ridicarea sau restrângerea măsurilor asigurătorii instituite în cauză.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi B. şi C. împotriva încheierii nr. 64 din 07 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorii B. şi C. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi B. şi C. împotriva încheierii nr. 64 din 07 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorii B. şi C. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 martie 2022.
Procesat de GGC - LM